CORDUN

Ginecologie Obstetrica
C1

13.04.2010

Cavitatea abdominala
Peretele abdominal
Cavitatea abdominala este situata intre torace si bazin (pelvis)
Peretii cavitatii abdominale sunt in nr de 4
1) Peretele antero- lateral - alcatuit din muschi lati
2) Peretele posterior regiunea rahidiana
-regiunea lomboiliaca
3) Peretele superior reprez de diafragma
4) Peretele inferior asigura comunicarea cu bazinul, respectiv cu cavitatea pelviana.
- Limita dinter cavit. Abdominala si cea pelviana este reprezentata de
stramtoarea superioara a bazinului.
1) PERETELE ANTERO-LATERAL
- alc din marele drept al abdomenului
-oblic extern (marele oblic)
- oblic intern (micul oblic)
- mischiul transvers
MARELE DREPT al abdom.
- situat longitudinal, imediat lateral de linia mediana intre partea anteroinferioara a
toracelui si simfiza pubiana
- cei 2 drepti abdominali se unesc pe linia mediana printr-o zona tendinoasa (RAFEU)
numita linia alba = punct fiziologic de minima rezistenta
- la acest nivel pot aparea hernii de linie alba
- originea este pe cartilajele coastelor 5 77 si apendicele simfoid, simfiza pubiana
Actiunile:
- cand ia punct fix superior: flexia coapsei pe bazin
- cand ia punct fix pe bazin: flexia trunchiului
- in pozitia de decubit dorsal realiz. flexia activa
- in ortostatism flexia trunchiului este asigurata initial de gravitaatie, muschiul
intervenind pe ultimele grade
- fixeaza toracele in timpul flexiei capului si gatului si impreuna cu ceilalti muschi
realizeaza presa abdominala.
MUSCHIUL OBLIC EXTERN
- cel mai superficial si intins dintre cei laterali ai abdomenului
- origienea pe fata externa si marginea inferioara ultimele 7- 8 coaste
- formeaza 3 fascicule cu directii diferite
superioare- directie orizontala
se
continua
cu
aponevroza
muschiului care se fixeaza
mijlocii- oblic, in jos, inainte
inferioare- verticale
- pe linia alba
- pe pubis unde delimiteaza orificiu subcutanat al canalului inghinal- punct de minima
rezistenta => hernii inghinale

Actiunile:
- in contractie unilaterala
- rotatia trunchiului
- in contractie bilaterala se comporta identic dreptului abdominal
- intervine in realizarea pensei abdominale
MUSCHIUL OBLIC INTERN
-

creasta iliaca, spina iliaca anterioara, ligamentul inghinal

se formeaza 3 fascicule care au directie aproxim inversa ale oblic extern
Fascicolele posterioare
au directie verticala
se insera pe ultimele 3 coaste
si se continua cu muschi intercostali externi
Fascicolele mijlocii
Au directie oblica
Merg in sus si inainte, se termina prin aponevroza oblicului intern care
contribuie la formarea tecii muschiului drept abdominal
Fascicolele anterioare:
Au dispozitie oblica, in jos si medial
Formeaza un tendon care se insera pe pubis

Actiunile:
- in contractie unilaterala face inclinare laterala a trunchiului si ridicarea bazinului de
aceasi parte si rotatia de partea opusa.
- Realiz presa abdominala
MUSCHIUL TRANSVERS:
- este cel mai profund
- are origine pe fata interna a cartilajelor coastelor 6- 12 pe apofizele transverse ale
vertebrelor lombare si pe ligamentul inghinal
- din acestea puncte fibrele se orienteaza rtansvers si participa la formarea tecii
muschiului drept abdominal.
Actiunile:
- cel mai important muschi al presei abdominale este muschiul taliei
- trage coastele spre linia mediana strangand toracele
- dispozitia musculaturii peretelui anterior influenta functia organelor digestive datorita
unui corespondent intre orientarea (musculaturii striate si cea a peretelui organ interne
(neteda))
2) PERETELE POSTERIOR
- patratul lombar
- iliopsoas
- psoasnic (rudimentar si inconstant)
Muschiul lombar

are forma patrulatera

situat pe partile laterale ale coloanei lombare inchizand spatiul dintre coasta 12 si
creasta iliaca
originea este pe creasta iliaca si se insera pe coasta 12
fibrele anterioare au origine pe coasta 12 si se insera pe apofizele transverse ale
primelor 4 vertebre lombare.
Cand ia punct fix pe torace inclina bazinul de partea lui
Cand ia punct fix pe bazin inclina coloana lombara de partea lui
Interine in expiratia fortata
Constribuie la mentinerea in rectitudine a trunchiului

Muschiul iliopsoas:
- este format la nivelul abdomenului din 2 portiuni care la nivelul coapsei se unesc si
formeaza un singur muschi
- M psoas mare este lung si fusiform, originea pe fata laterala, pe discurile
intervertebrale ale acestora, insertia pe trohanterul mic
- M iliac de forma triunghiulara care are originea in fosa iliaca dupa care se subtiaza
treptat, se uneste cu tendonul muschiului psoas mare se insera pe trohanterul mic. Este
cel mai important flexor al coapsei pe bazin sau al bazinului p coapsa dupa care ia
punct fix.
3) PERETELE SUPERIOR
-

format de diafragm care are forma de cupola cu convexitatea orientata superior

impedica organele abdominale sa patrunda in torace sub presiunea intraabdominala
permite comunicarea dintre cavitatea toracica si cea abdominala prin intermediul unor
orificii (hiatusuri)
hiatus esofagian- trec esofagul si nervii vagi este punct de minima
rezistenta la nivelul caruia se produc hernii diafragmatice
hiat aortic trece aorta de canalul toracic
hiatusul venei cave- trece vena cava.

Actiunile:
- este un muschi inspirator dar intervine in expiratie printr-o deplasare de 3 cm asigura
65% din ventilatia pulmonara
- este singurul muschi din corp in care timpul unei contractii izometrice circulatia nu se
suspenda ci creste proportional cu durata acesteia
- intervine in ras sughit, cascat expulzi aftului
- limitele externe ale cavitatii abdominale demarcate prin reliefuri osoase (reveluri
costale, creste iliace, pubis) sunt mai mici decat cele reale datorita spatiului superior
oferit de boltirea spatiului si inferior prin comunicarea cu bazinul.
- Peretele abdominal e impartit in 3 etaje si 9 zone
Fiecare etaj se imparte in 3 zone:
ETAJUL SUPERIOR
- Hipocondrul drept, unde se gaseste vezica biliara si unghiul hepatic al colonului
- Epigastrul stomacul si lobul stang hepatic
- Hipocondrul stang- splina si unghiul splenic al colonului.
ETAJUL MIJLOCIU
- flancul drept colonul ascendent

zona ombilicala- ansele intestinale

flancul stang colonul descendent

ETAJUL INFERIOR
- fosa iliaca dreapta- apendicele si cecul
- hipogastru- ansele intenstinale ileale, vezica urinara si organele pelviene
- fosa iliaca stanga- colonul sigmoid
ORGANELE GENITALE FEMININE:
- se sistematizeaza in interne si externe
- cele interne- ovare si cai genitale
- ovarele sunt glande genitale feminine care determina caracterele sexuale primare
- Ovarul este
aseazat in pelvis in fosa ovariana, sub bifurcatia arterei iliace comune.
Este lipit de peretele lateral al pelvisului
Dupa nasteri repetate se deplaseaza in jos spre partea posterioara a
pelvisului
Are forma ovoida
Prezinta 2 fete: laterala si mediala
2 poli superior si inferior
2 margini: anterior si posterior
Fata laterala: - vine in raport cu pelvisul, mai exact cu pachetul vasculo nervos obturator
- in inflamarea ovarului se comprima nervul obturator iar femeia
acuza
dureri pe fata mediala a gambei
Fata mediala - este acoperita de trompa uterina
- exista posibilitatea de confuzie cu anexita sau apendicita pt ovarul drept fata laterala
Polul superior vine in raport cu o serie de ligamente si cu un franj al trompei uterine, numit
fimbria ovariana
Polul inferior- legat de uter prin ligament utero-ovarian
Marginea posterioara- este libera, vine in raport cu ansele intenstinale
Dimensiunea ovarului:
- 3/2/1 cm
- 6-8 gr
Ovarul este acoperit de un epiteliu germinativ sub care se afla 2 zone:
- zona corticala se gasesc foliculi ovarieni in diverse forme de evolutie si corpul
galben
- zona medulara: vase, nervi, tesut conjunctiv, are o importanta redusa din pct d vedere
iziologic
Functia ovarului se realizeaza sub influenta hormonilor hipofizari functie ovulatorie, fct
steroidogeneza, fct gametogena
Caile genitale- reprezentate de trompele uterine, uter, vagin.
1) trompele uterine
- 2 conducte de musculomembranoase, peristaltice cu o lungime de 10- 12 cm
- prezinta 4 segmente: infundibilul, ampulara, istimul portiune uterina
Infundibulul:
- este segment incipient, are forma de palnie si prezinta o margine festonata formata 10
15 franjuri dintre care este mai lung si se numeste fimbria ovariana

acest segment prezinta un artificiu tubar abdominal prin care se realizeaza

comunicarea cu cavitate abdominala
Ampulara:
- 5 cm
- este mai lunga spre infundibul si se ingusteaya treptat pe masura ce se apropie de
istmul
Istmul:
- are o consistenta ferma
- se continua cu portiunea uterina care se deschide in cavitatea uterina in orificiul uterin
Functiile trompei:
- reprezentat de : captarea ovuluilui , transportul oului, fertilizarea
- in treimea laterala a trompei se produce fecundatia
- trompele ofera conditii favorabile pt efectuarea primelor diviziuni ale oului si pt
migrarea acestuia spre cavitatea uterina unde se produce implantarea oului
- Epiteliul trompelor este prevazut cu cili care se misca dispre orificiu abdominal spre
cel uterin asigurand deplasarea oului
Uterul:
- este un organ cavitar, nepereche situat median
- cu forma de para
- extremitatea mare situata superior(fundul uterului)
- extremitatea mic- colul uterin
- corpul uterului
-Pe colul uterin se insera vaginul
-In afara sarcinii colul uterin are consistenta varfului nasului
-Dimensiunile uterului sunt multipare
-In mod normal axele longitudinale ale corpului colului formeaza un unghi deschis spre
simfiza pubiana cu o valoare de 170 de grade = cu unghi de anteflexie.
-Intre axele longitudinale ale colului si vagin se formeaza un unghi deschis tot anterior ,
cu o val 90 100 grade numit unghi de anteversie
- uterul trebuie sa fie mobil si in unghiul de anteversie sau anteflexie
- devierile de la aceste pozitii provoaca tulburari mai ales daca uterul este fixat
- musculatura externa este dispusa ca un arc de ceas
- spiralele fiin cu atat mai mari cu cat se apropie de colul uterin , exista cel putin 2 centru
care initiaza si mentin contractia in timpul nasterii
Vagina:
- canal cilindric musculomembranos extensibil cu o lungime de 8 9 cm
- 2 extremitati superioara, inferioara
- 2 pereti: anterior , posterior
-Peretele anterior in raport cu vezica urinara si cu uretra
- peretele posterior in raport cu rectul face sa se intample
- Extremitatea superioara- se insera cu colul uterin determinand niste funduri de sac unde se
depoziteaza sperma, diverse secretii , se fac diverse recoltari
- Extremitatea inferioara
- portiunea perineala
- se afla in grosimea planurilor fibre musculare putin extensibile ale perineului

Rolul vaginului- de capulare, de depozitare a spermatozoizilor

Unerea ruperea acestei membrane se produce la nastere, resturile se numesc caruncule
himenale
Rolul de trecere a fatului si anexelor in timpul nasterii cand se transforma in canal de nastere
cu un diametru de 10 cm.

C2 .
PERINEUL:
- este o formatiune musculo-aponevrotica
- are foma unui romb
- demilitata topografic si superficial de urmatoarele repere osoase :
un pct anterior- simfiza pubiana
un pct dorsal- vf coccisului
2 pct laterale- tuberozitatile ischiatice
- unind cele 2 pcte laterale obtinem 2 triunghiuri:
un triunghi anterrior- regiune uro-genitala strabatuta de uretra si vagin
un triunghi posterior- regiunea anala strabatuta de rect
- in profunzimea perineului se gasesc muschi situati in 2 planuri
un plan mai superficial- diafragma urogenitala
un plan mai profund- inchide complet bazinul (diafragma pelviana). Pe
aceasta se sprijina organele pelviene, diafragma opunandu-se
coborarilor in timpul cresterii presiunii intra abdominale
In timpul nasterii se pot produce rupturi ale acestor muschi aparand prolapsuri,
realizand:
- cistocel- caderea vezicii urinare
- rectacel- caderea rectului
- caderi ale uterului
- caderi ale ovarului
- periotemie
- epiziotomie
FUNTIILE OVARULUI (pt examen):
- se realizeaza sub influenta hormonilor hipofizari
Functia ovulatorie (ovoidogeneza)
Functia steroidogeneza
1) OVOIDOGENEZA:
- fct de producere ciclica a ovulelor care sunt celule de reproducere feminina
- ovarul este alcatuit din foliculi ovarieni in diferite faze de evolutie
- Foliculii ovarieni contin
Celulele foliculare- secreta un hormon- foliculina
Celule de reproducere- ovulul
-

Foliculii ovarieni sufera o serie de transformari succesive pana cand ajunge la stadiul
matur cand elibereaza un ovul matur prin procesul numit ovulatie

Ovulatia se produce in a 14-a zi a ciclului menstrual iar absenta ei determina cicluri

anovulatorii
Ovulul este captat de fimbria ovarica a trompei uterine
Dupa ovulatie, evolutia foliculului ovarian este incheiata
In cavitatea foliculara se va organiza o structura noua (corp galben)
Evolutia corpului galben difera dupa cum ovulul a fost sau nu fecundat
daca a fost fecundat se formeaza corpul galben de sarcina care se
dezvolta pana in luna a 3-a, dupa care involueaza functiile lui fiind
preluate de placenta
daca ovulul nu a fost fecundat se formeaza corpul galben periodic cu
evolutie de 10 12 zile, dupa care se fibrateaza si formeaza corpul
albicans
ovulatia dureaza 30 de ore

2) STEROIDOGENEZA:
- consta in in producere de hormoni steroizi : extrogeni, prestogeni
- Estrogeni
secretati de celule foliculare
se mai numesc hormonii feminitatii
sunt responsabili de caracterele sexuale secundare feminine pe care le
mentin
varfun secretiei este in perioada ovulatiei
- Progesteronul
Secretat de celulele corpului galben
Denumit hormonul maternitatii
Rol in preagtirea uterului pt implantarea oului (NIDATIE)
FECUNDATIA:
- reprezinta unirea celor 2 gameti (spermatozoidul si ovulul) rezultand celula ou
- are loc in treimea externa a trompei uterine
- oul nu ramane acolo, incepe sa migreze
- este necesar un lant de evenimente:
ovulul este captat de trompa
spermatozoidul sufera un proces (capacitatie) prin care traverseaza
invelisul ovulului
-

ambele celule devin apte in vederea sumarii materialului genetic matern si patern
captarea ovulului de catre trompa si transportul pana in treimea externa dureaza 12 ore
formarea celulei ou dureaza cca 30 ore
oul format in trompa uterina sufera diviziuni celulare rapide si este transportat spre
sediul implantarii (uter) pe parcursul mai multor zile
- in trompa sta cca 5 zile
- dupa care se indreapta spre uter, unde mai sufera cateva diviziuni timp de 24 ore dupa
care se implanteaza (Ovoimplantatia sau nidatia)
Ovoimplantatia:
- este un mecanism complex prin care oul se orienteaza, adera si se cuibareste in
grosimea mucoasei uterine
- marcheaza sfarsitul perioadei de viata libera a oului
- are loc in ziua a 6-a a 7-a de la fecundatie

oul se cuibareste in endometrul uterin si poate avea loc o mica hemoragie de nidatie
(insemnare)

Placenta
- este un organ tranzitoriu al gestatiei care asigura schimbul matern fetal
- este constituita din
elemente de origine ovulara care se transforma in vilozitati- placentare
care vin in contact cu sangele matern
elemente provenite din transferul endometrului uterin, este complet
formata la sf lunii a 4-a
-

la termen are forma circulara ovoidara care are grosimea de 3-6 cm si o greutate de 1/6
din greutatea fatului
are 2 fete
materna prezinta vilozitati
fetala- este neteda si captusita cu o membrana (amnios)
secreta lichidul amniatic cu rol de protectie a fatului
aceasta membrana delimiteaza o cavitate(cavitamniatica) in care este fatul
aceste membrane au rol de realizare a schimburilor dintre mama si fat prin vasele
ombilicale
secretia de lichid amniatic are o evolutie ondulanta, creste treptat, apoi creste brusc la
cca 20 sapt , dupa care scade treptat, iar la termen ajunge la 600- 800 ml

Pe fata laterala se insera cordonul ombilical format din o vena si 2 artere

Cordonul ombilical are un diametru de 0,8- 2 cm
Lungimea medie de 55 cm , sub 35 d cm se considera cordon ombilical scurt cu risc de
rupere
FUNCTIILE PLACENTEI:
- fct respiratorie fetala
- fct de nutritie
- fct metabolic energetic
- fct de protectie imunologica
- fct de bariera si transfer
- fct de secretie hormoni
Placenta permite- trecerea vitaminelor B, E, B12, C, in special la sf sarcinii
Placenta permite trecerea medicamentelor: penicilina, alcoolului
Microbii nu trec bariera in schimb virusii traverseaza f usor
Trec anticorpi specifici si determina imunizare pasiva
Mai traverseaza anticorpi RH negativ, izoimunizare fetala, abenie hemolitica
Lichidul amniotic:
- umple cavitatea amniotica
- constituie mediul ambiant al fatului in care acesta se misca in cavitatea uterina
- are roluri:
de protectie
de nutritie
asigura izolarea termica a fatului
impiedica ascensiunea gemenilor

formeaza punga apelor in momentul travaliului

actioneaza ca un lubriiant in asigurarea progresiei fatului in interiorul
canalului nasterii
secretia de lichid amniotic este asigurata de placenta si cele 2
membrane

Compozitia lichidului amniotic:

- se modifica din a 2-a jumatate a sarcinii, pt ca din luna a 4-a incepe emisia de urina de
catre fat
- volumul de lichid este mentinut constant prin deglutitie de lichid, eliminata prin urina
- fatul incepe sa aibamiscari respiratorii si caile pulmonare sunt pline cu lichid amniotic
- analiza lichidului amniotic furnizeaza date privind cresterea si dezvoltarea fetala,
acesta prin amniocenteza (este un test obligatoriu la orice femeie peste 35 de ani)
- culoarea acestui lichid este modificata in stari patologice
verde- in suferinta fetala(in prezentatia fetala)
galbena- in caz de izoimunizare
rosie- in cazul mortalitatii fetale in uter
translucida- in stari normale
DIAGNOSTIC DE SARCINA:
- durata normala a sarcinii este cam de 40 de saptamani (280 zile) trei trimestre (3 luni
fiecare)
- se stabileste baza unor simptome si a unor semne
Simptomele:
- se refera un diagnostic probabil
- cele mai frecvente sunt greturile sunt greturi si varsaturi, caracteristicile afectiunilor
digestive
- congestie mamara dar care apare si premenstrual
- hepersomnie- stare accentuata de somn.
Semnele se sistematizeaza in:
- prezumtive
- de probabilitate
- de certitudine
PREZUMTIVE:
Amenoreea
- neconcludenta
- Poate aparea in tulburari de ciclu de cauza hormonala
- In anemii sau tulburari psihice
Modificari la nivelul sanilor:
- se maresc de volum
- apar hiperpigmentarea areolelor mamare si a memelonului
Formarea areolei secundare:
- poate persista la multipare
- se accentueaza desenul venos superficial
- apare secretia de colostru

lichid galbui care apare la exprimarea sanilor

Modificari de coloratie ale tegumentelor si mucoaselor:

- pigmentarea tegumentelor fetei (CLOASMA)
- pigmentarea liniei albe
Vergeturi abdominale:
- consecinta cresterii rapide in volum a abdomenului
- apar datorita ruperii fibrelor elastice din structura dermului
- sunt roz la primipare si albe sidefii la multipare
- apar in treimea superioara a coapselor
Cresterea in greutate:
- la sfarsitul sarcinii nu trebuie sa depaseasca 10 12 kg
- 2 kg in primul trimestru si cate 4-5 in trimestrul urmator
Tulburari de mictiune:
- POLACHIURIE urineaza des si putin datorita compresiei produse pe uter
- Aparitia contractiei uterine incepand cu saptamana a 6-a de sarcina
- Perceperea miscarilor fetale
DE PROBABILITATE:
Marirea in volum al abdomenului:
- variaza in functie de varsta sarcinii
- cantitatea de lichid amniotic
- numarul fetzilor
- greutatea lor si greutatea mamei
- Aceasta marire se apreciaza prin perimetrul peretelui abdominal
Maririle de forma , de consistenta si marirea uterului
DE CERTITUDINE:
-

determinarea si numararea batailor cordului fetal (BCF) in mod normal 120- 150 b/
min
perceperea miscarii fatului- cam din sapt 26
cresterea inaltimii fundului uterin- se apreciaza in raport cu simfiza pubiana
ecografia uterina
stabileste varsta gestationala, dimensiunile embrionului, nucleii de
osificare, localizarea placentei si dimensiunile bazinului
apreciaza malformatiile

Igiena sarcinii:
a) corporala si vestimentara
- se recomanda haine largi, lejere care sa evite compresia abdomenului
- incaltaminte comoda si toc lat si inaltime moderata
- indicata o plantograma
b) igiena dentara

spalarea de 3 ori pe zi cu un masaj al gingiilor cel putin 2-3 minute pe fiecare arcada
dentara.
c) igiena sanului
- se recomada purtarea unui sutien
- masajul mamelonului
d) viata sexuala
- decurge normal in trimestrul 1 si 2
- in cel de-al treilea trimestru se reduce mult (evitarea raporturilor sexuale in ultima
luna)
- la gravidele cu antecedente obstetricale se recomanda ca activitatea sexuala sa
incepeze in semestrul 2 pt a evita o serie de complicatii (ruptura prematura a
membranelor si nasterea prematura)
- regimul alimentar tr sa fie echilibrat si variat
- necesarul energetic este de 2500- 3000 de calorii pe zi
Proteinele 1,5 grame / zi cu pondere predominanta a celor de origine animala (60%) si 40% de
origine vegetala(uleiuri vegetale si fructe de aginoase)
Glucidele 5- 6 gr / Kilocorp mai ales sub forma celor usor digestibile si cu absorbtie rapida in
cazul femeilor obeze
Ratia de glucide se ridica la jumtate
Sursa de glucide:
paine
derivate de cereale
legume si fructe
produse zaharoase
mierea
mazarea si fasolea (desi sunt bogate in glucide sunt contraindicate deoarece
produc balonari.)
Aportul de minerale este obigatoriu:
- Fpsforul si calciul se recomanda in cantitati mari si se regasesc in lactate, branzeturi,
fructe oua lapte
- Terapia cu Ca nu e recomandata, este chiar periculoasa deoarece Ca intervine in
mecanismul declansarii contractiilor uterine
- Fierul este necesar si se gaseste in legume verzi, ficat oua ciuperci.
- Vitaminele sunt necesare in cantitati mari nu sintetice, se recomanda produse
proaspete si cruditati
- Regim desodat in ultimele luni de sarcina
- Se interzice consumul de alcool si tutun efecte negative asupra fatului(subponderal)
Constipatia trebuie evitata pt ca este sursa de infectii urinare
Se evita aglomeratia datorita riscului crescut de contaminare
Se evita voiajurile lungi cu masina sau trenul
Sunt permise calatoriile cu avionul
Trebuie amenajata din punct de vedere al stresului, emotiilor si dizarmoniile afective care su
consecinte asupra contractilitatii uterine.

Curs 3
DIETA IN CURSUL SARCINII, TRAVALIULUI SI LAUZIEI:
Ritmul de dezvoltare al omului in cursul celor 9 luni de sarcina, este cel mai
rapid dintat ciclul vital uman ceea ce explica o serie de particularitati metabolice si dietetice
ale perioadei de lauzie si gestatie
Alimentatia corespunzatoare din perioada premergatoare sarcinii sau din
perioada in curs determina complicatii
- materne anemii carentiale, avort
- fetale- prematuritate, malformatii, hipotrofie(greutate mica la nastere)
Alimentatia in cursul sarcinii:
- se stabileste in functie de:
varsta gravidei
varsta gestationala
evolutia sarcinii
numarul fetzilor
- varsta gravidei este foarte importanta, pentru ca daca gravida e adolescenta este
necesaar un aport caloric suplimentar pt acoperirea necesitatilor de crestere si
dezvoltare a mamei
- in functie de varsta gestationala, in trimestru 2 si 3 necsesitatile calorice cresc
rezultand necesitatea unui aport alimentar crescut dar atentie la greutatea mamei
Aportul glucidic:
- 5-6 g/ kilocorp/ zi mai ales sub forma de glucide usor digerabile si cu absorbtie rapida
- in cazul femeilor obeze cu diabet zaharat sau cu prediabet, ratia se reduce la jumatate,
surse de glucide:
painea si derivatele ei
mierea
legumele
fructele
Aportul mineral:
- este obligatoriu pt ca mineralele intra in componenta unor enzime, vitamine, hormoni.
- Cele mai importante minerale:
Sodiu
Fier
Calciu
Fosfor
Iod
Sodiul:
- continutul in sodiu al unui regin normal este de 3-7 gr
- mare atentie la continutul de sare care produce hipotensiunea arteriala de sarcina,
crestere ponderala
Fierul:
- necesarul creste datorita particularitatilor
fatului

hematologice materne si a necesitatilor

trebuie suplimentat in trimestrul 2 si 3

Calciul:
- joaca un rol fundamentalin procesul de crestere si dezvoltare scheletica a fatului
- cel sintetic favorizeaza avortul
- in cazul in care aportul este insuficient, calciul este depozitat din depozitele materne
(oase dinti) cu aparitia unor manifestari patologice
- necesarul de calciu creste in ultimul trimestru de sarcina deoarece in aceasta se
acumuleaza 70 75 % din totalul de Ca necesau fatului
Iodul:
- creste consumul lui in timpul sarcinii datorita particuloaritatii fundamentale materne
functiei tiroidiene si datorita necesitatii cresterii tiroidei fetale
Aportul de vitamine:
- necesarul creste pt vitamina C, D si cele di grupa B
- se recomanda o alimentatie in fibre vegetale
- cantitatea de lichid este de 2 L pe zi
Contraindicatii
- cafea
- alcool
- excesuri de condimente
Se recomanda 4-5 pe zi, ultima cu cca 1 ora inaintea repausului nocturn.
Alimentatia in cursul travaliului:
- particularitatile functiale ale tractului digestiv in cursul travaliului sunt:
hipochinezia
scaderea absorbtiei intestinale
scaderea functiei digestive
-

acestea recomada o alimentatie redusa la minim care consta in lichide unor zaharate si
vitaminizate
se recomanda o alimentatie cu lichide, cele solide sunt periculoase pt ca femeia varsa
in perioada dilatatiei si apoi din cauzxa anesteziei

Alimentatia in perioada lauziei:

- se recomanda suplimentare calorice de 800- 1000 calorii pe zi
- pt fiecare 100 ml lapte se recomanda un suplimentar de 120 calorii
-

la femeia lauza aportul de lichide nu va depasi 1. 5 2 l lichide / zi

ratia alimentara va fi adaptata starii de nutritie a mamei

la cele cu deficit nutritiv se va creste aportul caloric

la cele cu exces de aport caloric dar cu obligatii suplimentare aport de vitamine

minerale

originea proteinelor este naimala si vegetala

proteinele de origine animala sunt proteine complete deoarece contin aminoacizi

esentiali care nu pot fi sintetizati in organism.

Proteinele de origine vegetala sunt proteine incomplete deoarece contin aminoacizi

neesentiali.

Dieta hipoproteica determina edeme dizgravidice

hiposa agalatie

anemii avort, nasteri premature

Aportul energetic:
- este cel mai mult influentat de activitatile fizice
- activitatile fizice sunt influentate de nivelul de cultura
MODIFICARI PRODUSE DE SARCINA ASUPRA ORGANISMULUI MATERN.
- au loc la nivelul tuturor aparatelor si organelor
1) Sistemul neuropsihic
- in timpul sarcinii exista o activitate speciala a sistemului nervos central, conditionata
de tipul de sistem de tip nervos si de sistem neurovegetativ al gravidei.
- Se constata:
Anxietatea
Iritabilitatea
Fatigabilitatea (oboseste usor)
Tulburari de caracter
Prezinta tulburari ale somnului:
o Hipersomnie
o Insomnii
- In privinta sistemului nervovegetativ:
Persistenta componentei vagale in primele 2
trimestre
In ultimul trimestru se constata o predominanta
subcorticala care contribuie la declansarea
travaliului
2) Sistemul endocrin
- majoritatea glandelor endocrine sufera modificari morfologice carora le corespund
modificari ale functiei secretorii
- la nivelul hipofizei cresterea prolactinei o data cu varsta sarcinii
- corpul galben- secretii de estrogen si progesteron
Metabolismul:
- sunt interesate toate metabolismele :
hidrocaloric
protidic
glucidic
lipidic
Metabolismul bazal:
- este net de repauz

asigura functii vitale

creste datorita dezvoltarii uterulu, datorita cresterii activitatii cardiace si respiratorii si
hiperfunctie tiroidiene
temperatura corporala este de peste 37 grade pana in luna a 3-a de sarcina
cea mai mai periculoasa temperatura este 37,1 37,2 pana la 37,5.

3) Aparatul cardiovascular
-

sufera cele mai importante modificari anatomice, functionale si hemodinamice

anatomic- cordul este hipertrofiat si orientalizat ca urmare a ascensionarii
diafragmului din cauza uterului gravid
functional:
cresterea frecventei cardiace dupa primele 8 - 10 saptamani
cresterea este in medie cu 15 % , ajungand de la 60 - 70 pe la 80 90 b/
min
cresterea progresiva a debitului cardiac(volumul de sange expulzat),
acesta atinge maxim in sapt 20- 30 poate depasi cu 50 % normalul iar
in timpul travaliului poate creste 100%
se observa o crestere nesemnificativa a presiunii arteriale sistolice
se observa o scadere a presiunii srteriale diastolice din cauza scaderii vasculare
periferice (datorita hormonilor estrogeni)
creste presiunea la nivelul venei cave inferioare datorita compresei exrecitate de uterul
gravid rezulta aparitia sau accentuarea varicelor la nivelul membrelor inferioare.

4) Aparatul respirator
-

Diafragmul:

Ascensioneaza cu aproximativ 4 cm, ceea ce determina cresterea

diametrului transversal al toracelui.
Respiratia gravidelor este de tip costal inferior

Modif functionale:
Creste frecventa respiratorie cu cca 10 %
Creste debitul respirator cu cca 40 %
Scade capacitatea vitala cu 40 %
Scade capacitatea pulmonara totala
Volumul respirator maxim pe secunda scade
5)
-

Aparatul renal
polachiuria- mictiuni dese si putine
poliurie- cantitate mare de urina
disurie tulburari de mictiune

Apare o hipotonie la nivelul cailor urinare cauzate de compresia exercitata de uterul

gravid, aceasta favorizeaza staza urinara si infectia secundara in special dupa luna a 5-a
de sarcina
6) Aparatul digestiv:
- apar modificari la toate segmentele

ale gustului si mirosului

Gustul creste apetitul si uneori apetitul pervetit
Dureri epigastrice- din cauza relaxarii cardiei
La nivelul cavitatii bucale apar hipertrofii gingivale (gingivita de sarcin)
La nivelul stomacului scade motilitatea si secretia gastrica
La nivelul intestinelor se produce o hipotonie generalizata cu constipatie
Constipatia apare datorita greutatii exercitate de uteru gravid.
Apar hemoroizi extrem de durerosi

7) Sistemele osteoarticulare
- DECALCIFIERE ca urmare a cresterii necesare lui de Ca => predispozitie pt
fracturi
- Modificarea posturii osteotatice prin deplasarea anterioara a centrului gen de greutatea
- Apare relaxarea articulatiei bazinului in special a simfizei pubiene, rezultand
sindromul de simfiza pubiana
Ultimele modificari:
- tegument si tesuturi
- sunt frecvente si constau din
infiltratia dermului si hipodermului, pielea devenind lucioasa si
catifelata
glandele sebacee si sudoripare
pilozitatea se accentueaza dar dispare in perioada de lauzie
hiperpigmentarea la nivelul liniei albesi la nivelul fetei (cloasma)
fenomen care apare la 50 70 % dintre gravide
Diagnosticul de sarcina in trim 3 presupune:
a) -diagnosticul gradului de gestatie si parietate
- gestatia se refera la nr totatal de sarcini inclusiv actuala ex G=4
b) diagnosticul de sarcina se stabileste pe baza semnalelor de certitudine
c) diagnosticul varstei gestationale pe luni sau pe saptamana calculat din prima zi a
ultimei menstre
sarcina la termen= 40 saptamani
d) diagnosticul de fiabilitate fetala- se realizeaza prin auscultatie
e) diagnosticul de sarcina unica sau multipla se stabileste prin
1. dimensiunea uterului
2. palparea polilor fetali
3. prin auscultatie
f) diagnosticul prezentatieisi al pozitiei fatului , prezentatia partea cu care fatul se
prezinta la stramtoare seperioara a bazinului
g) diag. Starii bazinului:
1. poate fi eutocic sau distocic
Orice bazin care nu este corect ca axe este distocic
Acest diagnostic se realizeaza prin pelvimetrie externa
Prin pelvimetrie interna (o face medicul cu degetul)
Prin ultrasonografia ascest diagnostic este f important pt precizarea compatibilitatii
dimensionale intre bazin si marimea fatului care urmeaza sa se nasca

Curs 4
NASTEREA
- este un proces biomecanic , modelat de legi biologice
- interactiunea dintre fat si filiera pelvigenitala reprezinta componenta mecanica a
nasterii
Filiera pelvigenitala reprezentata de
- elemente elastice (musculo-membranoase)
- canalul utero- vaginalcu cele 2 diafragme (cervico segmentara si perineala)
- elemente rigide (osoase, bazinul) a carui rigiditate este redusa de :
structuri aponevrotice care au rol de amortizor
hormoni de sarcina(estrogeni, progesteron, placentari, relatina)
toti acestia crescand mobil articul sacroiliace si a
simfizei pubiene rezulta amplificarea miscarilor
de contramnutatie si nutatie
CONTRANUTATIA:
- este miscarea de basculare posterioara a sacrului cu indepartarea aripilor iliace
- cresterea amplitudinii acestei miscari favorizeaza angajarea fatului
NUTATIA:
- este o miscare de basculare anterioara si inferioara a sacrului cu departarea varfului
sacrului, amplificarea favorizeaza degajarea fatului in timpul expulziei.
MOBILUL FETAL:
- parcurge filiera pelvigenitala prin miscari active si prin miscari pasive, determinate de
contractiile uterine si de amplificarea mobilitatii articulatiilor sacro iliace si ale
simfizei pubiene.
- Trebuie sa se incadreze in anumite limite de marime si volum compatibile cu bazinul
matern
- Cel mai important element anatomic in privinta dimensiunilor este capul care
reprezinta din lungimea fatului.
- Capul isi poate reduce dimensiunile datorita unor particularitati ale calotei craniene:
prezenta unor suturi largi, incomplet osificat care lasa intre ele spatii numite
fontanele (fontanela anterioara situata intre frontal si oasele parietale(fontanela mare ,
bregmatica, are forma de romb))si fontanela posterioara (intre occipital este fontanela
mica sau lombodoida)
- Celelalate elem anatomice sunt mai putin importante deoarece sunt alc din structuri
moi care pot fi comprimate
- Cand intre dimensiunile fatului si dimensiunile bazinului matern exista disproportii
apar distocii , care impun enterventie chirurgicala
TIPURI DE PREZENTATII:
- in timpul nasterii fatul sufera cateva orientari in spatiu care se raporteaza la puncte
fixe ale bazinului matern codificate obstetrical asfel:
prezentatie
pozitie
varietate de pozitii

Prezentatia este partea fatului care ia prima care ia prima contatc cu stramtoarea
superioara a bazinului, Se descriu:
Longitudinal:
o Axul longitudinal al fatului coincide cu axul longitudinal
al uterului
o Craniana in care craniul ia contact primul cu
stramtoarea superioara
o Pelviana in care pelvisul fetal este cel care ia primul
contact
Transversale si oblice
o Axul longitudinal al fatului este perpendicular sau oblic
pe axul longitudinal al uterului
Pozitia
o Este raportul dintre un element de reper al corpului fetal de obicei spatele si
fata interna a uterului
o Aprecierile se efectueaza pe jumatatea drepata (spatele orientat spre dreapta, pe
jumatate stanga spatele orientat spre stanga) pe jumatatea anterioara, pe
jumatatea posterioara.
OIAD- occipitailiaca anterioara dreapta este cea mai frecventa

PREZENTATII LONGITUDINALE :
a) - prezentatia craniana- in 94% din cazuri
- in raport de gradul de flexie a capului fata de coloana vertebrala se descriu: prez
craniene flectate sau occipitale in care capul este flectat complet iar partea corpului
care coboara prima este fontanela mica
b) prezentatii deflectate
- bracmatica- vine cu fontanela anterioara prezentatie distocica rezulta
nu se poate naste p cai naturale
- frontala- vine cu fruntea, este distocica fara nastere decat naturale
- faciala craniu prezinta cel mai mare grad de flectare
c) prezentatia pelviana- se intalnesc mai rar 2,5- 4,5 %
-pelvisul fetal este primul care ia contact cu stramtoare
superioara a bazinului
- in raport cu gradul de flexie al articulatiei Mi deosebim :
pelviene complete- la stramtoarea supererioara
apare pelvisul si picioarele
pelviene incomplete- modul fetslor , modul
genunghilor , modul picioarelor
In primele 6 luni partea cea mai voluminoasa a fatului este craniu, iar in ultimul
trimestru partea cea mai voluminoasa devine pelvisul deoarece zona cea mai incapatoare este
fundul uterului si cea mai ingusta este colul uterin.
Dupa luna a 6-a schimbul raportul de volum intre cei 2 poli fetali determina
rasturnarea, culbuta cu transformarea prezentatiei pelviene initiale in prezentatie craniana
Din anumiti fact materni sau fetali impiedica realiz rasturnatii , rezultand mentinerea
prezentatie pelviene
CAUZE:

malformatii uterine

multiparietate
placenta pelvia (jos inserata)
gemelaritatea
cordon ombilical scurt
distocii de bazin decelabile sau nu clinic

Prezentatiile pelviene sunt la limita dintre eutocic si distocic

Prezentatiile transversale si oblice:
- reprez 0.16 1,7%
- cauze
o prematuritatea
o sarcina multipla
o malformatii uterine
o cezariana in antecedente
- distotice
Nasterea pe cale naturala este cu totul exceptionala
Prognosticul matern, mortalitate ridicata datorita ruperii uterine spontane sau provocate de
manevrele obstetricale.
Programul fetal, mortalitatea ridicata datorita prematuritatii.
FIZIOLOGIA NASTERII:
- este eliminarea spontana, naturala a fatului si a anexelor sale din uter la sfarsitul
evolutiei sarcinii
- nasterea poate fi realizata si artificial prin extragerea fatului din uter, prin interventii
obstetricale sau prin cezariana.
- Mecanismul care initiaza nasterea la termen sau inainte de termen nu este cunoscut
- Nu se poate preciza un moment in timp cand putem spune ca a inceput nasterea
- Ingust se spune ca nasterea incepe cand debuteaza travaliul
- Nasterea are 4 faze:
In functie de modificarile morfologice si functionlale ale uterului
caracteristic fiecarei faze:
Faza 0 reprezinta perioada de gestatie care dureaza 36-38-40
saptamani . Se caracterizeaza prin absenta contractilitaii
musculare uterine si mentinerea inchisa a colului uterin
Faza I incepe in ultimele zile de sarcina si se caracterizeaza
rin pregatirea uterului pt instalarea travaliului;
- incep sa apara contractii uterine nedureroase colul
incepe sa se inmoaie si incepe incet incet sa se dilate
Faza II reprezinta travaliul
- se declanseaza cu : eliminarea dopului gelatinos care
este format din mucus cu striuri sangviolente
- bombardarea mombranelor si ruperea lor spontana sau artificiala
- in anumite stari patologice, membranele se rup spontan in cursul evolutiei sarcinii sau se
rup spontan la inceputul perioadei de dilatatie
Travaliul este impartit in 4 stadii:
1) dilatatia colului
- incepe cant constractiile uterine au o frecventa, intensitate si durata suficienta pt a
determina dilatarea colului

2)
3)
-

la primipare dureaza 6-12 ore

la multipare 2-10 ore
expulzia fatului
dureaza la primipare in jur de 3 ore
la multipare aproximativ 1 ora
in medie copilul este nascut in 50 d min de primipare si in 20 d min de multipare
expulzia pelviana
se realizeaza spontan fara nici o interventie
natural- spontan pana la un pucnt dupa care se intervine chirurgical
artificial- decalata manual
dirijata- prin administratie de medicamente care favorizeaza expulzia
membranei

4) deconsolidare a hemostazei
- repr orele care urmeaza expulziei placentei
- orele cele mai critice in care pot aparea complicatii

Faza IIIo De involutie uterina

o Uterul se retracta treptat
o Se elimina laptele , perioada de lauzie

Fenomene active din cursul nasterii sunt reprezentate de:

- constractiile uterine au urmatoarele particularitati
sunt dureroase durerea este mai scurta decat durata unei contractii
uterine, senzatia dureroasa se propaga asfel: incepe in regiunea
ombilicala cuprinde apoi regiuniloe lombare, flancurile , hipogastrul si
zona pubiana, aceste contractii, sunt involuntare, intermitente si ritmice
contractiile muschilor abdominali- dupa ce dilatarea este completa fata
responsabila de explozia fatului este produsa de cresterea presiunii
intraabdominala oprin contractia voluntara a muschilor abdominali.
- In mod reflex cand prezentatia este pe planseul perineal si apasa rectul se declanseaza
o senzatie de screamat insotita de o senzatie de defecare
- Constractia voluntara a musc abdominale este inutila daca dilatatia nu este completa
Angajarea:
- reprezinta traversarea de catre o parte a mobilului fetal a stramtorii, se poate traversa
cu mult timp inainte a travaliului (cateva saptamani)
Coborarea
- parcurgerea pelvisului intre stramt superioara si inferioara a bazinului
Degajarea:
- reprezinta contactul occiputului cu marginea inferioara a sifizei pubiene si depasirea partilor
moi ale perineului

CURSUL 5
SARCINA GEMELARA SI MULTIPLA:
- reprezinta evolutia concomitenta in cavitatea uterina a 2 sau mai multi feti rezultati din
1 sau mai multe ovule fecudante
- aceste sarcini reprezinta la om o exceptie (remanenta filogenetica ) datorita
caracterului monoovarian a ciclului biologic lunar
- sarcina gemelara presupune evolutia si nasterea a 2 feti:
monozigotica- rezulta dintr-un singur ou, care se scindeaza si
reprezinta adevarata gemelaritate => 2 fetzi de acelasi sex cu acelasi
genotip si fenotip si cu informatie genetica identica
dizigotica- rezultata din 2 ovule fecundate.
- sarcina multipla presupune evolutia si nasterea a mai mult de 2 fetzi
- poate fi tripla cvadrupla, cvintupla, sextubla etc
- Sarcina multipla rezultata din fecundatia mai multo ovule , ovulatie multipla
- Sarcina multipla dintr-un singur zigor este imposibila
INCIDENTA SARCINILOR:
- pt gemeni : 1 la 86 de nasteri
- pt tripleti: 1 la 7390 de nasteri
- pt cvadrupleti: 1 la 635756 de nasteri
- pt vingtupleti: 1 la 50 de milioane de nasteri
Cauzele:
-ereditatea- daca unul din parinti a provenit dintr-o sarcina gemelara sau daca in familie cuplul
au existat gemeni sansele sunt de 3 ori mai mari
- superfecundatia fecundatia concomitenta a mai multor ovule ajunse la maturitate
- Sarcina gemelara, monozigotica produce cel mai mare nr de malformatii si monstruozitati
- monstrii dublii sunt lipiti in diverse regiuni: sacrala craniana toracica.
LAUZIA FIZIOLOGICA
- lauzia reprezinta faza a 3-a a nasterii, in care se produce contractia si retractia uterina
pt a preveni hemoragia dupa nastere (POSTPARTUM) si se mai produce initierea
lactatiei si eliminarea laptelui
- dureaza 6-8 saptamani
- se imparte in 3 perioade:
lauzia imediata- se limiteaza la primele 24 ore de la nastere
lauzia secundara- primele 10 12 zile
lauzia tardiva- se intainde pana la 6-8 saptamani
REGRESIA VOLUMULUI UTERIN
- uterul revine la nivelul simfizei pubiene si redevine organ pubian in primele 2 zile
- paralele se modifica forma si consistenta
- aspectul lohiilor scurgerii vaginale fiziologice dupa nastere si care treptat isi
schimba culoarea din sangerii pana la albe
- isi modifica si cantitatea scade in mod treptat
- cantitatea culoarea si mirosul sunt elemente importante de apreciere a proceselor
patologice de la nivelul uterului
- peretele abdominal isi redobandeste treptat tonusul.
- Poate persista o hipotonie la nivelul dreptilor abdominali

Tegumentul prezinta vergeturi datorita distensiei peretelui abdominal

Au culoare vidacee in timpul sarcinii si devin prin cicatrizare albi sidefii
Hiperpigmentatia apare pe linia mediana a abdomenului si la nivelul simfizei
pubiene si articulatiei sacro-iliace dispare

MODIFICARI LA NIVELUL APARATELOR SI SISTEMELOR:

Aparatul cardio-vascular:
- principalii paramatrii hemodinamici reprezentati de debitul cardiac
cardiaca revine trepatat la normal in cursul primei sapt
- creste tensiunea arteriala in timpul travaliului
- modificarile respiratorii dispar in primele 2 zile

frecventa

Aparatul excretor:
- hipotonia si usoara dilatatie la nivelul rinichilor si a cailor urinare dispare cam in
primele 4 saptamani
- in primele 2-3 zile lauza prezinta poliurie(urineaza mult) si transpiratie
Aparatul digestiv
- apetitul revine la normal
- se mentine hipotonia intestinala care se manifesta prin constipatie.
Sistemul nervos
- prezinta labilitate neuropsihica
- are tendinta spre stari depresive, plange f usor
- comportamentul psihic este dominar de instinctul matern
MONITORIZAREA LAUZIEI
- presupune urmarirea urmatorilor pearametrii
a) controlul temperaturii dimineata si seara (intre 36,5- 37,5)
b) controlul pulsului si al tensiunii arteriale : pulsul 50 70 B/ min; pulsul crescut chiar cu
o temperatura normala necesita investigatii suplimentare
c) controlul lohiilor - repr controlarea cantitatii a culorii si a mirosului
d) controlul functiei vezicale si tranzitul intestinal
- prima mictiune apare dupa 4 ore si primul scaun dupa 24- 36 ore in mod normal
IGIENA LAUZEI:
- Igiena sanilor- f importanta la femeile care alapteaza
- Laptele uscat produce leziuni la nivelul mameloanelor, de accea femeie trebuie sa
spele memelonul si areola inainte si dupa fiecare alaptare
- Evacuarea sanului trebuie realizata periodic prin supt la 3-4 ore deoarece intretine
secretia lactata
- Cand apar fisurile la nivelul mameloanelor alaptarea se intrerupe 24 de ore timp in
care se mulge artificial
- Reluarea contactului sexual este posibil la minim 2 saptamani dar exista risc de infectii
- In principiu este bine sa se produca la 8 saptamani in caz de epiziotomia(sectionare
perineu) si la 6 saptamani in caz de cezariana

Lactogeneza- reprezinta procesul de initiere a lactatiei si se produce printr0un mecanism

neuroendocrin
- Pe parcursul sarcinii lactatia este inhibata de hormonii estrogeni si de progesteronul
placentar se admite ca dupa nastere scaderea brusca a estrogenilor si disparitia
progesteronului placentar determina hipofiza sa secrete prolactina
- Estrogeni in doze mici stimuleaza secretia de prolactina
- Progesteronul scade lactatia
- La femeile care au folosit contraceptive s-a constatat diminuarea si chiar oprirea
lactatiei.
- Intretinerea lactatiei si excretia laptelui poarta numele de galoctopoeza si se realizeaza
prin relfexul de supt care declanseaza secretia de prolactina, intarzie reaparitia ciclului
ovarian 5 6 luni
- laptele are o compozitie cu cel de vaca insa are o compozitie calorica mica.
- secretia din primulele 5-6 zile se numeste COLOSTRU si are urmatoarele caracteristici:
culoarea orange- galbuie si sarac in lipide si glucide
- dupa cca 4 saptamani se transforma in lapte
VOLUMUL
- este de 500 ml/ 24 de ore in primele 2 saptamani si ajunge la 800- 1000 ml / 24h la 2
luni
DIETA
- trebuie sa fie fara restrictii dar se indica hidratarea si alimentatia la o ora dupa nastere
daca aceasta a decurs fara probleme
- in 1 zi se indica o alimentatie lichida(ceai compot)
- in a 2-a zi se trece la o alimentatie completa cu cu evitarea conservelor,
condimenteleor, alcool, cafea
- La femeile care alapteaza dieta trebuie sa prezinte o crestere a nr de proteine
MIJLOACE KINETICE UTILIZATE:
Specifice
- ex fizic
- posturarea
- masaj
Nespecifice
- agenti fizici naturali
- dieta
Complexe
- hidrokinetoterapia
- terapia ocupationala
- asociatii ale mijloacelor prezentate anterior
EXERCITIUL FIZIC:
Se va adapta :
- varstei gravidei
- varstei sarcinii
- evolutia sarcinii
- grad de antrenament

In sarcina normala pregatirea de exercitii este structurata pe trimestre

In lauzie va fi preluat progresiv incepand cu a 2-a zi.
Pozitile de lucru vor fi
- comode
- relaxante
- cu baza mare de sustinere
- cu coborarea centrului de gravitate pe masura ce creste varsta gestetionala
In primele 3 luni se fac si toate pozitiile
In urmatoarele 3 luni se va renunta la pozitia asezat si se va aseza derivata asezat
Are baza mare de sustinere fixeaza coloana lombara si bazinul influenteaza pozitiv
lordoza de sarcina dar reduce mobilitatea diafragmului si amplitudinea miscarilor respiratorii
rezulta fenomene de insuficienta respiratorie
Se recurge la derivata asezat rezemat , blocheaza in inspirt, creste presiunea abdominala,
risc crescut de avort spontan
In ultimele luni de sarcina se vor utiliza mai ales pozitiile pe genunchi, asezat si rezemat
- stand doar pt exercitii de mers
- decubit dorsal cu prudenta incepand cu saptamana 20 deoarece rezulta scaderea
circulatiei de intoarcerede unde rezulta hipotensiunea arteriala, cu ecou asupra
circulatiei
- evitarea odihnei in decubit dorsal

Curs 6
PROGRAME DE EXERCITII

Se poate executa individual sau in grup

In grup exista anumite avantaje :
ajuta gravida sa cunoasca schimbarile posturilor corporale, sa le considere normale si
sa le accepte
nu trebuie sa se compare cu celelalte gravide din grup, dar nici cu ea intr-o sarcina
anterioara
durata programului este de 30- 40 min
ritmicitatea de 3 ori/ sapt la care se recomanda 1 sed d inot / saptamana

Contraindicatiile ex fizic:
- absolute
- insuficienta cardiaca
- tromboflebita
- boli infectioase acute
- sangerare uterina sau ruptura prematura de membrane
- intarzieri ale cresterii intra-uterine ale fatului
- hipertensiune arteriala severa
- sarcina multipla
- suspiciune de suferinta fetala
- placenta pelvia
- abdomen cicatricial recent
- relative
- anemie
- afectiuni ale tiroidei
- diabet zaharat
- sarcina multipla (dubleti sau gemeni)
-exces sau deficit ponderal sever
- sedentarism in antecedente
Sportivele de performanta continua in primele 3 luni de sarcina antrenamentul si
performanta profesionala
ATENTIE pentru ex de forta sarituri contractii musculare bruste si suprasolicitari
psihice pe ca exista riscul de avort spontan.
Se contraindica urmatoarele sporturi:
- parasutismul, schi, hipism, inot subacvatic

Programul de exercitii se intrerupe in urmatoarele situatii:

dureri- dorsalgii, pelvialgii, coxalgii
discomfort in timpul programului
dificultati la mers sau miscare in timpul programului
contractii uterine la un interval mai mic sau egal cu 15 min
sangerari vaginale
tulburari de auz sau vedere (hipertensiune arteriala)
greturi sau varsaturi (edem cerebral)
scaderi sau cresteri foarte mici in greutatea corporala
parestezii cu diverse localizari (poate fi un spasm cerebral cu posibilitatea aparitiei
unei hemipareze)

MONITORIZAREA GRAVIDEI IN PERIOADA DE EXERCITIU:

-

Temperatura corporala creste dar nu trebuie sa depaseasca 38 de grade

Frecventa cardiaca nu trebuie sa depaseasca 60- 70 % din frecventa cardiaca maxima
teoretica raportata la varsta
De luat pulsul inainte in timpul si dupa efectuare exercitiului
Pe perioada programului de exercitii gravida se va hidrata ori de cate ori va simti
nevoia, va consuma un fruct sau panificatie cu 1- 2 h inainte programului

Mijloace kinetice utilizate in sarcina si lauzie:

Mij kinetice specifice :
- ex fizic
- posturarile
- masaj
POSTURARILE (pozitionarile)
- le aplicam in scop profilactic si relaxant
- Scopul profilactic- posturarile favorizeaza circulatia venoasa de intoarcere care se
desfasoara cu dificultate din cauza compresiei exercitate de fat asupra venei cave
inferioare
- Prin posturare reducem contractura paravertebrala lombara secundara, hiperlordoze de
sarcina
- In decubit lateral cu genunchii flectati ceea ce determina alungirea musculaturii
paravertebrale lombare si retroversia bazinului.
MASAJUL
- se aplica in forma clasica in forma reflexogena
- scop profilactic , relaxant
- terapeutic in caz de edeme ale gambelor
- Masajul sanilor
Se practica in ultimele luni de sarcina si are ca scop pregatirea lor pt
alaptat
Neteziri usoare dar cu evitarea areolelor mamare
Pt mamelon se aplica tractiuni
Se pot utiliza si creme emoliente bogate in vitamina A si E
Gimnastica abdominala:
- ideal ar fi ca femeia sa aiba un tonus abdominal bun in momentul in care se decide sa
pastreze sarcina
- musculatura peretelui abdominal se destinge pe toata perioada sarcinii iar hipertonia
are urmatoarele consecinte (prelungeste nasterea), nasterea e dureroasa astfel apar si
suferinte fetale uneori hipotonia e cauza de indicatie chirurgicala
Reguli metodice de practicare a gimnastici medicale:
- aproape normal in primele luni
- in celelalte luni ale I trimestru se recomanda prudenta deoarece apare riscul de avort
spontan.
- Dupa luna a III-a knd sarcina e binefixata se introduc exercitii variate

La sfarsitul lunii a V-a se executa exercitii analitice cu putine repetari , se indica

exercitiile alternative a membrului inferior pe trunchi
Se contraindica exercitiile de trunchi pe membrul inferior care determina contractia
puternica, dinamica a musculaturii abdominale
Se contraindica exercitiile de cap pe trunchi care determina contractia puternica statica
a musculaturii abdominale si se mai contraindica execitii simultane ale membrului
Inferior pe trunchi
Si exercitii care se poate aplica fara risc sunt cele pt muschiul transvers care intervine
in expulzia fatului.

Gimnastica Abdominala In Lauzie:

- toate tipurile de exercitii
- cap pe tr, tr pe Mi, Mi pe tr, si cele complexe
Scopul exercitiilor de gimnastica abdominala:
- consta in recuperarea tonusului, redobandirea formei initiale
- gimnastica abdominala tr asociata cu gimnastica perineala
STRETCHING:
- consta in contractia, relaxarea si intinderea unui muschi sau grup muscular
- contractia- 10-30 sec
- relaxarea- 2-3 sec
- intinderea- 10 30 sec
- tr aplicat pe rand gr musculare si este precedat de proceduri de termoterapie
- pozitia initiala e comoda, relaxanta, gravida respira linistit, corpul se mentine cu col
vert in ax iar in cazul in care apar dureri lombare, contractiile si intinderile se vor
executa pe rand, in cazul in care apar lombalgii
Avantaje stretching
- nu necesita aparate sau instalatii speciale
- au durata scurta
- nu tine cont de gradul de antrenament al gravidei(sportiva sau sedentara)
- efectele stretchingului dezvolta elasticitatea musculara, creste mobilitatea articulara, si
se efectueaza zilnic sau la 2 zile
Mijloace psihice:
- sarcina produce perturbari psihice reversibile asupra carora se actioneaza prin
interventii externe (de reglare externa sau prin interventii interne (autoreglare))
- REGLAREA EXTERNA
Se
realizeaza
prin
intermediul
psihologului,
medicului,
kinetoterapeutului siare ca scop dirijarea comportamentului gravidei
fata de sarcina mai ales nastere
Nasterea nu este un fenomen atat de dureros dar daca a fost perceputa
ca un fenomen dramatic dureros, cu siguranta gravida se va teme la
nastere
Zona corticala e influentata, impresionata negativ de filome , povestiri,
lecturi astfel tr facuta desensibilizarea ce se realizeaza prin tratamente
psihologice
Astfel exista 2 metode:
Metoda psihoprofilactica

o Bazata pe teoria reflexelor conditionate a lui Pavlov,

potrivit caruia durerea e perceputa la nivelul cortexului
care e sediul reflexelor conditionate
o Se intervine prin consiliere care incearca sa modifice
perceptia nasterii ca fenomen dureros
o Specialistul are urmatoarele obligatii: astfel tr sa explice
fiziologia si anatomia organelor genitale, modificarile
induse de sarcina, evolutia sarcinii, declansarea nasterii,
nasterea si respiratia si atitudini sau manevre de
diminuare a durerii, se proiecteaza filme
Metoda psihosomatica
o Traim cu ideea ca nasterea e dureroasa, asa si se
visceralizeaza, resfrang induse asupra colului extern care
se manifesta prin inchidere incat contractiile uterine
sunt ineficiente si mai dureroase
o Aceasta metoda isi propune sa si inlature factorii de
tensiune neurovegetativa care declanseaza durerea
obstetricala.
REGLAREA INTERNA (autoreglarea)
Se realizeaza de catre gravida care trebuie sa se autocunoasca si sa
accepte noua situatie
Astfel
1) autosugestia
2) autocomenzi
3) gandire pozitiva
4) constientizare corporala
5) relaxare
1+2
sunt legate de dirijarea constienta a nasterii
se va sugestiona ca nasterea nu e dureroasa si se vor utiliza
metode autosugestive e suportabil, doare putin
3)
e legata de formulele autosugestive
gandirea pozitiva nu ajuta intotdeauna dar cea negatina
totdeauna pagubitoare
gandirea pozitiva nu se refera numai la opstimism si la
orientarea constructiva de genul : sa vedem cum sa facem sa
nasc mai repede mai usor fara dureri.

4)

consta in acceptarea modificarilor morfofunctionale secundare

sarcinii adica cresterea ponderala, modificari de tonus,
accentuarea lordozei lombare, accentuarea varicelor si
edemelor, a vergeturilor

PREGATIREA FIZICA
A) Trimestru I de sarcina
- gravida nu va atinge nivelul solicitarii anterioare sarcinii

atentie primelor 16 saptamani de sarcina deoarece exista riscul de avort spontan mai
ales in zilele in care se produce menstruatia
gravidele sportive isi pot continua antrenamentul si competitille in primele 3 luni

Obiective
1) constientizarea posturii corporale normale va deveni de referinta stiind ca pe masura
dezvoltarii fatului centrul de greutate de gravidatie se va deplasa anterior si
accentueaza lordoza lombara fiziologica. AUTOCONTROL IN OGLINDA
2) cresterea mobilitatii articulare realizata analitic in toate axele si planurile de miscare
3) cresterea elasticitatii musculare prin exercitii de stretching
4) mentinerea tonusului muscular peretelui abdominal prin exercitii de gimnastica
abdominala
5) reeducarea respiratiei prin tercerea de la o respiratie de tip toracic superior la cea de tip
toracic inferior sau abdominal
6) autocontrolul si tonifierea mosculaturii planseului pelvin stiind ca pe masura evolutiei
sarcinii apare incontinenta urinara, se executa prin exercitii de oprire a jetului urinar
7) supravegherea greutatii corporale
B) TRIMESTRUL II
- se accentueaza lordoza lombara, bolta plantara se aplatizeaza, datorita cresterii
ponderale care e de 4 -5 kg la care se adauga hiperlaxitatea ligamentara de cauza
endocrina
- apar edeme
OBIECTIVE mijloace:
1) tonifierea musculaturii boltii plantare(ex identice piciorului plat)
2) favorizarea intoarcerii venoase prin posturari mobilizari active ale membrelor
inferioare, insistand pe circumductii (miscari de pedalare si ex de stretching) masaj
pneumatic
3) cresterea mobilitatii articulatiilor coxo-femurale si executarea miscarilor de nutatie si
contranutatie
4) atenuarea crampelor musculare care au cauze complexe si anume: hipocalcemie
tulburari ale circulatiei arteraiale
5) dieta cu aport crescut de vitamine si Calciu si pt tulburarile de circulatie Gimnastica
Burger
6) diminuarea atitudinii lordotice- diurna si nosctura (postura de odihna)- decubit lateral
cu capul pe perna mica, Mi de partea sprijinului intins, cel de deasupra flextat din
genunchi si sprijint pe o perna
7) miscari de basculare exterioara a bazinului
8) cresterea elasticitatii musculare
9) tonifierea musculaturii planseului pelvin

EFSBS curs 7

25.05.2010

----continuare------

Pregatirea tardiva a nasterii

Incepe din luna 7 si se incheie cu nasterea.

Obiectivele anterioare trimestrului II raman valabile.

Dozarea efortului
Capacitatea de efort scade treptat de aceea respectarea pricipiului progresivitatii presupune scaderea
treptata a amplitudinii, densitatii, ritmului.
Obiective speciale:
- inducerea starii de relaxare generala:
* metoda Jacobson
* metoda Schultz
- invatarea tipurilor de respiratie utilizate in travaliu
- invatarea pozitiilor obstetricale
NASTEREA- este un act psihic si fizic de aceea trebuie pregatit atat psihologic cat si fizic
Nasterea si respiratia
In functie de senzatiile resimtite de gravida in timpul travaliului se pot utiliza urmatoarele tipuri de
respiratie:
1. Respiratia lenta si linistita
Se utilizeaza cand:
- contractiile uterine apar la interval de 5 minute si dureaza 45-50 de secunde.
- este o respiratie intermediara intre respiratia normala si respiratia profunda si consta din:
* inspir pe nas 4-5 secunde
* apnee
* expir prelungit lent, pe gura si dureaza 8-10 secunde
- in timpul unui antrenament acest tip de respiratie se practica de 12 ori.
2. Respiratia superficiala ( mica respiratie; respiratia gafaita)
- se utilizeaza la o dilatatie a colului uterin de 5 cm cand precedentul tip de respiratie devine ineficient.
- este o respiratie de tip toracic superior si permite relaxarea colului uterin
- este respiratia caracteristica perioadei de contractie uterina
- cand are loc o contractie:
* inspir profund
* expir profund pe gura
* inspir profund
* expir incomplet si incepe respiratia din gat se inspira si se expira egal,
scurt, pana la sf contractiei uterine
Aceasta respiratie supune diafragmul unui efort minim, scade presiunea pe uter si atenueaza perceptia
contractiei uterine. Respiratia se invata cu o mana pe abdomen si una pe toracele superior pt a sesiza ca cele
mai ample miscari se produc la nivelul toracelui superior.
3. Respiratia suflata
- se utilizeaza cand dilatatia colului este aproape completa
- respiratia este pe planseul perineal, apasa rectul si declanseaza o senzatie de screamat, dar nu are voie
sa se screama pt ca nu este complet dilatat colul si se poate rupe.
- respiratia suflata consta in prelingirea expirului ca si cum ar stinge o lumanare

- inspirul este reflex;expirul prelungit

4. Respiratia blocata
- se utilizeaza cand dilatatia este completa iar gravida are voie sa impinga si sa se screama
- expulzia fatului este posibila prin cresterea presiunii intraabdominale care se produce prin contractia
voluntara a musculaturii peretelui abdominal
- gravida adopta pozitia obstetricala si procedeaza astfel:
* expir profund
* inspir
* blocarea toracelui prin inchiderea glotei
* flexia capului
* apuca cu mainile de suportii laterali ai mesei ginecologice, flecteaza capul si se
screme, screamatul trebuie sa se mentina pe toata perioada contractiei uterine. Screamatul-se realizeaza din
perineu si nu din gat
5. Respiratia profunda
- permite relaxarea peretelui abdominal si degajarea fatului
- limiteaza riscul aparitiei rupturilor perineale in situatia in care nu s-a aplicat epiziotomie
- gravida nu se mai screme, lasa capul pe masa ginecologica si respira profund cu gura inchisa
Avantajele formelor de respiratie:
- usureaza nasterea
- asigura oxigenarea mamei si fatului pe toata durata nasterii
Pregatirea fizica in perioada lauziei
In primele zile dupa nastere se recomanda repaus la pat, dar repaus activ care va avea urmatoarele
obiective:
- stimularea circulatiei de intoarcere ( posturari, masaj, gimnastica respiratorie, mobilizari active)
- tonifierea musculaturii membrelor inferioare
- tonifierea musculaturii planseului pelvin care trebuie realizata cat mai repede si dureaza cel putin 6
saptamani dupa nastere indicat ar fi sa se continue tot restul vietii. Gimnastica perineala se face din orice
pozitie a corpului cu exceptia pozitiei picior peste picior