BOLILE PROFESIONALE SPECIFICE TEHNICIENILOR DENTARI

DEFINITIE
Medicina muncii este o disciplina a medicinii profilactice care se ocupa de
studiul individului si a colectivitatii in relatia sa cu factorii din mediul de munca care
pot influenta starea de sanatate a omului. Obiectivele acestei discipline sunt:
promovarea si mentinerea la nivelul cel mai inalt al bunei stari fizice, mentale si
sociale a muncitorilor din toate profesiunile in general si al tehnicienilor dentari in
special. Paralel se are in vedere prevenirea aparitiei devierilor de la starea de
sanatate a tehnicienilor dentari, din cauza conditiilor de munca, protectia fata de
riscurile care ar rezulta din factorii nocivi sanatatii. Nu in ultimul rand este de
importanta majora plasarea si mentinerea tehnicianului dentar intr-un mediu de
munca adaptat la posibilitatile sale fiziologice si psihologice.
Activitatea tehnicianului dentar consta din manipularea unui mare numar de
aparate, utilaje si instrumente. Prin specificul functionarii lor, laboratorul de tehnica
dentara a devenit o uzina care ascunde pericole potentiale pentru sanatatea celor
care manipuleaza numeroasele instrumente de lucru. Nu intamplator in unele tari
din UE (Germania, Ungaria de ex.) Colegiile Universitare Medicale in loc de tehnicieni
dentari elibereaza diplome de inginerie dentara.
Fiecare membru al echipei din laboratorul de tehnica dentara este
predispus la leziuni fizice, chimice, electrice, etc. in diferite parti ale corpului in
functie de complexitatea manoperelor, de capacitatea de concentrare si gradul de
oboseala. Efectul lor cumulat poate determina un disconfort tranzitoriu,
temporar sau cu caracter prelungit.
1. FACTORII DE RISC SI CAILE DE ACCIDENTARE IN LABORATORUL DE
TEHNICA DENTARA.
Tehnicianul dentar sanatos sau purtator de suferinte cronice, ca de ex: diabet,
reumatism poliarticular etc. poate fi subiectul unor agresiuni fata de propria
sanatate, prin:
iluminare suboptimala,despre care nu se spune nimic ca si valoare, dar apare
la intrebari nu mi se pare corect.
-

instrumentar neergonomic,

dispozitive, aparate si utilaje complexe, sofisticate, (de ex. frezaj

tridimensional asistat la computer, CAD/CAM,)
-

pozitia statica prelungita (P.S.P.),

miscarile repetitive,

pozitionarea deficitara,

predispozitia genetica,

varsta inaintata.

2. CLASIFICARE
Dupa formele clinice de manifestare, localizare, si etiologie accidentele din
laboratorul de tehnica dentara pot fi clasificate astfel:
- ranirea mainilor si ale antebratelor,
- ranirea ochilor,
- agresiune auditiva,
- arsurile,
- leziuni musculo scheletale,
- infectiile,
- alergiile,
- silicoza,
- corpi straini faringieni, esofagieni, laringieni, traheali, bronsici.
2.1. RANIREA MAINILOR SI ANTEBRATELOR
Este poate accidentul cel mai frecvent intalnit in cadrul activitatii. Se produce prin:
v

deraparea instrumentelor rotative ca:

piesa de mana racordata la motor electric suspendat,

piesa de mana IOR,

micromotoare, micromotor cu inductie (ex.:ULTIMATE 500), turbina de

laborator fara lubrifiere (EX.: PRESSTO).
v

turbina de tehnica dentara,

manipularea neatenta al instrumentelor de mana ascutite:

cutit,

ferastrau pentru decuparea bonturilor mobilizabile,

foarfece diferite,

bisturi,

instrumente de modelat in ceara de diferite forme si dimensiuni,

pense,

freze cu lame taietoare drepte, oblice, intersectate,

pietre abrazive,

discuri de carborund,

laminorul,

placi de trefilare,

aparatul de taiat discuri,

aparatul de tras cape, cleste de gips,

clesti pentru prelucrare la rece (crampon, de taiat sarma cu tais drept sau
lateral, clesti Schwartz, etc.
v neatentie sau insuficienta cunoastere a fazelor operationale cu
aparatele:
- baie de ultrasunete,
- aparat de mixare cu pompa vacuum (vacumalaxorul),
- aparatele de soclat,
- aparat de taiat bonturi dentare cu sistem de aspiratie,
- centrifuga semiautomata, cu arc,
- aparate complexe de topire / turnare cu vacuum si presiune,
v

prinderea degetelor in:

presa manuala sau hidraulica,

menghina,

inele de mentinere a presiunii (ring-uri)

dispozitivul pentru extragerea tiparelor din conformatoare,

accidente prin:

- sablarea neatenta cu sablator pe baza de oxid de aluminiu,

- curatirea cu ajutorul vaporilor de apa sub presiune,
- instalatia manuala de injectare a maselor plastice, instalatia Palajet, Ivoclar,
v

manipulare neadecvata a substantelor chimice:

acizi,

vapori toxice,

saruri,

monomer,

vibratiile sunt produse de:

compresoare,

piese de mana,

masa vibratoare,

aparate de polizat,

soclator in mediu umed,

2.2. RANIREA SI INFECTAREA OCHILOR

Globii oculari, pleoapele si sprancenele pot fi
v

lezate prin:

contact cu substante chimice, ca de ex.: decapanti, acizi, cum ar fi vaporii

acidului cianhidric, solutii si dilutii saline, monomerul utilizat in polimerizarea
materialelor acrilice,

contact direct cu aburi,

praful si particule provenite in urma slefuirii, prelucrarii si lustruirii,

lumina stroboscopica produsa de aparatul de fotopolimerizare, prevazuta cu

dispozitive speciale pentru concentrarea fasciculului luminos,

compresoarele cu carter de ulei emit particule de ulei in aerul comprimat,

v infectate prin adenoviroze, infectii bacteriene, care duc la conjunctivite sau

keratoconjunctivite. Calea de leziune se produce prin:

saliva,

secretii sulculare,

sange,

sputa.

2.3. AGRESIUNEA AUDITIVA.

Ergonomic privind zgomot este orice sunet neutil a carui intensitate depaseste zona
confortului auditiv.
Este de preferat ca laboratoarele dentare sa fie amplasate in pozitii retrase fata de
arterele de mare circulatie sau de alte surse de zgomot, pentru a nu depasi nivelul
de zgomot maxim admis de 50 70 dB. Leziuni temporare sau cu caracter prelungit
la nivelul organului auricular se produce prin:

traumatism sonor cauzata de aparate care produc un zgomot cu caracter

continuu,

compresoare zgomotoase,

zgomot de fond produs de muzica de intensitate variabila,

2.4. ARSURILE.

Leziunile prin combustie pot fi produse prin prelucrarile la cald, mai ales la
topire/turnare, sinterizare, electroeroziune, lipire/sudare, sau arsurile chimice. Cele
mai frecvente accidente se datoreaza:
v

energie termica prin:

turnarea, topirea, aliajelor,

dezambalarii chiuvetelor, cilindrilor si conformatoarelor dupa turnare,

supraturnarea,

utilizarii de flacara deschisa, bec Bunsen, bec de gaz, lampa de spirt,

folosirea unor instrumente fierbinti, (de. ex. clestele pentru manipularea

ringurilor de turnare, conformatoarelor pentru tiparele pieselor protetice incinse),

oparirea prin apa fierbinte sau aburi,

particule fierbinti ce se desprind in urma aschierii: aliaje, ceramica, material

acrilic, desprinderii unor spanuri metalice fierbinti pe parcursul frezajului,

termobaropolimerizator, (ex.: POLIMER 86, POLIMER 180)

lipirea cu loturi,

cuptoare pentru uscat modele sau eliminarea cerii din tipare,

folosirea spatulelor electrice, care functioneaza pe principiul incalzirii rezistive,

manipularii cuptorului de preincalzire/incalzire,

manipularii cuptorului pentru arderea maselor ceramice, (ex.: GIGA sau GIGA
PRESS),

manipularii baii de dezoxidare la cald,

folosirii aparatului de curatat cu ajutorul vaporilor de apa sub presiune,

utilizarii neadecvate a baii termostat pentru ceara,

neatenta manipulare a recipientului de sticla care contine acizi pentru

decapare,

aparat de fotopolimerizare pentru placi de baza (ex.: ENGOLIGHT).

cuptor de fotopolimerizare cu xenon (ex.: HERAFLESH),

electrocutarea prin:

aparat pentru galvanoplastie,

gravajul electrolitic,

topirea prin incalzire rezistiva,

topirea prin inductie,

turnarea,

centrifuga orizontala comandat electric,

motor suspendat sau orizontal,

spatula electrica cu doua varfuri pentru modelajul in ceara, (ex.:SP-80/SPL-90)

sudare prin punctare, cu ajutorul arcului electric, cu laser sau gaz ionizat,

baie de ultrasunete,

sablator,

aparat de conformare a gutierelor,

vacuum malaxor,

soclator,

cuptoare de preincalzire,

oala termo-baro, etc.

2.5. LEZIUNILE MUSCULO SCHELETALE

Starea de sanatate musculo scheletala a practicienilor a fost subiectul a
numeroase studii orientate preponderent spre durerea fizica acuzata de tehnician.
Pozitia corpului
in care practicienii stau, influenteaza mult fenomenele ce apar
in timp. Durerea apare nu numai la gat, la umeri si la spate, dar si in regiunea
inferioara a corpului, plus
afectiuni microcirculatorii, incluzand vene
varicoase, defecte posturale si platfus.
Un numar de studii au constatat ca mecanismele incriminate in
tulburarile musculo- scheletale sunt multifactoriale. Durerea poate fi asociata cu
numerosi factori
de risc cum ar fi pozitia statica prelungita (P.S.P.), miscarile
repetitive, iluminarea
suboptimala, pozitionarea deficitara, predispozitia
genetica, stresul psihic si varsta
inaintata. Fiecare membru al echipei
dentare este predispus la durere sau la leziuni
fizice in diferite parti ale corpului
in functie de rolul si de defectuoasa pozitie fata de masa de lucru.
Cauzele cele mai des intalnite:
o

asezarea nefiziologica a suprafetei de lucru, care poate fi pozitionat prea inalt

sau sub nivelul optim de exploatare,

neprotejarea coloanei vertebrale prin scaune neergonomice,

2.6. RISCUL INFECTIILOR IN TEHNICA DENTARA

Pericolele de contaminare vizeaza in special anumite grupe profesionale printre

care si medicii stomatologi, ajutoarele lor si tehnicienii dentari, care prezinta un
factor de risc ridicat. Cele mai expuse zone din laborator sunt: masa pentru ghips,
locul unde se prelucreaza, zona de lucru si telefonul. Posibilitatea transmiterii
agentilor patogeni prin amprente de alginat a fost clar dovedita. Germenii nu sunt
inlaturati prin spalarea amprentelor cu apa. Ei raman activi mult timp chiar si dupa
aceea. Sursele specifice, prin care practicianul se poate contamina de o boala
infectioasa sau infecto-contagioasa se datoreaza:
o

manipularii unor amprente contaminate de agenti patogeni, (bacterii, virusi,

levuri, etc.)

repararea unor proteze mobilizabile nespalate,

captusirea unor proteze mobilizabile nespalate,

transportul neadecvat si neigienic al amprentelor, modelelor si a pieselor

protetice,

masa de lucru cu o suprafata murdara,

depozitarea si folosirea produselor alimentare pe masa de lucru,

inexistenta sau nefolosirea grupului sanitar asigurat cu exclusivitate pentru

tehnicieni, cu incaperi separate pentru cele doua sexe.

lipsa sau neutilizarea echipamentului specific de protectie.

Cele mai des intalnite infectii care pandesc tehnicianul dentar sunt: hepatita A.,
hepatita B., SIDA, tuberculoza, contaminarea cu virusul herpetic si candido-micozele.

HEPATITA A. Este o infecti virala, cu atingere hepatica. Infestarea se face pe

cale orala, prin alimente sau bauturi contaminate si lipsa normelor elementare de
igiena corporala. Perioada de incubatie este intre 15 si 60 de zile. simptomatologia
consta din: oboseala, starea generala alterata, inapetenta, greata, prurit palmar si
plantar, ingalbenirea (icterul) conjunctivelor oculare (sclerelor) apoi si a pielii.
Tratamentul este foarte ferm: repaus la pat, un regim alimentar bine condus de catre
un specialist dietetician, interdictie ferma al consumului de alcool. Dupa revenirea
parametrilor biologice (teste de laborator) se recomanda repaus fizic si intelectual
timp de 4 6 luni.
o

Timp de supravietuire al agentului patogen: 2 6 saptamani;

Perioada de incubatie: maxim 2 luni;

Mod de transmitere: saliva, sputa.

HEPATITA B. Este o infecti virala, cu atingere hepatica. Infestarea se face pe

cale injectabila cu un ac nesteril, transfuzie sanguina de la un donor infectat,
intepatura sau taiere cu un instrument infectat, sau prin contact cu secretiile ce
provin de la un bolnav infectat. Perioada de incubatie este intre 40 si 150 de zile.
Starea generala seamana cu simptomatologia gripei, guturaiului.

Pot fi prezente dureri difuze, diseminat de tip reumatismal. simptomatologia este

acompaniata de greturi, pierderea poftei de mancare, stare generala alterata,
slabiciune. Ingalbenirea (icterul) conjunctivelor oculare (sclerelor) apoi si a pielii
apare dupa cateva zile de la aparitia starii patologice. Tratamentul este foarte ferm:
repaus la pat, un regim alimentar bine condus de catre un specialist dietetician,
interdictie ferma al consumului de alcool. Dupa revenirea parametrilor biologice
(teste de laborator) se recomanda repaus fizic si intelectual timp de 4 6 luni.
Controlul biologic si medical periodic timp de 5 ani poate preveni instalarea unei
hepatite cronice, cu grave consecinte ce poate duce la ciroza hepatica.
Timp de supravietuire al agentului patogen: 6 saptamani 6 luni,
Perioada de incubatie: maxim 6 luni,
Mod de transmitere: saliva, sputa, sange,

SIDA. (AIDS=Acquired Immunodeficiency Syndrome) Boala virotica

produsa de un retrovirus ce ataca sistemul autoimunitar. Infestarea se face prin
contact dermal, mucozal, sanguin sau produse derivate din sangele uman infectat.
Pe langa secretiile umane calea sexuala este modul de transmiterea cea mai
frecventa. Evolutia clinica prezinta mai multe faze: dupa o initiala stare febrila
nespecifica se instaleaza o perioada asimptomatica de 2 5 ani. Mai tarziu se
deceleaza cresterea numarului celulelor T-limfocitare apoi fenomenele se
accelereaza prin infectii secundare multiple. Tratamentul este inca nesigur,
prevenirea prin mijloacele de protectie individuale sunt recomandate.
o

Timp de supravietuire al agentului patogen: max. 10 ani,

Perioada de incubatie: 3 - 6 luni,

Mod de transmitere: saliva, sputa, sange,

TUBERCULOZA (TBC-ul). Revenirea unor boli mai vechi, care pareau invinse
se datoreaza inmultirii microorganismelor rezistente la antibiotice. Tbc-ul este o
infectie bacteriana cu bacilul Koch (Mycobacterium tuberculosis), cu localizare
predilecta la nivelul pulmonar, dar intr-o proportie redusa poate avea si afinitate
extrapulmonara, ca de ex.: piele, ganglionar, osos, sistemul uro-genital sau
amigdalian. Contaminarea are loc in urma inhalarii picaturilor expectorate de un
bolnav, inghitirea excretiilor sau secretiilor infectate, consumul de lapte nefiert sau
sucuri de fructe infectate. Evolutia este cronica si ciclica. dupa un tratament
antituberculos bine condus poate reapare dupa mai multi ani de latenta. Reactivarea
primoinfectiei tuberculoase este un aspect deseori intalnit. Tratamentul este
specific, cu repaus la pat si tubeculostatice.
o

Timp de supravietuire al agentului patogen: cateva luni,

Perioada de incubatie: maxim 6 luni,

Mod de transmitere: saliva, sputa, sange,


HERPESUL se datoreaza virusului herpetic, care este prezenta intr-un procent
crescut in saliva omului sanatos. Se inactiveaza usor la actiunea sapunurilor sau
detergentilor folosite in uz stomatologic. Se manifesta prin leziuni veziculoulcerative dureroase, pruriginoase la nivelul mucoaselor bucale, a buzelor sau cu
alte localizari. Tratamentul consta din aplicare locala, recomandabil in fazele
incipiente de paste antivirale specifice: Zovirax, Aciclovir.
o

Timp de supravietuire al agentului patogen: minute,

Perioada de incubatie: 2 saptamani,

Mod de transmitere: saliva, sputa, secretii

CANDIDO MICOZELE. Afectiune cutanata, mucoasa si viscerala sau

generalizata, produs de ciuperci levuriforme din genul Candida sau Monilia. Formele
clinice bucale cronice se datoreaza cantonarii miceliilor insulare la nivelul suprafetei
mucozale ale protezelor mobilizabile partiale sau totale, cu rugozitati macro- sau
microscopice insuficient prelucrate, sau pe linia reparatiilor anterioare suferite de
piesa protetica. Infectiile la nivelul unghiilor sau intertrigo apare la tehnicieni care
repara ori rebazeaza astfel de piese protetice nedezinfectate imprealabil.
o

Timp de supravietuire al agentului patogen: cateva luni, chiar ani,

Perioada de incubatie: 10 zile - 2 luni,

Mod de transmitere: saliva, sputa,

2.7./ ALERGIILE. Termen introdus de von Pirquet pentru a desemna orice

stare de reactivitate modificata pe baza unui mecanism imunologic.
Hipersensibilizare la unele substante, care in mod normal sunt inofensive, dar care
pot declansa reactii exagerate, anormale, in cazurile de contact repetat. Presupune
un contact mai sustinut al tesuturilor cu factorul provocator, denumit si alergen.
Exista reactii alergice imediate sau intarziate. In laboratorul de tehnica dentara
calea de penetrare este cea respiratorie sau cea cutanata si teoretic poate fi indusa
de toate materialele utilizate in procesele tehnologice.
Clasificarea simplificata a reactiilor alergice dupa COOMBS si GELL:
1.
Reactii de tip I (hipersensibilitatea imediata). Ex.: rinita alergica (alergie la
polen), astm bronsic, soc anafilactic,
2.
Reactii de tip II (hipersensibilitate citotoxica). Ex.: agranulocitoza, anemie
hemolitica, maladii autoimune,
3.

Reactii de tip III (reactia Arthus). Ex.: vasculopatie alergica,

4.

Reactii de tip IV (hipersensibilitate tardiva). Ex.: dermatita de contact,

Pe cale respiratorie pot patrunde vaporii de monomer, microparticule

rezultate din slefuire sub forma de praf foarte fin granulat, pulbere fina de metale,
aliaje (de ex. Ni Cr), conversatiile prelungite (statul cu gura deschisa) in timpul
proceselor operative si absenta protectiei nazo orale adecvate. O forma clinica
specifica este rinita alergica.

Alergiile cutanate apar in urma contactului prelungit, repetat si neprotejat cu

lichidele, substantele, pulberile cu potential alergizant. Formele de manifestare
prezinta o diversitate clinica ce pune in dificultate medicul generalist. De regula
dupa testul cutanat se poate selecta materialul alergizant primar si prin protectie
sau/si tratament specific se amelioreaza starea generala si locala.
2.8./ SILICOZA este o afectiune sclerogena a plamanului, cu evolutie cronica,
produsa prin inhalarea si retinerea la nivel pulmonar a prafurilor. De regula este
cauzata de inhalarea prafurilor care contin bioxid de siliciu liber cristalin, pulberile
de gips, materialele utilizate pentru finisare, polizare, lustruire, praful de ceramica,
pulberea acrilica sau metalica.
2.9./ ALTE LEZIUNI POSIBILE:
o

corpi straini faringieni, esofagieni, laringieni, traheali, sau bronsici,

afectiuni circulatorii, de ex. varice ale membrelor inferioare, hemoroizi etc.

MANAGAMENTUL PREVENIRII SI MINIMALIZAREA RISCURILOR IN CADRUL

LABORATORULUI DE TEHNICA DENTARA
Personalul din laboratoarele dentare trebuie sa poarte echipamentele de
protectie corespunzatoare lucrarilor ce se efectueaza si conditiilor actuale de munca.
Aceste echipamente de protectie sunt compuse din:
o

halate albe sau de alta nuanta, costume de lucru (halat scurt + pantaloni),
salopete cu maneci scurte, sort din azbest pentru turnare. Este recomandata
vestimentatia si incaltamintea separata pentru locul de munca, respectiv
pentru activitatea din afara serviciului;

manusi chirurgicale ultrasubtiri, manusi de protectie, manusi din stofa tesut

cu azbest, manusi hipoalergice, din polietilena, vinil sau latex;

Sortimentele de manusi utilizate in tehnica dentara.

Mod de
prezentare

Denumirea de
pe ambalaj

Denumirea in
limba romana.

Marimea

Xs

Extra small

Marime mica

56

Small

Mica

6- 7

Medium

Marime medie

78

Large

Mare

8- 9

XI

Extra large

Extra mare

9 10

masti chirurgicale, masti de sudura, masca de gaze, masti stomatologice

drepte sau tip botnita. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o masca
sunt:
sa acopere fanta bucala si narinele, si sa se aplice intim pe obraji si menton;

sa prezinte o etanseitate marginala maxima;

materialul sa posede calitati de filtru;

sa fie totusi lejera pentru purtator;

o

boneta, batic etc. pentru protectia parului;

ochelarii de protectie cu sau fara dioptrii, ochelari de protectie UV, scut

ocular transparent, masti de sudura, ecran protector, ochelari cu lupa, ecranlupa.

Decontaminarea amprentelor, protezelor aduse in laborator pentru

rezolvare
Igienizarea optima a suprafetelor de lucru, pavimentelor. Sterilizarea
instrumentarului rotativ la aburi (freze, gume, filz, puf, etc.)
Marea marjoritate a tehnicienilor sunt foarte neglijenti cu privire la propria
sanatate dar si cu privire la sanatatea bolnavilor sau medicilor cu care
colaboreaza. De exemplu majoritatea lustruiesc o proteza noua (sterila
prin fierbere) cu instrumente utilizate si la o reparatie a unei proteze vechi
provenite de la un pacient cu candida activa sau hepatita B.
Temperatura in incinta laboratorului de tehnica dentara trebuie sa se situeze
intre 21C si 23C, in conditiile unei umiditati relative a aerului de 40 60%.

Ranirea mainilor, antebratului si al corpului in cazul utilizarii aparatelor

de
centrifugare de tip rotax necesita paravane de protectie cu o inaltime de cca.
1,7 m masurata de la pardoseala.
Prevenirea leziunilor oculare au ca mijloace de profilaxie: ochelarii de
protectie, masti de sudura, ecran protector, ochelari cu lupa, ecran-lupa, cu sistem
de prindere pe masa de lucru sau mobilizabil, stereomicroscop. Este importanta
protectia ochilor impotriva luminozitatii crescute a materialelor incandescente din
compartimentul topire/turnare. Iluminarea laboratorului intreg trebuie sa dispuna de
o sursa centrala de lumina de 800 1.00 de Lux, amplasata in vederea asigurarii pe
cat posibil a lucrului fara umbra. Iluminarea directa, centrata la locul de munca
trebuie sa furnizeze 4.000 8.000 Lux.
Profilaxia agresiunilor auditive consta din inlocuirea sau modificarea
proceselor tehnologice zgomotoase, reducerea zgomotului la sursa si
impiedecarea transmiterii
lui, carcasarea fonica al utilajelor producatoare de
zgomot intens, izolarea fonica a zonelor zgomotoase. Obiectivul major optim este
reducerea ambiantei sonore pana la
nivelul zonei de confort care se situeaza la 25
30 dB. In laboratorul de tehnica dentara zgomotul trebuie sa se situeze sub 55 dB
in cazul unor activitati care necesita o concentrare mai mare si sub 70 dB in
conditiile activitatilor simple, de rutina.

Pentru prevenirea electrocutarii prin atingere indirecta, elementele

conducatoare de electricitate care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru
ale utilajelor, aparatelor si instalatiilor electrice fixe, vor fi legate direct la instalatia
de legare la pamant de
protectie. De asemenea, este bine ca aparatele de
putere mare sa fie inzestrate cu intrerupatoare de urgenta. Cel mai sigur este, ca
utilajele, aparatele si instalatiile sa fie prevazute cu sisteme de siguranta,
supraveghere, semnalizare si control.
Arsurile pot fi de natura fizica, incendiara, cauzata de combustie, sau de
origine chimica.

Pentru a preveni incendiile tuburile de oxigen si acetilena vor fi plasate in

spatii zidite in afara laboratorului. Instrumentele, dispozitivele, aparatele si utilajele
care functioneaza pe baza de curent electric si degaja in plus si energie termica
trebuiesc
supravegheate permanent cu mare atentie.

Substantele toxice si caustice cum ar fi decapantele tip FINO DEOXID - vor

fi depozitate in recipiente incasabile si bine inchise, in dulapuri separate. Se vor
manipula cu grija deosebita, preferabil sub nisa, cu manusi de protectie. Acizii
folositi pentru decapare nu vor fi pastrate in sticle cu dop! Utilizati recipiente cu
insurubare cu un capac filetat.
Afectiunile musculo-scheletale pot fi stopate prin amplasarea ergonomica,
corecta si bine gandita a mobilierului de laboratorul de baza. Acest compartiment
reprezinta locul in care tehnicianul dentar isi petrece marea majoritate a timpului.
Amplasarea utilajelor, aparatelor si instalatiilor se va face astfel incat sa evite
executarea de miscari inutile si obositoare din partea persoanelor care manipuleaza,
asigurand in acelasi timp libertatea lor de miscare la locul de munca.
Masa de lucru dotata corespunzator, dulapurile si rafturile sa fie asezate la un
nivel optim pentru lucru. Masa de lucru trebuie sa aiba urmatoarele conditii:
inaltimea de 720 750mm adaptata activitatii sezande, latime suficienta pentru
amplasarea accesoriilor si pentru asigurarea unui spatiu de lucru neingradit,
suprafata mata (grad de reflexie < 50%), se prefera tonurile neutre de gri sau maro,
dar se pot folosi si nuantele tari de albastru sau verde, suprafata trebuie sa fie
rezistenta la actiunea acizilor si a agentilor de curatire. Este de preferat mobilierul
modular, care permite diverse variante de amplasare a locurilor de munca in functie
de ratiuni ergonomice, preferinte, obisnuinte etc. Scaunul trebuie sa asigure o
pozitie de lucru corecta si neobositoare pentru personal. Este dorit sa se foloseasca
scaune anatomoforme, reglabile in inaltime, care sa poata fi adaptata
particularitatilor lucratorului. Totodata sa fie comoda, sa sustina coloana vertebrala
in pozitia sezanda.
Efectele nedorite generate de vibratii pot fi prevenite prin montarea pe
console in perete al aparatelor incriminate.
Prevenirea infectiilor are o importanta speciala. Toti tehnicienii trebuie sa fie
constienti de riscul permanent si invizibil de infectie. Masurile de igienizare si
dezinfectie in laborator diminua riscurile de contaminare. Acestea constau in

urmatoarele: spalarea pardoselii si faiantei, ventilatia, decontaminarea chimica si

dezinfectarea prin pulverizare.
Prevenirea hepatitei si HIV se realizeaza prin utilizarea de agenti care inhiba
multiplicarea si cresterea microorganismelor. Folosirea antisepticelor (sin:
dezinfectant) este obligatorie atunci cand se primeste o amprenta sau o proba a
unei faze intermediare de lucru din cabinetul stomatologic, unde a venit in contact
cu saliva, sange sau puroi. Actiunea antimicrobiana a dezinfectantelor impiedeca
infectia prin inhibitia dezvoltarii sau distrugerea microbilor patogeni de pe
suprafetele pieselor. Se gaseste sub forma de solutii, paste, spray etc. O dezinfectie
a amprentelor dentare decurge sub forma de: dezinfectie externa si de
autodezinfectie. Prima modalitate se caracterizeaza prin obtinerea unei distrugeri a
germenilor prin actiune chimica si/sau fizica a agentilor patogeni care se gasesc pe
amprenta. Prin autodezinfectare, insusi materialul amprentei este pregatit ca sa
anihileze germenii contactati prin tratarea cu o substanta antiseptica. In acest ultim
caz, dezavantajul este dat de faptul ca lingura de amprenta ramane contaminata.
Metode de dezinfectare a amprentelor sunt:

dezinfectare prin imersie;

Sistemul Drr Hygoject este un procedeu complet, ale carui componente au

fost concepute spre a veni in intampinarea multiplelor solicitari. In aparat pot fi
dezinfectate pana la 6 amprente in doar 10 minute. Sistemul prezinta urmatoarele
componente:
-

aparat Hygojet;

preparatul pentru dezinfectie MD520;

ambalajul Hygoseal;

etichete adezive speciale pentru insemnarea amprentelor.

Sistemul Picodent.

dezinfectare prin pulverizare, (cu spray).

(Descrierea detailata al acestui subiect poate fi consultat in monografia: D.

Bratu R. Nussbaum: Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe. Ed. Signata,
Timisoara, 2001, capitolul: 15.8.5; paginile:875 883.)
Dezinfectantele uzuale din reteaua comerciala din tara noastra, omologate
de catre Ministerul Sanatatii: !!!!!!!!!!!!! asta poate fi reclama mascata
v

Dezinfectante pentru

- amprente:

STERIGUM lichid, firma?

ZETA 1 lichid,

ZETA 3 spray,

SPORIMAC lichid,

EuroSept Impression

v
-

Dezinfectante pentru:
sterilizat la rece:

SPORIMAC lichid,
- suprafete:

ZETA 3 cu pulverizator,

EuroSept Max Surface

EuroSept Max Wipes

instrumente:

ZETA 1 lichid,

EuroSept Max Instrument

EuroSept Max Bur

maini:
EuroSept Max pentru maini.

- exhaustoare, sisteme de ventilatie si evacuare:

EuroSept Evac
Alte dezinfectante uzuale:

ISORAPID, dezinfectant lichid ultrarapid, pulverizat, parfumat,

bactericid, fungicid, tuberculocid. Activ asupra: Hepatita B., C., HIV.,
Adenovirusi. Timp de actiune: 30 sec.
DENTIRO WIPES, servetele cu solutie parfumata pentru
dezinfectarea suprafetelor. Bactericid, fungicid, tuberculocid. Activ asupra:
Hepatita B., c., HIV. Timp de actiune: 30 sec. spectru complet.
OROLIN BURBATH, dezinfectant lichid ultrarapid, gata
preparat, fara aldehide, folosit pentru curatirea si dezinfectia prin imersia
frezelor, instrumentelor diamantate si de polizat. Bactericid, fungicid,
tuberculocid. Activ asupra : Hepatita B., C., HIV., Adenovirusi. Timp de actiune:
30 sec. 5 min.
OROLIN OP FORTE, dezinfectant concentrat, sub forma lichida,
parfumat, fara aldehide, destinat curatirii si dezinfectiei suprafetelor mari
(pavimente, pereti, mese de lucru etc. din laboratorul de tehnica dentara.)

Concentratia minima necesara: 1%. Timp de actiune: 15 min. 1 ora.

OROCID - MULTISEPT PLUS, dezinfectant fara aldehide,
concentrat sub forma lichida, cu actiune asemanatoare cu cel mai sus
mentionat.
OROSEPT SOLUTION, dezinfectant maini si antebrate, parfumat.
Buna toleranta a pielii, cu continut de hidratare dermica. Bactericid, fugicid,
tuberculocid. Activ asupra : Hepatita B., C., HIV., Adenovirusi. Timp de actiune:
30 sec.
MICRO+, dezinfectant pentru instrumente, asigura o curatire
buna si o sterilizare optima. Are un spectru larg de actiune, inclusiv impotriva
virusului hepatitei C, nu contine aldehide, are efect anicorosiv. Este
economicos, dintr-un recipient de 2,5 l de solutie concentrata se poate dilua
125 de litri de lichid activ. /Firma Unident, - Geneva/.
BECHTOL solutie gata preparata pentru dezinfectarea si curatirea
prin imersie a instrumentului rotativ. Este bactericid, fungicid si inactiveaza
HBV si HIV in 60 de minute. Nu contine aldehide sau fenoli. Nu are efect
corosiv.
BECHTOL AL solutie concentrata pentru 30 litri. Dozare: la 30 ml
solutie se adauga 970 ml apa.
BECHTOZID dezinfectant rapid gata de folosit de suprafete.
Actioneaza in doar un minut, este un spray fara aerosol, reutilizabil.
BECHT TURBOSPRAY dezinfectant rapid, gata de folosit, pentru
piesele de mana si turbine. Actioneaza in 15 secunde. Flacon spray de 500 ml.
Hepatita virala B constituie principalul risc de contaminare al personalului din
laboratorul de tehnica dentara. Pentru prevenirea hepatitei B exista la ora actuala
un vaccin eficient (de ex. Engerix) care se recomanda atat tehnicienilor dentari,
medicilor stomatologi, asistentelor de profilaxie si studentilor.
Profilaxia alergiilor se refera la masurile igienice generale, menite a scadea
concentratia alergenului din aer, bazat pe principiul ca exista un prag alergic
in analogie cu un prag toxic pentru substantele chimice nealergice. Frecventa
cazurilor de alergie profesionala este cu atat mai mare cu cat concentratia in aer a
alergenului este mai ridicata.
Profilaxia silicozei si al iritatiei cauzate de corpi straini faringieni,
esofagieni, laringieni, traheali, sau bronsici, este de o importanta deosebita daca se
are in vedere ireversibilitatea leziunilor fibroase odata instalate.

Mijloacele cele mai eficiente sunt:

o

inlaturarea si/ sau reducerea prafului din laboratorul de tehnica dentara,

dispunerea unei ventilatii puternice (exhaustoare) pentru inlaturarea

pulberilor ce rezulta din prelucrari,

folosirea obligatorie a colectoarelor de praf atasat polizoarelor orizontale

(de.ex. Red Wing, Handler),

atentie deosebita trebuie acordata emisiei particulelor de ulei din aerul

comprimat, cauzat de compresoarele cu carter de ulei,

supravegherea periodica si stricta a starii de prafuire a laboratoarelor,

supravegherea periodica a starii de sanatate a tehnicienilor cu profil

stomatologic.

CATEVA SFATURI PRACTICE IN VEDEREA PREVENIRII UNOR RISCURI SI

ACCIDENTE IN LABORATORUL DE TEHNICA DENTARA
o
Cand ajungeti la locul de munca sa va schimbati hainele civile cu cele de
munca. Vesmintele cu care ati venit se inchid intr-un dulap ermetic, sa nu sa se
murdareasca cu praful si pulberile din laborator. Daca este posibil garderoba
tehnicienilor sa fie intr-o incapere separata cu o usa de restul laboratorului. Pentru o
protectie corecta, tinuta de strada va fi complet inlocuita cu cea de laborator.
o
Spalati-va pe maini nu numai dupa folosirea toaletei, dar in mod obligatoriu si
inainte de utilizare a wc-urilor.
o
Cand folositi masca de protectie si sunteti purtatori de ochelari de vedere,
aburii emanati prin perspiratie se depun pe lentile, ingreunand vizibilitatea campului
de lucru. Folositi masca din tifon si nu din material plastic sau sintetic. Tifonul
absoarbe vaporii care astfel nu se mai precipita pe lentile. Dar, sa aveti in stoc cel
putin 10 20 de masti de tifon, deoarece ele se murdaresc mai repede si obligatoriu
trebuiesc spalate si calcate dupa o zi de lucru. Sunt zile in care, datorita diverselor
manopere diferite sa folositi mai multe masti. Este practic, sa folositi in fiecare zi a
saptamanii cate-o masca, iar in week-end sa le spalati si calcati pe toate deodata.
o
Sunt practice acele masti oro-nazale prefabricate drepte sau tip botnita care au
o bandeleta metalica in partea superioara. Acestea se pot adapta ferm peste nas si
zone suborbitale.
o

Folositi prosoape de hartie de unica folosinta, sapun lichid cu dozator.

o
Micromotoarele se dezinfecteaza cu solutii speciale, de ex.: Quick Spray, Intra
Spray (Ka Vo).
o
Nu luati micul dejun, sau masa de pranz la locul de munca. Creati un spatiu
adecvat, izolat de restul laboratorului activ, eventual in garderoba.
o
Nu lasati cestile de cafea, paharele cu sucuri sau apa minerala langa locul
unde prelucrati acrilat, aliaje sau ceramica.
o
Cand va apucati de lucru scoateti de pe brat ceasul de mana, bratara, inelele,
bijuteriile. Unghiile sa fie scurt taiate, fara oja.

Nu consumati bauturi alcoolice in timpul serviciului la locul de munca.

o
Nu fumati in timpul serviciului in incinta laboratorului. In cazul in care sunteti
dependent de acest drog care dauneaza grav sanatatii, accesibil oricui cu o vointa
precara, creati un spatiu adecvat, cu o buna si eficienta ventilatie.
o
Pentru a preveni staza circulatiei venoase varice, hemoroizi se recomanda
ca dupa fiecare 2 ore de lucru in pozitia sezanda sa va ridicati de pe scaun si timp
de 10 minute faceti miscari prin care mobilizati musculatura membrelor inferioare,
coloana vertebrala, prin plimbare, gimnastica in aer liber sau incapere bine aerisita.
o
In loc de incheiere, trebuie sa ne fie limpede: satisfactiile profesionale si
materiale datorate artei dentare se obtin printr-o munca complexa, obositoare, plina
de factori de stres si pericole de imbolnavire profesionala.
o
SFATUL BATRANULUI: nici o clipa sa nu uitati, ca sunteti absolventii
unui institut de invatamant superior. Ati devenit intelectuali si in subconstient
trebuie sa simtiti obligatiile ce revine acestei categorii sociale. Sa va faceti timp
pentru a viziona un spectacol de opera, nu pierdeti un concert bun sau o piesa
remarcabila de teatru. O carte frumoasa, un roman fascinant, un vernisaj, o excursie
in padure toamna sau primavara va face mai bogati in valorile si trairile sufletului,
mai veseli si optimisti in privinta viitorului, deci implicit deveniti un coechipier
superior in colectivul din care faceti parte