Sunteți pe pagina 1din 3

Ateroscleroza

Ateroscleroza este o afectiune caracterizata prin intarirea si ingustarea arterelor, in cadrul unui
proces lent si progresiv. Boala poate impiedica masiv buna desfasurare a circulatiei sanguine,
obstructionand accesul sangelui catre organele vitale ale organismului.
Astfel, ateroscleroza poate cauza atacuri cardiace, atacuri vascular-cerebrale sau afectiuni
cardiovasculare. Conditia medicala poate fi prevenita si tratata, daca este depistata la timp.

Cauze
In esenta, ateroscleroza este rezultatul depunerii lipidelor in peretii vaselor, sub forma unor placi
de aterom, care reduc lumenul vascular si micsoreaza aportul de sange la tesuturi. Arterele, vase
de sange care transporta fluxul sanguin de la inima catre celelalte organe ale corpului, sunt
captusite de un strat subtire de celule, numit endoteliu. Acesta mentine interiorul arterelor tonifiat
si incapator, pentru o buna circulatie a sangelui.
Ateroscleroza se declanseaza cand hipertensiunea arteriala, fumatul sau nivelul mare de
colesterol din corp afecteaza structura endoteliului. In acest punct, incepe formarea placilor de
aterom, un cumul de lipide (colesterol), celule si alte reziduuri, care se ingroasa odata cu trecerea
timpului si fac tot mai imposibila trecerea libera a sangelui.
Ateroscleroza se poate instala in orice regiune a corpului, iar in functie de localizarea ei, se
declanseaza si o anumita afectiune. De pilda, daca o artera din proximitatea inimii este afectata
de ateroscleroza, riscul de infarct creste in mod exponential.
Alti factori care predispun la ateroscleroza sunt
- administrarea de anticonceptionale
- toleranta alterata la glucoza
- obezitatea
- sedentarismul

Simptome
Ateroscleroza nu prezinta simptome, in general, pana la varste mature sau inaintate. Odata ce
ingustarea uneia sau mai multor artere avanseaza in mod periculos, blocarea sangelui la nivelul

vaselor poate sa cauzeze dureri. Placile de aterom se pot rupe, determinand astfel formarea de
cheaguri de sange.
Simptomele aterosclerozei pot sa difere in functie de localizarea si dinamica placilor de aterom.
- ateroscleroza aortei poate sa produca aparitia de dilatatii anevrismale, ce predispun la disectia
sau ruptura de aorta.
- ateroscleroza arterelor mezenterice poate conduce la infarctul intestinal sau la ischemie
mezenterica.
- ateroscleroza arterelor coronare se manifesta prin infarct miocardic sau angina pectorala.
- ateroscleroza arterelor care iriga creierul poate conduce la atacuri ischemice sau la atac vascular
cerebral.
- ateroscleroza stabilita la nivelul membrelor inferioare cauzeaza circulatie sanguina deficitara,
urmata de dureri in timpul mersului, vindecare ingreunata a ranilor etc.

Diagnostic
Ateroscleroza poate fi suspectata printr-un examen fizic cu stetoscopul si prin palparea arterelor.
Odata trezita suspiciunea bolii, specialistul efectueaza o electrocadiografie, ecocardiografie,
ultrasonografie arteriala, angiografie sau o scanare cu radionuclid. Procedura de diagnostic se
stabileste de catre medicul specialist.
Angiografia coronariana este o metoda de diagnostic foarte precisa, insa este totodata cea mai
invaziva procedura. Aceasta se realizeaza prin introducerea unui cateter prevazut cu camera
video intr-un vas de sange periferic si ghidarea instrumentelor pana la nivelul aparatului cardiac.
Orice placa sau obstructie este vizibila prin acest examen in timpul caruia pacientul este treaz,
dar sedat. Procedura poate sa dureze intre o jumatate de ora sau 2 ore, in functie de
complexitatea fiecarui caz.

Tratament
Odata ce ateroscleroza s-a format la nivelul vasului de sange, ea nu mai poate fi indepartata
definitiv prin tratament. In schimb, administrarea medicamentatiei specifice si schimbarile
sanatoase in regimul de viata pot opri evolutia cresterii placilor de aterom, ba chiar si micsorarea
lor pana la un anumit nivel.
Schimbarile stilului de viata se refera la reducerea factorilor de risc care conduc in general la
declansarea aterosclerozei, precum alimentatia bogata in grasimi saturate, fumatul si
sedentarismul. Aceste masuri nu vindeca ateroscleroza, insa ii obstructioneaza evolutia si previn
atacurile cardiace si atacurile cerebrale.
Administrarea de medicamente pentru reducerea nivelului de colesterol si micsorarea
hipertensiunii arteriale (mentinerea tensiunii arteriale sub 13590 mm Hg) pot opri si ele
expansiunea aterosclerozei. Se impune, de asemenea, reducerea aportului alimentar de sare.

De ajutor poate fi si depistarea intolerantei la glucoza sau a diabetului zaharat, care accelereaza
de regula aterosclerozei, precum si adoptarea tratamentelor corespunzatoare acestor conditii
medicale.
Statinele, administrate pacientilor cu ateroscleroza, au un efect hipocolesterolemiant important,
stabilizand totodata placile de aterom. Atiagregantele plachetare, administrate in doze zilnice
mici, scad riscul producerii accidentelor vasculare majore.
Tratamentele invazive pot fi si ele folosite pentru deblocarea arterelor afectate de placile de
aterom. Acestea sunt cauterizarea cardiaca prin angiografia arterelor coronariene si operatia de
bypass, ambele implicand riscuri majore de complicatii potential letale.

Prevenire
Ateroscleroza este o boala progesiva, insa poate fi si prevenita. Exista 9 factori de risc
responsabili cu aproximativ 90% din cazurile de infarct
- fumatul
- nivelul ridicat de colesterol
- hipertensiunea arteriala
- diabetul
- obezitatea
- stresul
- lipsa consumului de fructe si legume
- abuzul de bauturi alcoolice
- lipsa exercitiului fizic regulat
Toti acesti factori au ceva in comun pot fi eliminati din viata fiecaruia dintre noi, aceasta fiind si
cea mai eficienta strategie de prevenire a aterosclerozei. Medicii recomanda persoanelor care
prezinta un risc moderat sau ridicat de a dezvolta afectiunea, administrarea unei aspirine in
fiecare zi, care nu permite coagularea sangelui in artere sau vene.
Buna gestionare a stresului, o alimentatie saraca in grasimi saturate, evitarea sedentarismului si
mentinerea circumferintei abdomenului in limite normale sunt masuri importante pentru
prevenirea aterosclerozei, implicit a complicatiilor sale cu potential letal.

S-ar putea să vă placă și