NICOLAE DUMITRESCU

METODE

~I

MIJLOACE DE

TESTARE IN OPTOMETRIA OFTALMICA

Bucur~ti

2007

PREFATA
Prezenta lucrare se adreseaza studenjilor de la Departamentul de optometrie
din cadrul Vniversitlitii pOLITEHNICA din Bucure~ti: "Ea ~le Ins! servi ~i
medicilor oftalmologi pentru documentare.
Lucrarea cuprinde capitole in care sunt expuse metode ~i echipamente pentru
exarninarea mediilor

~i

anexelor ochilor

~i

capitole referitoare la exarninarea

func(ionarii aparatului vizual.

In practica optometrica curentli se rea!izeazii un numar redus de teste. Pentru

cazuri particulare se extinde testarea pentru analiza unor funcjiunfurmarite In mod
special.
' , ' ,J
Examinarea unor componente anatomice sau a unor performante functionale se
poate realiza de regula prin mai multe metode utilizand diferite echipamente. In
lucrare sunt expuse In general ~i metodele mai cunoscute sau pentru care laboratorul
de optometrie din V.P.B. dispune de echipament. Evolutia actualii a metodelor ~i
echipamentelor este foarte rapida mai ales in ce prive~te automatizarea comenzilor ~i
prelucrarea rezultatelor, astfellncat timpul necesar testarii sa se reduca.
Metodele ~i echipamentele sunt descrise principia!, folosirea efectiva a lor
revenind lucrarilor de laborator.

In acest volum nu se analizeaq rezultatele investiglirilor ~i

nu.se face sinteza

informatiilor obtinute.
Aceastli etapa a examenului optometric face obieetul lucrlirii intitulatli
le-'

1-

',' ',' "Optometria funcJionaia practica".

Consider ca ~eocamdatli nu aparline optometristului sa foloseasca metode de
testare cum ar fi oftalmodinamometria, angiografia cu fluoresceinll., ultrasonografia,
electronografia, electrooculografia, nistagmografia, electromiografia, etc., deci
lucrarea nu cuprinde referiri la ele.
Redactarea acestei lucrliri a fost posibila ca urmare a ajutorului In documentaJii
~i echipamente primit din partea domnului J.P. Roosen secretar general al AESCO ~i

mai ales a domnului Hilmar Busacker director la Ecole Superieure SUISSE

d'Optique, carora Ie multurnesc.
Autorul

Capitolnl I. Pregitiri pentru examinarea aparatnlui vizual

Lt. Examinatorul

PrincipiuJ de baza .in ce prive~e testarea estei::unoa~erea in amanunt a

echipamentelor, a metodelor, a variatiilor nonnale ale caracteristicilor sistemelor
controlate, ~i a anomaliilor posibile.
Instrumentele servesc pentru miirirea (perfonnantelor) capacitl'lplor normale ale
examinatorului care in final decide asupra rezultatelor obpnute.
Examinatorui nu este niciodata suficient de pregatit, el treblJie sa
Mereu noi te~~i,

insu~easca

c~ ce presupune infonnare continuli.

1.2. Spatii necesare pentru testari optometriee

Cabinetul de testare trebuie sa-I fuca pe pacient sa fie degajat.
Ideal ar fi ca lungimea salii sa fie de eca 7 m. Spatiul afectat trebuie sa asigure
examinatorului posibilitatea de a se invarti in jurul scaunului pacientului

~i

sa poata fi

rabatat spataruJ scaunuJui pentru anumite examene specifice. Trebuie sa se asigure

distanta standard de la pacieot la tabloul cu teste (5 m). Ehipamentul din cabinet

trebuie sa fie complet pentru genul de testare propus

~i

aranjat ca pacientuJ sa faca

minimul de deplasari. Din motive optice suprafetele echipamentelor trebuie sa fie de

culoare inchisa

~i

c,
se

mata (negre, gri inchis). Astfel se reduc reflexele pe suprafele,

pacientul ~i examinatorul nu sunt jenap.

Suprafetele cromate ~i culorile pastel din spitale se evitl'l.

sa fie predominant artificiala ~i cu

camera sa se fuGa destul
de intuneric
.

Iluminarea in cabinetul de testare trebuie

intensitate controlabilli. Este esenfial ca in

'.~

pentru a se putea folosi tehnici ca oftaJmoscopia indirecta, adaptometria, perimetria in

intuneric. De dorit ca pentru astfel de teste sa existe camera specialli. Accesul pentru
exarninator ~i pacient in cabinet trebuie Sa se faca dacli se poate pe ~i diferite.
Din sala de ~teptare nu trebuie

sa

se vadll interiorul c:abinetuJui cfutd u~

...= 02 este deschisa, ar fi necesar un coridor intre sala de a~ptare ~i cabinet.

exe

-..
In cabinet ar putea fi

canapea cu trei locuri pentru insotitori ai pacientului

examinat sau chiar pentru paeient 1ntre faze ale unei testliri complexe.

In cabinet trebuie sa existe 0

chiuveta pentru spalat ~8inile examinatorului.

,

:..

Bste necesar sa existe in cabinet 0 oglindli. pentru Cll. t'emeiJe>sa-i poatilaranja

plirul i hainele dupa terminarea testelor.

In

cabinetele in care se fae adaptari de Ientile de contact trebuie sa existe

echipament special.

In

acest spa~u trebuie sa fie create conditii pentru inspectarea

corneii cu lampa cu fanta dupa ce s-a instilat fluoresceina. in Iumina uitravioleta sau
.~

violet.

1.3. Spatii adiacente

8ala de receptie trebuie sa aiM mai degraba aspectul unei camere pentru
irivitati, particuiara sau de club decat al unei camere profesionale. Mobilierul din
camera de recep(ie este preferabil sa foloseasca plasticul pentru ca: I) se evita
existenta de alergenti (lana), se poate Uor spala, este mai ieftin. Nu se recomanda
mobilier cu suprafete cromate pentru ca are aspect comercial i este rece. In camera
trebuie sa existe scaune pentru

persoana dar i fotolii pentru 3 persoane. Pentru

copii trebuie sa existe masute rotunde, scunde i scaune corespunziitoare destul de

solide i Rezate spre col(urile camerei.
Capacitatea salii de recep(ie este cam de apte locuri pentru un post de testare.

1.4. Echipamcntul de bazi pentru testure optometrici

In

cabinet trehuie sa existe in primui rand

examenui initial.
I - oftalmoscop de mana;
2 - ofta1moscop binocular indirect;
3 ~ disc Placido;
4 - prisma variabila;
5 -lampa stilou;

echipamentul necesar pentru

,=-}

Fig.n.2. Stereomieroscop cu:un obiectlv

In primul eaz sehimbarea grosismentului se reaIizeaza prin sehimbarea ambelor
obiective i a oeularelor. ExistS. stereomieroscoape eu obiective eu milrire variabiUi
continuu. In stereomicroscoapele de tifl!lI "b" sehimbarea grosismentului se realizeaza
prin rotirea lunetelor Galilei intermediare.

" ....'Mariri transversale ale ansamblului obiectiv Iunete obtinut cu un microscop de

tipul "b".

~ =0,64:1;

1:1;

1.6:1;

2,56:1

4:1

eu oeularele Iivrate eu grosismente Goe =6,25x; 12,4x; 25x. Se oblin grosismente <iM
euprinse lntre 4x i 100x (a.. = ~ob'GOC)'
Pentru exemplifieare, biomicroscopul NS - 1 al firmei Nieon are obiectiv
ZOOM eu miiriri de la 0,5 : I la 2,15 : 1 i este inzestrat eu oeulare eu G
oc
I5x; 20x; 33x, re;l!izfu1d grosismente GM = 5x - 71x.

= lOx;

I'C

Toate biomicroscoapele biologice cu destinape oftalmica sunt inzestrate cu un

dispozitiv de iluminat special numit lampa eu fantii
pacientului.

~i

un suport pentru capul'

Suportul are un reazem pentru barbie reglabil in iniilli';'e, a90jierit eu 0 foila de

hfutie care se schimM la fiecare pacient ~i un reazem pentru. frunte.
Lampa cu fanta: oferi! posibilitatea utilizilrii mal multor tehnici de iluminare a
corneei:

I - Iluminare difuza;
2 - Iluminare direetii;
:

'"..

oJ '

3 - Retroiluminare sau transiluminare (directii sau indirectii);

4 - Reflexia speculara;
5 - iluminare indirectii;
6 - Difuzie sclerala;
7 - Iluminare oscilatorie;
Schema optica simplificata a lampei eu fantii are aspectul din figure IIJ. Existii
diverse variante constructive.

in

fig. II.4 este prezentat aparatul

realizat de Haag S t r e i t . .
Iluminare difuzli se obtine desehizfuld
foota'

~i

deplasand axial fanta pentru obtinerea

unui fascieul emergent divergent sufieient de

intens. Intensitatea se poate regia modificand
diametrul orifieiului difragmei de desehidere.
Se

prive~te

prin

stereomieroscop

corneea ineepand ell grosisment mediu ~i

mergand pooa la grosisment maxim.
Prin acest control se pot localiza

leziunile mal mari

~i

pozipa acestora.
Fig. II.3. Lampa eu footii

Ii

SJ

sa

cu

ml

po

... ..,
,

dis

' )1

mi.
Cu

-st

Fig. IL4. Microscopul cu lampa cu fantii realizat de finna Haagr Streit

IIuminare direetii. Metoda constii in a proiecta pe cornee un spot luminos

lirriar ingust. Fasciculul luminos este inclinat faIA de axa microscopului de vizare

~i

spotul poate fi rotit prin rotirea fantei.

.
.
Lumina, cand este focalizatii pe cornee creeaza un parltlelipjped striilucitor, fata

sa anterioara corespunzand stratului epitelial al comeei. Intre aceste doua suprafe!e

eurbate sunt trei Hnii normale de discontinuitate anterior

~i

douii posterior. Cea mai

mare parte din grosimea corneei este ocupata de stroma in care la grosisment mare se
pot remarca ramifica!ii ale unor fibre nervoase. Ingustilnd la!imea spotului

~i

rotind

dispozitivul de iluminat; in jurul unui ax vertical ce trece prili.punctuI obiect al

f ,.

.J

microscopului de la 40 0 la 900 se pun in evidenIA eventuale leziuni

~i

adancimea lor.

eu un grosisment de cca 20x se deosebesc distinct: I - filmul de lacrimi precorneal, 2

- stratul epitelial mal intunecat, 3 - membrana lui Bowman mai striilucitoare,

~i

dupa

stroma, 4 - stratul striilucitor allui Descemet ~i 5 - stratul endotelial mai pupn vizibil
eu aceasta metoda de iluminare.

Retroiluminarea
fasciculului luminos spre

(transiluminarea)
0

este

realizatii

prin

direetionarea

suprafaIA opaca sau reflectanta, (irisul, opacitate a

cristalinului sau capsula posterioara);dn timp ce se pune Ia punct microscopul pe

,esutul in studiu afIat mal in falA. Reflexia difuzli este avantajoasii pentru a pune in
e\'idenIA vacuole ~i (inrauriiri) broboane corneale, precipitate endoteliale, vase de
sange corneale, distrofii punctuale. Dacli lumina este reflectatii difuz de

opacitate a

cristalinului sau de capsula anterioarii a cristalinului se poate pune in evidenIA atrofia

irisului, sau pierderea epiteliului siiu pigmentat. Metoda poine pune in evidenIA mici
opacitii!i ~i vacuole din cristaiin.
Un vas de slinge miniatural din strontii apare de culoare gri cand iluminarea
este directii

~i

mult rna! inchis la culoare in retroiluminare.

Acele~i

fenomene ali loc

pentru precipitatele endoteliale, corpuri asteroidale Si opacitiiti ale corpului vitros.

o leziune poate fi observata prin retroiluminare directii (este in drumulluminii

reflectate) sau prin retroiluminare indirectii (cand in microscop intra numa! lumina

10

difuzatil. de Jeziune, aceasta apare pe fond intunecat). Prin cele douli variante se pot
deosebi corpurile opace de vacuole sau leziunile cistoidale. Primele au centrol
intunecatin orlce situape, celeJalte pot aparea ca strlilucitoare in centro pentro
retroiluminare directa, sau apar cu margini luminoase in cazU retroiluIDiniirii
indirecte.
Retlexia speculara. Metoda consta l.n a observa comeea dupa direcpa
fasciculului reflectat de suprafata acesteia dupii legile reflexiei pe oglinzi. Este

reflexie orbitoare. Spotulluminos incident trebuie sa fie foarte inguSLSe pot pune in
~ ,'"

evidentii concavitati sau excrescente (convexitiiti) pe suprafata anterioara, prea mici

pentro a fi observate in lumina difuzli.
Pentro a studia endoteliul corneei se realizeazii un unghi de incidentii a
fasciculului luminos relativ mare, se focuseazii
imaginea fantei pe endoteliu

~i

se orienteaza

microscopul ca sa recepponeze fasciculul reflectat

de acesta (fig.HA).
Se pune la punct microscopul pe endoteliu
care apare de nuantii aurie

~i

putin mai<intuneeata ca

celelalte imagini.
. Apertura fascicului reflectat este mica a~a ca
razele de lumina reflectate pot fi aduse in centrol

,
Fig. H.5. Reflexie speculara

campului numai intr-unul din ramurile stereomicroscopului. Este uneori convenabil

sa se inchida un ochi ~i deci observarea sa se fucli monocular.Endoteliul apare cu aspect de mozaic regulat cu nuantii

li~r

galbuie daca este

nonnal. CorpOOle Hassall-Henle sunt evidente la periferia corneei multor adulp ca

zone nereflectante sau incluziuni. Daca astfel de zone apar in zona centralii a endoteliului este semn de distrofie corneanii. Pentro a studia diferite zone ale corneii se
cere pacientului sa roteascii globurile oculare. Studiul endoteliuluise face comod cu
Microscopul specular (Fig.II.6)

Fig.

11

Fig.IL6 A - Microscopul specular computerizat; B - Aspectul imaginii de pe ecran

12

lIuminarea indirectii (Iaterala) se obtine prin focalizarea unui fascicul lngust

de lumina in vecinatatea zonei de studiat,

~i

mare cu direc(ia fasciculului luminos ~a

axa optica a microscopului face unghi

ca

depuneri, aglomeriiri transparente,

corpuri straine, leziuni ies In evidenta ca zone intune6ate sa\, <umbrite cil zone
inconjuratoare straIucitoare.
Se potpune In eviderita modificari marginale timpurii ale comeei.
Difuzia scleralli (iluminare transclerala). Lwnina data de lampa cu fantli este
focalizata pe limb. Intreaga zona limbala pare a fi iluminatli cu 0 lumina difuzli. Cu
microscopul, folosind un grosisment mediu se pot observa m01Hncari sau leziuni
: "

oJ '

foarte mici ale comeei, ele obtur8.nd sau difractand lumina. Prin acest mod de

ilwninare leziunile comeale apar mai marl decat sunt. Pentru identificare ~i localizare

1l

precisa studierea lor trebuie tacuta ~i cu iluminare directli ~i grosisment mare.

$I

lIuminarea oscilatorie cu 0 mi~care de mica amplitudine,folosind grosismente

de la moderat la mare, realizeazli ilwninare directli

~i

indirectli

~i

CI

creaza, umbre In

permanenta modificare.
Aceasta tehnica poate evidenlia defecte comeale de forma unui van de ac,
spa(ii retrolentale ale umoarei apoase sau cristalinului, care nu pot fi observate prin

&s

metode/~e iluminare. S-ar plirea cli metoda favorizeaza 0 maio btma acuitate

mi,

alte

Joe

vizualli.aexaminatorului.
Colorarea coroeei ~i conjunctivei
Deoarece comeea

~i

conjunctiva sunt In mod natural !ransparente, rupturi,

crliplituri minuscule sau pierderi de tesuturi, sunt deseori dificil de identificat chiar eu

_1

marire moderatli. Colorarea suprafetei devine de mare importanta praeticli in

diagnosticarea afec(iunilor epiteliale ca: abraziuni, deterioran datorate radiapilor
ultraviolete, deficientelor de lacrimare. Cel rnai frecvent se utilizeazli "sodium
fluorescein". Ea poate fi plistratli impregnatli In benzi de hartie sterile sigilate sau ca
solu(ii apoase in sticlute. Ultima metoda nu esle eea mai buna pentru ea poate fi
infectata cu Psedomonas aeruginos (Bacilis piocianieus). Daca exista

fisura sau 0

13

"

zona de devitalizare In epiteliul comean stratul de sub membrana lui 'Bowman se

colorcazii putemic verde marciind extinderea defectului.
Pentru colorare
fiziologic

~oara,

banda de hame impregnata se

umeze~

cu ser

~i apoi se atinge cu ea comeea, Colorarea fo~ slab~.;Jioate fi mw bine

observata In lumina ultraviolet piina la violet albastru, obtinuta cu lampii Wood sau
filtrfuld lumina furnizata de

lampa cu incandescenlii cu halogen cu filtru special,

transparent, pentru lungimi de unda, mici. Colorapastratului cu fluoresceina este

verde cu diverse nuante.
Alt colorant utilizat este
:.,.-

solupe apoasa de ro~u bengal..J:!ste mai ales util

oJ

pentru a evidenpa 7,onele cu uscare timpurie a epiteliului datorita deficientei de

lacrimare. Se instileaza

picatura de anestezic tonic

~i

apoi

picaturii de colorant;

sau se atinge cu un beti~or flexibil pe care se gase~te colorant, zona limbului. Se spala
cu ser fiziologic steri!.

n. 3. Mlisnrarea grosimii corneei ,I adincimii (Pachometrie)

Metoda cn biomicroscopnl cn lampa cn fanta. Se proiecteaza pe comee un
fascicul ingust cu lungime mai mare decat jumiitatea diametrului corneal. Axa
microscopului face un unghi de ccaoO cu direcpa fasciculului incident. Se evalueaza calitativ varialia grosimii corneei de la centru spre margine (mai subtire la
centru).
Se estimeazil. grosimea comeei mai precis, daci! se ajusteaza pe ea

lentila de

contact comeana cu grosime cunoscutii. Lentila serve~te drept element de referinl'"

Firma Haag - Streit livreaza ca accesoriu un dispozitiv special pentru masurari
de grosime,care se monteazil. pe Biomicroscopul cu lampll

OJ,!

fanta in locul unui

ocular. Dispozitivul are un sistem de imp!lrtire a imaginii data de obiectlv In doull,

realizat de doulilame plan paralele, una

fixa,

perpendicularll pe axa optica, cealaM

oasculanta. Prin basculare, imaginea prin lama mobila se deplaseaza. Inclinarea lamei
este urmiirita pe un tambur divizat. Campul imagine este vizat cu un ocular de lOx.

14

Fasciculul Ingust focalizat de lampa cu fantli pe cornee este refleetat de

peri

suprafetele extreme ale corneei ~i se observli In ocular cele douli Iinii corespunzatoare

acCt

decalate. Rotind lama mobilli se realizeazli coincidenta celordoua linii, se

inregistreazli rotirea tamburului deci deplasarea imaginii ~i prin cl;IlCul tinlind cont de
indicele de refraclie a1 corneei se determina grosimea. Microscopul ~i lampa cu fantli
sunt cuplate rigid la un. unghi Intre axe de 40 grade. Fanta este proiectatli

para!

perpendicular pe suprafata corneei (fig.II.7.)

deasl

~i

Grosimea la centru a coraeei este de 0,50 - 0,52 mm

super

la margine 0,68 - 1,1 mm. Grosimea"'periferica scade

UDor;

dupa 50 de ani. Grosimea stromei este mai mare la

purtlitorii de Ientile de contact. Pentru fIXarea ochiului

caw

pacientului biomicroscoapele eu lampa cu fantli au un

Iumin.

dispozitiv special care realizeaza \inta luminoasa.

puaIei
CllIDee

Configurafja corneei
Dimensiuni corneene.
Privitli din falii corneeaeste ~or eliptieii, cu diametrul orizontal putin mai
mare dedit cel vertical. Estimarea dimensiunilor corneale ofera informalii importante
asupra microottalmiei sau llirgirii destructive bulbare In cazul glaucomului
congenital. Erorile de determinare a dimensiunilor conturului corneean sunt cauzate
de:
- difieultli\ile In definirea limitelor limbale,
- neregularitlitil,e ce Insotesc solerozarea limbala,
- imposibilitatea practica de a aduee In contact co!117ea cu instrumente
de masurare sau calibre,
- Iimitliri ale posibilitli\ilor de testare In cazul pacienplor copii.
Diametrul corneal orizontal este eel mai accesibil ~i deci masurat. Existii
microscoape siinple cu scarli gradatli In focarul obiect al ocularului, numite de unii

15

.. .
,

periseoape. Chiar ~i un biomicroscop cu lampa cu fantii poate masura daca are ca

accesoriu un ocular micrometric.
IT.4. Cercetarea topografiei corucci

1. Examinarea din lateral intr-un plan

"a.-alel cu irisul a profilului corneei ~i de
rote~te

trasupra cand ochiul se

in jos, pleoapa

Rlperioara fiind trasa in sus, permite evidenlierea

=r abatcri de forma grosolane.
,.- ,

oJ

2. Discul lui Placido (fig.II.8) se prezintii

CI.

un disc cu cercuri eoneentriee a1ternativ

Uninoase

~i

~i

intunecate

un numar de linii

pnlele. Imaginile prin reflexie pe suprafala

a:r:oeei ale acestor eercuri

~i

linii sunt examinate

pri:nr-un orificiu central practicat in disc, cu

Clliul liber, sau eu un sistem optic (lupa).

:o..formari

neregulate

ale

corneei

due

la

eMDilri ale imaginilor liniilor de pe disc.

Keratometrie
Keratometrie inseamnl! masurarea razelor

::....~ura

ale suprafetei anterioare a corneei.

1L3. Keratometrul (oftalmomettul) Javal

Descriere, principiu de masurare.
Aparatul se compune dintr-un microscop

Fig. I1.8 Dispozitiv Placido

~.3l (I), dinli de ghidaj in arc de cerc (2) solidar cu microscapul ~i doua mire (3)

.-e cuJiseazli pe ghidaj, iluminate din spate de llimpi eleetrice (fig.II.9). Centrol

..,.:-Ji de cerc al ghidajului se duce in centrol de curbura al carneei.'

Cele doua mire sunt geamuri matuite pe care sunt gravate repere speciale.

16
'.,'

. H

Fig.II.9 Schema keralOmetrului Java!.

, .. '

..J

Ansamblul microscop ghidaj poate fi rotit in juru1 axei microscopului intr-un

Da

lagar aflat la capatui unei coloane reglabila in inaltime. Intreg ansamblul poate fi
deplasat in direclia axei microscopului

~i

perpendicular pe ea pentru centrare pe

comeea pacientuiui. Aparatul este inzestrat cu un reazem pentru barbie ~i frunte.

Microscopul are in componentli un obiectiv L h
obiectivui L2 , reticulul 5

~i

prisma Wollaston. 4,

CUI

ocularul 6. Imaginile mirelor 3 oblinute prin reflexie pe

comee sunt in planul focal obiect al obiectivului L,. Reticulul este in planul focal .
, An ,patului

mer

imagine aI obiectivului L, ~i este observat prin ocular.

Prisma Wollaston divizeaza fasciclul incident pe ea in
doua fascicule polarizate liniar

~i

direcliile de propagare ale

acestora fac intre ele un ungbi 2B (fig.II.lO). Pentru

spat dio'D18nda . .

A=589,3nm ~i (l = 30, 2B = 545'.

Principiul metodei.

Fig. II.'lO Prisma

Wol1a~to11

Formarea imaginilor (fig.II,II) Mirele sunt la

distantli de comee de caiivll decimetri;. (rljZa rc a suprafeiei

anterioare a comeei este de ordinul 8 mm dec! imaginea mireiprin reflexie pe cornee

este aproape in focarul imagine, adica la rcJ2.

in schema din figura, punctele M ~i N

de pe mire au drept imagini prin comee punctele M'

lentiiele

Ll~i

L, daca nu ar fi prisma W ar fi M"

~i

~i

N' ale cliror imagini prin

N". CU prismil rezulta imaginile

17

Fig. n.ll Schema de principiu pentru drumul razelQf

'~

..'.
,
,
f
Daca lentilele L 1 si ~ au distantele focale f 1 ~i f 2 rezultii M" N" =M' N'-+. Pentru
~

f,

\IN

= ct ~i d = ct, M'N' este functie de raza comeei. Dadi se menpne M'N' constant,

\IN este functie de re. Daca M'N' este constantMN este proportional cu

I,

;u

tru1....
puterea dlOp
Ul 'l'c

rc

n-I
re

= --.

Este de ales, sau se menline MN

aI

2- respectiv

~i

se m1isoara M'N'respectiv M"N", sau se

:::en\ine M'N' constant ~i se masoara MN.

Oftalmometrul Javal trebuie sa m1isoare, la cererea oftalmologilor, puterea

in

ue

tru

:~:!leei ~i
H

astigmatismul comeean. S-a ales deci sa se menpna M'N' constant

nee
~i N

prin

iniIe

deci

gradat ghidajul in arc de cere in dioptrii, scara fiind aproape uuiforma.

Imaginile mirelor apar in planul reticulului ocularului ca in figura n.l2. Se

M; coincid (M ~i Nreprezentdnd
r-='oare ale mirelor). Rezultii ca M;N; = M;N; =f~a.

::.:':':fica MN pana cand

~i

N;

~i

extremitiiple

81 118 tift
Fig.I1.l2 Imaginile mirelor
inainte de reglaj.

Fig.ll.13 Imagiuile mirelor

dupa reglaj

18

Existli eroarea sistematiclide mlisurare din cauza cli mirele nu sunt la infmit.
Formula lui Newton permite sa se scrie (Fig.II.14)

opti

FM'=-~
4FM

grlKI

dete:

alini

Pentru FM =200 eeea ee este aproximativ real rezul!!

putel

FM'=
r
_
_10- 2
r
4x200
Deoi OM'

= OF + FM' este ega! cu'':'

cu eroare de 0,02 mm.

pune

IlIpOT

Se poate,s.criejed ell eroare de 0,02

M'N'=

asti,,

2(~}inm = rsinm

evitli
ale ca

deunde

I sin (i)
-=-r M'N'

~= n-I = (n-I)sinro
r

puneri

M'N'

(mdiCl

d~
n-I
-=--cosm
dm M'N'

variazli Intre 20 i 30 pentru razele curente, ded oos

0,866.

(i)

se schimbil Intre 0,94 i

este proporlionai Cll m Cll eroare de 10 %. Se traseaza pe ghidaj i scara

razelor, dar aceasta nu este la reI de regulatli (fig , II 15)

eaoden:
\

10

I\..

.. K

7(,

i!O

Lapmea unei trepte pe mira corespunde la

FlISCieu

_. _.-

Fig.II.l4. Schema pentru caieulul razei.

'5'!J.'Q ~(J.fO 55
Flg.II.lS. Dependenta r = f (ljl)
0

sfericil liniile orizontale centrale ale mirelor sunt

dioptrie. Pentru cornee riguros

m prelungire.

Pentru comee

19

astigmatll colinearitatea acestor linii se realizeazii daca aparatul este lOtit in jurul axei
optice incat mirele sa fie intr-un plan principal al suprafetei corneene. Pe disclil
gradat se

cite~te

orieniarea planului principal respectiv. Deplasand mirele se

determina puterea dioptrica

pana se
. in secjiunea principalA. Se rote~te mieroscopul
-.
"

aliniaza liniile de referinfli in cealaltll secpune principalii

~i

se determina din nou

puterea. Diferenta celor doua puteri reprezintli diferenta astigmatica

Cauze de erori posibile
Eroarea de punere la punct. Inainte de a incepe determinarea, observatorul
?'me la punet oeularul pe suprafata retieulului. Apoi deplaseaza

..

~tregul

aparat in

'"'POrt cu ochiul examinat

~a ca M'N' sa aiba imagimea pe reticul fletll.
....
-"

Consecintele birefringentei. Prisrna Wollaston poate da irizapijenante care se

~.itii

introduciind filtre colorate complementare

ro~u ~i

verde pe cele doua jumiitllli

':e campului reticulului. Partea comuna a imaginilor apare alba. Existli riscul unei

?'xeri 1a punet defectuoasaIn relalia pentru putere (fabricantul considera) n = 1,333

:"dicele de refracpe allacrimilor).
IJ.6. Keratometrul Bausch ,i Lomb
Descriere

oglindii parabolica Op face imaginea filamentului lampii la infinit.

w

-: =iculul emergent cilindric este reflectat de oglinda plana O. ~i concentrat de lentHa

:..:ndensor C pe corneea ochiului exanlinat. Fig.Ii.! 6.

Ocular

s
e

Fig.II. 16. Schema optica a keratometrului Bausch ,i Lomb

20

Pe fata plana a condensorului este realizatii 0 mira sub forma unui cere decupat

con

intr-un strat metalic opac ~i de asemenea doua semnc + ~i doua semne ( - ) ~ezate ca

inl

Car

in figura.
Imaginea

mirei

prih

refl exie

pc

suprafata anterioarii. a comeei' este observatli

de sistemul format de lentilele L] iL2 reticul
~i

ocular. La icirea din L2 fasciculul este

diafrllgmat de diafragma D cu patru giiuri

circulare (fig.II.17). Suma ai'iilor orificiilor I
~i

2 este egala cu aria orificiului 3 sau 4.

Fasciculul care trece prin 3 traverseaza

prisma acromatica H cu muchia orizontala

~i

se concentreaza in planul focal al lentilei L2

coincident cu reticulul. Fasciculul de lumina

care trece prin orificiul 4 traverseazii 0 prisma

Fig. n.1 7 Mira

acromatica V cu muchia verticala. in centrul

lentilei L 1 este

a~ezat

un test

ro~u

care nu este viizut de observator dar este viizut de

pacient_...;~. ...

_(i'~'

Fig.IT.18 Aspectul mirelor

Fnnctionare
Daca nu existli prismele H ~i V pe reticul se prinde imaginea M''N''Q''R'' a
imaginii M'N'Q'R' a mirei prin oomee. M"N" (sau Q"R") este proportional cu raza

pris
~

21

comeei in planul meridian principal corespunzator. Dooli aparatul nu este pus la punct
in planul reticulului, apar 4 pseudoimagini ale mirei corespunzator celor 4 orificii..
Cand aparatul este pus la punct rezultli

singurli imagine.
Dacli se considerli ~i
, ,

prismele rezultli imagini ale mirei ea in fig.n.IS deealajele flind. Th'd H pe orirontalli
~i D d v pe vertica\li. Modifieand dv ~i dH se schimbliamplitiudinile deviapilor.

~;N;Q;R; provine de la fasciculele diafragmate de deschidere (3) ~i M;N;Q;R;

provin din fasciculele diafragmate de deschiderea (4). M''N''Q''R'' este formatli de

secliunile faseieulelor eare trec prin deschiderile I

~i

2. Daea pune~ la punct nu este

corectli, imagiqea M:J"'Q"R" este dubU\. Modifieand distantele dv'~; C4. se poate face
;a coincidli N; cu M" ~i Q" eu R; (fig. II.19).

"\
Fig.IL19 Aspectul mirelor in caz de astigmatism '
Rezultli eli N"N,"

~i

Q"Q" ,=Q"R" propot1ionale cu razele comeei

~i

?roporponale cu dv ~i dh ~i cu unghiurile de rotalie ale tamburilor care acponeazli

:remalierele ce poartli prismele.
Dooa planul de simetrie al aparatului nu coincide cu un !Jleridian principal are
;spectul din fig.n:19.b. Liniile ++

~i -- nu sunt aliniate. Rotind~p~tul injurul axei

optice se realizeazli alinierea ca in figurli

~i

apoi rotind butoanele care deplaseazli

crismele se realizeazli figure II.19.a.

Cliutarea unui singur meridian ~i reglaj dublu in aceastli pozitie soot suficiente

,a
:-entrU

a determina: astigmatismul. Gradatiile pentru razli sunt regulate pentru eli mira

22

este fixa (contrara a ceea ce se face la Javal) i se miisoara M"N" deci M'N' (sau
R"Q"

~i

R'Q') cu ajutorul distantelor d, (sau dH) care Ie sunt propoJ1ionale) M'N'este

proportionala cu raza corneei.

Topogometre

'.

-',

Topogometrele sunt instrumente destinate

sa mAsoare

razele de curbura ale

corneei in zonele perlferice ale ei. S-a realizat un topogometru atafuld la keratometrul Bausch and Lomb sau Topcon in partea sa anterioara un. dispozitiv cu 0 pnm
luminoasa care trebuie sa fie fixam de padent. AceasM pnm se deplaseazli radIal i
cIrcular fata de axa optica a aparatuiui astfel incat

sa vIna in fata
.' . keratometrului

diverse zone ale 'comeei. Se masoara razele corespunziltoare fieciirei pozipi de fixare
~i

se inregistreazii valorile realizfutdu-se in final 0 hartii.

11.7. Keratometrul (oftalmometrul) Zeiss - OptoD

Fig.II.20. Schema keratometrului Zeiss-Opton.

Sistemul optic cuprinde doua colimatoare care realIzeazli imaginHe mirelor M
~i N in

M'N' ~ezate exact in planele focale ale suprafete( anterioara a corneei

consideratli oglinda. MN' este in planuJ focal obiect alobiectivului (1,).
Presupunem ca se dau la
divergentii L intr-o pozipe Lo

parte prismele reflectante

~I

cii se ~azli lentila

incat LI10 = L,l, + 1,12 + 12L (fig.IL20). Lentila L

face in planul siiu focal imaginile M

L ~i N'L

Dacillentiia negativa se descentreaza in

L!

in .

23

L se translateaza ~i M'L ~i N'L cu acee~i cantitate ~i imaginea pe reticul se deplaseazii

~.

In N",. Daca LoL = M LN'el2 N'L ajunge In F'L ~i N" in a ~i ON" = N''N'', (fig.n.21).

"F14

",I...

,"1,...

..:......

:....

.'

le

...:_=: ':""_ _ _ --=:,._.---.==- =- - - L..:.--

. "

. .

--

",

Fig. IT.21 Schema opticil. desf"~uratii

!i

rl

~ ~~::..::-.:;-

_.-----

.:.

_:---:

Dacii se considerii schema' efectiva, se observa cil. D divizeaza f(iSciculul emergent

din L, In dou~'~i D''1"eooe~te fasciculullntr-ooul singur.

In planul.reticulului rezultii

doua imagini N" confundate $i douil. imagini M" confundate dacii L este In Ln.
Dad. se descentreaza cele douii Ientile negative In sens invers, imaginile se
dedubleazii $i se poate aduee 0 imagine M'" peste 0 imagine N"2. Este evident atunci
ca deplasarea lui M" (sau N" ) este egala cu M"N"/2

~i

este proporponala. cu

deseentrarea lui L $i L" proporponala eu M"N" deei eu M'N' $i eu raza eorneei. Cele

4 mire nu soot aliniatc dacii MN nu este Intr-un plan principal al suprafe\ei corneci
astigmata (fig.n.22).

"

;.

.......

Aparatul nn

este roglat

__ .-

Aparatul estc
roglat .. pozijie

Aparatul este regJat

.. pozi~",i mlrimc

Fig.IT.22. Aspectul mirelor In caz de astigmatism

M

eei

Se rote$le aparatulln jurul axei sale optica pana se alinrlazii cele 4 imagini ale
=-elor

~i

se

cite~te

orientarea pe

scam gradatii. Deplasand lentilele divergente L

L' se realizeaza coincidenta celor doua imagini ale mirei ~i se cite~te pe scara gradatii
~i

puterea In secliooea respectiva. Se

rote~te aparatulln jurul

dla

raza comeei

IL

eu 90 in eelaIalt meridian $i se cite$te raza $i puterea.

Lin

~i

Diafragma de deschidere a aparatului de observare este

~ezatii

axei optiee

In focarul

imagine allui L" deei eentrul P al pupilei de intrare este la infinit pe axa. Rezultii ca