Numrul 1

Gara Oltenia

Gara Mneciu
C00bra

robertanasa

150.1114

Muzeul Sibiu

C00bra

lok

Vagoane de
marf Seria G
shoppy

Ci ferate nguste
la Hunedoare
Clin

i multe alte surprize...

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

Ce lasam in urma noastra? (editorial)

Cuprins :
Vagoane de marfa Seria G

Gara Oltenita

150.1114

Cai Ferate inguste la Hunedoara

Foaia Feroviarului Filatelist

Muzeul Sibiu

11

Gara Maneciu

12

Site-ul lunii / O carte pe luna

13

Bucuresti Nord Baneasa

14

Incheiere / Numarul 2

17

In fiecare zi, dupa ce mai dau cate o raita pe

forum-uri, mai intru pe un site. Stiu ca sansele sunt
mici dar, din cand in cand, are loc evenimentul mult
asteptat : mai este publicat un numar din Revista
Tren Magazin. Cand se intampla acest lucru, orice
alta activitate este lasata balta, downlodez revista si
ma apuc sa citesc pe nerasuflate. Fiecare numar este
de o calitate ireprosabila si, chiar daca nu este foarte
mare, fiecare noua pagina e ca un cadou. In
concluzie, tot respectul pentru membrii Tren Club
Roman, care, infruntand nenumarate greutati, pe
langa actiuni de valoare inestimabila ce au avut ca
scop organizarea de evenimente si salvarea de
locomotive, au lasat in urma lor si aceasta extrem de
valoroasa publicatie.
Asa ajungem la titlul acestui editorial, noi,
cei de acum, de pe forum-uri, ce lasam in urma
noastra? Daca o sa avem noroc, peste vreo 10 - 20 de
ani, unii dintre copii nostrii vor fi prinsi de microbul
feroviar si, inevitabil, ne vor intreba "voi, astia mai
batrani, marii pasionati, ce-ati facut pentru trenuri?".
"Pai am facut poze, fiecare la ce a prins, am facut
niste site-uri unde am adunat niste informatii si am
scris cateva mesaje interesante pe forum-uri, care sau pierdut p-acolo, printre discutii de duzina". "Adica
cei de la Tcr au scos o revista in epoca masinii de
scris si a aparatului cu film, si voi nu ati facut mai
nimic in marea epoca digitala?!??"
Acestea este cuvinte care ne doare. Ne doare
acum, dar sigur ne vor durea si mai mult atunci.
Deci, dragi si stimati colegi de paisune, haideti sa nu
ne mai uitam pe sub sprancene unii la altii. Haideti sa
nu mai calculam cat are de castigat Xulescu ca are
forum sau cat are de castigat Zetulescu ca are
moderator. Haideti sa nu ne mai lasam influentati de
personaje episodice care vin, musca si fug, inapoi in
anonimatul din care au iesit. Haideti sa uitam vechile
neintelegri, oircat de mari or fi. Daca putem sa facem
mai mult decat sa scriem mesaje de 2-3 paragrafe si
2-3 poze pe forum-uri, atunci haideti sa demonstram
acest lucru.
Haideti sa lasam ceva in urma noastra!
shoppy

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

Vagoane de marfa, Seria G
O serie pe cale de disparitie...

Acest articol este primul dintr-o serie mai lunga de articole un pic mai tehnice, adresate pasionatilor de vagoane de
marfa, care va trata, pe rand, toate seriile vagoanelor de marfa.
Ce inseamna Seria G ?
Seria G cuprinde vagoane acoperite, de tip obisnuit, cu cel putin 8 orificii de aerisire. Aceste vagoane sunt
destinate transportului de marfuri de obicei impachetate care trebuie ferite de intemperii si ale caror dimensiuni
permit transportul cu acest tip de vagoane. Vagonul se incarca prin deschiderile de usi laterale, deci trebuie avute in
vedere dimensiunile acestor usi la incarcarea obiectelor mai voluminoase. In lipsa de vagoane specializate, aceste
vagoane au fost adaptate pentru transportul de cereale si fructe.
In Romania, vagoanele din Seria G au fost construite atat pe 2 si pe 4 osii. Podeaua este exucutata din
scanduri de brad (grosime 70mm), fixata cu suruburi. Pe interior, peretii vagoanelor au fost captusiti cu placaj.
Vagoanele au o inaltime utila de minim 2,40m pe o latime de minim 2m. Vagoanele au fost dotate cu 2 (cele pe 2
osii) sau 4 usi (cele cu 4 osii). Fiecare usa este executata dintr-un singur segment metalic, glisant, ce se deschide de
la stanga la dreapta, si poate fi blocat in poziita deschis, inchis sau semi-deschis. Pentru ca usa sa nu se tranteasca la
manevrarea vagonului, pe calea de rulare a usii este montat un opritor. Cele 8 orificii principale de aerisire sunt
dotate cu obloane ce pot fi blocate in pozitiile deschis sau inchis.

Vagoane de referinta si semnificatia codificarii in litere pentru Seria G

Vagoane de referinta :
- pe 2 osii : cu lungimea utila >= 9m / < 12m, cu limita de incarcare >= 25t / <= 30t
- pe 4 osii : cu lungimea utila >= 15m / < 18m, cu limita de incarcare >= 50t / <= 60t
- pe 6 osii : cu lungimea utila >= 15m / < 18m, cu limita de incarcare >= 60t / <= 75t
Semnificatiile literelor indice :
a : cu 4 osii
aa : cu 6 sau mai multe osii
b : de mare capacitate : pe 2 osii cu lungimea cutiei >= 12m, cu volumul util >= 70mc ; pe 4 sau mai multe osii cu
lungimea cutiei >= 18m
g : pentru transport cereale
h : pentru fructe si legume proaspete (doar la vagoanele cu orificii suplimentre de ventilare la nivelul planseului)
k : cu 2 osii cu limita de incarcare < 20t, cu 4 osiii cu limita de incarcare < 40t, cu 6 sau mai multe osii cu limita de
incacare < 50t
kk : cu 2 osii cu limita de incarcare >= 20t / <25t, cu 4 osii cu limita de incarcare >= 40t / < 50t, cu 6 sau mai multe
osii cu limita de incarcare >- 50t / < 60t
l : cel putin 8 orificii de aerisire
m : cu 2 osii cu lungimea cutiei < 9m, cu 4 osii cu lungimea cutiei < 15m
n : cu 2 osii cu limita de incarcare > 30t, cu 4 osii cu limita de incarcare > 60t, cu 6 sau mai multe osii cu limita de
incarcare > 75t
0 : cu 2 osii cu lungimea cutiei < 12m, cu volumul util 70mc

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

Reprezenatantii Seriei G din Romania

Ggs
Vagon pe 2 osii, apt pentru transportul de
cereale. Acesta este un vagon ce masoara 10.6m peste
tampoane, cu o tara de 13t. Dimensiunile cutiei sunt 9.3 x
2.73 x 2.12m (L x l x h), rezultand o suprafata de 25 m2 si
un volum de 60 m3. Sarcininile de incarcare sunt de 19 23 - 27t (A - B - C) iar viteza maxima este de 100km/h.
Vagonul are 2 usi (cate una pe fiecare parte) de
dimensiuni 2 x 2m. Modificarile pentur transportul de
cereale consta in obloane culisante de tip rinfuze, plasate
pe fiecare usa, pentru descarcatul cerealelor direct in
buncare.

Gbs, Gbgs
Vagon pe doua osii de mare capaciate, pe 2 osii
cu lungimea cutiei >= 12m, cu volumul util >= 70mc (apt
pentru transportul de cereale). Acesta este tot un vagon pe
2 osii pentru marfuri voluminoase. Acesta masoara
14,02m peste tampoane cu o tara de 14,5t. Dimensiunile
cutiei sunt 12,7 x 2.6 x 2.12m (L x l x h), rezultand o
suprafata de 33m2 si un volum de 80m3. Sarcinile de
incarcare sunt 17,5 - 21,5 - 25,5t (A - B - C) iar viteza
maxima este de 100km/h. Vagonul are 2 usi (cate una pe
fiecare parte) de dimensiuni 2,15 x 2,5m. Nu se cunosc
detalii despre modificarile facute pentru transporutl de
cereale, probabil au fost similare cu cele de la Ggs.

Gags
Vagon pe 4 osii, apt pentru transportul de
cereale. Am trecut la versiunile pe boghiuri, acest vagon
avand o lungime de 16,52m peste tampoane si o tara de
24,5t. Dimensiuniele cutiei sunt 15,202 x 2,626 x 2,4m (L
x l x h), rezultand o suprafata de 40m2 si un volum de
95m3. Sarcinile de incarcare sunt 39,5 - 47,5 - 55,5t (A B - C) iar viteza maxima este de 100km/h. Vagonul are 4
usi (cate 2 pe fiecare parte) de dimensiuni 2,15 x 2,5m.
Pentru incarcarea cerealelor s-au amenajat 4 guri de
incarcare in acoperis, rotunde de diametru 60cm, o gura
de incarcare pe fiecaare perete frontal si calpe de
descarcare pe fiecare din cele 4 usi, ce permit descarcarea
cerealelor directin buncare.

(Foto Cfr Marfa)

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

Gas
Vagon pe 4 osii, realizat prin modernizarea
vagonului Gags. Facilitatile pentru incarcarea/descarcarea
cerealelor au fost eliminate. Dimensiunile si celelalte
caracteristici au ramas identice.

Uzine constructoare

Inscriere vagoanelor in in serii

Ggs : Meva T. Severin, 1963 - 1977

Gbs, Gbgs : Meva T. Severin, 1976 - 1991
Gas : Romvag Caracal, 1999 - 2001
Gags : UV Arad, Romvag Caracal

Ggs : 1479 - 1486

Gbs : 1502 - 1504
Gbgs : 1570
Gas : 1914
Gags : 1951 - 1963

Vagoane straine din Seria G pe la noi

Am reusit sa prind si sa fotografiez cateva vagoane din Seria G straine. dupa cum se vede, sunt vagoane la
care se pune accentul pe volumul mare al cutiei. De asemenea, se vede ca s-au instalat usi mai mari, pentru a
depasi acest incovenient. Deci in stainatate, s-au pastrat aceste vagoane pentru ca ofera protectie impotriva
intemperiilor si un volum mare de incarcare. Totusi, dupa aparitia vagoanelor gen Rills, cred ca si aceste ultime
avantaje vor fi eliminate.

De ce o serie pe cale de disparitie?

Odata cu dezvoltarea economiei de piata, atat pentru protejarea marfilor pe durata transportului, cat si
pentru optimizarea procesului de incarcare/descarcare, au aparut optimizari atat la modul de transport cat si la cel
de impachetare al diferitelor marfuri. Pe de-o parte au aparut vagoane specializate pentru transportul, incarcarea si
descarcarea unui singur tip de marfa. Pe de alta parte au aparut modalitati standard de impachetare, cum ar fi
paletii sau containerele. Pentru transportul de containere au aparut vagoanele platforma specializate din seriile R si
S, pentru transportul cerealelor au aparut vagoane specializate din seria U, pentur transportul fructelor si a altor
produse perisabile au aparut vagoanele frigorifice din seria I, iar pentru transportul de paleti au aparut vagoanele
specializate din seria H.
Vagonul din Seria G a ramas ca un surogat, care poate face multe lucruri decent dar nimic bine. Vagonul
trebuie incarcat manual pe usi, nu poate fi incarcat cu motostivuitorul sau macaraua, nu poate fi descarcat usor in
buncare, usile au dimensiuni mici in raport cu dimensiunile cuitei, astfel procesul de incarcare/descarcare dureaza
mult si necesita o forta de munca necalificata si numeroasa, situatie inacceptabila astazi. Drept dovada si la Cfr
Marfa ultimle vagoane din seria G au fost realizate in 2001 prin modernizarea de vagoane mai vechi, situatie ce se
regaseste si peste hotare, in tari cu transportul feroviar mai dezvoltat.
In concluzie, pasionati ai vagoanelor de marfa, fotografiati orice vagon din Seria G prindeti, nu se stie cat
timp le vom mai vedea pe sine.
shoppy

Trenuri Mari i Mici

Gara Oltenita

Numrul 1

In anul 1908 incepe constructia Garii Oltenita, dupa planuri elaborate de inginerii romani din cadrul Directiei
Generale a CFR. Constructia a fost finalizata in anul 1910 si inaugurata la data de 15 octombrie acelasi an. De atunci
si pana acum, arhitectura garii a ramas neschimbata. (Primele doua poze au fost datate la 1931 respectiv 1915 de catre
Catalin, fata de ceea ce scrie pe ele.)

Astazi, aflata la capatul liniei 801 (la apropae 80 de kilometrii de capitala), Gara Oltenita mai e deranjata
doar de 4 personale si de un oarecare trafic de marfa. In curand, gara va implini respectabila varsta de 100 de ani, sper
doar sa o prinda inca in serviciu.

Poze contemporane : robertanasa

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

150.1114
Exponat static in Gara Brasov

150.1114 este o fosta locomotiva germana DR 52, constituind captura de razboi in Al Doilea Razboi
Mondial. Astfel, incepand cu 1944, aceasta locomotiva a intrat in parcul CFR. Cu dispunerea osiilor 1E si cu o viteza
maxima de 80 km/h, locomotiva a fost destinata remorcarii trenurilor de marfa. Dupa iesirea din serviciu, locomotiva
a fost reconditionata si expusa in Gara Brasov.

Dupa imaginile generale, incercam sa prezentam si cateva detalii. De asemenea, nu departe de loocmotiva,
o coloana de apa intregeste imaginea unor vremuri apuse.

Foto : C00bra

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

Cai ferate inguste la
Hunedoara

In municipiul Hunedoara, pe langa gara CFR, mai exista o gara...GARA MICA. De fapt, ea nu mai
functioneaza ca gara din 1990, insa a ramas ruina cladirii ce adapostea odata GARA MICA. Aceasta "Gara mica"
chiar a functionat pana in 1990 si avea linii pentru mocanita, care aducea minereul din muntii Poiana Ruscai catre
combinatul siderurgic. De asemenea, de doua ori pe zi (o plecare si o sosire) erau atasate si doua vagoane de calatori,
vechi de cand lumea, cu geamuri care se deschideau ca si la masina, invartind de o manivela si banchete din lemn,
insa frumoase si cu aer nostalgic. Gara este situata in apropierea Castelului Corvinestilor la aproximativ 50-100 de
metrii, pe o culme vecina cu cea pe care este ridicat castelul, unite printr-un pot metalic cu imbinari nituite. Astazi,
prin bunavointa unui domn pasionat de trenuri si "bolnav" de linie ingusta, care lucreaza inca la depoul de mocanite
de 26 de ani, am aflat mai multe detalii. Linia a avut o lungime totala de 16,3 km, un ecartament de 76 cm si o latime
a sinei de 40 mm. Acum mai este utilizabila doar o portiune de 400-500 metri de cale ferata ingusta, iar singurele
vagoane care mai circula efectuand diverse manevre sunt cele pe care le veti vedea in fotografii.
Iata fosta GARA MICA, de unde in zilele libere urcau voiosi in vagoane oamenii muncii din municipiul
Hunedoara, cu destinatia - zona de agrement Govajdia. Aici specific ca Govajdia se afla la 11 km de Hunedoara,
pana acolo calea ferata trecand si prin doua tunele. La Govajdia erau detasate cele doua sau trei vagoane de calatori,
iar restul garniturii mai parcurgea la deal 5 km, pana la Craciuneasa, unde erau incarcati vagonetii cu minereu.
Cateva imagini cu portiuni din calea ferata care mai exista si cu podul "Nr. 1", care dupa spusele domnului
Hazu, administratorul, mecanicul de locomotiva si intretinatorul liniei, vagoanelor si locomotivelor, este primul pod
curb din Romania.

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

Locomotive

Vagoane

Garajul locomotivelor si cateva linii

Harta liniei si harta funicularelor din zona

linie
tunel

Text si poze : Calin_CBR

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

Foaia Feroviarului Filatelist

Se spune despre tibre ca ajuta la dezvolatarea dragostei pentru frumos si atentiei pentur detalii. De
asemenea, desi mic, un timbru poate constituii o veritabila lectie de istorie si de cultura. Cum dragostea de frumos si
atentia pentru detalii sunt caracteristici esentiale si pentru pasionatii feroviari iar istoria si cultura sunt domenii la
care se invata intreaga viata, consider ca foarte interesanta prezentarea timbrelor cu tematica feroviara din colectia
personala. In acest numar al revistei voi incepe prezentarea timbrelor cu tematica feroviara emise de Filatelia
Romana inainte de 1989, urmand ca in numarul viitor sa continuii cu cele emise dupa 1989. Timbrele le voi prezenta
in ordine cronologica dupa anul emiterii.
In 1963 este lansata o seria Posta Aeriana, primele doua timbre prezinta o locomotiva cu aburi (probabil
seria 142) cu un tren de persoane si o locmotiva diesel seria 60 (intr-o schema de vopsire fantezizsta) cu un marfar.

Cu ocazia Exozitie Internationale de Transporturi, Hamburg, 1979, este lansata o serie formata din colita +
6 timbre. Colita prezinta vagonul motor 080 TEA 001 al ramei electrice de pasageri 55 0001 2 (gresit
inscriptionata ca locomotiva electrica de 4.000cp). Timbrele, in ordinea valorii, prezinta locomotivele 43 Calugareni,
458 Orleans, 1059, 150.211, Pacificul 231.085 si EA.

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

In 1983, pentru a comemora 100 de ani de la prima cursa a Orient Express, este lansata o colita ce prezinta
celevrul tren plecand din Gara de Nord, tras de loocmotiva 12 Vedea.

In 1987 este publicata o serie de 6 timbre ce prezinta principalele modele de locomotive din parcul CFR. In
ordinea valorilor, sunt prezentate modelele L 45 H, LDE 125, LDH 70, LDE 2100, LDE 3000 si LE 5100.

Metroul bucurestean a fost si el reprezentat in timbre. Intai in 1982 printr-o serie de 2 timbre ce prezinta
statiile de metrou Piata Unirii si Eroilor. Apoi in 1989, intr-o serie de timbre dedicate realizarilor comunismului, este
prezentata Magistrala a II - a.

shoppy

10

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

Muzeul Sibiu

Dupa cum bine stiu pasionatii feroviari, la Sibiu exista un muzeu al cailor ferate. Acesta a fost vizitat de
curand de catre lok care a facut si cateva poze. Sunt de acord ca este imposibila prezentarea continutului muzeului
intr-un articol, mai cinstit ar fi sa acordam cateva pagini fiecarui exponat in parte. Totusi, iata cateva poze, poate
astfel reusim un pic sa readucem in actualitate exponatele de la Sibiu.

11

Foto : lok

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

Gara Maneciu

De la Ploiesti, in afara de magistrala 300 care traverseaza Carpatii, mai pleaca spre munte inca 2 linii, liniile
304 si 306. Linia 306 merge pana la Slanic si, pe un traseu paralel, mai putin cunoscuta linie 304 urca pana la
Maneciu.
Astfel, gara Maneciu este vizitata zilnic de 3 personale. Gara a fost de curand vizitata de C00bra care a
facut si cateva poze.
Gara si peronul

Remiza de locomotive a fost vanduta unei forme de tricotaje (care acum actioneaza in cladire) iar
placa turnanta a fost parasita.

In zona

Foto : C00bra

12

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

Site-ul lunii
Linia Vinului

Aparitia acestui site a demonstrat ca si la noi inca exista mari pasionati care nu stau degeaba. Un astfel de
pasionat este Catalin Pavel (catalin). Cand un pasionat cu un nivel de cunostiinte si exigente asemenea lui catalin
lanseaza un site despre o linie de cale ferata, putem fi siguri ca rezultatul va fi extraordinar. Si asa a si fost site-ul
Linia Vinului, o colectie extraordinara de informatii si poze. Sunt sigur ca acest site este cunoscut tuturor
pasionatilor de istorie feroviara de la noi, insa acest site este mai mult decat atat, este o lectura obligatorie pentru toti
pasionatii de cale ferata. Nu are rost sa pun poze sau sa dau structura site-ului, sigur va descurcati. Asa ca, daca inca
nu ati parcurs inca acest site, rezervati o seara din programul vostru si parcurge-ti acest site.
Iata si adresa :

www.railwayfan.ro/liniavinului

O carte pe luna
Istoricul Tractiunii Feroviare din Romania, Volumul I

O carte ce nu trebuie sa lipseasca din nici o

biblioteca cu tematica feroviara. Autorii Serban
Lacriteanu si Ilie Popescu au facut o treaba foarte buna,
adunand foarte multe fotografii, scheme, harti si
informatii din acea epoca. Asteptam cu nerabdare atat
volumul II cat si reeditarea volumului I, carti ce se afla in
curs de aparitie la editura Asab ( www.asab.ro ).

shoppy

13

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

Bucuresti Nord Baneasa
Sub o noua infatisare

Anuntata cu surle si trambite ca fiind operationala pentru deschiderea sezonului festival din acest an,
modernizarea linia Bucuresti Nord Baneasa este aproape terminata. Vechea linie a fost demontata total impreuna
cu instalatia de electrificare. Prisma de balast a fost si ea escavata. Am luat la picior aceasta linie de unde incepe ea,
la ultimul macaz din Bucuresti Nord, si pana in Gara Bucuresti Baneasa, facand poze pe parcurs. Acum va prezint
prima parte a traseului, a doua parte in Numarul 2.
Inceputul

Podul Grand

14

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

Trecem de Pasarela Halta Basarab si ne apropiem de Pasarela P. O. Carpati

Linia trece aproape de unul dintre pilonii pasarelei si se inscire in prima dintr-o serie de curbe la dreapta,
aceasta fiind si cea mai mica raza de curbura

15

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

Ne apropiem de grupul de macaze cunoscut sub numele de Pajura.

In Pajura se alatura linia care vine dinspre Bucuresti Traij, se trece de semnalele de pe Podul Constanta (bd.
Grivita) si apoi urmeaza un macaz deincrucisare cu linia alatura, linia devenind acum linie dubla.

Cateva detalii la catenara.

16

shoppy

Numrul 1

Trenuri Mari i Mici

Incheiere

Si asa ajungem la sfarsitul acestui prim numar din Trenuri Mari si Mici. Din nefericire partea de modelism a
ramas in aer. Totusi ceva tot a iesit, si acest ceva ii este datorat in mare parte lui LDH a carui interventie a facut
posibila folosirea pozelor de pe forumul jucarii. Sper ca acest prim numar va impulsiona mai multi pasionati pentru a
colabora pentru numarul urmator. Imi pare rau daca unii considera ca nu au fost invitati personal sa participe, totusi
ar fi fost imposibil sa invit personal pe toti care merita si deja au scris articole interesante pe forum-uri. Considerativa invitati cu totii, atat personal cat si toti impreuna. O sa incerc si eu sa ii contactez pe cei ce scriu articole
interesante pe forum-uri pentru gasirea materialelor pentru numerele viitoare dar nu pot face chiar totul singur, o sa
vina si plecarea in concediu, dupa aceea (sper ca) o sa contunuii studiile, asa ca nu o sa mai am atat de mult timp
liber.
Cu toate acestea, consider ca e preferabil sa avem mai putin dar periodic decat mai mult dar la intervale
incerte. Astfel, imi propun data de 1 septembrie pentru publicarea numarului 2. Deci daca v-a placut ce a fost
prezentat in acest numar, sau aveti idei despre cum sa imbunatatim numarul 2, va astept sa mi le comunicati. Sper ca
am reusit cel putin sa demonstrez ca publicare unei revista in format electronic cu tematica feroviara ne este la
indemana. Multumiri anticipate.

Trenuri Mari si Mici

Numarul 2
In Numarul 2 o sa gasiti in primul rand urmarea articolelor din acest numar (Vagoane de Marfa Seria H,
Foaia Feroviarului Filatelist, Bucuresti Nord Baneasa Sub o noua infatisare, Site-ul Lunii si O carte pe luna (va
astept cu sugestii pentru candidatii ultimelor doua articole)). O sa continue si prezentarea de gari, linii si exponate
statice. De asemenea voi incerca sa fac rost si de cateva articole de modelism feroviar. Ne revedem pe 1 septembrie !
shoppy

17