Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Terpenele sunt unele dintre cele mai rspndite produse naturale, avnd multe funcii diferite n
organismul animalelor i al plantelor, iar pentru alimente ei sunt importani ca i componeni de
arom. De exemplu, aromele de lmie, scorioar i multe alte mirodenii sunt caracterizate de
ctre terpene. Terpenele obinuite sunt limonenul i citralul (ambele n lmi), camforul i
pinenul (pin), eugenol (usturoi), anetol (chimen dulce, anason), thimol (cimbru, oregano),
geraniol (trandafiri) i mentol.
Cum terpenele se gsesc n numr mare n uleiuri eseniale, erau folosii n Egiptul antic n
scopuri religioase. Camforul a fost introdus n Europa de Est de arabi n jurul secolului al XI-lea.
Procesul obinerii uleiurilor eseniale prin extracii de grsimi era cunoscut att n China ct i n
Occident. n secolul al XII-lea, Arnaud de Villanosa descria distilarea uleiuilor din rozmarin i
salvie. El a fcut un " oleum mirabile " din uleiuri din rozmarin i terebentin. Este de notat c n
ediia de Nuremberg numit " Dispensatorium valerii cordi " aprut n 1592, au fost descrise
aproximativ 60 de uleiuri.
Din punct de vedere chimic, terpenele pot fi definite ca un grup de molecule a cror structur
este bazat pe un numr variabil dar bine definit de uniti de izopren (metilbutan-1,3-diena cu 5
atomi de carbon numit i hemiterpen)
Uniti
Izopren
deAtomi
Carbon
Monoterpene
10
Sesquiterpene
15
Diterpene
20
Sesterpene
25
Triterpene
30
Carotenoide
40
Gume
> 100
> 500
de
Mono-, sesqui-, di-, i sesterpenele conin unitile de izopren legate ntr-o legtur stil capcoad. Triterpenele i carotenoidele (tetraterpenele) conin dou uniti C15 i C20 legate cap la
cap.
Multe terpene sunt hidrocarburi, dar sunt i compui ce conin oxigen cum ar fi alcooli, aldehide
i cetone, aceti derivai fiind denumii frecvent terpenoizi. Mono- i sesquiterpenele sunt
constituenii de baz ai uleiurilor eseniale n timp ce celelalte terpene sunt constitueni ai
balsamurilor, rinilor, cerurilor i al gumelor.