Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TGO Sinteza
TGO Sinteza
Obligatia civila a fost definita si de doctrina in felul urmator: Este raportul juridic in care o parte
numita creditor, are dreptul de a pretinde celeilalte parti, numita debitor, sa execute prestatia sau
prestatiile la care este indatorat, sub sanctiunea constrangerii de stat.
Majoritatea autorilor apreciaza ca raportul de obligatii cuprinde in structura sa patru elemente
componente:
-
Subiectele
Continutul
Obiectul
Sanctiunea
Subiectele
Pot fi subiecte ale unui raport obligational toate persoanele fizice si persoanele juridice. Subiectul activ
este o persoana determinata sau cel putin determinabila in momentul nasterii raportului de obligatii, in
schimb subiectul pasiv trebuie sa fie intotdeauna persoana determinata la nasterea obligatiei. Subiectul
activ se numeste creditor iar cel pasiv debitor.
Continutul
Prin continutul raportului juridic de obligatii intelegem drepturile de creanta si indatoririle care partin
subiectelor acestuia. De regula, este alcatuit din dreptul creditorului de a pretinde si indatorarea juridica
a debitorului de a executa prestatia datorata.
Din punctul de vedere al continutului, raportul de obligatii poate fi
-
Simplu, in care o parte are numai drepturi, iar cealalta numai obligatii
Bilateral, in situatia in care ambele ori toate subiectele au deopotriva si in acelasi timp atat
drepturi cat si obligatii
Dreptul potestativ este puterea conferita unei persoane de a modifica sau stinge o situatie juridica
preexistenta ori de a recrea o situatie juridica prin vointa sa unilaterala (potestativ-o sa intalnim
termenul asta mai incolo). Dintre drepturile potestative care ar putea fi intalnite in continutul unui
raport juridic de obligatii fac parte : dreptul de a alege intr-o situatie alternativa.
Obiectul
Prin obiectul raportului juridic de obligatii intelegem insasi prestatia sau conduita concreta la care este
indrituit creditorul si la care este tinut debitorul. Aceasta conduita poate consta intr-o actiune cand
prestatia este pozitiva ori intr-o inactiune sau abstentiune, caz in care prestatia este negativa.
Obiectul nu trebuie confundat cu continutul raportului obligational. Prin continut, se inteleg drepturile
si obligatiile concrete, personale ale subiectelor, adica posibilitatile juridice de a pretinde si indatoririle
juridice de a indeplini anumite actiune sau inactiuni. Dimpotriva, obiectul consta in insasi acele actiuni
sau inactiuni pe care creditorul le poate pretinde si debitorul este tinut sa le savarseasca sau dupa caz sa
se abtina de la savarsirea lor. Obiectul obligatiilor nu este, de asemenea, identic cu obiectul actului
juridic care le-a generat.
Prestatiile sunt de doua feluri:
-
a) Punerea in intarziere a debitorului care consta in manifestarea unilaterala de vointa prin care
creditorul pretinde sau ii cere ferm debitorului sa execute prestatia sau prestatiile datorate.
b) Actiunea in justitie, care este actul procesual prin care creditorul il cheama pe debitor in
justitie pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie condamnat la executarea prestatiei
pe care o datoreaza.
c) Daunele cominatorii. Sunt sumele de bani pe care debitorul condamnat prin hotararea unei
instante competente, sa le plateasca creditorului sau pentru fiecare zi de intarziere sau alta
unitate de timp pana la executarea prestatiei datorate. Imediat dupa executarea prestatiei de
catre debitor, creditorul este obligat sa restitie sumele de bani incasate cu acest titlu.
d) Amenzile cominatorii. Sunt sumele de bani pe care debitorul este obligat prin hotarare
judecatoreasca sa le plateasca la bugetul de stat, cu titlu de sanctiune pentru fiecare zi de
intarziere pana la momentul in care va avea conduita la care este indatorat. Ele nu sunt
supuse restituirii.
e) Daunele interese moratorii. Sunt despagubiri in bani pentru repararea prejudiciului cauzat
creditorului prin intarzierea executarii prestatiei de catre debitor.
f) Executarea silita. Este o procedura complexa prin care creditorul care are un titlu executoriu
obtine prestatia ce i se datoreaza cu concursul organelor de stat competente, in cazul in care
debitorul nu intelege sa o execute de bunavoie. Cu alte cuvinte, se realizeaza creanta prin
urmarirea bunurilor creditorului.
Mijloace juridice la care debitorul poate recurge pentru a se libera de datorie
Creditorul are dreptul, dar si indatorirea de a primi prestatia de la debitor. Atunci cand se refuza
primirea platii, debitorul are la dispozitie prerogativa punerii in intarziere a creditorului.
Obligatiile civile se nasc din acte juridice civile si fapte juridice civile
Obligatiile civile sunt reglementate de normele dreptului privat
Subiectele acestor raportui juridice sunt persoanele fizice si persoanele juridice
Obligatiile civile pot avea caracter oneros sau gratuit
Subiectele raporturilor juridice de acest fel se afla pe pozitie de egalitate juridica
Atentie! Noul cod civil prevede o noua clasificareasta este considerata redundata, dar oricum e bine
de stiut:D
Clasificarea obligatiilor dupa obiectul lor
Este clasificarea traditionala a obligatiilor dupa obiectul sau natura prestatiei la care este indatorat
debitorul si are dreptul creditorul. Dupa acest criteriu obligatiile se impart in:
-
Obligatii de a da
Obligatii de a face
Obligatii de a nu face
Obligatia de a da are un continut complex, in sensul ca fiinta ei nu se reduce doar la constituirea sau
transferul dreptului real, ci cuprinde si predarea bunului determinat si eventual conservarea lui sau dupa
caz, individualizarea si predarea bunurilor generice. Cum transmiterea dreptului de proprietate
opereaza ex lege si de plin drept prin acordul de vointa al partilor, pentru realizarea obligatiei de a da in
intreaga si desavarsita sa dimensiune, debitorul este tinut sa procedeze si la predarea sau
individualizarea si predarea bunului sau bunurilor in cauza, numai privita astfel, prestatia de a da se
complineste , se desavarseste.
Exista dupa acelasi criteriu si o clasificare propusa de doctrina franceza care insa nu e adoptata de cea
romana:
-
Obligatii de plata a unei sume de bani ori de predare a unei cantitati de alte bunuri generice
Obligatii de predare a unui bun cert, individual determinat
Obligatii de prestare de servicii
Obligatii de a nu face
Daca debitorul executa voluntar prestatia care face obiectul obligatiei naturale, el face o
plata valabila si ireversibila
Unele obligatii naturale pot fi confirmate expres, prin vointa unilaterala a debitorului cu
efectul transformarii lor in obligatii civile perfecte
Obligatiile naturale pot fi transformate in obligatii civile perfecte prin novatie
Obligatiile naturale se pot transmite prin cesiune de creanta, cesiune de datorie, iar daca sunt
de origine contractuala prin cesiune de contract.
Contractul. Definit ca acordul intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge
intre dansii un raport juridic
Cvasicontractul. Definit ca un fapt licit si voluntar din care se naste o obligatie catre o alta
persoana sau obligatii reciproce intre parti. (gestiunea de afaceri, plata nedatorata)
Delictul. Orice fapta a omuli care cauzeaza altuia un prejudiciu.
Cvasidelictul. Atunci cand este savarsit un delict dar din culpa, adica neglijenta sau
imprudenta.
Titlul II
Contractul Civil
Ordinea publica
Bunele moravuri
Ordinea publica
Ordinea publica din punctul de vedere al dreptului civil este o notiune destul de dificil de precizat si
definit. (o stim insa de la administrativ). Oricum, fara indoiala, prin ordine publica se intelege, in
primul rand, totalitatea reglementarilor care alcatuiesc dreptul public ( legi, constitutie etc).
Clasificare:
a) In functie de modul in care normele de ordine publica produc efecte asupra contractului:
Sinalagmatice
Unilaterale
Sinalagmatice
Art 1171 prevede urmatoarele: contractul este sinalagmatic atunci cand obligatiile nascute din acesta
sunt reciproce si interdependente. Inseamna ca fiecare parte are concomitent atat calitatea de creditor
cat si calitatea de debitor fata de cealalta parte. Prototipul contractelor sinalagmatice este contractul de
vanzare.
Contractele unilaterale
Acestea sunt toate acele contracte care nu sunt sinalagmatice. Sunt acele contracte care dau nastere la
obligatii numai in sarcina uneia dintre parti si sunt caracterizate de lipsa interdependentei si
reciprocitatii.
Problema contractelor sinalagmatice imperfecte.
Exista unele contracte unilaterale care pot, dupa incheierea lor, in mod ocazional, sa dea nastere la
obligatii in sarcina creditorului, obligatii pe care acesta nu si le-a asumat initial. Este cazul, de exemplu,
al contractului de depozit. Contractele sinalagmatice imperfeste, poarta aceasta denumire deoarece
obligatiile celor doua parti, desi reciproce nu sunt interdependente. Liviu pop sustine ca asa zisele
contracte sinalagmatice imperfecte li se aplica regimul juridic al contractelor unilaterale.
Importanta acestei clasificari
a) Din punct de vedere probator, inscrisul sub semnatura privata destinat a constitui proba unui
contract, este reglementat de lege diferit, in functie de categoria de contracte din care face parte.
b) Din perspectiva regulilor speciale aplicabile efectelor lor, contractele sinalagmatice se
deosebesc de cele unilaterale prin anumite reguli speciale. Exemple:
- Exceptia de neexecutare a contractului ( consta in dreptul oricarei parti de a suspenda
executarea prestatiei datorate, atata timp cat cealalta parte nu executa prestatia la care ea
insasi s-a obligat)
- Rezolutiunea contractului
- Riscurile neexecutarii contractului
Dupa criteriul scopului urmarit de parti sunt
-
10
Liberalitati. Sunt acele contracte cu titlu gratuit prin care una dintre parti transmite un drept
din patrimoniul sau in patrimoniul celeilalte parti fara a primi un echivalent.
Contractele de servicii gratuite sau contractele dezinteresate. Sunt acele contracte prin care
o parte se obliga sa faca un serviciu fara a se insaracii pe sine si nici in scopul imbogatirii
celeilalte parti.
Contracte consensuala
Contracte solemne
Contracte reale
Contractele consensuala
Sunt acele cotnracte care se incheie prin simplul acord de vointe al partilor, fara nicio formalitate.
Contractele solemne
Contractele solemne sunt acele contracte pentru a caror incheiere valabila este necesar ca acordul de
vointa al partilor sa imbrace o anumita forma sau sa fie insotit de anumite solemnitati prevazute de
lege. Nerespectarea formei sau formalitatilor prevazute de lege se sanctoneaza cu nulitatea absoluta a
contractului.
Contractele reale
Sunt acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si
remiterea materiala a bunului care este obiectul prestatiei uneia dintre parti.
Dupa cum sunt sau nu sunt expres reglementate de legea civila:
-
Contracte numite
Contracte nenumite
Contractele numite
Contractele numite sunt contractele reglementate prin dispozitii exprese ale codului civil si ale altor
legi civile si calificate prin denumiri speciale in acord cu operatiunile juridice pe care le genereaza.
11
Contractele nenumite
Contractele nenumite sunt contractele nereglementate expres de lege si lipsite de o denumite legala.
(contractul de asistenta, sau contractul de hotelarie spre exemplu sunt contracte nenumite)
Importanta clasificarii
-
Dupa posibilitatea sau imposibilitatea partilor de a stabili continutul sau prin negocieri:
-
Contracte negociate
Contracte de adeziune
Contractele negociate
Sunt acele contracte in care toate conditiile si clauzele lor, natura, intinderea prestatiilor la care se
obliga partile contractante sunt rezultatul negocierilor libere.
Contractele de adeziune
Sunt acele contracte al caror continut, ale caror clauze, sunt prestabilite, in intregime, de catre una
dintre parti. Cealalta parte nu are posibilitatea sa le discute, ea este libera sa le accepte sau sa nu le
accepte; daca accepta atunci adera pur si simplu la contractul prestabilit.
Trasaturi specifice ale contractului de adeziune:
-
Contractele fortate
Unii autori considera ca alaturi de contractele negociata si de cele de adeziune ar trebui retinuta si
categoria aparte a contractelor fortate. Prin contracte fortate intelegem acele contracte pe care suntem
obligati prin lege sa le incheiem. De asemenea, in principiu, continutul sau cuprinsul lor este stabilit tot
prin lege. (contractul de asigurare RCA de exemplu)
12
Simple
Complexe
grupuri de contracte
Simple
Sunt acele contracte prin intermediul carora se realizeaza o singura operatiune juridica.
Contractele complexe
Creatia a practicilor contractuale, contractele complexe sunt acele contracte care infatiseaza mai multe
operatiuni juridice.
Grupurile de contracte
Doua sau mai multe contracte strans legate intre ele prin faptul ca sunt incheiate in vederea realizarii
aceluiasi obiectiv final, contracte care isi conserva insa propria individualitate.
Alte clasificari:
In functie de importanta:
-
principale
accesorii
Incheierea contractului
Conditii de validitate ale contractului
Ca la orice act juridic si pentru contractul civil sunt aplicabile conditiile de validitate, precum
capacitatea de a contracta, consimtamantul partilor, un obiect determinat si licit, o cauza licita si morala
13
si daca este cazul forma contractului. Intrucat conditiile de validitatea le-am facut la drept civil partea
generala, nici proful Liviul Pop nu mai trateaza aceste conditii ci se rezuma la consimtamant si in
special la acordul de vointa.
Face distinctia intre acordul intern si acordul extern. Acordul intern de vointe presupune un proces
complex care implica numeroase detalii psihologice. La acest nivel de formare a contractului sunt
relevante elementele de fond ale contractului- in special cauza si consimtamantul dar si obiectul si
capacitatea.
Cauza ca si motiv determinant al incheierii contractului constituie motorul nasterii acordului de vointe
si de aceea trebuie sa intruneasca cerintele prevazute de Art. 1236 adica sa fie licit, moral si sa existe.
Consimtamantul la incheierea contractului desi nu este definit de legiuitor deducem ca reprezinta
manifestarea de vointa in sensul incheierii unui contract. Aceasta manifestare de vointa cunoaste un
parcurs intern si unul extern.
Acordul extern de vointa, este a doua faza si se refera la incheierea contractului prin intalnirea ofertei
de a contracta si acceptarii acesteia, precum si la faza premergatoare realizarii acestui consens extern
care este cea a negocierilor precontractuale.
obligatia de buna credinta este o obligatia legala expres prevazuta in CC si este o obligatia
imperativa
obligatia de confidentialitate este a doua obligatie legala retinuta in negocieri si este o
obligatie dispozitiva
obligatia de informare contractuala, in pofida lipsei unui text expres in acesta privinta, teoria
generala a viciilor de consimtamant ne obliga sa constatam ca in faza precontractuala este
necesar sa fie retinuta si aceasta obligatie pe care o consideram legala si implicita.
Mai exista de asemenea si numeroase obligatii de sorginte contractuala si rezulta din
conventiile preparatorii, incheiate in vederea organizarii fazei precontractuale.
Acorduri precontractule
Este posibil ca faza precontractuala sa presupuna o serie de acte care sa jaloneze desfasurarea
negocierilor. Exista diverse acte care pot fi adoptate in aceasta faza:
14
Regimul juridic aplicabil acestor faze este discutat in functie de sursa obligatiilor. Daca avem de a face
cu o incalcare a obligatiilor legale raspudnerea antrenanta este una delictuala (cazul in care este incalcat
un principiu al negocierilor) iar in caz contrar, daca este vorba de o obligatie contractuala, raspunderea
va fi contractuala in functie de obligatiile prevazute in contractele prepratorii.
15
Oferta trebuie sa fie completa, adica sa cuprinda elementele necesare pentru realizarea
acordului de vointe. Doua dintre aceste elemente sunt indispensabile: natura contractului si
obiectul contractului.
Oferta trebuie sa fie ferma. Caracterul neechivoc este dat de lipsa oricaror rezerve legate de
continutul acestei oferte.
Oferta sa fie emisa in forma ceruta de lege pentru validitatea contractului proiectat.
16
b) Revocarea ofertei reprezinta actul juridic unilateral de revenire asupra ofertei initiale si care
intervine dupa momentul ajungerii ofertei la destinatar.
1) Daca oferta este irevocabila datorita existentei unui termen explicit sau implicit de acceptare
a ofertei, atunci dupa momentul ajungerii ofertei la destinatar declaratia de revocare nu mai
produce niciun efect.
2) Daca oferta este irevocabila ca urmare a existentei termenului rezolanbil, in conditiile
ofertei fara termen adresate unei persoane absente, atunci revocarea ofertei nu impiedica
incheierea contractului decat daca ajunge la destinatar inainte ca ofertantul sa primeasca
acceptarea sau dupa caz inaintea savarsirii actului sau faptului care potrivit prevederilor CC
determina incheierea contractului.
Oferta produce efecte juridice abia din momentul ajungerii ei la destinatar, adica potentialul acceptant.
Caducitatea ofertei
Este vorba de diversele situatii in care actul unilateral al ofertei nu mai produce niciun efect, datorita
unor cauze externe de vointa ofertantului. Legiuitorul a prevazut caducitatea ofertei pentru urmatoarele
situatii:
a) Acceptarea nu ajunge la ofertant in termenul stabilit in oferta sau in termen rezonabil
b) Destinatarul refuza oferta
c) In mod exceptional survenirea incapacitatii sau decesul ofertantului pot sa genereze
caducitatea ofertei ( regula e ca oferta e valabila)
Natura juridica a ofertei
In legatura cu temeiul juridic al angajarii raspunderii ofertantului, este aplicabila teoria ofertei- act
juridic- izvor de obligatii-. In aceasta conceptie, se sustine ca oferta facuta cu termen expres sau tacit
este un act juridic unilateral de drept civil generator al unui raport obligational intre ofertant si
destinatarul ofertei. Am fi in prezenta unei obligatii unilaterale in care ofertantul este debitor al
prestatiei negative de anu revoca oferta inauntrul termenului de acceptare, iar destinatarul ofertei este
creditorul acestei prestatii.
Acceptarea
def. Acceptarea consta in manifestarea vointei juridice a unei persoane de a incheia un contract in
conditiile stabilite in oferta ce i-a fost adresata in acest scop.
Conditiile acceptarii
In ceea ce priveste continutul sau, acceptarea este necesar sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-
17
Acceptarea poate fi expresa, in scis sau verbal sau tacita. Este tacita atunci cand rezulta cu certitudine
din anumite actiuni sau atitudini. Inceputul executarii contractului de catre destinatarul ofertei are
valoare de acceptare a ofertei.
Acceptarea necorespunzatoare
Daca exprimarea vointei destinatarului ofertei este in sensul incheierii unui contract, dar nu respecta
una sau mai multe din cerintele acceptarii prezentate mai sus, nu putem considera contractul ca fiind
incheiat. Legiuitorul avand in vedere acest aspect a prevazut doua situatii in care manifestarea de vointa
a destinatarului ofertei, desi nu respecta conditiile acceptarii trebuie tratata intr-un anumit mod. Este
vorba de
a) Acceptarea necorespunzatoare a ofertei. Daca raspunsul destinatarului ofertei cuprinde abateri
de la conditiile acceptarii atunci el nu poate fi considerat acceptare.
b) Acceptarea tardiva este si ea o acceptare necorespunzatoare a ofertei din perspectiva conditiilor
temporale. Legiuitorul distinge, dupa modelul mai tuturor codificarilor moderne dupa:
-acceptarea peste termen care este o acceptare manifestata neindoielnic abia dupa expirarea
termenului de acceptare prevazut in oferta. Intr-o atare sitautie contractul nu se considera
incheiat decat daca autorul ofertei il instiinteaza de indata pe acceptant ca intelege totusi sa
considere contractul incheiat.
- acceptarea intarziata care este o acceptare facuta in termenul prevazut in oferta dar care a
ajuns la ofertant dupa expirarea acestui termen insa din motive neimputabile acceptantului. Intro atare situatie, contractul trebuie considerat incheiat daca oferntatul nu il instiinteaza pe
acceptant de indata ca nu intelege sa considere contractul incheiat.
Retragerea (retractarea) acceptarii
Conditia esentiala pentru ca retragerea acceptarii sa opereze este aceea ca ea sa nu fi ajuns la destinatar
sau sa ajunga cel tarziu concomitent cu acceptarea.
Acceptarea este un act juridic unilateral supus comunicarii.
18
Sunt similate acestor contracte din punct de vedere al determinarii momentului incheierii lor, si
contractele perfectate prin telefon, deoarece partile isi percep, direct si nemijlocit, declaratiile
de vointa. Stabilirea momentului incheierii acestor contracte este lipsit de dificultati.
b) Determinarea momentului incheierii contractului intre persoane neprezente
Este vorba de acele sitautii cand oferta se trimite prin posta , curier, telegraf, email etc sau in
cazul inc are, in general, intre oferta si acceptare trece un interval de timp. In literatura de
specialitate au fost propuse pentru a se determina momentul incheierii contractului in aceste
ipoteze mai multe teorii sau sisteme:
- Sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii
- Sistemul expedierii acceptarii
- Sistemul receptiunii acceptarii. Aceasta este solutia adoptata de noul cod civil Contractul se
considera incheiat in momentul cand acceptarea a ajuns la ofertant , fiind suficient ca
scrisoarea sau telegrama sa fie pusa in cutia postala, predata la poarta, secretariat sau
serviciul de curier al interprinderii. Numai intr-un asmenea moment, acceptarea se
definitiveaza, neputand fi revocata.
- Sistemul informarii sau luarii la cunostiinta
Momentul incheierii contractului prin acceptare implicita a ridicat unele probleme in doctrina si au fost
oferite urmatoarele solutii:
-
Daca legea, uzantele partilor sau uzantele in general sau intelegerea prealabila a partinlor nu
prevad nimic in legatura cu momentul incheierii contractului prin acceptare implicita,
contractul poate fi incheiat numai prin instiintareaa, in orice forma a ofertantului de
incheierea cotnractului
Prin exceptie, daca exista o intelegere prealabila, uzanta, sau legea prevede o alta solutie
pentru ipoteza acceptarii implicite, aceasta solutie se va aplica.
Acordul asupra elementelor esentiale. Acordul se considera incheiat din momentul in care ,
in cursul negocierilor, partile convin asupra elementelor esentiale ale contractului.,
realizandu-se astfel ceea ce se cheama un acord suficient. Elementele secundare pot fi
abandonate de parti, pentru conventii ulterioare, subsecvente acordului suficient. Aceste
elemente fac obietul asa numitelor clazu deschise adica al clauzelor explicite sau implicite
acordului partilor al caror continut va fi stabilit in viitor.
Clauza de fuziune si clauzele extrinseci. In cuprinsul contractului final, grija formala a
partilor se manifesta adesea prin intermediul asa numitei clauze de fuziune. Prin intermediul
19
acestei clauze, partile decid inlaturarea din contract a oricaror documente extracontractuale
sau acorduri care au fost utilizate in faza precontractuala.
Clauzele standard. Clauza standard reprezinta stipulatiile stabilite prealabil de una dintre
parti pentru a fi utilizate in mod general si repetat si care sunt incluse in contrct fara sa fi
fost negociate cu cealalta parte.
Clauzele surprinzatoare sau neuzale. In definirea clauzelor neuzare , legiuitorul procedeaza
la o enumerare non limitativa a acestora. Reprezinta astfel clauze neuzuale acele clauze
standard care prevad in folosul celui care le propune: limitarea raspudnerii, dreptul de a
denunta unilateral contractul, care prevad limitarea dreptului celeilalte parti de a opune
exceptii. Etc. Tocmai de aceea, in decelarea efectelor unor asmenea clauze, legiuitorul a
prevazut ca ele nu produc efecte decat daca sunt acceptate, in mod expres in scris de cealalta
parte.
Efectele contractului
Codul civil consacra trei principii specifice contractului:
-
In cele ce urmeaza, ne intereseaza doar oficiul interpretativ al judecatorului. De aceea vom proceda la o
trecere in revista a regulilor comune de interpretare a contractelor, pentru ca apoi sa facem cateva
scurte precizari legate de deducerea obligatiilor implicite pe cale de interpretare.
Reguli comune de interpretare a contractului
Def. prin interpretarea contractului intelegem operatiunea de determinare si clarificare a continutului
contractului, a clauzelor sale, in scopul stabilirii drepturilor si obligatiilor nascute din acesta, privitor la
care exista un litigiu intre partile contractante.
20
Interpretarea cunoaste de asemenea si doua etape, care desi nu sunt reglementate expres de legiuitor, tin
de rationalul elementar al unei astfel de operatiuni. Acestea sunt:
A) Constatarea existentei contractului
Dovada existentei contractului revine partilor contractante. In lipsa contractului, operatiunea
interpretarii este lipsita de obiect. In acest sens, mai ales in ipoteza unui acord progresiv de
vointe, judecatorul este chemat sa determine existenta unui acord suficient de vointe sau a
unui acord asupra elementelor esentiale ale contractului pentru ca apoi sa procedeze la o
stabilire a continutului obligational primar, determinand in functie de schimbul oferta
acceptare care sunt clauzele cuprinse in contract rin raportare la acest mecanism.
B) Calificarea contractului
Aceasta are o deosebita importanta, deoarece calificarea contractului, incadrarea lui intr-o
anumita categorie, determina un anumit regim juridic aplciabil, prin care se deosebeste de
un alt contract, din alta categorie.
Regulile comune de interpretare sunt reglementate prin cateva reguli cu caracter supletiv. Aceste reguli
se pot grupa in urmatoarele categorii:
- Reguli pentru stabilirea vointei partilor
- Reguli de interpretare a clauzelor indoielnice
- Reguli subsidiare de interpretare
a) Reguli de stabilire a vointei reale a partilor
Principala regula este cuprinsa in Art. 1266 al CC si consacra prioritatea vointei reale si
concordante a partilor: Contractele se interpreteaza dupa vointa concordanta sa partilor iar nu
dupa sensul literal al termenilor
b) Reguli de interpretare a clauzelor indoielnice. Acestea sunt:
1) Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, se va interpreta in sensul care se potriveste
cel mai bine cu natura si obiectul contractului
2) Clauzele se interpreteaza in sensul in care pot produce efecte, iar nu in acela in care nu ar
produce niciunul
3) Oricat de generali ar fi termenii contractului,acesta nu cuprinde totusi, decat lucrul asupra
caruia partile si-au propus a contracta oricat de generali ar fi termenii folositi
4) Reversul regulii anterioare este acela ca daca partile au utilizat o clauza contractuala pentru
a exemplifica sau pentru a inlatura indoiala asupra sensului acelei clauze, atunci
interpretarea nu trebuie sa se restranga la aplicarea contractului doar pentru acea cauza
c) Reguli subsidiare de interpretare. Conform abordarii legiuitorului, interpretarea prin utilizarea
regulilor subsidiare trebuie sa aiba loc numai daca regulile principale de interpretare a clauzelor
confuze nu au dat rezultatul dorit. Intr-o asemenea situatie, cu titlu secundar, se aplica
urmatoarele reguli:
- Contractul neclar in urma utilizarii regulilor generale de interpretare atunci el va fi
interpretat in favoarea celui care se obliga
- Interpretarea stipulatiilor inscrise in contractele de adeziune se interpreteaza impotriva celui
care le-a propus
21
Conform alineatului 1272, Contractul valabil incheiat obliga nu numai la ceea ce este expres
stipulat, dar si la toate urmarile pe care practicile statornice intre parti, uzantele, legea sau
echitatea le dau contractului dupa natura lui
A doua regula este stabilita de acelasi articol si precizeaza urmatoarele: clauzele obisnuite
intr-un contract se subinteleg , desi nu sunt stipulate in mod expres.
Exista de asemenea si asa numitele obligatii implicite, care completeaza contractul desi nu sunt
prevazute expres. Acestea sunt:
-
Obligatia generala de buna credinta. Desi definirea sa este aproape imposibila, datorita
portantei extreme pe care o are notiunea de buna credinta, cel mai adesea ea se manifesta ca
o tehnica de control judiciar prin intermediul careia sunt eliminate manifestarile
contractuale de rea credinta.
Obligatia de cooperare contractuala. In continutul sau, se poate spune ca intra indatoririle
partilor de a colabora pentru ca executarea contractului sa aiba loc in conditii optime pentru
realizarea interesului contractual.
Obligatia de coerenta contractuala. Ea ar presupune, in acceptiunea comuna, obligatia partii
contractante de a avea o conduita unitara in conformitate cu asteptarile rezonabile ale
celeilalte parti.
Obligatia de informare contractuala. In continutul obligatiei de informare se regaseste
indatorirea partilor de a comunica una celeilalte toate informatiile pertinente si utile legate
de executarea contractului.
Obligatia de securitate ( am mai discutat de ea )
Sanctiunea neexecutarii obligatiilor implicite este identica nerespectarii principiului fortei obligatorii a
contractului. (se poate ajunge chiar la rezolutiune)
22
c) Contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor ori din cauze autorizate de
lege (regula simetriei in contracte)
Regula obligatiei partilor de a executa intocmai contractul. Regula conformitatii executarii.
Principala semnificatie a principiului fortei oblgiatorii a contractului este aceea ca partile sunt
obligatesa execute intocmai toate prestatiile la care s-au indatorat prin contract. Executarea trebuie sa
aiba loc la termenele si in conditiile stabilite. Nerespectarea obligatiei de a executa intocmai contractul
presupune o neexecutare. Pentru a putea vorbi de o incalcare a principiului fortei oblgiatorii, a
cotnractului este necesar sa avem de a face cu o neexecutare ilicita.
Irevocabiltiatea contractului prin vointa uneia dintre partile contractuale. Simetria in contracte.
Contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor ori din cauze autorizate de lege. Prin
acest text legal se consacra regula simetriei in cotnracte, ceea ce inseamna ca orice contract, fiind
rezultatul acordului de vointe al partilor, el poate fi desfacut sau revocat, in principiu numai inacelasi
fel. Inseamna ca revocarea contractului nu este posibila prin vointa exclusiva a uneia dintre partile
contractante cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege. Regula simetriei este pe deplin valabila si
in privinta modificarilor contractului. Semnificatii ale acestei reguli:
a) Revocarea contractului prin consimtamant mutual. (este consecinta fireasca si normala si
exprima regula)
b) Revocarea unilaterala a contractului//denuntarea unilaterala. (aceasta este posibila numai prina
acordul partilor sau in cazuri expres prevazute de lege)
c) Rezilierea fortata a contractului. Incetarea poate avea loc si in mod fortat, impotriva vointei
partilor. Exemplu este cel al contractelor intuitu personae, in care la decesul uneia din parti
contractul se rupe.
Executarea cu buna credinta a contractului
Obligatia de buna credinta, in executarea contractului nu mai este prevazute de actuala reglementare.
Totusi, buna credinta este cea mai importanta obligatie implicita. Ea reprezinta obligatia sursa a unor
alte obligatii contractuale precum:
-
23
legiuitorului in cotnracte nu este insa o regula absoluta. El poate pentru considerente de interes public,
sa modifice contractele in curs prin norme imperative cuprinse intr-o lege noua . Formele principale de
interventie a legiuitoruluiin contracte cu intentia de a le modifica sunt de doua feluri:
-
Interventia legiuitorului roman pentru modificarea duratei contractului s-a concretizat pana
in prezent in procedeul prorogarii legale. Prorogarea legala a contractului consta in
prelungirea fortata a existentei sale dupa implinirea termenului extinctiv stipulat de parti.
Procedeul de modificare de catre legiuitor a modalitatii de executare a contractului il
reprezinta moratorului legal. Moratoriul este un termen acordat de legiuitr tuturor debitorilor
sau unei categorii de debitori avand ca efect amanarea generala a executarii unor obligatii
contractuale.
24
Lipsa negocierii
Dezechilibrul contractual in defavoarea consumatorului
Incalcarea exigentei de buna credinta
Utilizarea listei clauzelor abuzive
Criteriul celorlalte circumstante relevante
25
26
2)Fata de succesorii cu titlu particular. Succesorul cu titlu particular profita de drepturile reale si este
tinut sa respecte obligatiile sau sarcinile reale nascute din contractele incheiate de autorul sau in
legatura cu bunul sau dreptul ce i-a fost transmis.
In aceasta privinta trebuie sa fie indeplinite urmatoarele trei conditii:
-
Sa fie vorba de drepturi si obligatii strans legate de bunul dobandit de succesorul cu titlu
particular
Contractele care au dat nastere acelor drepturi si obligatii sa aiba o data certa
anterioaramomentului incheierii actului intre succesorul cu titlu particular si cel de la care a
dobandit bunul
Sa fi fost indeplinite formele de publicitate
In raport cu drepturile si obligatiile personale nascute din contractele incheiate de autorul sau,
succesorul cu titlu particular are calitatea, in principiu de tert propriu zis.
3) In raport cu creditorii chirografari.
Creditorii chirografari sunt acei creditori care au ca singura garantie comuna si
proportionala a realizarii drepturilor lor de creanta intregul patrimoniu al debitorului,
ceea ce constituie gajul lor general. Creditorii chirografari se deosebesc de succesorii
universali sau cu titlu universal precum si de succesorii cu titlu particular deoarece nu
devin creditori sau debitori prin efectul contractelor incheiate de debitorul lor.
27
contractului. Opozabilitatea contractului fata de terti consta in obligatia tuturor de a respecta situatia
juridica creata printr-un contract.
Formele opozabilitatii fata de tertii propriu zisi.
a) Opozabilitatea probatorie consta in aceea ca un contract intre parti poate fi utilizat de chiar parti
sau de terti, in vederea probarii unei anumite situatii juridice sau de fapt.
b) Opozabilitatea substantiala consta in acea expresia a opozabilitatii care implica opunerea de
catre una din parti a contractului ca sursa a legitimitatii dreptului sau rezultat din contract.
In raporturile dintre parti, contractul are valoare de act juridic, constand in acordul lor de vointa. Fata
de terti , contractul este un simplu fapt juridic in sensul restrans al cuvantului.
28
In cazul in care reprezentantul actioneaza in lipsa puterii de reprezentare sau cu depasirea acesteia
contractul incheiat cu tertul nu produce niciun efect intre reprezentat si tert, raportul contractual ramane
in vigoare intre reprezentant in nume propriu si tert.
Tot pentru ipoteza actului incheiat in lipa sau cu depasirea puterii de reprezentare CC prevede o suma
de reguli privind ratificarea, adica recunoasterea expresa de catre persoana in numele careia s-a incehiat
fara drept un anumit act, a efectelor acestui act.
Reprezentarea inceteaza prin renuntarea de catre reprezentant la imputernicire sau prin revocarea
puterii de reprezentare de catre reprezentat cu conditia ca revocarea sa fie adusa la cunostinta tertilor
sau acestea sa fi cunoscut cauza de incetare a reprezentarii pe alta cale.
Acorduri colective
Este vorba de anumite conventii a caror caracteristica principala este aceea ca cel putin una dintre
partile implicate in contract angajeaza prin consimtamantul exprimat la incheierea contractului o
colectivitate. Membrii acestei colectivitati vor avea dreptruri si obligatii desi nu au incheiat contractul
colectiv. Asemenea contracte colective sunt regasibile in diverse materii ale dreptului, dar mai cu
seama in cadrul procedurii falimentului si al raporturilor de munca.
Actiunile directe (acesta e randul in cauza...ai sa vezi ce zic)
Prin actiuni directe intelegem dreptul unor persoane de a actiona in anumite cazuri expres si limitativ
prevazute de lege , impotriva uneia dintre partile unui contract cu care nu au nicio legatura, invocand
acel contract in favoarea lor, contract fata de care au calitatea de terti propriu zisi. Este vorba de un
mecanism juriic in care sunt implicate trei persoane: creditorul ( care este beneficiarul actiunii directe),
debitorul sau imediat sau debitorul intermediar (data de care este legat printr-un raport contractual) si
debitorul debitorului imediat sau subdebitor ( care se afla intr-un raport contractual cu debitorul
imediat, dar care nu se afla intr-un asemenea raport cu creditorul)
Actiunile directe reprezinta acea tehnica de natura legala care permite creditorului sa actioneze direct
impotriva subdebitorului pe calea unei actiuni numita actiune directa. Actiunea directa nu poate fi
considerata admisibila in orice grup de contracte, ci numai in doua sitatii speciale:
-
29
Stipulatia pentru altul exceptie veritabila de la relativitatea efectelor contractului este contractul in
folosul unei terte persoane adica, figura contractuala prin care o persoana se obliga fata de alta sa
execute o prestatie in favoarea unui tert.
Notiunea de exceptie de la principiul opozabilitatii fata de terti a efectelor contractului
Eventualele exceptii de la opozabilitatea contractului sunt acele situatii in care tertii nu mai au obligatia
generala de a respecta situatia generata de cotnractul incheiat intre parti, adica ipotezele in care sunt
indreptatiti sa neglijeze aceasta realitate fara ca atitudinea lor sa genereze angajarea raspunderii
delictuale
Exceptii de la opozabilitatea efectelor contractului
-
Situatiile in care partile unui cotnract nu indeplinesc formalitatile speciale ale sistemului
legal de publicatie
O alta exceptie de la opozabilitatea contractului fata de terti este beneficiul actiunii pauliene.
Actiunea pauliana este acea actiune care poate fi formulata de o anumita categorie de terti
fata de cotnract, in scopul asigurarii inopozabilitatii fata de acestia a situatiei juridice
generate de cotnractul fraudulos incheiat de debitorul lor.
Tot exceptii de la opozabilitatea efectelor contractului sunt numeroasele situatii in care actul
incheiat intre doua parti este constatat inopozabil unei a treia persoane
Ultima exceptie de la opozabilitatea efectelor contractului pe care o identificam este
simulatia
Principala ( in cazul in care intre doua persoane se incheie un contract al carui obiect este
unic consta in prestatia debitorului de a il determina pe un tert sa isi dea consimtamantul la
incheierea unui contract cu creditorul)
Accesorie ( atunci cand consta intr-o clauza ce se integreaza intr-un contract si prin care
debitorul se obliga printre altele sa obtine consimtamantul sau angajamentul unui tert)
30
ratifice, execute, incheie tertul este unul pentru care legea pretinde o forma autentica, promisiunea
faptei altuia nu trebuie sa implice aceasta forma.
Pe langa conditiile generale CC pretinde si o conditie speciala si anume promisiunea faptei altuia
trebuie sa fie expresa sau cel putin neindoielnica.
Conventia de stipulatie pentru altul poate avea numeroase aplciatii practice: in materia contractului de
mandat, in cazul instrainarii unui bun indiviz de catre unul dintre coproprietari etc.
Efectele conventiei de porte-fort
Efectele promisiunii de porte fort depind de atitudinea tertului al carui consimtamant sau angajament sa obligat sa il obtina dar si de limitele angajamentului asumat de catre promitent.
Inainte de toate este necesar sa precizam ca in temeiul promisiunii de porte fort in sarcina debitorului se
naste o obligatie de a face si in acelasi timp de rezultat. Debitorul se obliga sa determine o terta
persoana sa incheie sau sa ratifice un act juridic. Daca actul respectiv va fi incheiat sau dupa caz
ratificat se considera ca debitorul si-a indeplinit obligatia contractuala. In ipoteza in care promitentul sa obligat sa isi garanteze executarea obligatiei asuate de catre tert, daca tertul nu executa obligatile din
contractul incheiat de creditorului promitentului, acesta din urma, intocmai ca un fideiusor, este tinut sa
raspunda de neexecutare.
Conventia de porte fort nu este o exceptie de la relativitatea efectelor contractului. (opinia lui Pop,
Liviu Pop)
Stipulatia pentru altul
Def. contractul in favoarea unei terte persoane sau stipulatia pentru altul este un contract sau o clauza
intr-un contract prin care o parte, numita promitent, se obliga fata de cealalta parte, numita stipulant, sa
execute o prestatie in favoarea unei alte persoane, straina de contract, numita tert beneficiar.
Conditii
Stipulatia pentru altul trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale de validitate prevazute de lege.
Alaturi de conditiile generale de validitate, mai trebuie intrunite inca doua conditii speciale, expres
prevazute de lege si una propusa de doctrina:
a) Tertul beneficiar sa fie o persoana determinata sau cel putin determinabila la data incheierii
stipulatiei
b) Tertul beneficiar al stipulatiei trebuie sa existe la momentul la care primitentul trebuie sa isi
execute prestatia
c) Conditia ca stipulatia sa fie neindoielnica
Contrar altor situatii in care neindeplinirea conditiilor imperative este sanctionata cu nulitatea sau cu
considerarea clauzei ca nescrisa, in cazul de fata, sanctiunea nerespectarii conditiilor de la lit a si b de
mai sus este aceea ca stipulatia profita stipulantului, fara a agrava sarcina promitentului.
31
Consimtamantul tertului beneficiar nu este o condtie de existenta a stipulatiei pentru altul, dar este o
conditie de efectivitate.
Efectele stipulatiei pentru altul
Pentru a analiza efectele stipulatiei pentru altul este necesar sa subliniem ca mecanismul sau consta in
nasterea in mod direct si originar din contractul incheiat intre stipulant si promitent a unui drept de sine
statator in favoarea tertului beneficiar, fara a fi necesar consimtamantul acestuia.
Efectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre stipulant si promitent
Efectele contractului in raporturile dintre stipulant si promitent care se produc fara nicio legatura cu
stipulatia in favoarea tertului sunt guvernate de dreptul comun. Mai putin insa chestiunea posibilitatii
revocarii mutuale sau individuale a stiulatiei care are un regim aparte. Este astfel necesar sa facem
urmatoarele distinctii:
-
Stipulantul are la dispozitie toate remediile conferite de lege oricarui creditor si partilor contractante
pentru neexecutarea contractului.
Efectele stipulatiei pentru altul in raporturile dintre promitent si tertul beneficiar
Prin efectul stipulatiei , beneficiarul dobandeste dreptul de a cere direct promitentului executarea
prestatiei. Din stipulatia pentru altul, intre tertul beneficiar si promitent se naste un raport obligational.
Tertul beneficiar are calitatea de creditor si promitentul are calitatea de debitor. Tertul beneficiar nu
este indreptatit sa ceara rezolutiunea contractului in caz de neexecutare a obligatiei de catre promitent.
Sunt situatii cand promitentul are dreptul sa refuze executarea obligatiei in favoarea tertului beneficiar.
Promitentul poate invoca in apararea sa toate exceptiile pe care este indreptati sa le opuna stipulantului,
cum ar fi nulitatea contractului, realizarea unei conditii rezolutorii etc.
32
Au fost propuse mai multe variante de doctrina, printre care teoria dublului contract, teoria gestiunii de
afaceri, teoria actului unilateral a promitentului insa cea care a prevalat in dreptul romanesc este cel al
dreptului direct.
Simulatia
Simulatia este o operatiune complexa care din punct de vedere tehnic reprezinta o exceptie de la
principiul opozabilitatii efectelor obligatorii ale contractului. Practic prin simulatie partile ascund fata
de terti continutul adevaratei relatii juridicecare exista intre ele.
Def. simulatia reprezinta o operatiune juridica realizata prin disimularea vointei reale a partilor,
constand in incheierea si existenta simultana, a doua intelegeri sau conventii: una aparenta sau publica,
prin care se creeaza o situatia juridica aparenta, contrara realitatii si alta secreta, care da nastere situatiei
juridice reale dintre parti, anihiland sau modificand efectele produse in aparenta in temeiul contractului
public.
Conditiile stipulatiei
1) Existenta actului secret.
Conditia presupune ca actul real sau contrainscrisul sa fie incheiat astfel incat existenta si
cuprinsul sa fie necunoscute tertilor. Actul secret trebuie sa existe in sens de negotium adica
de operatiune juridica reala care produce adevaratele efecte intre partile contractante. In
acest sens actul secret poate sa lipseasca daca este privit ca instrumentul dar este
indispensavil privit ca negotium. Actul secret trebuie sa existe sub forma intelegerii dintre
parti la data incheierii actului public (contemporaneitatii actului secret cu actul public) Din
perspectiva contemporaneitatii trebuie considerat ca nu poate fi vorba de simulatie atunci
cand actul aparent este incheiat anterior actului secret. Totodata trebuie indeplinite si
conditiile de validitate substantiale si formale ale actului secret.
2) Existenta actului public
Actul public este actul care se incheie astfel incat sa produca o aparenta juridica . Este actul
adus la cunostinta tertilor in intentia de a ascunde acestora adevarata realitate juridica din
actul secret.
3) Existenta acordului simulatoriu.
Idee de acord simulatoriu sugereaza o reprezentare comuna apartilor, anterior incheierii
actului public si actului secret, reprezentare comuna in care partile sa orchestreze intreaga
operatiune a simulatiei adica sa imagineze toate manoperele prin care se va disimula
adevarata relatie dintre ele fata de terti.
Formele simulatiei
In functie de scopul concret al actului aparent si de relatia in care aceasta se gaseste actul secret avem:
-
33
Principala clasificare utilizate in literatura e specialitate este cea care distinge intre simulatia absoluta si
cea relativa. Simulatia absoluta este in cazul in care partile stabilesc ca itnre ele sa nu existe in realitate
niciun act. Ea este relativa atunci cand sunt simulate doar unul sau mai multe elemente ale contractului
public.
Contractul aparent sau public este fictiv
Prin acest procedeu, partile disimuleaza complet realitatea, stabilind in actul secret ca actul aparent nu
va produce niciun efect juridic. Este singurul caz de simulatia abosulta, adica de disimulare absoluta a
realitatii. De exeplu, cazul cel mai frecvent utilizat in practica, intre parti se incheie un contract de
vanzare cumparare. In secret partile prevad ca acest contract nu va produce niciun efect si ca niciun
transfer de proprietate nu se va produce in favoarea cumparatorului.
Actul public deghizeaza actul secret
Procesul deghizarii consta in faptul ca partile incheie un anumit contract care da nastere adevaratelor
raporturi juridice dintre ele, contract pe care pentru a il tine in secret, in totul ori in parte, il imbraca in
forma unui alt contract. Deghizarea este de doua feluri:
-
Totala atunci cand prin actul public se ascunde natura actului secret. Este vorba in realitate
de o simulare a cauzei reale a actului juridic.
Partiala atunci cand partile prin actul public se limiteaza sa ascunda unele clauze sau efecte
ale actului secret fara sa se ascunda natura actului care isi produce efectele intre parti.
Interpunerea de persoane
In cazul simulatiei prin interpunerea de persoane, pesoanele care incheie actul aparent prevad, intr-o
intelegere secreta, faptul ca una dintre ele nu are calitatea de aprte contracntanta si stabilesc cine este
adevaratul contractant. Asadar, partile actului aparent urmaresc in mod constient ca efectele sa se
produca fata de o alta persoana careia i se asigura anonimatul. In principiu, in operatiunea simulatiei
prin interpunere de persoane sunt implicate trei persoane: interponentul (persoana care are calitatea de
beneficair real al operatiunii cuprinse ina ctul public) interpusul (persoana care figureaza ca parta in
actul public si care mascheaza adevarata identitate a beneficiarului) si tertul ( cae este contractantul
adevarat din actul public in persoana caruia se prodc efectele acestui contract)
Scopurile si limitele simulatiei
Folosind simulatia partile produc voit, in deplina cunostinta de cauza, o neconcordanta intre vointa
declarata si vointa reala, acordul lor de vointa realizat in scopul nasterii modificarii sau stingerii unui
raport juridic fiind insotit, dublat si de un alt acord de vointa, declarat , dar nereal, in scopul ascunderii
sau mascarii fata de erti a existenti sau continutului acordului de vointa secret real. ( daca ai citit asta o
data si ai inteles tot- respecte maestre)
34
Frauda intereselor tertilor ( frauda civila) este de regula sanctionata cu inopozabiliatea fata
de acestia a contractului aparent
Frauda la lege. De multe ori simulatia este conforma cu legea si in acord cu bunele
moravuri. Cu toate acestea prin crearea unei situatii juridice aparente, contrara sau
diferitacelei reale, poate fi urmarita realizarea unor scopuri ilicite sau imorale, cand actul
juridic simulat nu mai poate fi ocrotit de lege si deci este exclus sa produca efecte juridice
valabile chiar intre partile contractante.
Efectele simulatiei
Sanctiunea specifica simulatiei este de regula, inopozabila fata de terti a actului secret si a situatiei
juriice nascuta din acesta.
Efectele simulatiei in raporturile dintre partile contractante
Confrom prevederilor Art. 1289 CC atunci cand simulatia este valabila intre partile contractante si
succesorii lor produce efecte actul secret.
Efectele simulatiei fata de terti
Legea distinge in sfera tertilor intre doua categorii prin raportarea la terii obisnuiti ( fata de care
intereseaza in ce masura se poate invoca simulatia sau nu) si creditorii partilor.
Principiul consacrat de legiuitor este acela ca actul secret nu poate avea niciun efect in contra tertelor
persoane complet straine de contract, asadar nu poate fi invocat de parti sau de succesorii lor ipotriva
tertilor de orice fel. Tertii pot invoca inopozabilitatea fata de ei a actului secret, numai daca sunt de
buna credinta.
Efectele simulatiei in raporturile dintre terti
Aceasta problema se pune doar atunci cand intre terti exista un conflict in sensul ca unii au interesul sa
invoce actul aparent iar altii au interesul sa prevaleze actul secret care le este favorabil. In acest conflict
vor avea de castigat acei creditori de buna credinta care invoca in favoarea lor actul aparent, deoarece
ei nu au putut cunoaste existenta actului secret.
Actiunea in simulatie
35
Def. actiunea in simulatie este acea actiune prin care se cere instantei de judecata sa constate existenta
si continutul actului secret cu scopul de a inlatura actul aparent sau acele clauze ale sale care anihileaza
sau mascheaza actul real.
Sanctiunea ei nu este nulitatea si inopozabilitatea fata de terti a actului secret.
Actiunea in simulatie poate fi exercitata de orice persoana interesata sa invoce in favoarea sa actul
secret, daca este valabil sau sa ceara constatarea nulitatii sale.
Actiunea in simulatie este din punct de vedere procedural o actiune in constatare si drept urmare este
imprescriptibila.
Proba simulatiei
Intre partile contractante proba simulatiei se poate face numai potrivit normelor de drept comun
privitoare la dovada actelor juridice. Tertii propriu zisi incluzand in aceasta categorii si creditorii
partilor pot dovedii existenta si cuprinsul actului secret prin orice mijloc de proba.
36
Fapta ilicita
Prejudiciul
Existenta raportului de cauzalitate
Culpa, greseala sau vinovatia debitorului
37
38
Termenul suplimentar
Executarea silita in natura
Indreptarea sau corectarea executarii
Repararea sau inlocuirea
Exceptia de neexecutarea a contractului
Rezolutiunea si rezilierea
Reducerea prestatiilor
Daunele interese
39
40
2) Efectul secundar al punerii in intarziere consta in faptul ca debitorul raspunde de la data punerii
in intarziere de orice pierdere
3) Debitorul in cazul in care acesta a facut o oferta de executare creditorului, chiar fara a respecta
conditiile punerii in intarziere a creditorului, debitorul nu poate fi considerat pus in intarziere
4) Punerea in intarziere a unuia dintre codebitorii solidari va produce efecte si in privinta celorlalti
debitori.
Exceptia de neexecutare
Def. Atunci cand obligatiile nascute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre parti nu
executa sau nu ofera executarea obligatiei cealalta parte poate, intr-o masura corespunzatoare, sa refuze
executarea propriei obligatii, afara de cazul in care din lege, din vointa partilor sau din uzante rezulta ca
cealalta parte este obligata sa execute mai intai.
Conditiile exceptiei de neexecutare a contractului
Pentru a putea invoca exceptia de neexecutare a contractului, trebuie sa fie indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
41
a) Referitor la natura obligatiilor neexecutate: obligatiile reciproce ale partilor trebuie sa isi aiba
temeiul in acelasi contract sinalagmatic
b) Condtiile neexecutarii. Pentru invocarea acestui remediu trebuie sa existe o neexecutare a
obligatiilor, chiar partiala, dar suficient de importanta din partea celuilalt contractant.
Neexecutarea trebuie sa fie suficient de importanta pentru a da dreptul la acest remediu.
c) Obligatiile reciproce trebuie sa fie ambele exigibile. Exceptia de neexecutare poate fi invocata
numai daca obligatiile reciproce sunt ajunse la scadenta sau trebuie executate imediat.
d) Neexecutarea sa nu se datoreze celui care invoca exceptia de neexecutare, fapta care l-a
impiedicat pe celalalt sa isi execute obligatia
e) Raportul contractual prin natura sa trebuie sa presupuna regula executarii simultane a
obligatiilor celor doua parti
Functionarea exceptiei de neexecutare
Exceptia de neexecutare a contractului opereaza exclusiv in puterea partii care o invoca. Daca sunt
indeplinite conditiile de mai sus, exceptia de neexecutare se invoca, intre partile contractante de catre
partea contractanta indreptatita, in puterea sa, fara interventia judecatorului.
Nu este necesara nici conditia punerii in intarziere a celeilalte parti. Pentru invoarea exceptiei de
neexecutare nu este necesara indeplinirea niciunei conditii de forma.
Efectele exceptiei de neexecutare
Exceptia de neexecutare suspenda executarea prestatiei celui care o invoca asemanator cu situatia cand
el ar fi beneficiat de un termen. Avand ca efect suspendarea fortei obligatorii a contractului, partea
indreptatita sa refuze executarea obligatiilor sale, nu poate fi obligata sa plateasca daune interese
moratorii pe motiv ca ar fi intarziat executarea prestatiilor ce le datoreaza celeilalte parti. Exceptia de
neexecutare poate fi opusa nu numai celeilalte parti, ci tuturor persoanelor ale caror pretentii se
intemeiaza pe acest contract.
Dupa cem analizat efectele exceptiei de neexecutare a contractului, putem ajunge la constatarea ca ea
poate fi considerata, in acelasi timp, un mijloc de aparare a partii care o invoca si un mijloc de presiune
asupra celeilalte parti.
Rezolutiunea si rezilierea
(capitolul asta ii scris ca cizma in cartecu paragrafe repetate cu greseli gramaticale si cu un text de ti
se suceste mintea=> am mai completat cu vechea carte)
Def. Rezolutiunea consta in desfacerea unui contract sinalagimatic cu executare dintr-o data , la cererea
uneia din parti, pentru motivul ca cealalta parte nu a executat culpabil obligatii la care s-a indatorat. (
asta e definitia veche. De retinut faptul ca nu mai este necesara culpa in noua legislatie!)
Rezolutiunea, este deci, o cauza de incetare a contractului asociata chestiunii executarii. Pe de alta
parte, rezolutiunea este un remediu oferit creditorului in caz de neexecutare este cel mai incisiv dintre
cele existente deoarece duce la incetarea contractului cu efecte retroactive.
42
Creditorul are dreptul de a opta intre a solicita executarea innatura, in mod exact si la termen a
obligatiei , iar in cazul in care debitorul refuza sa isi execute obligatiile, creditorul este indreptatit sa
opteze intre executarea silita ( in natura) a obligatiei, rezolutiunea, rezilierea contrctului sau reducerea
prestatiei sau sa utilizeze orice alt mijloc precazut de lege pentru realizarea dreptului sau. Rezolutiunea
este o solutie de ultim resort.
Domeniul de aplicare a rezolutiunii.Domeniul predilect al rezolutiunii este dat de contractele
sinalagmatice.
Tipuri de rezolutiune
Odata ce creditorul a ales sa invoce rezolutiunea el poate opta intre doua tipuri de rezolutiune:
-
Rezolutiunea judiciara
Si rezolutiunea unilaterala extrajudiciara
Acest drept de optiune constituie o noutate absoluta in pesagul juridic romanesc. Alaturi de principalele
tipuri de rezolutiune, noua reglementare cunoaste si rezolutiunea legala de drept ( atunci cand legea
prevede expres ca neexecutarea obligatiilor la termen atrage dupa sine rezolutiunea) si rezolutiunea de
drept conventionala ( care opereaza in temeiul pactelor comisorii)
Aceluiasi creditor ii este deschisa in mod suplimentar si o optiune limitata intre rezolutiunea totala si
rezolutiunea partiala a contractului.
Rezolutiunea unilaterala reprezinta o premmiera petnru dreptul pozitiv romanesc si trebuie salutata ca
un are castig. In esenta acest tip de rezolutiune presupune posibilitatea creditorului chiar si in lipsa unui
pact comisoriu expres de a invoca rezolutiunea contractului pentru neexecutare fara a apela la foruri
judiciare sau la orice autoritate exterioara propriei vointe, in maniera unilaterala si extrajudiciara.
Conditiile neexecutarii rezolutorii
Din criteriile oferite de legiuitor se pot desprinde urmatoarele cerinte referitoare la neexcutarea
contractuala pentru a putea fi invocata rezolutiunea:
a) Neexecutarea trebuie sa preiveasca o obligatie contractuala
b) Neexecutarea trebuie sa fie suficient de grava. Neexecutarea poate fi totala ( caz in care nu
se mai pune problema evaluarii gravitatii) sau poate fi partiala ( caz in care criteriul utilizat
pentru determinarea gravitatii este imporatanta.) Indeobste in doctrina, se face trimitere la
ideea de cauza oricat de insignificanta ar fi din punct de vedere obiectiv neexecutarea daca
ea ar fi privita independent de contract, daca ea lipseste de interes contractual creditorul
atunci neexecutarea este suficient de grava din perspectiva rezolutiunii.
Rezolutiunea judiciara
In privinta acestui tip de rezolutiune, sunt necesare cateva observatii la nivelul conditiilor substantiale
si formale de invocare a sa:
43
Reducerea prestatiilor
44
Intelesul sau este urmatorul: daca neexecutarea obligatiilor nu este suficient de insemnata pentru a se
putea invoca rezolutiunea totala a contractului creditorul desi nu are dreptul sa invoce rezolutiunea, va
avea dreptul la reducerea proportionala a prestatiilor cu conditia ca aceasta sa fie posibila. Reducerea
proportionala a prestatiilor este in realiztate o rezolutiune partiala, in masura neexecutari obligatiilor
uneia din parti. Pentru o corecta intelegere a mecanismului reducerii prestatiilor trebuie sa facem
urmatoarele precizari:
-
Conditia substantiala a reducerii prestatiilor este existenta unei neexecutari (este indiferent
gravitatea acesteia)
Conditia substantiala a posibilitatii reducerii prestatiilor.
Conditii formale ale reducerii prestatiilor . Este necesra acordarea prealabila a termenului
suplimentar de executare. Tot sub aspect formal trebuie sa retinem ca reducerea prestatiilor
poate opera in vointa creditorului sau judiciar.
Rezolutiunea anticipata
Este vorba de situatiile in care existenta neexecutarii esentiale din partea debitorului exista deja anterior
scadentei obligatiilor sale, astfel incat este neeconomic si injust pentru creditor sa astepte scadenta
obligatiilor creditorului pentru a putea invoca rezolutiunea. Lipsa unei reglementari speciale in materie
de rezolutiune anticipata ne poate determina sa credem, la prima vedere, ca lipseste o conditie esentiala
a rezolutiune si anume neexecutarea determinata si actuala.
In anumite situatii, debitorul poate fi decazut din beneficiul termenului suspensiv ( cazurile care duc la
pierderea acestui termen au fost tratate mai inaintenu a credeti, verificati!)
In egala masura este posibila rezolutiunea anticipata si in cotnextul punerii de drept in intarziere a
debitorului.
Rezilierea
Rezilierea contractului reprezinta o forma de rezolutiune a acestuia ale carei efecte nu au caracter
retroactiv, ci numai pentru viitor. Adesea se ai sublinieaza insa si o a doua diferenta fata de rezolutiune
si anume aceea ca rezilierea este specifica acelor contracte in care executarea este succesiva spre
deosebire de rezolutiunea care se aplica in general contractelor cu executare TZAC PAC, sau uno ictu.
Conditile de invocare a rezilierii atat la nivel substantial cat si la nivel formal sunt identice cu cele al
rezolutiunii , insa au specificul lor. La nielul conditiilor substantiale este necesara si in cazul rezilerii o
neexecutare insemnata. La nifelul conditiilor de forma, invocarea rezilierii trebuie sa indeplineasca
exact conditiile formale ale rezolutiunii unilaterala respectiv ale celei judiciare.
Efectele rezolutiunii si rezilierii
Efectele intre parti
45
Pronuntarea rezolutiunii de catre instanta sau declararea unilaterala a acesteia are ca efect desfiintarea
temeiului juridic care leaga partile contractului. O asemenea desfiintare va avea ca efect nasterea
obligatiilor reciproce de restituire a prestatiilor neexecutate.
Regula fundamentala este aceea ca restituirea prestatiilor se va face in natura. Regula cunoaste nuantari
si exceptii
-
In ipoteza in care restituirea in natura nu este posibila , restituirea se face prin echivalent
La restituirea prestatiilor este aceea ca , la restituirea in natura a acestora, se va tine seama
de momentul incare debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie.
Incapabilul va fi tinut la restituirea prestatilor doar in limita imbogatiiri sale, apreciata la
data cererii de restituire.
Cumulul restituirii cu executare prin echivalent. Restituirea in natura sau prin echivalent
poate fi dublata de o cerere de despagubiri- daune interese, in masura in care creditorului
obligatiei contractuale neexecutate i-a fost cauzat un prejudiciu
Actinea in restituire nu poate fi formulata fata de tertul dobanditor, daca regulile de carte
funciara il impiedica sa o faca.
Actiunea in restituire nu poate fi utilizata nici impotriva dobanditorului de buna credinta a
unui mobil, daca acesta dovedeste intrunirea tuturor conditiilor, pentru dobandirea
proprietatii asupra bunurilor mobile prin posesia de buna credinta.
Restituirea nu va putea fi solicitata nici tertului care a uzucapat bunul ce face obiectul
actiunii in restituire.
46
Spre deosebire de celelalte remedii, in cazul de fata, nu este necesara punerea prealabila in intarziere a
debitorului. Sensul este acela ca acordarea de daune interese se poate realiza in toate cazurile in care
exista o neexecutare culpabila si aceasta cauzeaza creditorului un prejudiciu.
Conditii:
-
In primul rand este necesar sa existe o neexecutare a unei obligatii contractuale. Orice
abatere de la principiul fortei obligatorii a contractului constituie sub aspectul neexecutari o
condtie primara suficienta pentru acordarea de daune interese.
In al doilea rand, este necesara dovedirea culpei sau vinovatiei debitorului in neexecutarea
obligatiilor contractuale. In ce priveste prova culpei, legiuitorul reglementeaza un sistem
legal bazat pe prezumtii in aceasta privinta, prevaznd ca , in cazul neexecutarii obligatiilor
contractuale culpa debitorului este prezumata.
In al treilea rand este necesara existenta prejudiciului. In ce priveste conditiile prejudiciului
pentru ca aceasta sa poata fi reparat, noua reglementare cuprind o serie de reguli destul de
precise. Aceste reguli sunt:
1. Regula repararii prejudiciului cert. Intra in sfera prejudiciului cert bineinteles,
prejudicul actual, dar si prejudiciul viitor, cat si prejudiciul rezultat din pierderea
unei sanse.
2. Regula repararii prejudiciului previzibil.
3. Regula repararii prejudicului material si a prejudiciului moral
4. Repararea prejudicului este limitata de mora creditoris, sau mai lard, de orice
neexecutare imputabila creditorului ( chiar fara culpa)
5. Repararea prejudiciului este limitata de obligatia creditorului de minimizare a
prejudiciului. Din textul lega indicat se deduce existenta unei obligatii a
creditorului de a depune diligente in sensul inlaturarii consecintelor
prejudiciabile pe care le are neexecutarea , daca aceste diligente stau in puterea
sa
6. In ce priveste proba prejudiciului, CC instituie doua reguli. In primul rand,
intotdeauna sarcina probarii prejudiciului apartine creditorului. In al doilea rand,
proba neexecutarii nu il scuteste pe creditor de sarcina probei prejudiciului.
7. Existenta unui raport de cauzalitate.
Compensatorii
Moratorii
Daunele interese compensatorii sunt despagubiri in bani care se platesc creditorului pentru a ii repara
prejudiciul ce i-a fost cauzat prin neexecutarea totala sau partiala ori executarea necorespunzatoare a
obligatiilor de catre debitor.
47
Daunele interese moratorii sunt despagubirile in bani care reprezinta echivalentul prejudiciului
provocat creditorului prin intarzierea executarii obligatiei de catre debitor.
Principala deosebire dintre cele doua categorii de daune interese consta in aceea ca daunele interese
compensatorii inlocuiesc executarea in natura a obligatiilor contractuale si prin urmare nu se cumuleaza
cu aceasta. Cu alte cuvinte, debitorul nu poate fi tinut in acelasi timp, la plata de daune interese
compensatorii si la executarea in natura a prestatiilor la care s-a indatorat prin contract. Dimpotriva,
daunele interese moratorii se cumuleaza intotdeauna cu executarea in natura a obligatiei sau cu plata de
daune interese compensatorii.
Clauzele de modificare a raspunderii
Marea majoritate a normelor juridice aplicabile acestei materii sunt supletive. Asa se explica faptul ca
pot fi modificate prin acordul de vointa al partilor. Conventia prin care partile contractatante stabilesc
expres clauze de modificare a raspunderii lor este necesar sa fie incheiata inainte de neexecutarea
prestatiilor si de producerea prejudiciului. Clauzele de neraspundere permit identificarea a trei categorii
de clauze valabile de modificare a raspunderii contractuale.:
- Clauza de exonerare de raspudnere pentru anumite cazuri exceptate sau culpe determinate
- Clauze de plafonare sau limitare a raspudnerii
- Clauze de agravare a raspunderii
a) Clauze valabile care exonereaza raspudnerea. Clauzele prin care debitorul este exonerat de
raspudnere pentru neexecutare sunt nule. In schimb, sunt valabile si pot fi stipulate in cotnract,
clauze prin care debitorul este exonerat de raspundere atunci cand, neexecutarea lato sensu a
obligatiilor se datoreaza unei culpe determinate, cum este neglijenta sau imprudenta. Astfel de
clauze sunt lipsite de efect atunci cand prejudiciile sunt cauzate direct persoanei ( vietii,
integritatii corporale, bla bla bla)
b) Clauze valabile de limitare a raspunderii. Clauzele de plafonare sau limitare a raspunderii sunt
acele stipulatii contractuale prin care partile stabilesc o limita maxima a despagubirilor la plata
carora debitorul poate fi obligat pentru neexecutarea lato sensu a prestatiilor la care s-a
indatorat, chiar daca prejudicul suferit de creditor depaseste aceasta limita. Si aceste clauze sunt
valabile numai daca debitorul nu se face vinovat de dol sau de culpa grava.
c) Clauze valabile prin care se agraveaza raspunderea. Suntem in prezenta agravarii raspunderii
atunci cand prin acordul de vointa al partilor, debitorul isi asuma raspunderea in ipoteza cand
neexecutarea de catre el a prestatiilor la care s-a obligat se va datora unor cazuri de forta majora
determinate. Asadar, debitorul renunta la unele cazuri de forta majora pentru care legea il
exonereaza de raspundere.
48
Evaluarea judiciara a daunelor interese se face prin hotarare judecatoreasca. Stabilirea intinderii
daunelor interese de catre instantele de judecata are loc cu respectarea principiului repararii integrale a
prejudiciului in scopul repunerii creditorului in situatia in care s-ar afla daca debitorul ar fi executat
intocmai prestatiile la care s-a indatorat. Evaluarea trebuie sa fie facuta in functie de momentul
pronuntarii hotararii judecatoresti.
Evaluarea legala
Evaluarea legala a daunelor interese se circumscrie sferei obligatiilor care au ca obiect prestatia de a da
o suma de bani la care legiuitorul adauga si cazul obligatiilor de a face care pot fi evaluate in bani. In
ceea ce priveste evaluarea legala, vom atinge cu aceasta ocazie si chestiunea evaluarii conventionale.
A) Obligatiile pecuniare. Obligatiile de acest fel se pot executa intotdeauna in natura. In cazul lor,
debitorul poate fi obligat sa plateasca numai daune interese moratorii ( nu si compensatorii, ar fi
iredundant)
a) Cuantumul daunelor interese moratorii este cel stabilit de parti sau de lege.
b) Creditorul nu trebuie sa faca dovada existentei si intinderii prejudiciului cauzat prin
intarzierea in executare a obligatiei. Cuantumul daunelor interese moratorii , conventional
sau legal stabilit de parti este unul fix, astfel incat el nu poate fi modificat prin proba
faptului ca prejudicului suferit de creditor este mai mic.
c) Daunele interese moratorii sunt datorate in principiu , din ziua scadentei obligatiei de plata.
B) Reguli speciale de obligatii pecuniare. Avem in vedere, in principal, OG 12/2011 privind
dobanda legala renumeratorie si penalizatoare pentru obligatiile banesti ( in principiu orice
dobanda legala prevazuta de o lege speciala)
a) Evaluarea daunelor interese in materie de obligatii pecuniare trebuie sa tina seama de
clasificarea legala a acestora in dobanda legala renumeratorie ( dobanda datorata de
debitorul obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen, calculata pentru perioada
anterioara implinirii termenului scadentei obligatiei. ) si dobanda legala penalizatoare (
dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective
la scadenta.)
b) Dobanda legala (adica dobanda aplicata in toate situatiile in care partile nu au prevazut
cuantumul dobanzii) este stabilita de Art. 3 din OG 13/2011 astfel:
- Rata dobanzii legale renumeratorii este egala cu nivelul ratei dobanzii de referinta a BNRului
- Rata dobanzii legale penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta plus 4
puncte procentuale
c) Partile sunt libere sa stabileasca rata dobanzii pentru sumele datorate in baza contractului
dintre el. Dobanda conventioanala nu poate depasii cu peste 50% dobana legala ( sa stiti
daca aveti de aface cu camatarii)
C) Evaluarea daunelor interese moratorii in cazul obligatiilor de a face si a altor obligatii decat cele
pecuniare. Creditorul are dreptul la plata unor daune interese moratorii egale cu dobanda legala.
Acestea se pot calcula spre deosebire de cazul obligatiilor pecuniare, numai de la data punerii in
intarziere a debitorului. Exceptiile de la aceasta regula sunt date de situatiile in care :
49
s-a stipulat o clauza penala care prevede un alt cuantum al daunelor interese
creditorul poate dovedi un prejudicu mai mare cauat de intarzierea in executarea obligatiei
atunci cand clauza penala a fost prevazua pentru neexecutarea obligatiilor nu poate fi
cumulata cu executarea lor in natura si nici cu eventualele daune interese compensatorii
atunci cand clauza penala a fost prevazuta pentru executarea necorespunzatoare , ea se poate
cumula cu remediul executarii silite in natura
clauza penala poate fi cumulata cu cele daunele interese moratorii daca exista si intarziere in
executarea obligatiilor
50
Arvuna
Clauza de arvuna este o stipulatie contractuala cu functii diverse. Ea stabileste ce se intampla cu o
anumita suma de bani sau cantitate de bunuri fungibile platita de un contractant celuilalt la momentul
incheierii contractului.
Def. Arvuna este o stipulatie contractuala in care se prevede ca aceasta suma va fi restituita indoit
celeilalte parti daca nu se executa contractul din cauza partii care a priit arvuna sau se retine daca nu se
executa contractul din cauza partii care a platit arvuna, precum si in cazul special in care aceasta din
urma se dezice de incheierea contractului, daca i s-a conferit acest drept.
Clauza de arvuna poate avea urmatoarele roluri:
-
la nivelul conditiilor de validitate , retinem ca sunt valabile toate observatiile pe care deja le-am facut
cu ocazia clauzei penale in legatura cu caracterul accesoriu al acesteia. Pe de alta parte, in mod partial,
regasim in cazul arvunei si conditiile raspunderii contractuale. In primul rand, uneori este necesara
conditia culpei/vinovatiei uneia dintre parti. Alteori aceasta conditie nu este necesara sa fie probata.
Prejudiciul nu este necesar sa fie probat.
Efectele arvunei
In cazul clauzei de arvuna confirmatorie, deoarece arvuna este socotita un avans al executarii
prestatiilor uneia din parti, semn al incheierii contractului, se produc urmatoarele efecte speciale:
-
daca partea care a dat arvuna nu executa , fara justificare obligatiile asumate prin contract,
cealalta parte este indreptatita sa retina arvuna (rol penalizator)
51
cu taote acestea, partea care a primit arvuna sau partea care a dat-o in cazul neexecutarii
culpabile din partea celilalte parti, poate solicita rezolutiunea sau dimpotriva, poate solicita
un alt remediu, de exemplu, executarea silita in natura a celeilalte parti.
In cazul executarii prestatiei datorate, arvuna se socoteste avansul acestei executari
In primul rand, arvuna dezicere permite celui care a dat-o sa se dezica de contract, adica sa
il denunte unilateral.
In cazul in care contractul se executa din nou arvuna se imputa asupra prestatiei datorate de
cel care a dat arvuna
In cazul in care cotnractul se desfiinteaza din cauze neimputabile arvuna trebuie restituita in
intregime
Riscurile contractului
Intreaga problematica a riscurilor contractuala este generata de situatiile in care din cauze neimputabile
( forta majora, caz fortuit), contractul nu poate fi exercitat
Aceasta problema se afla in stransa legatura cu una din cauzele de stingere a obligatiilor:
imposibilitatea fortuita de executare. Astfel, atunci cand o obligatie contractuala nu mai poate fi
executata, datorita unui eveniment de forta majora si in cazuri speciale de caz fortuit, in principiu ,
obligatia se stinge. Debitorul se afla liberat de obligatia pentru imposibilitatea de executare. Se disting
doua cazuri si urmatoarele conditii:
-
Daca bunul nu a fost predat, riscul ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare
Daca creditorul a fost pus in intarziere de catre debitor, riscul se transfera in sarcina
creditorului de la data punerii sale in intarziere.
Titlul III
52
53
Promisiunea unilaterala reprezinta un act unilateral cu o valoare de angajament unilateral prin care
autorul sau se obliga fata de un tert, independent de acceptare din partea acestuia a actului, sa execute o
anumita prestatie. Un asemenea act este pe deplin valabil.
Efectele angajamentului unilateral
In ipoteza in care tertul refuza dreptul nascut din angajamentul unilateral, angajamentul unilateral este
lipsit de orice efecte juridice.
Promisiunea publica de recompensa
Promisiunea publica de recompensa consta in oferta adresata de catre emitent publicului ca, in
schimbul unei prestatii determinate, sa plateasca o recompensa. Ea este obligatorie si daca tertul a
executat prestatia fara a fi cunoscut existenta ofertei.
Titlul IV
Fapte juridice licite-izvoare de obligatii
Consideratii generale
Notiunea de fapte juridice civile are doua intelesuri: una larga si alta restransa. Prin fapte juridice
civile lato sensu intelegem toate actiunile omenesti sau faptele voluntare ale omului, de savarsire carora
legea leaga anumite efecte juridice, constand in nasterea, modificarea sau stingerea de raporturi juridice
civile. Faptele juridice, stricto sensu, constau in toate actiunile omenesti licite sau ilicite savarsite fara
intentia de a produce efecte juridice, efecte care totusi se produc in temeiul si puterea legii, chiar
impotriva vointei autorului lor.
Clasificarea faptelor juridice in sensul restrans al cuvantului
Actiunile omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, izvoare de raporturi
obligationale, sunt de doua feluri: fapte ilicite si fapte licite.
Faptele juridice licite sunt actiuni omenesti savarsite fara intentia de a da nastere la raporturi juridice de
obligatii, care totusi produc asemenea efecte in puterea legii, fara ca prin ele sa se incalce normele de
drept in vigoare.
Faptele juridice ilicite sunt actiuni omenesti savarsite fara intentia de a da nastere la rapoturi juridice de
obligatii , care totusi produc asemenea efecte in temeiul sau puterea legii , impotriva vointei autorului
lor, si prin care se incalca normele de drept sau bune moravuri.
Reglementare
54
Capitolul III, titlul II din cartea V. Capitolul cuprinde trei sectiune dedicate urmatoarelor fapte juridice
licite:
-
Gestiunea de afaceri
Plata nedatorata
Imbogatirea fara justa cauza
Gestiunea de afaceri
Notiune
Gestiunea de afaceri consta in situatia in care o persoana (gerantul) indeplineste acte sau fapte in
interesul unei alte persoane (geratul) fara a fi fost insarcinata in acest sens. Exemplul tipic si regasibil
in toate prezentarile acestui fapt juridic este cel in care o persoana se ocupa de imobilul invecinat
proprietatii sale care se afla in pragul ruinei facand reparatiile urgente, in timp ce proprietarul acestui
imobil este plecat.
Def. Gestiunea de afaceri este definita ca un fapt juridic licit care consta in aceea ca o persoana numita
gerant, incheie din proprie initiativa, fara sa fie obligata, acte juridice sau savarseste acte materiale
necesare si utile, in favoarea sau interesul altei persoane, numita great.
Conditiile gestiunii de afaceri
Pentru a produce efectele ce ii sunt specifice, gestiunea de afaceri trebuie sa indeplineasca anumite
conditii:
a) Sa existe o gerare oportuna a intereselor altuia. Altfel spus, gerantul trebuie sa incheie acte
juridice sau sa savarseasca fapte materiale utile in interesul altuia.
In ceea ce priveste continutul gestiunii, se considera ca aceasta cuprinde:
- Actele juridice de gestiune care pot fi diverse: plata unei datorii, actul incheiat cu un tert
pentru efectuarea unor reparatii, contractul de asigurare etc. In principiu , actele de gerare a
intereselor altuia nu pot depasi sfera actelor de conservare si administrare.
- Faptele materiale de gestiune care pot fi la randul lor diverse: descarcarea unor marfuri,
stingerea unui incendiu, repararea unei conducte, efectuarea unor lucrari.
In al doilea rand, iinterventia gerantului prin incheierea de acte juridice si savarsirea de fapte
materiala trebuie sa fie utila geratului, aica sa fi evitat pierderea unei valori patrimoniale sau sa
fi sporit valoarea unui bun al acestuia
b) Actele de gestiunesa fie savarsite , fara imputernicirea si fara stirea geratului sau cu stirea
geratului, dar fara ca acesta sa poata desemna un mandatar sau fara a se putea ocupa de afacerile
sale. Interentia geratului este in principiu spontana. In ipoteza indiferentei geratului insa- daca
geratul a cunoscut existenta gestiunii si nu s-a obosit sa desemneze un mandatar desi putea sa o
faca aven in realitate de a face cu un mandat tacit
c) Gestiunea sa fie voluntara: actele si faptele sa fie facute cu intentia de a gera interesele altuia.
Nu este necesar insa ca gerantul sa fi cunoscut persoana tertului ale carui afaceri le gestioneaza
voluntar si nici ca gerantul sa fie o persoana determinata.
Fata de aceste observatii, legiuitorul indica lipsa gestiunii de afaceri in doua situatii:
55
In cazul persoanei care lucreaza in interesul alteia fara sa stie, nu sunt in prezenta unei
gestiuni de afaceri
In cazul persoanei care actioneaza in interesul alteia cu scopul de a o gratifica.
Tot in legatura cu aceasta conditie, este necesar de precizat ca actele de gestiune trebuie
savarsite cu intentia de a il obliga pe great la restituirea cheltuielilor facute si obligatiilor executate in
interesul sau de catre gerant. Asa cum s-a spus: gerantul sa nu fi lucract cu intentia de a face o
liberalitate.
d) Gerantul sa aiba in principiu capacitatea de a contracta. Aceasta conditie a capacitatii gerantului
este una relativa si ea este ceruta numai daca obiectul juridic al gestiunii o implica: daca el
presupune acte juridice, e nevoie de capacitatea gerantului.
Obligatia de instiintare
Obligatia de continuare a gestiunii incepute Odata inceputa gestiunea , un eventual abandon
intempestiv al acestia este de nepermis intrucat ar putea cauza prejudicii geratului
Obligatia de a se ingriji de afacerile altuia cu diligenta unui bun proprietar. Gerantul
raspunde pentru prejudiciul cauzat geratului prin orice culpa indiferent de forma si gradul ei.
Obligatia de a da socoteala geratului cu privire la tot ceea ce a facut in cursul imixtiunii in
afacerile sale la fel ca in cazul mandatului
Obligatia de a remite geratului tot ceea ce a primit actionand in interesul sau. Daca in
cursul gestiunii gerantul primeste sume de bani sau alte bunuri , in temeiul afacerii
gestionate, acestea se cuvin geratului.
56
Geratul are obligatia de a restitui gerantului valoarea integrala a cheltuielilor pe care le-a
facut cu gestiunea chiar daca avantajele geratului sunt inferioare acesteia. Imbogatitul este
obligat sa restituie insaracitului numai valoarea imbogatirii sale, chiar daca insaracirea
reclamantului este mai mare
Eventuala imbogatire a geratului are un temei legal in interventia unilaterala si voluntara a
gerantului de a ii gera interesele
In sfarsit, eventualele despagubiri generate de imbogatirea fara justa caua au un temei
juridic subsidiar fata de cel al gestiunii de afaceri, astfel cum vom observa cu ocazia
prezentarii imbogatirii fara justa cauza
57
Gerantul poate incheia acte juridice si savarsi fapte juridice; mandatarul incheie numai acte
juridice in contul altei persoan
Gerantul actioneaza din proprie initiativa si fara stirea geratului, mandatarul incheie acte
juridice in baza imputernicirii acordate de mandant
Gerantul raspunde pentru prejudiciile cauzate geratului atunci cand interventia sa a fost
absolut necesaranumai daca se face vinovat de dol, andatarul raspunde fara exceptie daca
partile n-au convenit altfel
Gerantul nu poate renunta la gestiune, fiind obligat s-o continue pana cand geratul sau
mostenitorii sai, in caz de deces o vor prelua, mandatarul paote renunta la andat atunci cand
continuarea executarii lui l-ar prejudicia.
Plata nedatorata
Plata consta in remiterea unei sume de bani sau dupa caz in executarea oricarei alte prestatii care
constituie obiectul insusi al obligatiei.
Def. plata nedatorata poate fi definita ca un fapt juridic licit care consta in executarea de catre o
persoana, din eroare, a unei prestatii la care nu era obligata si fara intentia de a plati pentru altul.
Faptul platii nedatorate da nastere unui raport de obligatii int emeiul caruia cel care a platit este
creditoral obligatiei de restituire a prestatiei executate, iar cel care a primit plata este debitorul aceleiasi
obligatii. Creditorul se mia nueste solvens iar debitorul se numeste accipiens dupa modelul denumirii
partilor din mecanismul generat al platii.
Conditile platii nedatorate
A) Existenta unei plati in sens obiectiv.
Plata facuta trebuie sa constea in remiterea unei sume de bani , a unui bun individual determinat
ori determinat prin caractere generice. Cand este vorba de prestatia de a da este evident
aplicabilitatea notiunii de plata nedatorata. Efectuarea unei lucrari cu convingerea ca exista
obligatia efectuarii lor, trebuie sa permita repunerea in situatia anterioara.
B) Datoria a carei stingere s-a urmarit prin plata sa nu existe
Inseamna ca intre cel care a facut plata, solvens, si cel care a primit plata, accipiens, sa nu existe
raportul juridic de obligatii a carui stingere se urmareste prin plata efectuata.
C) Relativitatea conditiei ca plata sa fie facuta din eroare
Solvens trebuie sa fi facut plata in credinta gresita ca este debitorul lui accipiens. Existenta
acestei conditii este relativ necesara pentru admisibilitatea actiunii in repetitiune, deoarece
eroarea lui solvens are ca efect absenta cauzei care a stat la baza prestatiei executate. Eroarea
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- Numai solvens trebuie sa fi fost in eroare
- Eroarea sa fi avut caracter determinant, in sensul ca in lipsa ei solvens nu ar fi facut plata
58
Conditia erorii celui care a facut plata nu este necesara in urmatoarele cazuri:
-
Daca suntem in prezenta unei inexistente absolute sau obiective a temeiului platii
Daca suntem in prezenta unei obligatii care ulterior a fost desfiintata
Cazul particlar al executarii obligatiilro naturale. Obligatiile naturale sunt acele obligatii
carora le lipseste sanctiunea, ceea ce presupune ca ele nu pot fi executate silit. Prin exceptie
insa daca plata este totusi facuta, prestatiile nu mai pot fi supuse restituirii la cererea
debitorului.
Cand solvens a efectuat plata unei obligatii sub conditie suspensiva daca acea conditie nu sa realizat
Plata unei datorii facuta a doua oara de catre un debitor care dupa ce a executat restata
datorata pierde chitanta doveditoare si este amenintat cu urmarirea de catre fostul sau
creditor
Plata facuta datorita dolului si cea sub imperiul violentei.
Atunci cand accipiens a primit plata cu buna credinta si a lasat sa se indeplineasca termenul
de prescriptie
De asemenea cand accipiens a priit plata cu buna credinta si ca urmare a acestei plati s-a
lipsit in orice mod de titlul creantei sale. In toate cazurile de plata acceptata cu buna
credinta, solvens are insa un drept de regres fata de cel care datora cu adevarat plata in
temeiul subrogatiei legale in dreptul creditorului platit.
Nu poate fi supus restituirii nici ceea ce s-a platit inaintea implinirii termenului suspensiv,
decat daca plata s-a facut prin dol sau violenta.
59
Bunul supus restituirii este un bun frugifer. Daca debitorul obligatiei de restituire este de rea
credinta sau cauza restituirii ii este imputabila el este tinut sa restituie fructele sau
contravaloarea lor si sa il despagubeasca pe creditor de lipsa de folosinta.
Indiferent de buna sau de reaua lui credinta, sa restituie suma de bani ori, dupa caz, bunurile
de gen primite, in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate.
Actiunea in restituirea platii nedatorate este de regula personala si se prescrie in termenul general de 3
ani.
60
intregime a pagubei ce i-a fost cauzata constand in valoarea insaracirii sale, chiar daca
imbogatirea paratului este inferioara.
c) Insaracitul sa nu aiba la dispozitie o alta actiune in justitie pentru realizarea dreptului sau de
creanta impotriva paratului.
Efectele imbogatirii fara justa cauza
Intreaga problematica a restituirilor subsecvente imbogatirii fara jusa cauza este simplificata prin faptul
ca art. 1347 CC trimite la regulile restituirii aplicate si la restituirea platii nedatorate. Pentru o corecta
intelegere a a regulilor carora le sunt supuse efectele restituirii prestatiilor, trebuie sa facem
urmatoarele precizari:
a) Limitele restituirii intemeiate pe imbogatirea fara justa cauza
- Imbogatitul este obligat sa restituie insaracitului numai valoarea imbogatirii sale chiar daca
insaracirea reclamantului este mai mare
- Insaracitul are dreptul de a i se restitui doar valoarea insaracirii sale, chiar daca foloasele
obtinute de imbogatit sunt mai mari
b) Momentul la care se raporteaza obligatia de restituire. Pentru ca imbogatirea fara justa cauza sa
genereze actiunea in restituirea este necesar, conform Art. 1347 alin 1 CC ca imbogatirea sa
subziste la data sesizariiinstantei.
c) Restituirea este subordonata regulilor generale ale dreptului restituirilor
Prescriptia termenului la actiune este de 3 ani.
Titlul V
Faptele juridice ilicite si celelalte fapte juridice extracontractuale
cauzatoare de prejudicii (raspunderea civila delictuala sau
extracontractuala)
61
Universalism
Individualism
Moralism
Universalismul presupunea ca orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din
a carui greseala s-a ocazionat sa il repare
Individualismul raspunderii civile inseamna ca orice persoana raspunde individual pentru prejudiciul
cauzat.
Moralismul raspunderii civile se reflecta prin aceea ca in centrul sau se afla culpa sau greseala
autorului faptei prejudiciabile sau a persoanei raspunzatoare.
62
63
drepturile sauinteresele sale legitime, in afara unei legaturi contractuale. Acesta definitie rezulta din
textele art. 1349.
Def. raspunderea civila contractuala este obligatia debitorului contractual de a repara prejudciul
cauzat creditorului prin fapta sa, constand in neexecutarea ilicita lato sensu a prestatiei sau prestatiilor
datorate in temeiul contractului incheiat cu creditorul sau. Aceasta definitie rezulta din textele art.
1350.
Prin neexecutarea lato sesnu a prestatiei sau prestatiilor datorate contractual se intelege executarea cu
intarziere, executarea necorespunzatoare ori neexecutarea propriu-zisa totala sau partiala.
Teorii cu privire la situatia juridica a celor doua branse ale raspunderii civile
Existenta asemanarilor dintre cele doua modalitati de raspundere civila este motivul pentru care
doctrina de specialitate a purtat si mai poarta discutii controversate in legatura cu situatia lor juridica si
mai ales in ceea ce priveste autonomia raspunderii contractuale in raport cu cea delictuala. Astfel, la
inceputul controverselor au fost expuse si argumentate doua teorii, opuse una celeilalte: teoria dualitatii
si teoria unicitatii ca la sfarsit sa apara o teorie intermediara, eclectica.
a) Teoria dualitatii raspunderii civile.
Sustinatorii acestei teorii au considerat ca intre cele doua raspunderi civile exista deosebiri
fundamentale, de esenta si ireductibile. Principala deosebire se afla in originea lor diferita: daca
originea raspunderii delictuale se afla direct din lege, originea raspunderii contractale se gaseste
in contract.
b) Teoria unitatii raspunderii civile
Potrivit acestei teorii, intre cele doua ipostaze ale raspunderii civile nu exista deosebiri de
esenta care sa fie ireductibile. In acesta conceptie integratoare, raspunderea civila este
intotdeauna si fara exceptie delictuala.
c) Teoria intermediara sau eclectica
Conform teoriei intermediare, exista o singura raspundere civila, privita ca institutie a dreptului
privat, inauntrul careia se disting doua branse, raspunderea delictuala si raspunderea
contractuala.
Conceptia adoptata de doctrina juridica si jurisprudenta din tara noastra este cea a teoriei intermediare,
in mare majoritate. Regimul juridic al raspunderii delictuale este regimul de drept comun, pana cand
regimul juridic al raspunderii contractuale este special, adica cu caracter derogator.
64
In unele ipostaze speciale se vorbeste tot mai mult azi de raspunderea civila preventiva. Principiul
precautiunii este atitudinea pe care trebuie sa o adopte orice persoana care ia o hotarare cu privire la o
activitate despre care se poate presupune in mod rezonabil ca ar comporta un pericol grav pentru
sanatatea generatiilor actuale si viitoare sau pentru mediu.
Fundamentele raspunderii civile in dreptul roman
Noul cod civil se pare ca rezolva problema fundamentelor raspunderii civile in linii generale, in acord
cu solutiile statuate in doctrina si validate de practica judiciara. Culpa sau vinovatia isi pastreaza pozitia
sa de fundament, cu valoare de principiu al raspunderii civile. In toate cazurile in care raspunderea se
face pentru altul, raspunderea civila este fundamentata in opinia autorului, pe ideea de garantie
obiectiva, care are ca suport riscul de activitate ori, dupa caz, riscul de autoritatel la acesta se poate
adauga si ideea de echitate.
In ce priveste raspunderea contractuala, aceasta se intemeiaza de regula pe vinovatia sau culpa
debitorului, care este prezumata relativ de lege.
Unele care se afla in textele noului cod civil, dintre care multe au caracter general
65
Altele care isi au sediul in legislatia dezvoltatoare care au un caracter special si derogator de
la regimul juridic comun
Def. prin delict civil se intelege orice fapta umana ilicita, care este savarsita, de regula cu vinovatie si
care produce un prejudiciu injust altei persoane prin incalcarea drepturilor si intereselor sale, cu
exceptia situatiei in care acea fapta consta in neexecutarea ilicita lato sensu a unui contract.
Felurile raspunderii delictuale si clasificarea lor
Daca examinam intregul tablou legislativ in aceasta materie se constata ca exista mai mult ipoteze sau
cazuri de raspundere civila delictuala. Ele alcatuiesc ceea ce putem numi sistemul raspunderii
delictuale si pot fi clasificate in functie de mia multe criterii, dintre care retinem:
1. Clasificarea dupa sediul legal al reglementarilor
2. Clasificarea dupa fundamentul lor
In functie de primul criteriu, ipotezele de raspundere delictuala sunt de doua feluri:
a) reglementate de noul cod civil.
Noul cod civil reglementeaza trei ipoteze de raspundere civila delictuala:
- Raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin fapta ilicita proprie. Este regula potrivit careia
obligatia de a repara un prejudiciu cauzat altuia printr-o fapta ilicita savarsita cu vinovatie se
nsta direct si nemijlocit in sarcina autorului acestei fapte.
- Raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin fapta altuia. Codul civil roman reglementeaza
doua cazuri de raspundere pentru prejudiciul prin fapta altuia, si anume raspunderea
persoanelor care au obligatia de supraveghere a unui minor sau a unui interzis judecatoresc
si raspudnerea comitentului pentru prejudiciul prepusului.
- Raspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale, de lucruri sau prin ruina edificiului.
Codul civil roman reglementeaza trei ipoteze si anume, raspunderea pentru prejudiciile
cauzate de animale care se afla in paza omului, raspunderea pazitorului juridic pentru
prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza lui si raspunderea proprietarului unui edificiu
pentru prejudiciul cauzat de ruina acelui edificiu.
b) Ipteze speciale de raspundere civila delictuala reglementate de legislatia dezvoltatoare.
In functie de criteriul fundamentului sau, raspunderea civila este tot de doua feluri
a) Raspunderea civila delictuala subiectiva.
In sistemul noului cod civil, raspunderea delictuala se fundamenteaza in principiu pe ideea de
vinovatie. Textul reglementeaza raspudnerea oricarei persoane pentru propria fapta ilicita si
prejudiciabila;aceasta este regula generala si fireasca cu valoare de principiu.
b) Raspunderea civila delictuala obiectiva
Este raspunderea civila delictuala care exista si se angajeaza fara vinovatia dovedita sau
prezumata a persoanei raspunzatoare.
66
Prejudiciul
Fapta ilicita
Raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu
Vinovatia autorului faptei ilicite si prejudiciabile
Doua dintre aceste elemente sunt intotdeauna obligatorii pentru toate situatiile in care este vorba de
angajarea raspunderii civile reparatorii: acestea sunt prejudiciul si raportul de cauzalitate dintre fapta
ilicita a omului sau alt fapt juriic si acel prejudiciu suferit injust de persoana careia legea ii da dreptul la
reparatie.
Proba conditiilor raspunderii civile delictuale.
Victima prejudiciata care il cheama in judecata pe autorul faptei prejudiciabile sau upa caz pe persoana
raspunzatoare fiind reclamant in proces, conform principiului actori incubit probatio (reclamantului ii
incuba sarcina probei) pentru admiterea actunii sale, este tinuta sa faca dovada celor patru conditii ale
raspunderii delictuale. Dovada acestor conditii se poate face prin orice mijloc de proba reglementat de
lege.
Prejudiciul
Notiunea de prejudiciu. Clasificarea prejudiciilor.
Def. Prin prejudiciu intelegem rezultatele daunatoare, de natura patrimoniala sau morala, consecinte ale
incalcarii sau vatamarii drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane.
67
Prejudiciul este nu numai conditiea raspunderii reparatorii, ci si masura ei, in sensul ca ea se angajeaza
doar in limita prejudiciului injust cauzat. Literatura de specialitate a sustinut si sustine fara rezerve ca
prejudiciul este cel mai important element al raspunderii civile, fiind o conditie esentiala si necesara a
acesteia de sine statatoare.
Clasificare
Prejudiciile sunt susceptibile de mai multe clasificari in functe de varii criterii. Doua dintre aceste
clasificari le consideram mai importante:
-
Clasificarea clasica:
a) Prejudiciile patrimoniale
Prejudiciile patrimoniale sunt consecinte daunatoare care au valoare economica, putand fi
evaluate pecuniar.
b) Prejudiciile nepatrimoniale sau daune morale.
Prejudiciile nepatrimoniale sau daune morale sunt consecintele daunatoare suferite de catre
o persoana, consecinte care nu au valoare economica, si prin urmare nu pot fi evaluate
pecuniar, ele constau intotdeauna in dureri fizice si dureri psihice ale victimei si sunt
urmarea in principiu a incalcarii drepturilor personale nepatrimoniale care definesc
personalitatea umana, in tripla sa dimensiune: personalitatea fizica, personalitatea morala si
personalitatea sociala. Exista in aceasta categorie prejudiciu estetic si prejudiciu afectiv.
Clasificarea moderna
a) Prejudiciile patrimoniale ( aceleasi ca cele de mai sus)
b) Prejudicii corporale
Sunt prejudiciile cauzate cauzate prin incalcarea drepturilor personale nepatrimoniale care
definesc personalitatea fizica a unei persoane cum sunt: dreptul la viata, dreptul la sanatate
dreptul la integritate corporala.
c) Prejudicii morale sau daune morale pure
Ele constau in dureri psihice cauzate prin atingerile aduse personalitatii afective ori
personalitatii sociale a unei persoane cum sunt: moartea unei rude apropiate, atentatele la
onoarea, demnitatea cinstea victimei etc.
Aceasta clasificare din urma a fost adoptata si de codul civil.
In doctrina exista si alte importante clasificari ale prejudiciilor dintre care retinem:
a) Prejudicii previzibile si imprevizibile
b) Prejudicii individuale, colective si de masa
Prejudiciile de masa sunt prejudiciile cauzate unui numar mare de victime si rezulta de obicei
din cataclisme, acte teroriste etc.
c) Prejudcii instantanee si prejudicii succesive
68
Prejudiciile succesive constau in acele consecinte daunatoare care produc continuu sau intr-o
perioada indelungata de timp, cum sunt : o boala cronica, o infirmitate permanenta.
Sa fie cert
Direct
Personal
Sa rezulte din incalcarea sau atingerea unui drept ori a unui interes legitim
69
immediate, nemijlocite nu necesita abordari speciale. In schimb repararea prejudiciilor cauzate tertelor
persoane, adica victimelor indirecte sau prin ricoseu este o problema care a fost si este amplu analizata.
Aceste prejudicii se numesc prin ricoseu sau reflectare. Prejudiciul prin ricoseu este in principiu
autonom fata de prejudiciul cauzat victimei immediate. De aceea reparatia acordata victimei indirecte
se stabileste numai in functie de intinderea si gravitatea prejudiciului prin ricoseu.
Caracterul personal al prejudiciului
Prin caracterul personal al prejudiciului intelegem ca doar persoana care a suferit un prejudicu injust
cauzat are dreptul de a pretinde repararea lui.
Def. prejudiciile colective sunt acele prejudicii care sunt cauzate mai multor persoane de catre unul si
acelasi eveniment.
Prejudiciile colective care prin numarul mare de victime sunt de o amploare exceptionala se numesc
prejudicii in masa; ele pot fi rezultatul unui accident tehnologic major, unui accident nuclear etc.
In mod obisnuit in cazul prejudiciilor colective, fiecare membru al acelei colectivitati sau al grupului
respectiv poate sa ceara repararea prejudiciului pe care l-a suferit, in schimb el nu are dreptul de a
pretinde repararea prejudiciului cauzat intregii colectivitati.
Prejudiciul sa rezulte din incalcarea sau atingerea unui drept ori a unui interes legitim
Asa cum rezulta din definitia prejudiciului, pentru ca existenta lui sa dea nastere raportului juridic de
raspundere civila, este necesar ca el sa fie urmarea incalcarii sau atingerii unui drept subiectiv sau a
unui interes legitim al victimei. Aceasta conitie generala trebuie sa fie prezenta indferent ca prejudiciul
este patrimonial sau moral. Majoritatea autorilor au apreciat ca atingerea unui simplu interes rezultat
dintr-o situatie de fapt da dreptul la repararea prejudiciului cauzat daca sunt intrunite doua conditii:
-
Fapta ilicita
Def. Prin fapta ilicita intelegem actiunea sau inactiunea contrara legii care are ca rezultat incalcarea
drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane.
Fapta ilicita prezinta urmatoarele trasaturi :
-
Fapta are caracter obiectiv sau existenta materiala constand intr-o conduita ori manifestare
umana exteriorizata
Fapta este mijlocul prin care se obiectiveaza un element psihic, subiectiv, vointa omului
care a ales o anumita conduita
Fapta este contrara ordinii sociale si reprobata de societate
In primul rand, fapta este ilicita in cazul in care conduita in cauza este contrara legii in sensul larg al
cuvantului. De asemenea, o fapta are caracter ilicit si in ipoteza in care este potrivnica bunelor
moravuri.
70
Faptele ilicite se pot obiectiva in actiuni sau inactiuni contrare legii sau bunelor moravuri. De asemenea
abuzul de drept este o fapta ilicita civila. Pentru a ramane in sfera licitului, drepturile civile trebuie
exercitate in limitele prevazute de lege sau a celor care decurg din bunele moravuri si cu buna credinta.
Exercitarea drepturilor prin depasirea limitelor lor juridice ori cu rea credinta, contrar ordinii publice si
exigentelor care rezulta din continutul bunelor moravuri constituie o conduita ilicita sau un abuz de
drept.
Legitima aparare
Starea de necesitate
Indeplinirea unei activitati impuse ori permise de lege
Consimtamantul victimei
Legitima aparare
Textul Art. 1360 nu defineste legitima aparare , insa Art. 19, al 2 din noul cod penal prevede: Este in
legitima aparare persoana care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si
injust, care pune in pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, daca
apararea este proportionala cu gravitatea atacului.
Din analiza acestui text, se impun urmatoarele conditii pentru legitima aparare:
-
Starea de necesitate
Starea de necesitate este definita legal in Art. 20 alin 2 din noul cod penal ca fiind o cauza care inlatura
infractiunea adica inlatura caracterul penal al unei fapte savarsita in anumite imprejurari.
Pentru existenta starii de necesitate sunt prevazute urmatoarele conditii:
-
71
Fapta prejudiciabila este o fapta ilicita, din care se poate naste un raport juridic de obligati dar numai
daca sunt intrunite conditiile imbogatiirii fara justa cauza. Raportul obligational se naste intre
imbogatit, adica intre cel care a actionat in stare de necesitate pentru a se apara pe sine ori bunuri
proprii sau dupa caz intre terta persoana in interesul careia a savarsit fapta pagubitoare si insarict, care
este persoana prejudiciata in aceste imprejurari.
Savarsirea faptei prejudiciabile in indeplinirea unei activitati impuse sau permise de lege sau in
executarea unui ordin al superiorului
Trebuie facuta o distinctie intre cele doua situatii prevazuta de aceasta cauza de inlaturare a ilicitului.
Atunci cand fapta prejudiciabila este savarsita in indeplinirea unei obligatii impuse sau unei activitati
permisa de lege, ea va avea caracter ilicit doar atunci cand persoanei in cauza i se poate retine si dovedi
o culpa proprie in conduita sa
In schimb, in ipoteza in care fapta prejudiciabila a fost savarsita in executarea ordinului dat de superior,
ea va fi ilicita doar in ipoteza in care acel ordin a avut un caracter vadit ilegal sau abuziv ori modul sau
de executare a avut un caracter ilicit si a fost savarsit cu vinovatie.
Savarsirea faptei prejudiciabile in exercitarea normala si legala a unui drept subiectiv
Aceasta imprejurare care inlatura caracterul ilicit al faptei prejudiciabile este reglementata in Art. 1353
CC printre cauzele exoneratoare de raspundere civila care prevede: cel care cauzeaza un prejudiciu
prin chiar exercitiul drepturilor sale nu este obligat sa il repare cu exceptia cazului in care dreptul este
exercitat abuziv
Consimtamantul victimei
Fapta prejudiciabila este lipsita de caracer ilicit atunci cand victima a consimtit , in prealabil printr-o
conventie sau printr-un act unilateral, la savarsirea unei fapte, stiind ca exista riscul sa i se cauzeze un
prejudiciu. Un asemenea consimtamant in realitate, constituie o clauza de neraspunere pentru
prejudiciul care a fost cauzat.
In ceea ce priveste prima categorie de prejudicii, Art. 1355 CC prevede clar si ferm ca sunt valabile
clauzele care exclud raspunderea pentru prejudiciile cauzate printr-o simpla imprudenta sau neglijenta,
bunurilor victimei. In schimb alin 1 al aceluiasi articol se dispune prohibitiv ca nu se poate exclude sau
limita prin conventii sau acte unilaterale raspunderea pentru prejudiciul material cauzat altuia printr-o
fapta savarsita cu intentie sau din culpa grava. Referitor la cea de a doua categorie de prejudicii, Art.
1355 alin 3 prevede ca raspunderea pentru prejudiciile cauzate integritatii fizice sau psihice ori sanatatii
nu poate fi inlaturata ori diminuata decat in conditiile legii.
Raportul de cauzalitate
Pentru existenta si angajarea raspunderii civile este necesar ca intre faptul prejudiciabil si prejudiciu sa
existe un raport de cauzalitate
72
La fel ca prejudiciul, raportul de cauzalitate este o conditie necesara si generala a raspunderii civile,
fara a deosebi intre raspnderea delictuala si contractuala si indiferent ca este subiectiva sau obiectiva.
Raportul de cauzalitate este o conditie materiala sau obiectiva a raspunderii civile care nu se confunda
cu vinovatia. Fara raport de cauzalitate nu exista raspundere civila. Notiunea de prejudiciu direct nu se
confunda cu notiunea de prejudiciu cauzat in mod direct.
In concluzie, raspudnerea nu poate fi angajata in cazul in care intre fapta ilicita si prejudiciul suferit de
victima nu exista un raport de cauzalitate direct sau indirect.
Pentru stabilirea raportului de cauzalitate in toate situatiile in care producerea prejudiciului este
precedata sau insotita de mia multe fapte si imprejurari, au fost elaborate mai multe teorii:
Teoria sau sistemul echivalentei conditiilor sau al conditiilor sine qua non
Conform teoriei echivalentei conditiilor, in cazul in care nu se poate determina cu precizie faptul
cauzal, rationaentul este simplu: toate faptele si imprejurarile care au fost indispensabile pentru
producerea prejudiciului trebuie retinute ca fiind cauze ale acestuia, cu valoare cauzala egala adica sunt
echivalente.
Teoria sau sistemul cauzei adecvate
Conform acestei teorii, dintre conditiile necesare sau sine qua non sunt considerate cauze numai acele
fapte sau imprejurari anterioare care in mor normal obisnuit potrivit experientei umane au capacitatea
obiectiva de a produce un rezultat de genul celui care s-a produs. Asadar trebuie inlaturate din campul
cauzal acele fapte necesare care numai accidental determina sau pot determina producerea unui
asemenea rezultat.
Teoria sau sistemul cauzei proxime
In acesta conceptie, se considera drept cauza a prejudiciului numai fenomenul, fapta sau imprejurarea
imediat anterioara in timpul producerii acestuia, apreciindu-se ca in lipsa ei, char daca ar fi existat
celelalte imprejurari, prejudiciul nu s-ar fi produs.
Teoria sau sistemul unitatii indivizibile dintre cauza si conditii
Constructia acestui sistem este rezultatul unei sinteze selective a tuturor celorlalte. In fundamentarea lui
se porneste de la ideea justa potrivit careia in stabilirea raportului cauzal trebuie avut in vedere ca
fenomenul cauza nu actioneaza singur, izolat ci in ambianta unor conditii externe. Intre cauza
principala si conditii este o unitate indivizibila, raportul de cauzalitate cuprinzand nu numai faptele care
constituie cauza necesara si directa, ci si conditiile cauzele, fapte care au facut posibila actiunea cauza
sau i-au asigurat ori agravat efectele daunatoare. Asa se explica in planul dreptulu civil, antrenarea
raspunderii instigatorilor, complicilor, favorizatorilor si tainuitorilor. Practica judiciara din tara noastra
este favorabila cu unele exceptii acestui sistem.
73
74
a) Imprejurari interne care isi au orginiea in capul de activitate a celui care este sau ar fi chemat sa
raspunda fiind intriseci lucrurilor si animalelor acestuia cum sunt : viciile ascunse ale lucrului,
defetele de fabricatie etc.
b) Imprejurari de origine externa neimputabile persoanei chemata sa raspunda care nu au caracter
extraordinar si nu puteau fi prevazute de catre un tip uman mediu si nici prevenite ori evitate
decat de omul cel mai capabil de o diligenta si prudenta maxima. Ex. Ploile torentiale,
cutremurele, inundatiile.
Cazul fortuit la fel ca forta majora in principiu exclude existenta si angajarea raspunderii civile. Totusi,
distinctia dintre cazul fortuit si forta majora prezinta importanta mai ales in spatiul raspunderii
delictuale. Acesta pentru ca sunt situatii exceptia cand numai forta majora exclude raspunderea
delictuala.
Fapta victimei si fapta unei terte persoane
Art. 1352 prevede : Def. fapta victimei insesi si fapta terutlui inlatura raspunderea chiar daca nu au
caracteristicile fortei majore, ci doar pe cele ale cazului fortuit, insa numai in cazurile in care potrivit
legii sau conventiei partilor, cazul fortuit este exonerator de raspundere.
Asadar , raspunderea civila a paratului este exclusa total sau partial, dupa cum fapta victimei sau fapta
unui tert a fost cauza exclusiva a producerii prejudiciului sau dupa caz alaturi de aceasta fapta la
originea prejudiciului se afla si alte imprejurari. Inlaturarea raspunderii este determinata de absenta in
tot sau in parte a raportului de cauzalitate dintre fapta paratului si prejudiciul suferit de reclamant.
Pentru a fi cauze care inlatura angajarea raspunderii civile , fapta victimei si fapta unui tert trebuie sa
indeplineasca in principiu, conditiile fortei majore sau ale cazului fortuit.
75
stransa unitate. Constiinta este si trebuie sa fie premisa vointei. Vointa condusa de constiinta
mobilizeaza si dinamizeaza energiile necesare pentru punerea in executare a hotararii.
Formele vinovatiei
CC defineste cele doua forme de vinovatie: intentia si culpa, de asemenea este definita si culpa grava.
Sunt discutate cele doua forme ale intentiei (directa si indirecta sau dol direct si dol indirectstim de la
penal def) si apoi culpa cu prevedere si culpa fara prevedere.
Distinctia intre formele vinovatiei, in dreptul nostru civil, de regula nu prezinta interes practic,
deoarece raspunderea civila reparatorie, are ca finaltiate nu atat condamnarea faptuitorului, ci repararea
integrala a prejudiciului inust cauzat victimei. Asadar o persoana care a cauzat un prejudiciu altuia este
obligata sa-l repare in intregime, indiferent daca a actionat cu intentie sau fara intentie, din culpa.
Cuantumul reparatiei depinde de intingerea prejudiciului si nu de forma vinovatiei. Totusi, uneori,
distinctia dintre formele vinovatiei prezinta importanta. Astfel in cazul in care pentru un prejudiciu
raspund in solidar doua sau mia multe persoana , in raporturile dintre ele sarcina reparatiei se imparte
proportioal in functie de contributia fiecaruia la cauzarea prejudiciului ori, daca aceasta nu poate fi
stabilita, proportional cu intentia sau gravitatea culpei fiecareia.
Gradele culpei
Noul cod civil defineste culpa grava in felul urmator: atunci can autorul a actionat cu o neglijenta si
imprudenta pe care nici persoana cea mai lipsita de dibacie nu ar fi manifestat-o fata de propriile
interese. Astfel, se intelege ca culpa grava este o culpa care presupune ca si cea mai neglijenta persoana
cu un mini de diligenta tot ar fi prevazut rezultatul faptei.
Stabilirea culpei. Criterii.
Problema stabilirii vinovatiei este simpla sau dimpotriva dificila in functie de forma pe care o imbraca.
In cazul intentiei directe sau indirecte, nu se ridica de regula mari dificultati. Cu totul diferit se pune
problema stabilirii vinovatiei neintentionale adica a culpei constand in imprudenta sau neglijenta. Art.
1358 CC contine o dispozitie care prevede criteriile particulare de apreciere a culpei. Textul acestui
articol, consacra solutia intermediara potrivit caruia culpa se apreciaza dupa criteriul obiectiv, tinanduse seama si de imprejurarile in care s-a produs prejudiciul straine de persoana autorului faptei si daca
este cazul de faptul ca prejudiciul a fost cauzat de un profesionist in exerctiul activitatii sale.
Capacitatea delictuala
Lipsa discernamantului atrage dupa sine lipsa vinovatiei subiective. Capacitatea delictuala nu se
confunda cu capacitatea de exercitiu a persoanei fizice. Prima se refera la raspunderea pentru
prejudiciile cauzate prin savarsirea de fapte ilicite extracontractuale care produc asemenea consecinte.
Problema lipsei capacitatii delictuale se pune in legatura cu minorii sub 14 ani si cu persoanele aflate
sub interdictie judecatoreasca. Astfel, Art. 1366 din CC dispune ca minorul care nu a implinit varsta de
14 ani sau persoana pusa sub interdictie judecatoreasca nu raspunde de prejudiciul cauzat daca nu se
dovedeste discernamantul sau la data savarsirii faptei. Minorul care a implinit varsta de 14 ani raspunde
76
de prejudciul cauzat, in afara de cazul in care dovedeste ca a fost lipsit de discernamant la data
savarsirii faptei.
Subliniem ca lipsa de discernamant sau de capacitatea delictuala trebuie sa existe la momentul
savarsirii faptei.
Obligatia subsidiara a persoanei lipsite de discernamant de a plati o indemnizatie victimei
prejudiciate prin fapta sa ilicita.
Astfel , Art. 1372 din CC instituie raspunderea persoanei care are obligatia de supraveghere a unui
minor sau interzis judecatores pentru prejudiciul cauzat altuia prin fapta ilicita savarsita de cel aflat sub
acea supraveghere. Art. 1368 dispune ca lipsa discernamantului nu il scuteste pe autorul prejudiciului
de plata unei indemnizatii catre victia ori de cate ori nu poate fi angajata raspunderea persoanei care
avea potrivit legii, indatorirea de a il supraveghea. Indemnizatia va fi stabilita intr-un cuantu echitabil
tinandu-se seama de starea patrimoniala a partilor.
77
Angajarea acestei raspunderi poate avea loc numai daca sunt indeplinite anumite conditii. In primul
rand trebuie sa fie prezente si dovedite trei dintre conditiile generale: prejudiciul, fapta ilicita si raportul
de cauzalitate.Fapta ilicita se caracterizeaza prin aceea ca este savarsita de persoana sau persoanele care
au calitatea de organe de conducere sau administrare ale persoanei juridice, cum ar fi autorizarea sau
ordonarea desfasurarii unei activitati ilicite sau periculoase prin care se aduce atingere securitatii
persoanelor. Cele trei conditii trebuie probate de victima.
Pe langa conditiile generale in cazul raspunderii p.j. mai este ncesara si o conditie speciala: fapta ilicita
trebuie sa fi fost savarsita de organele de conducere sau adminstrare in legatura cu atributiile sau cu
scopul functiilor care le-au fost incredintate.
Raspunderea proprie a persoanelor care alcatuiesc organul persoanei juridice sau au individual
aceasta calitate.
Victima va putea chema in judecata fie numai persoana juridica, fie doar persoanele in cauza sau pe
toate acestea pentru a raspunde solidar in conformitate cu Art. 1382 unsde se dispune. Cand persoana
juridica obligata la reparare plateste victimei despagubiri, ea are dreptul sa se intoarca cu o actiune in
regres impotriva persoanelor care au savarsit fapta in calitate de organ de conducere sau de
administrare.
78
interdictie. Aceasta raspudnere nu exista in cazul in care autorul faptei este o persoana ajora lipsita de
discernamant care insa nu este pusa sub interdictie pentru alinatie sau debilitate mintala.
Determinarea persoanelor chemate de lege sa raspunda.
Din analiza aceluiasi art. Rezulta ca raspunderea pe care o analizam se angajeaza in sarcina tuturor
persoanelor fizice sau juridice care au obligatia prevazuta de lege, stabilita intr-un contract sau printr-o
hot. Jud. De a supraveghea pe minor sau dupa caz persoana pusa sub interdictie care a savarsit fapta
ilicita prin care s-a cauzat unei terte persoane un prejudiciu injust.
In ce ne priveste, obligatia legala de supraveghere a minorilor, ea este prevazuta in primul rand si
inainte de toate in sarcina parintilor , CC prevazand expres ca : parintii au dreptul si indatorirea de
supraveghere a copilului minor.
Obligatia legala in discutie incumba fara deosevire parintilor firesti si dupa caz parintilor adoptatori.
Aceasi obligatie revine si tutorelui minorului asupra caruia trec, in principiu drepturile si indatoririle
parintesti cu privire la persoana minorului si bunurile sale, sub controlul instantei de tutele si eventual
al consiliului de familie. Alte persoane carora le revine obligatia de supraveghere sunt: tuturii
interzisilor, cadrele didatice din invatamantul preuniversitar. Etc.
Vinovatia autorului faptei ilicite si prejudiciabile nu este o conditie necesara pentru existenta si
angajarea acestei raspunderi.
Conditii speciale ale acestei raspunderi
Alaturi de conditiile cu valoare generala, raspunderea in discutie se poate angaja numai daca sunt
prezente si doua conditii speciale:
-
Minoritatea sau dupa caz statutul juridic de persoana pusa sub interdictie al autorului faptei
ilicite si prejudiciabile
Existenta obligatiei de supraveghere a autorului faptei ilicite si prejudiciabile in sarcina
persoanei raspunzatoare obligatiei nascute direct din lege dintr-un contract ori stabilita prin
hotarare judecatoareasca
79
varsta de 14 ani, can este prezumat de lege ca nu are discernamant in plan delictual, si minorul intre 1418 ani, care dimpotriva este prezumat ca are discernamant.
Fapta ilicita si prejudiciabila sa fie savarsita de catre minor sau de interzis dupa momentul
nasterii obligatiei de supraveghere in sarcina persoanei raspunzatoare
Intelesul termenului de supraveghere este in opinia autorului asemanator celui de paza, folosit in
operatia de determinare a lucrurilor care cauzeaza prejudicii pentru care este prevazuta obligatia de
reparere in sarcina celui care exercita paza juridica a acestora. Asadar , este vorba de obligatia de
ingrijire, indrumare si control legata de starea fizica si mentala a persoanei supravegheate si de riscul
pe care o astfel de stare il genereaza pentru terti de a fi prejudiciati prin faptele acelei persoane.
Fundamentul raspunderii
In opinia lui Pop este vorba de o raspundere obiectiva. Astfel, ne aflam in prezenta unei raspunderi
delictuale de plin drept, fara vinovatie, obiectiva care nu poate fi inlaturata decat prin dovada unei
cauze straine: forta majora, cazul fortuit, fapta victimei sau fapta unei terte persoane. Fundamentul sau
obiectiv credem ca trebuie cautat si aflat in ideea garantiei obiective care are ca suport riscul de
autoritate ce incumba persoanei raspunzatoare, pe care il presupune si determina existenta si
indeplinirea obligatiei de supraveghere a minorilor si interzisilor judecatoresti, persoane care datorita
starii lor fizice si psihice sau mentale trebuie sa fie supravegheate, ceea ce inseamna indrumare,
corijare si control. Raspunderea este si directa, victima putand sa se indrepte direct impotriva persoanei
raspunzatoare pentru a obtine reparatia, fara ca promovarea actiunii sa fie conditionata de chemarea in
judecata inainte sau simultan si a autorulu prejudiciului, chiar daca are discernamant.
Regresul persoanei raspunzatoarea care a reparat prejudiciul cauzat victimei
Fiind intrunite conditiile raspunderii pe temeiul Art. 1372 CC victima va putea cere condamnarea
persoanei raspunzatoare la reparatie. Daca faptuitorul este un minor si obligatia de supraveghere in
momentul in care a savarsit fapta prejudiciabila apartine ambilor parinti deopotriva, ei sunt in solidar
obligati fata de vitima la repararea prejudiciului.
Atunci cand persoana raspunzatoare a reparat prejudicul cauzat, in anumite conditii ea are dreptul de
regres impotriva infaptuitorului. Astfel, Art. 1384 CC dispune: cel care raspunde pentru fapta altuia se
poate intoarce impotriva aceluia care a cauzat prejudiciul cu excpetia cazului in care acesta din urma nu
este raspunzator pentru prejudiciul cauzat.
Aplicand textul reprodus la ipoteza de raspundere delictuala pe care am pus-o in discutie rezulta ca
persoana raspunzatoare care a reparat in totul sau in parte prejudiciul cauzat victimei are actiune in
regres impotriva minorului sau interzisului judecatoresc, autor al faptei prejudiciabile, doar atunci cand
sunt intrunite toate conditiile ca acesta sa raspunda pentru fapta proprie. Mai precis exprimat, trebuia sa
existe vinovata dovedita a autorului faptei prejudiciabile.
80
Prejudiciul victimei
Fapta ilicita a prepusului
Raportul de cauzalitate existent intre fapta ilicita a prepusului si prejudicul injust suferit de
victima
81
fapta ilicita cauzatoare de prejudicu sa fie savarsita de catre prepus in legatura cu atributiile
sau cu scopul functiilor ce i-au fost incredintate de comitent.
82
Raspunderea comitentului este deci obiectiva iar raspudnerea prepusului este subiectiva fiind
fundamentata pe vinovatia sa persoanala dovedita in conditiile raspunderii petnru fapta proprie.
83
Din formularea Art. 1376 rezulta ca pentru a duce la antrenarea raspunderii , lucrul trebuie sa
indeplineasca o singura conditie, aceea de a se fi aflat in momentul cauzarii prejudiciului, sub paza
persoanei chemata de lege sa raspunda. Textul nu face nicio distinctie intre diferitele categorii de
lucruri care pot cauza prejudicii. Ca atare, in principiu, trebuie sa admitem ca raspunderea poate
interveni pentru prejudiciul cauzat de orice lucru, indiferent de natura sa.
84
Fundamentul raspunderii
Art. 1376 CC dispune expres ca obligatia de reparare a prejudiciului in sarcina celui care are paza
lucrului este independent de orice culpa, adica de orice vinovatie. Se consacra astfel legislativ
85
86
Efectele raspunderii
Efectele acestei raspunderi sunt identice cu efectele raspunderii pentru lucruri. Cel care a suferit
prejudiciul are dreptul sa ceara in baza Art. 1375 CC repararea lui de la pazitorul juridic al animalului.
87
Nu poate fi negat faptul ca aceasta ipoteza de raspudnere reparatorie prezinta unele particularitati. Ceea
ce este insa esential consta in faptul ca ea se antreneaza in prezenta acelorasi conditii generale ale
raspunderii delictuale prevazute in Art. 1357 din CC. Astfel pentru nasterea obligatiei de reparare si in
cazul de fata trebuie sa fie intrunite trei dintre conditiile raspunderii civile, toate facand parte din
categoria conditiilor obiective: existenta unui prejudiciu cert, existenta unei fapte ilicite si existenta
raportului de cauzalitate. In ce priveste vinovatia, ea nu este o conditie necesara pentru admiterea
actiunii in repararea prejudiciului introdusa de catre cel prejudiciat impotriva autoritatii publice.
Particularitatile raspunderii civile delictuale reglementate de legea 554/2004
Am constatat faptul ca legea nr 554/2004 reglementeaza o ipoteza de raspundere civila delictuala, care
se aseamana cu raspunderea pentru fapta ilicita proprie. (raspundere civila cand una din parti e
statule absurd darnah..fie Pop e dumnezeu in materie si Boila adeptaasa ca pe principiul crede si
nu cerceta, tocim si nu gandim).
Dintre particularitati amintim:
-
se poate raspunde pentru incalcarea unui interes legitim incalcat atat privat cat si public
fapta ilicita poate fi atat o actiune cat si inactiune
atunci cand este chemata in judecata numai autoritatea publica vinovatia sau culpa dovedita
nu este necesara. Atunci can este chemata in judecata pentru despagubiri si persoana care a
contribuit la elaborarea emiterea sau incheierea actului , ori, dupa caz, se face vinovata de
refuzul de a rezolva cererea in cauza, reclamantul va fi tinut sa dovedeasca vinovatia acelei
persoane; asadar fiind prezente taote conditiile raspnderii civile delictuale pentru fapta
proprie, inclusiv vinovatia sa dovedita, persoana in cauza, indiferent ca este sau nu este
functionar public, va putea fi obligata solidar cu atoritatea publica parata la plata de
despagubiri.
Fundamentul acestei raspunderi este de natura obiectiva si consta in obligatia de garantie instituita de
lege in sarcina autoritatilor publice cu privire la legalitatea actelor pe care le emit si activitatii pe care o
desfasoara in slujba cetatenilor si care ca suport asumarea riscurilor pentru eventuala activitate abuziva,
defectoasa cauzatoare de prejudicii pentru persoanele fizice si persoanele juridice.
Efectele raspunderii. Daca sunt intrunite conditiile raspunderii reglementate de legea 554/2004
persoana prejudiciata poate pretinde repararea prejudiciului exclusiv de la autoritatea publica parata ori
in acelasi timp de la acesata si de la persoana vinovata. Raspunderea autoritatii publice este principala,
directa si autonoma in raport cu raspudnerea personala a celui in cauza.
88
Din examinarea tuturor reglementarilor in materie, rezulta ca raspunderea pentru prejudiciile cauzate
prin erori judiciare in raport cu victima prejudiciata revine intotdeauna si fara exceptie statului. Victima
erorii judiciare nu are actiune in repararea prejudiciului impotriva magistratului ori impotriva altei
persoane careia i-ar fi putea fi imputabila savarsirea erorii judiciare sau dupa caz, fapta care a provocat
eroarea judiciare in cauza.
Caracteristicile raspunderii statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare
Trebuie facuta distinctia clara intre raspunderea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare
savarsite in procesele penale si cele cauzate in alte procese decat cele penale. Trasaturi comune:
-
Specificul raspunderii civile a statului in cazul erorilor judiciare savarsite in procesele penale
a) art 504 CPP prevede cu titlu de exemple situatiile in care exista o eroare judiciare. Este vorba in
primul rand de acea ipoteza in care o persoana condamnata definitiv a fost dupa rejudecarea
cauzei penale, achitata tot printr-o hotarare ramasa definitiva pronuntata ca urmare a exercitarii
cailor extraordinare de atac. De asemenea constituie eroare judiciara privarea de libertate sau
restrangerea libertatii in mod nelegal in cursul procesului penal. Tot astfel este eroare judiciara
si privarea de libertate a unei persoane dupa ce a intervenit prescriptia, amnistia sau
dezincriminarea faptei.
b) Reparatia pe care statul este obligat s-o acorde victimei consta in plata unei sume de bani
c) Termenul de prescriptie a actiunii in reparatie este de 18 luni
Particularitati ale raspunderii civile a statului in cazul erorilor judiciare produse in alte procese
decat cele penale
a) Exista eroare judiciara in alte procese decat cele penale atunci cand o hot. Judecatoreasca
definitiva si irevocabila este gresita in fond si ulterior este desfiintata prin promovarea si
admiterea unei cai extraordinare de atac.
b) Legea 303/2004 limiteaza dreptul la reparatie al persoanei vatamate printr-o asemenea eroare
judiciara doar la prejudiciile materiale.
89
90
Fabricantul
Orice persoana care se prezinta ca producator
Orice persoana care importa produsul scu scopul de a il distribui
Daca producatorul unui produs nu poate fi identificat, fiecare furnizor al produsului
respectiv va fi tratat ca producator
Persoanele prejudiciate care au dreptul la reparatie in conditiile acestei raspunderi sunt consumatorii.
Prin consumatori se inteleg persoanelecare au dobandit produsul cu defecte printr-un contract incheiat
cu producatorul precum si orice alta persoana care a suferit un prejudiciu cauzat de produsul cu defecte,
nefiind parte in acel contract.
Produsele pentru care se angajeaza raspunderea sunt orice bun mobil, chiar daca acesta este incorporat
intr-un alt bun mobil, sau imobil; prin produs se intelege si energia electrica. Nu sunt incluse imobilele.
Conditiile raspunderii
Conform Art. 6 din legea 240/2004 pentru angajarea raspunderii persoana prejudiciata, parte
contractanta sau tert, trebuie sa faca dovada existentei a trei conditii obiective sau materiale:
-
Prejudiciul
Depfetul prodului pus in circulatie
Defectul produsului este conditia centrala a angajarii raspunderii in cazul de fata. Defectul
produsului inseamna orice deficienta a acestuia, indiferent ca este vorba de un viciu de
fabricatie o greseala de conceptie ori pus si simplu de faptul ca produsul nu ofera siguranta
la care persoana este indreptatita sa astepte.
Raportul de cauzaltiate
91
Constitutia Romaniei revizuita in anul 2003, in Art. 35, printre drepturile fundamentale consacra expres
si explicit dreptul la un ediu sanatos in urmatoarea formulare: Statul recunoaste dreptul oricarei
persoane la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic. Statul asigura cadrul legislativ pentru
exercitarea acestui drept. Persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si ameliora mediul
inconjurator.
In prezent acest domeniu este reglementat prin ordonanta de urgenta a Guvernului nr 195 din 22
decembrie 2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari prin legea nr 265/2006. Aceasta
ordonanta prevede in Art. 95 urmatoarele: Raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter
obiectiv, fiind independent de culpa; in cazul plurarilitatii autorilor raspunderea este solidara. In mod
exceptional, raspunderea poate fi subiectiva pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate si habitatelor
naturale, conform reglementarilor specifice. Prevenirea si repararea prejudiciului aus mediului se
realizaeaza conform procedurilor prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor specifice.
Dauna ecologica, lato sensu, adica in acceptiunea cea mia larga a terenului consta in atingerile aduse
factorilor naturali ceea ce inseamna deteriorarea mediului natural si deopotriva sanatatii, vietii si
bunurilor oamenilor provocate de poluanti , activitati daunatoare, dezastre sau acceidente ecologice.
Daunele prin ricoseu sunt atingerile care afecteaza sanatatea integritatea corporala, viata si bunurile
oamenilor consecinte ale deteriorarii mediului natural. Dauna ecologica pura sau de stricto senso e cea
care afecteaza mediul.
Ambele categorii de daune, pure si prin ricoseu sunt si trebuie sa faca obiectul repararii.
Persoanele raspunzatoare si persoanele care pot cere prevenirea ori repararea prejudiciilor
asupra mediului. OU nr 195/2005 instituie principiul conform caruia poluatorul plateste. Raspunderea
in acest domeniu este atat reparatorie cat si preventiva. Orice persoana fizica sau persoana juridica
poate avea calitatea de poluator. Statul recunoaste oricarei persoane, in virtutea dreptului la un mediu
sanatos, printre altele, posibilitatea de a se adresa direct sau prin intermediul organizatiilor pentru
protectia mediului autoritatilor competente in probleme de mediu, indiferent daca s-a produs sau nu un
prejudiciu.
Repararea primara
Repararea complementara
Repararea compensatorie
Prejudiciile sau daunele cauzate persoanelor fizice si persoanelor juridice de drept privat care sunt
consecinte ale prejudiciului asupra mediului se repara dupa regulile din dreptul comun.
Aceasta raspundere preventiva si reparatorie are o natura juridica mixta de drept administrativ si de
drept civil, fiind distincta si diferita de ambele forme. Este o raspundere de dreptul mediului.
92
93
Personalul medical raspunde civil pentru prejudiciile cauzate din eroare prin acte
individuale savarsite in cadrul procedurilor de preventie, diagnostic sau tratament, indiferent
ca eroarea s-a obiectivat prin neglijenta, imprudenta sau cunostiinte medicale insuficiente.
Personalul medical nu e raspunzator daca prejudiciile produse sunt datorate dotarii
necorespunzatoare sau daca au actionat cu buna credinta in situatii de urgenta cu respectarea
competentei acordate.
Raspunderea civila medicala este in principiu o raspundere subiectiva. Exceptie: acele sitautii in care
prejudiciul a fost cauzat ca urmare a neindeplinirii unor obligatii de rezultat cum ar fi obligatia de
securitate.
Pluralitatea de debitori
In situatia in care pentru repararea unui prejudicuu raspund in acelasi timp doua sau mai multe
persoane, codul civil dispune ca raspunderea lor este solidara fata de victima.
Raporturile dintre codebitorii solidari. Dreptul la regres
94
Art 1383 dispune ca intre cei care raspund solidar, sarcina reparatiei se imparte proportional cu
contributia fiecaruia la cauzarea prejudiciul iar, atunci cand aceasta nu este posibila, proportional cu
vinovatia, adica cu intentia sau gravitatea culpei; atunci cand aceste doua criterii nu pot fi aplicate,
finalmente, sarcina repararii va fi repartizata in mod egal, prezumandu-se ca fiecare a contribuit in
aceeasi masura la producerea prejudiciului cauzat victimei.
In ipoteza in care unul dintre cei obligati in solidar a suportat voluntar sau silit reparatia datorata
victimei, el are dreptul de a exercita regresul impotriva celuilalt codebitor sau celorlalti codebitori,
dupa imprejurari, pentru a recupera respectiva reparatie de la acestia, mai putin partea care cade in
sarcina sa, stabilita potrivit criteriilor aratate mai sus.
Este supus reparatiei si prejudiciul constand in pierderea unei sanse. Numai ca pentru a avea dreptul de
a cere si obtine reparatia trebuie sa fie intrunite cumulativ doua conditii: sansa pierduta sa fi fost reala
si in acelasi timp, serioasa. Stabilirea valorii reparatiei se face apeland la calculul probabilitatilor.
Principiul repararii in natura a prejudiciului
Prin repararea prejudiciului in natura se intelege activitatea de inlaturare a prejudiciului suferit de catre
o persoana prin modalitati sau procedee practice cum sunt: restituirea bunurilor si valorilor sustrase,
inlocuirea bunurilor distruse, efectuarea de reparatii etc.
95
Art, 253 prevede mijloacele juridice nepatrimoniale prin care se asigura posibilitatea repararii in natura
a prejudiciilor morale rezultate din incalcarea drepturilor ca care face trimitere textul art. 252, adica
orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor intriseci fiintei umane, cum sunt viata, sanatatea,
integritatea fizica si psihica , deminitatea, intimitatea vietii private, libertatea de constiinta, creatia
stiintifica , artistica, literara sau tehnica.
Uneori insa repararea prejudiciilor nepatrimoniale prin mijloace de aceeasi natura este insuficienta
pentru ca victima sa fie repusa in situatia anterioara, in sensul de a ii fi atenuat sau anihilat durerile
fizice si mai ales cele psihice provocate de fapta ilicita. De aceea, Art. 253 alin (4) prevede ca victima
poate cere despagubiri sau dupa caz, alta reparatie patrimoniala pentru prejudiciul chiar nepatrimonial,
ce i-a fost cauzat, daca vatamarea este imputabila autorului faptei prejudiciabile.
Doctrina de specialitate si practica judiciara au statuat ca aprecierea gravitatii prejudiciului moral
trebuie facuta in concreto, de la caz la caz, dupa urmatoarele criterii:
-
96
Repararea prejudiciilor corporale cauzate prin atingerile aduse santatii si integritatii corporale
ale victimei.
Repararea componentei economice
Repararea componentei economice a acestor prejudicii corporale are loc, asadar prin despagubiri
banesti. Potrivit Art. 1387, in cazul vatamarii integritatii corporale sau sanatatii unei persoane,
despagubirea trebuie sa cuprinda dupa caz echivalentul castigului din munca de care cel prejudiciat a
fost lipsit sau pe care este impiedicat sa il dobandeasca ca urmare a pierderii sau diminuarii capacitatii
sale de munca.
Victima care a suferit un prejudiciu corporal are dreptul , de asemenea sa i se acorde si o despagubire
care sa acopere cheltuielile de ingrijire medicala si daca e cazul , cheltuielile determinate de sporirea
nevoilor de viata, precum si orice alte prejudicii materiale. Modalitatea de plata a despagubirilor pentru
pierderea sau nerealizarea castigului din munca se acorda, tinand cont si de sporirea nevoilor de viata
ale celui prejudiciat, sub forma de prestatii banesti periodice de regula lunare
Repararea prin compensatii banesti a componentei morale a prejudiciului
Instantele de judecata pot acorda victimelor si sume de bani la cererea acestora pe care le-am numit
compensatii banesti, avand ca finalitate compensarea, atenuarea sau macar alinarea durerilor fizice si
suferintelor fizice care le-au fost cauzate. In caz de vatamare a integritatii corporale sau sanatatii poate
fi acordata si o despagubire suplimentara pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala.
Restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala, consecinta a vatamarilor integritatii corporale
sau sanatatii victiei, in literatura de specialitate poarta denuirea de prejudiciu de agrement.
Stabilirea despagubirilor in cazul decesului victimei imediate. Prejudiciile prin ricoseu/reflectare.
Repararea prejudiciilor cauzate victimei directe care a decedat
Se aplica regulile de la repararea prejudiciilor pentru vatamari corporale sau atingeri aduse sanatatii
pana la decesul victimei
Repararea prejudiciilor patrimoniale si nepatrimoniala cauzate prin ricoseu sau reflectare victimelor
indirecte
Prejudiciile prin ricoseu sau reflectare sunt acele prejudicii care sunt suferite de catre terte persoane,
victime indirecte cauzate acestora de prejudiciul initial provocat direct si nemijlocit printr-o fapta ilicita
sau alt eveniment victimei immediate.
In ce priveste prejudiciile patrimoniale prin ricoseu, codul civil prevede ca cel care a facut cheltuieli
pentru ingrijirea sanatatii victimei sau , in caz de deces al acesteia, pentru inmormantare are dreptul la
inapoierea lor de la cel care raspunde pentru fapta ce a prilejuit acele cheltuieli.
97
Tot un prejudiciu patrimonial prin ricoseu il constituie pierderea de catre o terta persoana a intretinerii
pe care i-o presta victima imediata care a decedat. Un asemenea prejudiciu da dreptul victimei prin
ricoseu sa ceara repararea lui.
Dreptul la repararea prejudiciului constand in pierderea intretinerii este recunoscut chiar si in favoarea
victimelor prin ricoseu care se aflau doar in intretinerea de fapt a victimei immediate, fara sa fi avut un
drept subiectiv la intretinere.
Codul civil limiteaza expres dreptul victimelor prin ricoseu de a cere repararea prejudiciului cauzat prin
pierderea intretinerii numai la situatia cand aceasta se datoreaza incetarii din viata a victimei
immediate. De asemenea, noul cod civil reglementeaza expres posibilitatea instantelor de judecata de a
acorda despagubiri victimelor prin ricoseu pentru durerea sufleteasca ce le-a fost provocata de moartea
victimei
Repararea prejudiciului moral sau material cauzat unei persoane prin tortura, ori acte de
barbarie sau dupa caz, repararea prejudiciului cauzat prin violenta ori agresiuni sexuale
comise contra unui minor sau asupra unei persoane aflata in imposibilitatea de a se apara ori
a isi exprima vointa.
Repararea prejudiciului cauzat mediului inconjurator.
Titlul VII
Dinamica Obligatiilor-transmisiunea si transformarea obligatiilor
98
Cesiunea de creanta
Subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei
Indirect prin:
Novatia prin schimbarea de debitor
Novatia prin schimbarea de creditor
Cesiunea de contract
Alte modalitati ( stipulatia pentru altul sau prin poprire)
Novatia
99
Poate face obiectul unei cesiuni, in principiu, orice fel de creanta, ndiferent care este obiectul sau.
Acest principiu al liberei cesibilitati cunoaste o serie de exceptii complexe precum:
1. Nu pot face obiectul cesiunii creantele care sunt declarate netransmisible prin lege ( ex.
Creante intuitu personae)
2. Creantele avand ca obiect o alta prestatie decat plata unei sume de bani daca prin efectul
transmisiunii, obligatia va fi : in mod substantial mai oneroasa.
3. Partile raportului obligational pot stabili caracterul inalienabil al creantei, cu conditia
existentei unui interes legitim. Exceptii aici, sunt:
i.
Debitorul a consimtit cesiunea
ii.
Inalienabilitatea creantei nu a fost expres stipulata
iii.
Cesiunea priveste o creanta care are ca obiect o suma de bani.
100
101
Cesiunea de creanta are ca efect principal transferul dreptului de creanta, ut singuli, din
patrimoniul cedentului in patrimoniul cesionarului Creanta se transmite asa cum a existat in
patrimoniul cedentului, adica impreuna cu : a) toate drepturile pe care cedentul le are in legatura
cu creanta cedata si drepturile de garantie precum si accesoriile creantei. ( dobanzi si alte
venituri).
Transmiterea integrala a drepturilor, garantiilor si accesoriilor creantei cesionate, cunoaste o
exceptie, anume, cedentul nu poate transmite cesionarului posesia bunului luat in gaj fara
acordul constituitorului.Creanta se transmite la valoarea ei nominala. Este posibila si o
transmitere partiala a creantei. La transmisiunea integrala a creantei, revine si obligatia
cedentului de a preda cesionarului inscrisul constatator al creantei.
b) Obligatia de garantie
Atunci cand cesiunea de creanta se face cu titlu oneros, cedentul are o obligatie de garantie fata
de cesionar. In consecinta, cedentul raspunde fata de cesionar de existenta actuala si valabla a
creantei si a accesoriilor sale. Garantia pentru existenta actuala nu presupune si o raspundere
pentru solvabilitatea debitorului decat. Obligatia de garantie nu exista in cazul titlului gratuit., in
cel al sesiunii unui drept aleatoriu si nici atunci cand dreptul cesionat a fost desfiintat datorita
unor cauze posterioare cesiuni ( cu exceptia cauzelor retroactive) Ceedentul este tinut de
asemenea sa raspuna si pentru evictiune.
Efectele cesiunii de creanta fata de terti si intre terti
Fac parte din categoria tertilor toate persoanele cu exceptia cedentului si a cesionarului si a succesorilor
lor universali si cu titlu universal.
A) Efectele inainte de notificare sau acceptare
Cesiunea de creanta produce efecte in sesnsul ca este opozabila debitorului cedat numai din
momentul acceptarii sau comunicarii cesiunii de catre sau catre acesta.
Daca cesionarul comunica debitorului existenta contractului de cesiune, debitorul are dreptul sa
suspende plata pana in momentul prezentarii dovezii scrise a cesiunii. Din faptul ca debitorul
ignora cesiunea, considerandu-se mai departe debitor al cedentului, rezulta s alte consecinte
precum: iertarea de datorie ce i-ar fi fost facuta de catre cedent, chiar cu titlu gratuit, este
valabila; debitorul poate opune cedentului prescriptia extinctiva ori compensatia. Daca este
actionat in justitie de cesionar debitorul poate refuza plata si poate opune chitantele semnate de
cedent anterior notificarii cesiunii, chiar daca acestea nu au data certa.
B) Efectele dupa notificare
Dupa indeplinierea cerintelor de publicitate a cesiunii, debitorul cedat devine debitor exclusiv al
cesionarului si nu mai poate face plata in mana cedentului. Efectele sunt urmatoarele:
a) Debitorul cedat poate sa opuna cesionarului toate mijloacele de aparare pe care le-ar
fi putut invoca impotriva cedentului.
b) Debitorul cedat poate sa opuna cesionarului plata facuta cu buna credinta unui
creditor aparent
c) Debitorul cedat care a acceptat cesiunea prin inscris cu data certa, nu mai poate
opune cesionarului compensatia pe care o putea opune cedentului (exceptie de la
litera a de mai sus)
102
C) Cesionari succesivi
In raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleiasi creante se nasc raporturi complexe care
sunt guernate de regula prior tempore, potior jure, articulata diferit, in functie de modalitatea de
publicitate aleasa de aceasta categorie de terti. Astfel
a) Daca s-au facut mai multe cesiuni ale aceleasi creante, va dobandi creanta acela
dintre cesionari care a facut primul notificarea cesiunii catre debitorul cedat sau
celuia caruia a obtinut primul acceptarea cesiunii prin inscris cu data certa.
b) In raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleaiasi creante este preferat cel care sia inscris mai intai cesiunea la arhiva, indiferent de data cesiunii sau a comunicarii
acesteia catre debitor.
c) Creditorii cedentului, pana la notificarea sau acceptarea cesiunii de catre debitor,
sunt considerati terti fata de cesiunea intervenita intre debitorul lor care este cedentul
si cesionar. Deci cesiunea nu le este opozabila si pot urmari creanta cedentului fata
de debitorul cedat. Dupa realizarea publicitatii cesiunii, dreptul respectiv de creanta
a iesit din patrimoniul cedentului si din gajul lor general.
103
5. Caracterul acauzal al titlurilor de valoare are drept consecinta faptul ca, chiar si in ipoteza in
care emitentul titlului proveaza ca acesta a fost pus in circulatie fara voia sa, el nu va avea
dreptul sa reguze plata catre detinatorul de buna credinta.
Este de observat ca efectul subrogator ca urmare a platii efectuate de catre un tert nu este totdeauna o
consecinta automata a platii efectuate de un tert. De aceea, CC prevede urmatoarele: Plata facuta de un
tert stinge obligatia daca este facuta pe seama debitorului.in acest caz, tertul nu se subroga in drepturle
creditorului platit decat in cazurile si conditiile prevazute de lege.
In lipsa subrogatiei cel care faca plata datoriei debitorului ar avea un drept de regres impotriva acestuia,
dupa caz pe temeiul contractului de mandat, contractulu de imprumut, gestiunii de afaceri sau in cazul
in care niciuna din ipotezele de mia sus nu ar fi aplicabile pe temeiul imbogatirii fara justa cauza.
Legiuitorul instituie doua tipuri de subrogatie prin plata:
1. Conventionala
2. Legala
Mai exista de asemenea:
1. Subrogatie totala
2. Sobrogatie partiala
Subrogatia conventionala
Isi are izvorul in acordul de vointa dintre tertul care plateste si creditorul platit sau dintre tertul care
plateste si debitorul obligatiei. Drept urmare este de doua feluri:
a) Subrogatie consimtita de creditor
b) Subrogatie consimtita de debitor
Subrogatia consimtita de creditor
Aceasta subrogatia opereaza prin acordul de vointa realizat expres intre creditorul initial si tertul care
plateste datoria debitorului. Nu este necesar si consimtamantul debitorului. Exista doua exceptii:
104
Creditorul care reguza plata daca debitorul il instiinteaza ca se opune la aceasta si daca natura obligatiei
sau conventiei partilor impune ca obligatia sa fie executata numai de debitor).
Conditii pentru subrogatie:
1. Stipulata expres
2. Sa fie concomitenta cu plata
Subrogatia consimtita de debitor
Subrogatia consimtita de debitor are loc prin acordul de vointa intervenit intre debitor si un tert, de la
care debitorul se imprumuta pentru a il plati pe creditor, subrogand pe tertul imprumutator in drepturile
creditorului sau initial. Nu este necesar consimtamantul creditorului.
Pentru a fi valabila subrogatia consimtita de debitor este necesar sa indeplineasca anumite conditii:
a) Actul de imprumut si chitanta de plata a datoriei sa imbrace forma inscrisului cu data certa
b) In actul de imprumut sa se stipuleze expres ca debitorul a imprumutat suma de bani pentru a
face plata datoriei sale fata de creditor
c) In chitanta de plata sa se arate expres ca plata s-a facut cu suma imprumutata de debitor de
la tert.
Subrogatia legala
Subrogatia legala opereaza de plin drept, fara a fi necesar consimtamantul creditorului platit sau al
debitorului a carui datorie se plateste.
Cazuri posibile in care opereaza subrogatia:
1. In folosul celui care , fiind el insusi creditor al aceluiasi debitor, plateste pe un alt creditor
ce are preferinta
2. In folosul celui care, dobandind un bun ce face obiectul unei garantii asupra acestuia
plateste pe titularul creantei, pentreu a preintampina urmarirea bunului, aia scoaterea lui la
vanzare publica sau la preluarea sa in contul creantei si a il pastra in patrimoniul sau
3. In folosul celui care fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei are interesul sa
stinga datoria si il plateste pe creditor
4. In folosul mostenitorului care plateste din bunurile sale datoriile mostenirii.
5. In alte cazuri prevazute de lege:
- In cazul asigurarilor
- In cazul instrainarii bunului obiect al locatiunii
- In cazul platii nedatorate
Efectele subrogatiei:
Efectul prncipal al subrogatiei indiferent ca este legala sau conventionala este acela ca subrogatul ia
locul creditorului platit si poate execita toate drepturile si actiunile acestuia impotriva debitorului. De
asemenea el beneficiaza si de toate garantiile care insotesc creanta.
105
106
107
a) Daca este vorba de garantii consimtite de catre debitorul initial si care pot fi despartie de
persoana debitorului, acestea se mentin in totalitate.
b) Daca este vorba de garantii consimtite de terti cu privire la creanta initiala, fie ca este vorba
de garantii persoanle fie ca este vorba de garantii reale, acestea se vor stinge
c) Daca este vorba de o preluare de datorie in cadrul careia nu se convine la liberarea
debitorului initial toate garantiile vechii obligatii se mentin in totalitate in favoarea
creditorului, alaturi de orice eventuale garantii care aduc dupa sine obligatia asumata de tert
de a achita datoria fata de creditor
Preluarea de datorie realizata prin contract incheiat intre creditor si noul debitor
Preluarii de datorie in maniera contractului incheiat in mod direct intre creditor si noul debitor care
preia datoria debitorului initial, ii sunt aplicabile dispozitiile generale in materia preluarii de datorie si
nicio dispozitie dintre cele aplicabile preluarii de datorie prin contract incheiat cu debitorul.Efectele
translative ale datoriei in sarcina noului debitor, efectele asupra mijloacelor de apare ca si efectele in
privinta garantiilor sunt guvernate de aceleasi reguli ca si la cesiunea de datorie. Nu este nevoie de
acordul debitorului initial.
Ineficacitatea preluarii datoriei
Daca preluarea datoriei este desfiintata, obligatia debitorului initial renaste cu toate accesoriile sale.
108
Cesiunea de contract
Reglementare: Codul civil cuprinde o reglementare generala referitoare la cesiunea de contract- este
vorba de art. 1315-1320 din sectiunea intitulata Cesiunea contractului.
Prin cesiune de contract se intelege o cesiune globala a pozitiei contractuale pe care o parte o are in
contract, in maniera independena de cesiunea individuala a continutului contractului- drepturi si
obligatii.
Def. Cesiunea de contract reprezinta contractul (contract de cesiune) incheiat intr-o parte (contractant
cedent) a unui contract aflat in curs de executare ( contract cedat) si un tert fata de acest contract (
contractant cesionar ) prin care se convine la transmisiunea drepturilor si obligatiilor contractuale
asupra si fata de contractantul din contractul initial ( contractant cedat) si care are ca efect atat
transmisiunea acestor drepturi si obligatii cat si liberarea contractantului cedent, sub conditia existentei
consimtamantului contractanatului cedat la aceasta operatiune.
Structura subiectiva
109
110
Efectele cesiunii de contract pana la momentul exprimarii consimtamantului sau lipsa exprimarii
acestuia
Legiuitorul nu este adeptul unei patrimonializari totale ale raportului obligational, motiv pentru care
apreciaza ca nu este posibila transmisiunea unei datorii fara consimtamantul creditorului acesteia. In
cazul cesiunii de contract, exact aceeasi ratiune a determinat legalea efectelor cesiunii de contract de
exprimarea consimtamantului contractantului cedat.
Intre parti conventia de cesiune a contractului produce efecte dupa regulile principiului fortei
obligatorii a contractului. Asadar intre parti fectul translativ al raportului obligational se produce si
acestea trebuie sa aiba o conduita contractuala corespunzatoare acestei reguli.
Fata de contractanatul cedat conventia de cesiune nu produce niciun efect in lipsa acordului sau.
Efectele cesiunii de contract dupa exprimarea consimtamantului contractantului cedat
Consimtamatnul contractantului cedat ocupa un rol central in operatiunea preluarii de datorie. Pentru
exact acelasi motive, rolul este similar in cadrul cesiunii de contract. Momentul exprimarii
consimtamantului coincide cu momentul realizarii opozabilitatii fata de contractantul cedat a
operatiunii cesiunii de contract. Exprimarea consimtamantului trebuie sa imbrace forma care este
impusa cesiunii de contract, adica forma ceruta de lege pentru validitatea contractului.
Momentul cesiunii de contract
Acest moment coincide cu cel in care se produc efectele cesiunii de contract fata de contractantul cedat.
In principiu, din momentul exprimarii consimtamantului contractantului cedat, se produc efetele
cesiunii de contract.
Efectele intre contractantul cedent si contractanatul cesionar ale cesiunii de contract, in conditiile
exprimarii consimtamantului contractanatului cedat, sunt identice celor prezentate deja pentru ipoteza
in care nu a survenit consimtamantul contractantului cedat, urmand principiul fortei obligatorii a
contractului.
Efectele intre contractantul cedat si contractanatul cesionar si intre contractantul cedat si contractantul
cedent. In ipoteza in care a fost exprimat consimtamantul la cesiune din partea contractantului cedat,
operatiunea va produce efect liberator fata de contractantul cesionar. Prin exceptie, in cazul in care
contractantul cedat a declarat ca nu il libereaza pe cedent, contractanatul cedat va avea doi debitori, pe
contractanatul cedent si contractanatul cesionar.
Efectele cesiunii de contract asupra altor categorii de terti
In ce priveste creditorii cedentului si cesionarului, acestia pot ataca o potentiala cesiune facuta in frauda
drepturilor lor prin actiunea pauliana. Creditorii cesionarului se vor putea indrepta si impotriva
cedatului pe calea unei actiuni oblice.
In ce priveste garantiile pentru executarea obligatiilor cedatului, acestea se mentin in favoarea
cesionarului ca urmare a cesiunii.
111
Garantiile constituite pentru executarea obligatiilor cedentului trebuie considerate stinse in cazul in care
decatul consimte la liberarea cedentului, cu exceptia cazul in care tertul garant consimte la mentinerea
garantiilor sale si cu privire la obligatiile noului debitor.
Exceptii de la reglementarea comuna a cesiunii de contract. Cesiunea legala de contract
Este vorba de cesiunile legale de datorie cu ocazia transmiterii unui bun. De exemplu in materia
locatiunii sau in cazul dobanditorului unui bun asigurat care este tinut sa respecte contractul de
asigurare incheiat de catre autorul sau si asigurator. Totodata, alaturi de cesiunea de contract aferenta
transmiterii unui bun, am mai putea identifica o cesiune legala de contract si in ipoteza exercitarii
dreptului de preemtiune de catre preemtor.
112
Tipuri de novatie
Doctrina si codul civil a consacrat doua:
a) Novatia obiectiva care intervine atunci cand se realizeaza prin schimbarea obiectului sau
cauzei obligatiei vechi.Subiectele raman aceleasi
b) Novatia subiectiva este cea care se realizeaza prin schimabrea creditorului sau debitorului
obligatiei initiale.
Conditiile novatiei
Prin definitie novatia este un contract, asadar pentru a fi valabil, trebuie sa fie indeplinite toate
conditiile generale de validitate a oricarui contract. In ce priveste forma novatiei, trebuie sa subliniem
ca ea trebuie sa respecte toate conditiile de forma cerute de lege pentru moificarea contractului, adica
toate conditiile de forma care au fost impuse pentru incheierea valabila a contractului initial.
Conditii speciale:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
1. Sa exista o obligatie veche valabila care urmeaza sa se stinga prin vointa partilor. Obligatia
lovita de nulitate absoluta nu poate fi novata in schimb cea lovita de nulitate relativa se
poate.
2. Sa se nasca prin acordul partilor o obligatie noua valabila care o inlocuieste pe cea veche.
Daca obligatia noua nu este valabila cea veche ramane in picioare. Atunci cand obligatia
noua este lovita de nulitate relativa, novatia se va consolida daca nulitatea a fost acoperita.
Daca nu se consolideaza, persista obligatia veche.
3. Obligatia noua care se naste prin novatie trebuie sa aiba un element nou fata de vechea
obligatie. Exemple:
Schimbarea creditorului
Schimbarea debitorului
Schimbarea obiectului
Schimbarea cauzei
Transformarea unei obligatii pure si simple intr-o obligatie sub conditie si invers
Sa existe intentia expresa a partilor de a nova.
Efectele novatiei:
In principal, novatia atrage dupa sine, stingerea obligatiei initiale si nasterea unei noi obligatii. Aceasta
transformare atrage dupa sine importante consecinte juridice:
a) Situatia garantiilor creantei initiale. Prin novatie se stinge obligatia veche impreuna cu toate
garantiile sale care, fiind accesorii ale creantei initiale, inceteaza concomitent cu aceasta. In ce
priveste garantiile distingem mai multe situatii:
b) Ipotecile constituite de debitor pentru executarea obligatiei initiale se sting in ipoteza in care are
loc o novatie prin schimbarea debitorului.
113
Titlul IX
Garantiile executarii obligatiilor
Consideratii privind garantiile executarii obligatiilor
Prin garantii ale executarii obligatiilor se intelege totalitatea mijloacelor juridice, adica a drepturilor si
actiunilor recunoscute direct de lege sau nascute prin acordul de vointa al partilor raportului
obligational, prin a caror exercitare se asigura realizarea drepturilor de creanta.
Notiunea de garantie include in sfera sa atat Mijloacele juridice generale de garantare a executarii
obligatiilor care sunt recunoscute tuturor creditorilor in temeiul dreptului de gaj general (denumite
garantii generale ale obligatiilor) cat si pe cele speciale care revin numai anumitor creditori, peste
limitele dreptuli de gaj general (denumite garantii speciale ale obligatiilor)
Creditorii care beneficiaza pentru realizarea creantei lor numai de mijloace juridice general se numesc
creditori obisnuiti sau chirografari. Cei carora le sunt recunoscute sau constituite mijloace juridice
speciale poarta denumirea de creditori garantati sau cu garantii.
Garantii generale ale executarii obligatiei
Mijloacele juridice generale de garantare a executarii obligatiilor se intemeiaza pe dreptul de gaj
general al creditorilor .
Garantiile speciale ale executarii obligatiilor
Garantiile speciale sunt acele mijloace juridice care confera creditorului, in vederea realizarii creantei
salem, anumite drepturi si prerogative, suplimentare fata de cele conferite de dreptul de gaj general.
Este vorba de:
A) Garantiile personale
114
Constau in angajamentul pe care o alta persoana ( garantul) decat debitorul si-l asuma fata de
creditor, in scopul asigurarii realizarii creantei acestuia si care poate avea un caracter accesoriu ,
atunci cand garantul se obliga sa achite chiar obligatia asumata de catre debitor, daca acesta nu
o aduce la indeplinire (este cazul fideiusiunii ) sau un caracter autonom, daca el isi asuma o
obligatie noua independenta de cea angajata de catre debitor (este cazul garantiilor autonome)
B) Garantiile reale
Sunt drepturi reale asupra bunurilor mobile sau imobile afectate garantarii unei obligatii,
conferind titularului lor un drept de urmarire si un drept de preferinta. Ele se pot constitui fara
deposedarea constituitorului (ipoteca) sau cu deposedarea lui (gajul). Desi legiuitorul il include
in categoria garantiilor reale, dreptul de retentie este o garantie reala imperfecta
C) Privilegiile
Reprezinta cauze de preferinta acordate de lege unor creditori in considerarea calitatii creantelor
lor. Privilegiul confera creditorului privilegiat numai dreptul de a fi platit cu prioritate din pretul
obtinut in urma vanzarii bunului grevat, fara sa asigure titularului un drept de urmarire a
bunului.
Garantiile generale
Gajul general al creditorilor
Conceptul de gaj general nu se confunda cu dreptul de gaj, garantie reala speciala mobiliara. Dreptul de
gaj este o garantie reala mobiliara care se constituie prin deposedarea debitorului sau a unui tert de
bunul grevat, conferind titularulu sau atat un drept de urmarire, cat si un drept de preferinta. Gajul
general desemneaza puterea comuna pe care o au creditorii asupra patrimoniului debitorului. In temeiul
ei, creditorii pot urmarii bunurile ce se afla in patrimoniul debitorului pentru realizarea creantelor lor,
fara insa a il opri sa le instraineze. Dreptul de gaj general nu confera un drept de urmarire sau un drept
de preferinta.
Trasaturi caracteristice
Gajul general prezinta urmatoarele caracteristici:
a) Este o garantie generala deoarece , de regula, are ca obiect intregul patrimoniu al debitorului,
privit ca o universalitate juridice.
b) Este o garantie comuna. El apartine tuturor creditorilor aceluiasi debitor.
c) Debitorul nu este deposedat de bunurile sale. Debitorul pastreaza posesia si folosinta lor si
poate sa le instraineze valabil prin acte juridice intre vii sau pentru cauza de moarte, cu titlu
oneros sau cu titlu gratuit.
d) Dreptul de gaj general nu confera creditorilor dreptul de urmarire si dreptul de preferinta
115
e) Gajul general este o garantie proportionala. Gajul general plaseaza creditorii intr-o pozitie de
plina egalitate asupra rezultatului urmaririi bunurilor din patrimoniul debitorului.
Limitari ale dreptului de gaj general
Creditorii sunt indreptatiti sa urmareasca pentru valorificarea drepturilor lor de creanta toate elementele
de activ din patrimoniul debitorului. (exceptie: bunurile care fiind insesizabile nu pot fi urmarite).
Insesizabilitatea bunurilor poate fi legala sau conventionala.
a) Insensizibilitatea legala. Bunurile insesizabile stabilite prin lege pot fi grupate in doua categorii:
1. Bunuri insesizabile in consecinta inalienabilitatii. Toate bunurile care potrivit legii sunt
inalienabile sunt si insesizabile. (ex. Proprietatea publica)
2. Bunurile insesizabile datorita scopului pentru care sunt afectate. (exemple: bunurile de uz
personal sau casnic strict necesare debitorului si familiei sale)
b) Insesizibilitatea voluntara. De aceasta data, insensizibilitatea decurge dintr-o clauza expresa
stabilita in actul de dobandire a bunului. Pe cale conventionala se poate institui inalienabilitatea
bunului sau numai insensizabilitatea lui
1) Clauza de inalienabilitate. Pentru a fi valabila ea trebuie sa indeplineasca doua conditii:sa
fie temporara (pentru maxim 49 de ani) si sa fie fondata pe un interes serios si legitim.
2) Clauza de insensizibilitate. Pentru valabilitate->aceleasi conditii ca la inalienabilitate.
Mijloace juridice pe care legea le acorda creditorilor in virtutea dreptului de gaj general in
scopul asigurarii integrale a creantelor
Creditorii chirografari sunt supusi unui dublu risc: acela al diminuarii activului patrimonial al
debitorului prin instrainarea unor elemente de activ si acela al cresterii pasivului patrimonial prin
angajarea de datorii a debitorului.
Mijloace juriice intemeiate pe dreptul de gaj general:
116
Cererile de indisponibilizare a bunurilor care formeaza obiectul unui litigiu sau de evitare a
diminuarii activului patrimonial al debitorului
Dreptul creditorilor ale caror creante s-au nasut inainte de deschiderea mostenirii sau care
provin din conservarea sau din administrarea bunurilor mostenirii de a fi platiti din bunurile
aflate in indiviziune inainte de partajul succesoral.
Actiunea oblica
Def. Actiunea oblica este mijlocul juridic prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului
atunci cand acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite in prejudiciul creditorului.
Actiunea oblica mai este cunoscuta in doctrina si sub numele de actiune indirecta sau subrogatorie.
Spre exemplu, daca debitorul a suferit un prejudiciu cauzat de o alta persoana printr-o fapta ilicita si nu
cere repararea lui, creditorul va putea sa actioneze pe cel responsabil in locul victimei pe cale oblica.
Domeniul de aplicare
Actiunea oblica poate privi numai exercitarea drepturilor patrimoniale ale debitorului. Pot fi exercitate
pe cale oblica drepturile debitorului impotriva tertilor insotite de dreptul la actiune si susceptibile de
realizare in justitie, cum sunt: dreptul la actiunea in revendicarea unui bun proprietatea debitorului;
dreptul de a cere plata unei creante apartinand debitorului etc. De asemenea, intra in domeniul de
aplicare a actiunii oblice si drepturi ale debitorului care sunt susceptibile de o exercitare extrajudiciara
Nu toate actiunile si drepturile patrimoniale pot fi exercitate pe cale oblica. Mai exact:
-
Creditorii nu pot exercita drepturile si actiunile care sunt strans legate de persoana
debitorului
Creditorii nu pot exercita drepturile patrimoniale precum dreptul de uz, dreptul de abitatie
etc.
117
Efectele fata de tertul parat actionat in judecata.Creditorul pe cale oblica, exercita in locul debitorului
drepturile pe care el le are impotriva tertului. Tertul actionat in judecata va putea opune toate exceptiile
si mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut invoca si impotriva debitorului. Exercitarea actiunii oblice
nu indisponibilizeaza drepturile patrimoniale ale debitorului.
Efecte fata de debitorul pasiv. Daca debitorul a fost introdus in proces, el fiind prte fara indoiala ca
efectele hotararii se vor infrange si asupra lui. In cazul in care nu a fost introdus in cauza, efectele
hotararii nu se produc si fata de debitor, el fiind un simplu tert.
Efectele fata de creditorii debitorului. Daca actiunea oblica este exercitata cu succes , se va evita
micsorarea patrimoniului debitorului. Situatia creata profita tuturor creditorilor in temeiul dreptului lor
de gaj.
Domeniul de aplicare
Actiunea pauliana presupune cu necesitate existenta fraudei. Domeniul de aplicare a actiunii pauliene
se circumscrie doar sferei actelor juridice ( aproape toate actele juridice), cu excluderea faptelor
juridice propriuzise. Unele acte necesita o atentie speciala in ceea ce priveste domeniul de aplicarii a
act. Pauliene:
-
plata facuta in temeiul unui contract cu titlu oneros. De regula ea poate face obiectul actiunii
pauliene. Exceptie este insa cazul platii facute de catre debitor unuia dintre creditorii sai,
chiar daca debitorul este insolvabil, nu poate fi atacata pe cale pauliana.
Contractul prin care debitorul isi asuma noi datorii. In principiu, aceste acte se sustrag
domeniului de aplicare a actiunii pauliene. Actiunea pauliana este totusi admisibila atunci
cand scopul angajarii de noi datorii este de a diminua gajul general al celorlalti creditori prin
aducerea lor in situatia de a nu isi mai putea realiaza propriile creante
Exceptii
Nu pot fi revocate pe cale pauliana urmatoarele acte:
118
3) Frauda debitorului
Frauda desemneaza simpla cunoastere de catre debitor a faptului ca prin perfectarea actului
contestat pe cale pauliana ii cauzeaza creditorului un prejudiciu. Proba fraudei cade in sarcina
creditorului.
4) Complicitatea tertului la frauda debitorului.
Exista complicitatea tertului atunci cand el a cunoscut ca prin actul atacat se cauzeaz un
prejudiciu creditorului. Complicitatea tertuli nu este ceruta decat atunci cand actiunea pauliana
este indreptata impotriva unui contract oneros sau o plata efectuata in temeiul unui atare act
juridic.
Efectele actiunii pauliene
119
Raporturile dintre creditor si tertul care a incheiat actul fraudulor cu debitorul. Prin admiterea actunii
pauliene actul atacat este declarat inopozabil fata de creditorul care a avut initiativa declansarii
demersului judiciar. Astfel, daca prin actul atacat a fost instraiant un bun, creditorul reclamant si
eventual, cel care a intervenit in proces, il vor putea urmari silit ca si cand acesta nu ar fi iesit din
patrimoniul debitorului, instrainarea nefiindu-i opozabila. Este de precizat ca tertul dobanditor va putea
pastra bunul , daca va plati creditorului o suma de bani egala cu prejudiciul suferit de acesta prin
incheierea actului atacat.
Raporturile dintre partile actului fraudulos.Actul atacat isi mentine valabilitatea si continua sa produca
efecte intre partile care au participat la incheierea lui. Tertul dobanditor cu titlu oneros care a fos invins
de catre creditor sau care pastrand bunul la despagubit pe acesta are un drept de regres impotriva
debitorului.
Raporturile dintre creditorul reclamant si ceilalti creditori ai debitorului. Actiunea pauliana are un
efect relativ, numai cu privire la creditorul care a declansat-o si, daca este cazul, fata de creditorii care
au intervenit in procesul declansat de catre reclamant.
Raporturile dintre creditorul urmaritor si creditorii proprii ai tertului. Este posibil ca creditorul
urmaritor sa intre in conflict cu creditorii proprii ai tertului dobanditor, in masura in care si ei doresc sa
isi realizeze creantele asupra valorilor intrate in patrimoniul acestuia prin actul fraudulos. Atunci cand
creditorul urmareste in natura bunul instrainat prin actul fraudulos el nu va intra in conflict cu creditorii
chirografari. Cand urmareste un drept de creanta ce consta in sume de bani, creditorul va intra in
conflict cu creditorii chirografari care au un drept de creanta impotriva tertului dobanditor. Cand asupra
bunului instrainat tertul a constituit garantii reale in favoarea unor creditori ai sai, acestia au statutul
juridic de subdobanditorului cu titlu oneros in raporturile cu creditorul urmaritor. Prin urmare, daca
creditorul nu doedeste complicitatea lor la frauda pauliana, lui ii vor fi opozabile garantiile reale
constituite.
Prescriptia actiunii pauliene este de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia sa
cunoasca prejudiciul ce rezulta din actul atacat , daca prin lege nu se prevede altfel.
Natura juridica a actiunii pauliene este cea de actiune in inopozabilitatea actului fraudulor si are
configuratia unei actiuni persoanle si nu reale. Actiunea pauliana este una persoanal, intrucat ea este un
atribut al gajului general, care nu asigura creditorului niciun drept real asupra bunurilor debitorului cu
privite in individualitatea lor.
120
FELICITARI!
AI TERMINAT!
DACA STI, ACUM, CE SCRIE PE PAGINA 27, LA RANDUL 18 CU SIGURANTA VEI LUA NOTA 10. DACA
NU:
BAFTA LA EXAMEN!
121
Contents
Notiunea si structura obligatiei civile ................................................................................................................. 1
Clasificarea obligatiilor civile ............................................................................................................................. 3
Izvoarele obligatiilor si clasificarea lor ............................................................................................................... 6
Formarea si efectele contractului ........................................................................................................................ 8
Notiunea de contract civil ............................................................................................................................... 8
Clasificarea contractelor civile........................................................................................................................ 9
Incheierea contractului .................................................................................................................................. 13
Conditii de validitate ale contractului ....................................................................................................... 13
Faza precontractuala. Negocierile. ............................................................................................................ 14
Acordul de vointa. Oferta si acceptarea. ................................................................................................... 15
Momentul si locul incheierii contractului ................................................................................................. 18
Efectele contractului ..................................................................................................................................... 20
Reguli de interpretare a contractului ......................................................................................................... 20
Principiul fortei obligatorii a contractului ................................................................................................. 22
Limitarea fortei obligatorii a contractului: interventia legiuitorului ......................................................... 23
Limtarea fortei obligatorii a contractelor: impreviziunea in contracte. .................................................... 24
Limitarea principiului fortei obligatorii a contractelor. Teoria clauzelor abuzive. ................................... 25
Efectele contractului fata de terti .................................................................................................................. 25
Relativitatea efectelor contractului fata de terti ........................................................................................ 25
Opozabilitatea contractului fata de terti .................................................................................................... 27
Exceptiile de la principiul relativitatii si de la principiul opozabilitatii efectelor contractului ................. 28
Simulatia ................................................................................................................................................... 33
Raspunderea contractuala si remediile neexecutarii contractului ..................................................................... 36
Raspunderea civila contractuala.................................................................................................................... 36
Conceptia legiuitorului asupra raspudnerii contractuale ........................................................................... 38
ii
iii
Preluarea/cesiunea de datorie ca accesoriu al transmiterii unui bun sau cesiunii unui contract ............. 109
Cesiunea de contract ................................................................................................................................... 109
Mijloace juridice de transformare a obligatiilor ............................................................................................. 112
Mijloace prin care se realizeaza transformarea obligatiilor ........................................................................ 112
Consideratii privind garantiile executarii obligatiilor ..................................................................................... 114
Garantiile generale .......................................................................................................................................... 115
Gajul general al creditorilor ........................................................................................................................ 115
Actiunea oblica ........................................................................................................................................... 117
Actiunea pauliana (revocatorie) .................................................................................................................. 118
vi