Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PLAN de AFACERI Cultivare Plante Medic in Ale Si Aromatice PDF
PLAN de AFACERI Cultivare Plante Medic in Ale Si Aromatice PDF
PLAN de AFACERI Cultivare Plante Medic in Ale Si Aromatice PDF
PLAN DE AFACERI
(Cultivarea i comercializare plantelor medicinale i aromatice)
Bucureti
1
-2011-
Cuprins
SECIUNEA 1 : PROFILUL
AFACERII............................................................3
SECIUNEA 2: VIZIUNEA SI
PERSONALUL..................................................6
SECIUNEA 3: ORGANIZAREA
AFACERII...................................................8
SECIUNEA 4: AVIZE, APROBARI, REZERVARE NUME AFACERE....15
SECIUNEA 5: PREMISE (AMPLASAMENTUL
AFACERII).....................16
SECIUNEA 6: CONTABILITATE SI LICHIDITATE (CASHFLOW)......17
SECIUNEA 7: FINANARE............................................................................19
SECIUNEA 8: ACHIZIILE............................................................................21
SECIUNEA 9: MARKETING..........................................................................22
SECIUNEA 10: PROGRAM DE CRESTERE.................................................28
SECIUNEA 11: MANAGEMENTUL PERSONALULUI.............................30
ANEXE...................................................................................................................32
artrita
reumatoida,
migrena,
oboseala
cronica
si
multe
altele.
n prezent, n ara noastra, nu se acord un interes major, ca n alte ri ale lumii, pentru
utilizarea plantelor medicinale i aromatice. Cu toate c flora medicinal a rii noastre este
reprezentat de 800 de specii, dintre care 283 au proprieti terapeutice certe. Dintre cele 180
specii care au fost studiate din punct de vedere farmacodinamic, la circa 50 de specii s-au stabilit
elementele de baza ale tehnologiilor de cultura. Plantele medicinale si aromatice sunt
reprezentate de specii anuale, bienale si perene, ale caror produse (materii prime vegetale) - flori
(Flores), frunze (Folium), iarba sau ntreaga masa vegetativa aeriana (Herba), fructe (Fructis),
seminte (Semen), radacini (Radix), etc. si gasesc diferite ntrebuintari.
De aici a venit ideea mea pentru producerea i comercializarea plantelor medicinale i
aromatice ... aa a luat fiin Eleny's Plants care se vrea a fi o firm al crei obiect de activitate
este reprezentat de cultivarea i comercializare plantelor medicinale i aromatice.
Firma va efectua att activitate de comer, ct i activitate de producie. Activitatea de
producie se refer la cultivarea plantelor medicinale, aromatice, iar activitatea de comer const
n comercializarea prin propriul magazin a plantelor medicinale i aromatice, dar i prin sistemul
engros.
Sunt o iubitoare de natur i o adept a medicinii naturiste, iar prin aceasta afacere
doresc s m adresez celor interesai n legtur cu ansa pe care milioane de ceteni o au de a
se mpac cu natura prin practicarea fiteoterapiei.
Scopul meu este acela de a mprti cu cei asemeni mie plcerea de a se bucura de
efectele benefice i miraculoase ale plantelor ce au fost cercetate de-a lungul timpului si atenta
lor obsevare continua si astazi. Stramosii nostri le foloseau la tratarea si vindecarea bolilor.
3
Si astazi, medicamentele de origine vegetala sunt mai bine tolerate de organismul uman,
eficacitatea lor crescand tot mai mult.
Din ce n ce mai mult, n toate riile europene se ncearc o ntoarcere la remediile
naturale tradiionale, dup ce s-a pus prea mult accentul pe substantele chimice, pe viaa
artificial n general.
Principiile dup care m voi ghida n activitatea pe care o voi desfaura i cu care sper s
m impun pe piaa concurenial sunt:
seriozitate;
diversitate ;
ctig reciproc
Clienii vizai sunt persoane care iubesc natura, persoane care apeleaz la tratamente
naturiste, la cure cu ceaiuri sau la diverse produse din plante. Ce inseamna acest lucru?
SIMPLU! Tot ce reprezinta produs natural are MARE CAUTARE. Aceasta este explicatia
pentru succesul extrem de mare al afacerilor cu plante medicinale. Persoane cu venituri medii i
peste medie, n unele cazuri i care doresc s-i aib grij de sntatea lor dup cum ne indic
statisticile c peste 70% din persoanele adulte din mediul urban consum cel puin un tip de ceai
din plante medicinale si plante aromatice. i nu n ultimul rnd, ri ca Germania, Anglia,
Olanda si chiar tari din nordul Europei solicita tone de plante medicinale si aromatice. Nu numai
ca solicita, dar si platesc regeste pentru ele. Pentru ca sanatatea nu are pret! Iar plantele
medicinale, sub diverse forme - ceaiuri, tincturi, uleiuri esentiale si altele slujesc sanatatea cu
succes, inca de la inceputurile lumii.
Pietele de desfacere pentru plante medicinale sunt: piata olandeza, italiana, franceza,
elvetiana si germana, unde se duce aproape 90% din productia romaneasca, acesta sunt si piaa
tinta pentru productia mea de plante medicinale, dar si piaa locala mai plecis plafarurile,
magazinele de specialitate, farmaciile etc.
Trebuie s inem cont c Romnia se situa naite de 90 printre primele cinci ri din lume,
4
asigurnd cerinele interne i realiznd un volum mare de export n peste 20 de ri, am fost
candva mari exportatori de plante medicinale, dar iata ca ne-a ajuns falimentul. Acum 20 de
ani, sunatoarea, musetelul, galbenelele si coada soricelului rasareau sub atenta supraveghere a
specialistilor pe campuri intregi.Acum daca mai nfloresc pe cateva de hectare, prin urmare
solurile romaneti sunt propice pentru cultivarea acestor plante.
Grav este ca plantele sunt culese la ntamplare i vndute stinilor, care, asa cum se ntampla i
n cazul fructelor de padure, le trimit napoi. O confirm importatorii, care aduc ceaiuri din Italia.
Plantele medicinale si aromatice pot valorifica si unele terenuri mai putin productive i asigura
venituri nsemnate si reprezinta un important material de export.
Modernizarea productiei agricole, prin introducerea n practica a rezultatelor cercetarii stiintifice,
reprezinta principalul mijloc de obtinere a unor recolte sporite, de calitate superioara obtinute cu
costuri mai reduse, asigurnd producatorilor agricoli conditii de profitabilitate si competivitate n
economia de piata.
Acest tip de afacere nu este att de bine dezvoltat n Romnia, ci este o afacerea ce a
prins via de puin timp, ns eu vom ncerca, punnd la bataie spiritul antreprenorial,
s mi las amprenta asupra acestui domeniu i s devin, de ce nu, un expert n producerea i
comercializarea plantelor medicinale.
Sunt realist i ntr-o oarecare msur tiu c acest lucru n prezent nu se poate realiza i
poate nici n urmtorii 2-3 ani i asta din cauza faptului c mentalitatea noastr, a romnilor, este
una greu de schimbat : romnii nc mai vd n cultivarea de plante medicinale, nite buriueni
care cresc de la mama natura, lucru care de altfel poate fi fcut chiar de ei.
tiu c lucrurile n viitor se vor schimba, dovada este numrul firmelor producatoare de
astfel de plante care este n cretere de la an la an. De asemenea, o alta dovad o constituie
cerere mare pe care o exercit Uniunea European, fapt ce va conduce la obinerea de fonduri
nerambursabile i implicit, dezvoltarea acestui sector.
M-am documentat i am aflat faptul c la ora actuala, exista o lege care reglementeaz
acest domeniu i anume Legea nr. 491/2003, legea plantelor medicinale i aromatice, care este
modificat i completat prin Legea nr. 239/2010.
Pentru a porni la drum, n prezent, este nevoie de cel puin 5.000-5.500 de euro. O parte
din acest sum va fi alocat, n primul rnd, mijloacelor fixe a cror valoare de achizitie intra in
suma prevazuta initial pentru startul afacerii. Tot aici mai intra si cheltuielile de aprovizionare cu
5
seminte ecologice necesare primei culturi, fr de care producia nu ar putea fi posibil, urmnd
ca o alt parte s fie folosit pentru amenajarea propriului magazin, iind cont c terenul pe care
se va afla cultur l dein, are o suprafa de un ha i se afl la 40 km de Bucureti.
Fiind tnr, la nceput de drum i fr resurse financiare, M-am gndit i am luat n
calcul posibilitatea contractrii unui credit bancar, acesta reprezentnd finanarea extern (in
proporie de 100%).
Am analizat faptul i sunt contient c la nceput cheltuielile vor fi mai mari dect
ncasrile dar uor, uor ma voi redresa ncercnd s aduc la o stare de echilibru cheltuielile i
ncasrile, urmnd ca mai apoi s obin i roadele muncii: profitul.
Avnd n vedere complexitatea generat de nfiintare unei culturi, firma se va compune
din: un horticultor specialist in irigaii, un inginer agronom (sora mea), un tehnician (tata), doi
muncitori, un consultant, un contabil (mama) i un vnztor.
Sper ca n timp s ne dezvoltm, s avansm, s ne extindem, ntr-un cuvnt sunt
optimist la faptul c afacerea noastra va fi una profitabil.
Aadar, obiectivele mele de viitor ar putea fi reprezentate de:
maximizarea profitului;
Zonarea ecologic;
8
Fertilizarea;
Lucrrile solului;
plantele din cultura mare, aa sunt prezentate zonele i pentru plantele medicinale i aromatice.
Astfel, exist zone foarte favorabile unei anumite plante, zone favorabile, zone mai puin
favorabile sau zone nefavorabile.
De asemenea, n funcie de condiiile climatice exist o zon umed i rcoroas i o zon
uscat i mai clduroas. n cadrul acestor zone sunt cuprinse 24 de subzone, difereniate dup
tipul de sol i microclimat. Astfel subzona I cuprinde: Brila, Buzu, Ialomia, Clrai, sudul
judeului Vrancea, nordul judeului Ilfov. Subzona II cuprinde: Constana, sudul judeului Tulcea,
etc., ajungnd n final la subzona XXIV cu zona de munte.
Amplasarea culturilor. Rotaia reprezint ordinea (succesiunea) de cultivare a plantelor n timp
pe aceeai sol (suprafa de teren). Pe o anumit sol, plantele alterneaz. Ordinea de rotire (de
cultivare) a plantelor se face dup anumite criterii, astfel nct fiecare cultur s ntlneasc n sol
cele mai favorabile condiii de cretere i dezvoltare. Rotaia culturilor se prezint indicnd prin
numere ordinea n care se cultiv. Numrul total de culturi ne indic durata rotaiei sau perioada
rotaiei. Durata rotaiei poate fi de 2-6 ani. Asolamentul reprezint una dintre cele mai importante
msuri agrofitotehnice pentru sporirea produciei.
n orice ferm, dar mai ales n cele n care se practic agricultura ecologic, se recomand s se
cultive mai multe plante, pentru ca activitatea acelei ferme s devin ct mai echilibrat.
Asolamentul reprezint una dintre cele mai importante msuri agrofitotehnice pentru sporirea
produciei. De fapt, asolamentul reprezint rotaia culturilor n timp, pe o anumit perioad, dar
i n spaiu, adic amplasamentul n care se va cultiva planta respectiv. Nu acelai n fiecare an.
n cadrul fermei poate exista un asolament special numai de plante medicinale i aromatice sau
un asolament mixt, care s cuprind pe lng aceste specii i plante din cultura mare, ca de
exemplu: cereale, leguminoase pentru boabe sau alte plante. Culturile agricole sunt alese n
funcie de anumite criterii, care privesc, condiiile din zon, tipul de sol, clima. Alte criterii se
9
refer la cerinele plantelor medicinale, la disponibilul de for de munc din zon. De asemenea,
se va ine cont de existena unor dotri pentru condiionarea recoltei sau echipamente pentru
distilarea uleiurilor volatile, precum i spaii sau instalaii pentru uscare, dar i de bolile i
duntorii specifici fiecrei culturi n parte.
Pot fi organizate ferme specializate sau ferme mixte care au n asolament doar plante medicinale.
Una dintre dificultile cu care se confrunt ferma de plante medicinale o constituie necesarul
mare de for de munc. De aceea, este de dorit ca, n zonele n care este posibil i exist un
sistem de maini agricole adecvat, s se cultive plante care au o tehnologie mecanizat integral,
ca de exemplu: coriandru, mutar, chimen, anason sau fenicul.
Administrarea ngrmintelor. Fertilitatea solului n cadrul sistemului de agricultur ecologic
trebuie s fie meninut i ameliorat printr-un sistem de msuri care s favorizeze activitatea
biologic maxim a solului, precum i conservarea resurselor acestuia. Astfel, fertilitatea i
sntatea solului sunt meninute prin practici biologice precum: rotaia culturilor, lucrri
manuale, prit, compostare i mulcire.
Prin folosirea ngrmintelor organice n agricultura ecologic, se mrete i se menine
procentul de materie organic a solului. De asemenea, prin cultivarea de plante leguminoase care
fixeaz azotul atmosferic i las terenul curat de buruieni, prin plante care pot constitui
ngrminte verzi sau alte plante cu nrdcinare adnc, se pot crea condiii optime n nutriia
plantelor, prin punerea la dispoziia acestora a unor substae utilizate direct (azotul) sau de ctre
microorganismele prezente n sol (bacterii, ciuperici), care descompun materia organic i au
efecte pozitive asupra sistemului radicular sau asupra fotositezei.
ns n agricultura ecologic, baza fertilizrii o constituie ngrmintele organice naturale,
pregtite dup o tehnic special, certificate i ngrmintele minerale naturale. Pentru reuita
agriculturii ecologice, materiile organice necesare pregtirii composturilor ecologice ar trebui s
fie
provenite
din
exploataiile
agricole
ce
practic
agricultura
ecologic.
Gunoiul de grajd utilizat pentru fertilizare trebuie s provin de la exploataii care practic
sistemul de agricultur ecologic. Acest tip de ngrmnt se aplic de obicei toamna, ncorporat
fiind apoi prin artur, avnd un efect complex asupra solului, influennd nsuirile acestuia.
Astfel, solurile care conin argil n cantitate mai mare devin mai permeabile, mai afnate, cele
nisipoase devin mai structurate, mai legate, iar coninutul n humus, component important al
fertilitii, crete. De asemenea, este mbuntit activitatea biologic a microorganismelor i a
microfaunei din sol.
Pregtirea i pstrarea gunoiului se fac la platforma de gunoi. Aceasta se prezint sub forma unui
loc special amenajat, departe de grajduri i fntni, pentru a nu rspndi mirosul sau diferite boli.
nlimea stratului de gunoi n platform poate fi de 2,5-3 m i se acoper cu resturi vegetale sau
cu pmnt pn n momentul administrrii, pentru a fi evitate pierderile de amoniac, respectiv de
azot.
Transportul n cmp i mprtierea trebuiesc corelate cu lucrrile solului, iar efectul gunoiului se
poate constata i la 2-3 ani de la aplicare. Dozele n care se aplic se ncadreaz ntre 10 i 30 de
tone/ha, n funcie de specia cultivat, condiiile climatice i fertilitatea natural a terenului.
n zonele umede i rcoroase i pe soluri grele se recomand doze cuprinse ntre 25 i 35 t/ha, iar
gunoiul poate fi folosit i mai puin fermentat dect n zonele clduroase n care se manifest
seceta.
Un alt tip de ngrmnt organic mult utilizat n cadrul sistemului de agricultur ecologic este
compostul. Acesta poate fi considerat un ngrmnt rezultat al fermentrii aerobe (n prezena
oxigenului din aer), a unui amestec de deeuri vegetale i animale (frunze, coceni, paie, alte
ierburi, mustul i gunoiul de grajd), resturi menajere, nmoluri oreneti sau zootehnice
rezultate din epurarea apelor reziduale.
n practica obinuit, compostul se obine prin aezarea n straturi succesive a materiilor vegetale
i a gunoiului de grajd, pe un sol afnat la suprafa i permeabil. Descompunerea acestor
componente dureaz de la cteva sptmni pn la cteva luni, n funcie de natura materiei
organice i de condiiile climatice.
De asemenea, este necesar udarea grmezii periodic i acoperirea cu un strat de pmnt sau de
paie. Pentru a fi evitate unele pierderi de nutrieni, compostul trebuie folosit imediat ce s-a
ncheiat procesul de fermentare, iar doza de aplicare va fi de 10-12 t/ha, datorit faptului c, este
mai srac n azot, dar mai bogat n elemente precum fosfor, potasiu i calciu. Compostul trebuie
11
aplicat prin mprtiere pe teren i poate fi ncorporat n sol fie prin artur, fie cu grapa cu
discuri.
Mrania, reprezint un gunoi de grajd foarte bine descompus, fiind mai bogat n elemente
nutritive dect acesta, iar cantitile utilizate pentru diverse culturi sunt de 6-10 t/ha. Se poate
aplica direct pe sol, sau doar la plantatul rsadurilor, putnd fi utilizat i n vegetaie, deoarece
se descompune repede, punnd la dispoziia plantelor elementele nutritive necesare. Poate fi
utilizat i n rsadnie pentru obinerea de rsaduri pentru specii precum: menta, busuiocul,
cimbrul de cultur.
Turba, este, de asemenea, un ngrmnt organic recomandat a fi folosit pentru fertilizarea
plantelor medicinale i aromatice cultivate n sistemul de agricultur ecologic. nainte de a fi
utilizat, turba este extras din turbrii, respectiv din zonele umede unde se formeaz, i se
pstreaz n grmezi circa 6 luni, dup care se utilizeaz drept ngrmnt asemntor gunoiului
de grajd.
ngrmintele verzi provin de la plante cultivate, ce se ncorporeaz prin artur n sol, n
momentul n care ajung la maximum de cantitate de mas verde. Ele se descompun n sol i
reprezint o surs deosebit de elemente nutritive. Bine reprezentate de plante precum
leguminoasele (lupinul, sulfina, mzrichea, trifoiul) sau altele precum rapia i mutarul, care
las n sol o mare cantitate de azot i alte elemente nutritive.
De asemenea, sunt recomandate pe solurile nisipoase, srace n humus, i unde nu exist alte
posibiliti de fertilizare organic, pentru a crea o structur stabil solului, a reduce eroziunea
solului prin vnt i ap, a preveni levigarea elementelor nutritve, n special a nitrailor.
Pe lng ngrmintele organice naturale n agricultura ecologic sunt acceptate i
ngrmintele de origine mineral. Conform legislaiei n domeniu n cadrul sistemului de
agricultur ecologic sunt acceptate urmtoarele ngrminte minerale:
ngrminte minerale cu azot: azotatul de Chile (16% N);
ngrminte minerale cu fosfor: fosfat natural cu coninut n cadmiu inferior sau egal cu 90
mg/kg de P2O5; fosfat aluminocalcic coninut n cadmiu inferior sau egal cu 90 mg/kg de
P2O5, (utilizare limitat pe solurile bazice (pH>7,5); zguri de fosfai (zgura lui Thomas), fina
de oase;
12
ngrminte minerale cu potasiu: sare brut de potasiu (kainit, silvinit), sulfat de potasiu care
conine sare de magneziu (derivat al srii brute de potasiu), cenuile din lemne fr amestec de
crbune de min, cenua obinut din arderea resturilor vegetale, gunoiului pios;
ngrminte minerale cu calciu i magneziu: carbonat de calciu de origine natural (calcar,
piatr de var, roci calcice, cret, cret fosfatat), soluie de clorur de calciu, carbonat de calciu i
magneziu de origine natural (cret magnezic, roci calcice i magnezice mcinate), sulfat de
calciu (ghips) numai de origine natural, sulfat de magneziu (kieserit) numai de origine natural;
ngrminte minerale cu siliciu: silicai fin mcinai (cuar, feldspat, bazalt, ortoclas);
Alte ngrminte minerale: sulf elementar, clorur de sodiu numai sare din min, pudr de roci,
produse reziduale de la fabricarea zahrului, drojdii de la distilare exclus distilatele amoniacale,
oligoelemente (bor, cupru, fier, magneziu molibden, zinc).
Lucrrile solului. Acestea cuprind operaiunile ce se execut cu diferite maini i utilaje asupra
solului i sunt practicate cu scopul de a afna, mruni, nivela solul, de a ncorpora
ngrmintele i amendamentele i de a combate prin metode preventive buruienile, bolile i
duntorii din culturile de plante medicinale i aromatice.
O alt contribuie semnificativ a acestor lucrri ale solului o reprezint, faptul c, semnatul sau
respectiv plantatul se vor face n condiii optime, iar plantele vor avea condiii bune de cretere i
dezvoltare i se va obine n final o recolt bun i de calitate superioar.
n cadrul unei tehnologii de cultur, lucrrile solului reprezint o verig important i de aceea
este necesar s fie efectuate n cele mai bune condiii. Astfel, fermierul trebuie s cunoasc unele
particulariti ale terenului, tipul de sol, prezena buruienilor problem, unele carateristici ale
speciei cultivate pentru punerea la punct a metodelor de lucru, a utilajelor necesare i a indicilor
de execuie. Pe terenurile n pant, lucrrile se vor efectua de-a curmeziul pantei pentru a nu
aprea erodarea odat cu apa a stratului fertil de sol. De asemenea, resturile vegetale, trebuiesc
mrunite foarte bine nainte de aratur cu o grap cu discuri, pentru nu ngreuna efectuarea
arturii i a celorlate lucrri. Lucrrile solului trebuie s fie efectuate pe ct posibil n intervalul
de umiditate optim, pentru a avea un minim de consumuri energetice.
n funcie de specia cultivat, se execut mai multe lucrri ale solului. Numrul de lucrri i
ordinea de executare a acestora reprezint sistemul de lucrri ale solului. Cea mai important
lucrare este artura, care se poate efectua, de obicei la 15-20 cm adncime, iar pentru unele
specii trebuie executat mai adnc la 20-30 cm.
13
Lucrrile solului trebuie s cuprind obligatoriu un dezmiritit, imediat dup recoltarea plantei
premergtoare, executat cu grapa cu discuri, pentru mrunirea resturilor vegetale i a
buruienilor.
Artura de baz, efectuat vara sau toamna, este obligatorie, iar cele din timpul anului, necesare
pentru infiinarea unor culturi succesive, pot fi nlocuite cu trecerea cu cultivatorul sau cu plugul
fr corman pentru a mobiliza solul pe o adncime de 18-22 cm. Atunci cnd solul este prea
uscat dup recoltarea plantei premergtoare, n toamn, se poate nlocui artura cu lucrri cu
grapa cu discuri grea.
ntreinerea arturii i nivelarea terenului se pot executa, imediat dup artur sau primvara
concomitent cu pregtirea patului germinativ.
Pregtirea patului germinativ se realizeaz chair nainte de semnat, pentru a nu crea condiii de
pierdere a apei din sol. Acest lucrare se poate face cu un combinator, pentru mrunirea
terenului foarte bine, mai ales pentru speciile care au semine foarte mici (mutar alb, mghiran,
salvie, negrilic), precum i cu o grap cu discuri n agregat cu o grap cu coli reglabili. n
practica curent este recomandat combinatorul.
Tvlugitul se poate executa atunci cnd terenul este prea afnat nainte de semnat sau atunci
cnd seminele speciei cultivate sunt prea mici i trebuie s se creeze condiii optime de
umiditate pentru germinaie.
Smna i semnatul sau plantatul materialului sditor. Materialul de nmulire, trebuie s
provin conform legii, din culturi semincere sau rsaduri obinute prin metode de producie
ecologic i s nu provin din organisme modificate genetic sau orice produse derivate din astfel
de organisme. Aceste semine sau materialul sditor, trebuie s corespund unor standarde sub
aspectul germinaiei, puritii, componenei botanice, strii sanitare. De asemenea, trebuie s
provin din recolta anului precedent, deoarece se pierde foarte repede facultatea germinativ.
Metodele de producie ecologic pentru rsaduri, trebuie s respecte urmtoarele condiii: s nu
fie tratate la nsmnare dect cu produse admise pentru producia ecologic i s provin de la
un productor care a practicat tehnicile de producie ecologic.
Ambele activiti, att cea de producie ct i cea de comer, se afl n stadiul de
proiectare, resursele financiare ar fi impedimentul major ce st n calea materializrii planului de
afaceri.
M ncred n forele proprii i tiu c nu mai este dect un pas pn la realizarea acestui vis.
14
societatii, certificatul de inregistrare, certificatul sau certificatele constatatoare care tin loc de
autorizatii (in cazul in care nu se desfasoara o activitate care sa aiba un impact semnificativ
asupra mediului).
Un alt pas important este ca terunul detinut de mine sa fie recunoscut ca unul ecologic,
pentru care se incheie angajamente care trebuie sa fie inregistrate ca terenuri certificate in sistem
ecologic de catre un organism de inspectie si certificare autorizat. Suprafetele pentru care se
incheie angajamente in cadrul acestui pachet trebuie sa continue sa fie inregistrate de catre un
organism de inspectie si certificare pe toata perioada angajamentului si sa continue sa fie utilizat
conform metodelor de productie ecologice.
La sfarsitul anului se vor intocmii situatii financiare formate din bilant, cont de profit si
pierdere, optional tabloul fluxurilor de trezorerie, fluctuatiilor capitalurilor proprii,
politici contabile si note explicative.
Lunar va intocmi si va raporta catre bugetul statului si bugetul asigurarilor sociale de stat
Declaratia 112.
Inclinam catre tinerea contabilitatii de catre o firma specializata astfel incat de modul de
intocmire a documentelor contabile si de transmiterea tuturor declaratiilor si a situatiilor
financiare la termenele prevazute de Lege aceasta se face direct raspunzatoare.
17
Analiza financiara are ca obiect evaluarea politicii financiare a intreprinderii intr-o perioada
trecuta si facilitarea luarii in cadrul acesteia a unor decizii viitoare,ea investigheaza doua domenii
importante:
-
echilibrul financiar
Exercitiul
EURO
N+1
300
2500
5000
5000
5000
1000
2000
150
1000
2000
300
3000
6000
3300
23250
4000
3000
4000
700
25000
PASIV
I.CAPITALURI PROPRII
Capital social
Prime legate de capital
Diferenta din reevaluare
Rezultatul reportat
Rezultatul exercitiului
Fonduri
Provizioane reglementate
Exercitiul
EURO
N
N+1
8500
8500
3500
3500
4000
2000
1000
5000
1000
1000
3750
1250
2000
IV.CONTURI DE
REGLEMENTARE SI
ASIMILATE
2250
1000
TOTAL PASIV
23250
25000
II.PROVIZIOANE PENTRU
RISCURI SI CHELTUIELI
Provizioane pt litigii
Provizioane pt garantii
acordate clientilor
Alte provizioane
III.Datorii
Imprumuturi si datorii
Furnizori si conturi
assimilate
Alte datorii
18
Analiza Costurilor
Lunar se va face o analiza a costurilor fixe si a celor variabile rezultatele fiind prezentate
managementului unitatii pentru a se lua masurile ce se impun.
Controale interne
Dupa derularea activitatii intentionam sa construim un birou de audit intern in vederea asigurarii
bunei gestionari a patrimoniului. Acesta va fi compus din minim doua persoane care va mai avea
si sarcina de consiliere a managementului pe probleme financiar-contabile din unitate.
Rezultatele controalelor interne va fi inscris intr-un raport de audit si se va avea in vedere
implementarea masurilor prevazute in acel raport.
SECTIUNEA 7: Finanare
Pentru infiintarea societatii comerciale ELENYS PLANTS SRL se identifica un necesar
de finantare de 5 000 5 500 de euro, suma care se argumenteaza astfel:
pentru deschiderea unui magazn de desfacere, magazn care va comercializa atat plante
medicinale, cat si plante aromatice si de uz farmaceutic 1 500 2 000 de euro
achizitionarea unor seminte, a unor scule, utilaje, masinarii speciale pentru desfasurarea
activitatii 2 000-2 500 de euro
Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2007 2013 (PNDR), document elaborat la
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, detaliaza modul concret in care sunt finantate
investitiile
din
Fondurile
Europene
pentru
Agricultura
si
Dezvoltare
Rurala.
Masurile PNDR sunt incluse in 4 Axe prioritare pentru finantare prin FEADR, dintre care puteti
avea in vedere Axa I - Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic (Masura 112Instalarea tinerilor fermieri; Masura 121- Modernizarea exploatatiilor agricole; Masura 123Cresterea valorii adaugate a productiei agricole si forestiere; Masura 141- Sprijinirea fermelor
agricole de subzistenta; Masura 141- Infiintarea grupurilor de producatori) si Axa III Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale (Masura 312Crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi).
O ultima varianta ar fi, banii proprii, economisiti de parintii mei care ar putea s mi pun
la dispozitie pentru demararea afacerii avand in vedere ca marele avantaj al cultivarii plantelor
medicinale este ca acestea au un randament foarte ridicat, iar asta inseamna profit rapid. Pentru a
incepe aceasta afacere este nevoie de un hectar de teren care trebuie pregatit, conform cerintelor
specifice fiecarei culturi in parte.
Cu o investitie minima de 800-1.000 euro, aceasta afacere poate fi demarata oricand mai
ales ca se pot obtine si fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana pentru achizitionarea de
utilaje si echipamente noi, precum si pentru construirea unui sistem de irigatii.
Investitia initiala presupune si cheltuielile de aprovizionare cu seminte ecologice necesare
primei culturi. In functie de fiecare cultura in parte si de recoltele obtinute, inca din primii trei
ani se obtine profit de aproximativ 6.000 de euro, insa doar dupa trei ani plantele pot fi
valorificate ca fiind ecologice, iar profitul se tripleaza in unele cazuri.
Flexibilitatea structurii potrivit fluctuatiilor pietei se va asigura printr-o relatie foarte buna
cu furnizorul, asigurnd din timp stocurile necesare de materii prime. Totodata, se vor distribui
produse de o foarte buna calitate, nemai fiind nevoie s se intervina ulterior, Se va tine cont, de
asemenea, de perioadele in care compania are o activitate intensa, peritada cuprinsa intre
primavara toamna, si astfel se vor asigura din timp stocurile si totodata se va face o programare
foarte riguroas a lucrarilor respectandu-se in primul rand termenele stabilite.
Ca in orice afacere, si in acest caz exista un element pe care se bazeaza cea mai mare parte
a reusitei. n acest caz, secretul reusitei il reprezinta consultantul impreuna cu inginerul
20
agronom, cei care trebuie sa posede o serie de cunostinte de baza referitoare la noile trenduri in
cultivarea plantelor.
SECTIUNEA 8: ACHIZITIILE
Serviciile ale firmei vor necesita, pe langa implicarea resurselor umane, si utilizarea unor
resurse materiale, si anume:
1. Masina electrica de arat-motocultor (recomandata pentru diferite tipuri si forme de teren,:
12 770 de RON+TVA inclus;
2. Aerator electric (folosit la inlaturarea muschiului, buruienilor si a ierbii in exces) : 600 de
RON+TVA inclus;
3. Pompa de stropit cu piston (utilizata pentru stropirea plantelor; capacitate de 12 litri) :
1300 RON+TVA inclus;
4. Distribuitor seminte/fertilizatori 12 litri (utilizat pentru distribuirea fertilizatorilor si a
semintelor) : 180 RON+TVA inclus;
5. Afanator sol (folosit pentru maruntirea solului, pentru pregatirea acestuia pentru
insamantari : 160 RON+TVA inclus;
6. Plantator (utilizat in plantarea rasadurilor) : 6000 RON+TVA inclus ;
7. Grebla (utilizata pentru greblarea frunzelor, a ierbii taiate si a deseurilor din gradina) : 40
RON+TVA inclus;
8. Sapaliga (pentru sapare, taiere buruieni, aerare, maruntire si nivelare; lungime coada 150
de cm) : 40 RON+TVA inclus;
9. Cazma 40 RON+TVA inclus;
10. Seminte i ngramant care pot varia in functie de speciile de plante cultvate;
Pe langa toate acestea, firma noastra va mai trebui sa achizitioneze si o masina, masina ce va fi
utilizata pentru deplasarea la teren, precum si pentru transportul echipamentelor, utilajelor si
materialelor necesare. (achizitionarea unei astfel de masini se va avea in vedere in primele opt
luni de la demararea afacerii, pentru inceput, insa, ne vom folosi de masina noastra personal).
Pe langa toate aceste mai am nevoie de un ghid practic cu privire la: aspectele generale privind
tehnologia cultivarii de plante medicinale si plante aromatice ecologice: amplasare, lucrarile
solului, samanta si semanatul, combaterea buruienilor in sistem ecologic, masuri de preventie si
21
SECTIUNEA 9: MARKETING
S.C. ELENYS PLANTS SRL va urmari, pentru inceput, o strategie de consolidare.
Intrucat, piata pe care firma noastra are intentia sa patrunda este o piata in curs de dezvoltare,
vom urmari sa ne consolidam pozitia in raport cu concurentii si, implicit, vom urmari cresterea
cotei de piata a societatii intr-un ritm, de ce nu, egal cu cel de dezvoltare a pietei.
Prin consolidarea pozitiei in raport cu concurentii vom avea in vedere sa fim intotdeauna cu un
pas inaintea lor, vom incerca implementarea de solutii inovatoare in tot ceea ce vom realiza, vom
incerca sa fim noi cei ce dam startul unui joc nou si vom incerca, de altfel, ca la sfarsitul
jocului tot noi sa fim cei din fruntea clasamentului.
Firma noastra, prin strategia de concentrare pe care o va pune in practica, odata cu
intrarea pe piata, va avea deja un segment de piata bine stabilit inca dinainte si va sti cu siguranta
cui sa se adreseze, va sti care-i sunt potentialii clienti. Astfel, prin aceasta strategie se vor
economisi timp, dar si bani.
In ceea ce priveste politica de pret, S.C. ELENYS PLANTS SRL, pentru inceput, va
adopta o lista de preturi asemanatoare concurentei si in stricta legatura cu calitatea serviciilor
prestate sau cu calitatea produselor achizitionate.
Pentru promovarea imaginii societatii se va apela la o agentie de publicitate. Prin
intermediul acesteia vom incerca sa ne promovam cat mai bine, vom incerca sa ne facem
cunoscuti segmentului de piata pe care il urmarim. Ca mijloc in acest sens, societatea va incerca
sa se faca cunoscuta prin intermediul mass-mediei, afisajului stradal, diverselor printuri trimise
prin posta si prin tot soiul de astfel de tehnici de promovare.
Luand in calcul si segmentul de piata mai ocupat, dar nu numai, firma noastra va intentiona sa-si
deschida si un site pe internet (www.elenysplants.ro), astfel incat, prin cumpararea de catre firma
noastra a unui spatiu publicitar pe motoarele de cautare, cei interesati ne vor putea accesa
pagina printr-un click pe banner-ul nostru online.
22
Puncte forte:
Un prim punct forte al afacerii noastre ar putea fi reprezentat de faptul ca afacerea isi are un
public tinta foarte bine stabilit ar putea reprezenta un punct forte deoarece stim exact cui
trebuie sa ne adresam, ce clienti trebuie sa avem in vizor.
Urmarim ca in afacerea noastra calitate resurselor umane sa fie una foarte buna si mai exact
urmarim ca personalul pe care il angajam sa fie unul cu experienta in domeniu, un personal care
sa aiba propria initiativa si care sa se implice in tot ceea ce face.
Suntem o echipa , dinamica, cu dorinta de a excela in acest domeniu.Dorim sa ne implicam
in domeniul cultivarii si comercializarii plantelor medicinale si , de ce nu, sa implementam
solutii inovatoare, sa creem noi tendinte.
Certificarea produselor ecologice este sprijinita financiar de Ministerul Agriculturii
Puncte slabe:
Lipsa relatiilor, concretizata prin necunoasterea furnizorilor constituie un punct slab al
nostru.Fiind la inceput de drum, credibilitatea redusa in fata furnizorilor ne-ar putea clasa in
spatele concurentilor.
Resursele financiare limitate ar putea reprezenta un alt punct slab, punct slab deoarece nu ne-ar
putea lasa sa ne punem ideile in aplicare asa cum am vrea noi.
Fiind nou-intrati in acest domeniu si implicit pe aceasta piata, posibilitatea de avea acces la
toate informatiile va fi una redusa. Astfel, vom intampina greutati la inceput deoarece un vom
avea un acces atat de mare la informatiile pe care ni le-am dori, informatii referitoare la ceea ce
se cere pe aceasta piata, la tendinte nou-aparute , etc.
Un alt punct slab ar putea fi reprezentat de lipsa experientei in domeniu. Neavand experienta
necesara in domeniul culturilor plantelor medicinale i aromatice , la inceput ne va fi putin greu
sa constientizam tot ceea ce se cere.
Ca orice alta firma ce intra pe piata, costurile mari de productie sunt un punct slab.
Oportunitati:
Cultivarea planetelor medicinale si aromatice este favorizata de conditiile pedo-climaterice din
tara noastra ar putea fi o oportunitate pentru noi.
O alta oportunitate o constituie ritmul rapid de dezvoltare a pietei. Cu cat piata se dezvolta mai
repede, cu atat afacerea noastra va fi mai profitabila.Atat pe piata interna cat si pe cea europeana,
cererea este in plina ascensiune..
24
Schimbarea mentalitatii cetatenilor romani ar putea fi tot in favoarea noastra. Astfel, cetatenii
romani vor dori sa fie in pas cu ceea ce se poarta, vor dori si ei sa adopte stilul occidental,
modern, iar consumul de plante naturale este o tendinta moderna.
Investitia initiala este mica in raport cu venitul mediu obtinut.
Amenintari:
O prima amenintare o constituie concurenta de pe aceasta piata .Ca in orice alta afacere
concurenta reprezinta o amenintare.
Succesiunea celor patru anotimpuri reprezinta o amenintare pentru afacerea noastra deoarece
aceasta afacere, cel putin pe timp de iarna, un este atat de profitabila si asta din cauza faptului ca
in aceasta perioada a anului nu se pot face culturi, intrucat solul este inghetat.
Mediul ostil de afaceri ne-ar putea impiedica si nu am putea face tot ceea ce ne dorim.
Procesul inflationist din economie ar putea fi o alta amenintare si asta deoarece ne-ar putea
determina sa crestem preturile, intrucat si costurile noastre vor fi mai ridicate.
Puncte forte
Puncte slabe
Oportunitati
Amenintari
Lipsa relatiilor
(necunoasterea
furnizorilor)
Concurenta de
pe piata
Calitatea
resurselor umane
Resursele
financiare limitate
Ritmul rapid de
dezvoltare a pietei
Procesul
inflationist din
economie
Echipa dinamica si
cu dorinta de a
excela in domeniu
Costurile mari de
productie
Investitia initiala
este mica
Succesiunea
celor patru
anotimpuri
25
Certificarea
produselor
ecologice
Lipsa experientei
in domeniu
Schimbarea
mentalitatii
cetatenilor romani
Mediul ostil de
afaceri
Concurenta de pe aceasta piata nu este foarte mare, intrucat pe piata nu s-au dezvoltat
foarte multe firme cu acest obiect de activitate. Pe viitor insa, este previzionata o crestere a
numarului de firme in acest domeniu, fapt datorat si accesarii tot mai mari de fonduri europene in
ultima perioada de timp. Astfel, in prezent, pe piata se regasesc numeroase firme cu un obiect de
activitate asemanator, ce ar putea fi considerate concurente. Printre cele mai importante se
numara:
VANIROMA SRL,NEAMT, ROMAN,0722/379445,vaniromasrl@yahoo.com
Descriere: Comercializeaza plante medicinale si aromatice, comercializam plante medicinale :
paducel (flori si frunze), rostopasca, floare de soc, coada calului, vasc, menta, galbenele,
ciubotica cucului, coada soricelului, usturoita, floare de tei, catina, leurda. Comercializam atat
pentru import cat si pentru export.
Domeniu activitate: Plante Medicinale
SC MEDPLANT SRL,BIHOR, ORADEA,STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6
0259/411487,blagamedplant@yahoo.com,www.medplant.rdsor.ro
Descriere: firma noastra se ocupa de producerea plantelor medicinale pt intern si
export,ceaiuri,condimente(mustar pasta,ketchup) siropuri concentrate
Domeniu activitate: Plante Medicinale
ANIMA PLANT,BUCURESTI,STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis
021/2105941, 0744/303463,http://www.anima-plant.ro
Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si aromatice, plante medicinale si
aromatice, plante condimentare
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste
SANTO RAPHAEL SRL,BUCURESTI,BD. POMPEIU DIMITRIE,PROF., Nr. 3-5
021/2331950, 0788/423760, office@santo-raphael.ro,http://www.santo-raphael .ro
Descriere: Centru naturist de sanatate si laboratoare de produce naturale, ca ofera de remedii
naturale din plante medicinale si produse apicole, suplimente alimentare si cosmetice naturale
recomandate intr-o serie foarte larga de afectiuni, Tincturi simple, tincturi compuse, tincturi
pentru echilibrarea meridianelor si organelor energetice, plante medicinale si amestecuri de
plante medicinale, capsule, vitalizante si energizante, siropuri naturale, unguente naturale,
produse cosmetice de tratament si de intretinere, afrodisiace feminine si masculine, uleiuri
volatile naturale, Steaua divina
Domeniu activitate: Produse naturiste, medicina naturista, medicamente
MEDPLANT,BIHOR, ORADEA,STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6
0259/411487,blagamedplant@yahoo.com,www.medplant.rdsor.ro
Descriere: Societatea a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiect de activitate plantele medicinale
si ceaiurile medicinale si aromate. In prezent si-a largit gama de activitate producand ketchup,
mustar si siropuri., Producem ceaiui medicinale, aromate si ceai negru , plante medicinale ,
26
mustar, ketchup si siropuri., Pentru ceaiuri :Medplant si Kavaler , ketchupurile top, siropurile
top si mustarul medplant.
Domeniu: Plante medicinale
S.C. M.A. CRISTINA S.R.L.,IASI, IASI SOS. NATIONALA, Nr. 194
0232/233159, 0724/251860,office@market-pharma.com,http://www.market-pharma.com
Descriere: Producator de CEAI la pliculete utilizand materie prima de cea mai buna calitate .
distributor de lapte praf antidot , cacao; IMPORTATOR de linii procesare plante medicinale.,
CEAI DE TEI, MENTA, SUNATOARE , MUSETEL., ROMANIA
Domeniu activitate: Distribuitori, Plante Medicinale
OHMEDIUM SIN INVEST S.R.L.,BUCURESTI, STR. ABRUD, Nr. 140, Apt. 2
021/2228118, 0744/811537,office@ohmedium.ro, ohmedium@fx.ro
http://www.ohmedium.ro/electronica, http://www.ohmedium.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale
PHYTOCARITAS S.R.L.,HARGHITA, MIERCUREA CIUC
STR. VLADIMIRESCU TUDOR, Nr. 21, Apt. 22,0266/312695, 0744/875950
ezolya@hr.astral.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai
FARMACIA CHAMOMILLA S.R.L.,DAMBOVITA, GAESTI
STR. 13 DECEMBRIE, Nr. 40,0245/711768, 0245/710790
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale
FARMAPLANT S.R.L.,DOLJ, CRAIOVA,STR. UNIRII, Nr. 38-40
0723/358575, 0251/310020,farmaplant@rdscv.ro
Domeniu activitate: Plante medicinale, Farmacii, Produse Naturiste
FARMACIA BALSAM S.R.L.,ARAD, STR. SPITALULUI, Nr. 5,
0257/228800, 0257/233332
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale
PRODPLANT IMPEX S.R.L.,MURES, REGHIN
STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436
prodplant@rdslink.ro,http://www.netsoft.ro/prodplant
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures
PENEXPORT S.R.L.,ARGES, MICESTI,CAL. CAMPULUNG, Nr. 10
0248/219081,dieter.barolf@t_online.de, penexport@artelecom.net
http://www.penexport.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale in Bucuresti
S.N. PLAFAR S.A.,BUCURESTI,SPL. INDEPENDENTEI, Nr. 202A
021/3167105, 021/2248427,cabinet@plafar.com, sales@plafar.ro,http://www.snplafar.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai
BIONET S.R.L.,ARAD, CAL. ROMANILOR, Nr. 38-40, Bl. A3, Intr. B, Apt. 4
0257/280363, 0724/513125
Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale
ONEDIA DISTRIBUTION S.R.L.,ILFOV, PANTELIMON,STR. COPOSU CORNELIU, Nr. 4
021/3046211, 0725/197800,http://www.onedia.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai, Produse Parafarmaceutice, Produse Naturiste in
Bucuresti
27
Intr-o lume necrutatoare cum este cea a afacerilor orice greseala poate fi fatala si poti iesi
de pe piata instantaneu sau mai exact nu poti intra.In acest context ,trebuie sa iti formulezi foarte
bine ipotezele si riscurile activitatii intreprinse de tine .Pornind de la aceasta premisa noi am
incercat sa indentificam riscurile si ipotezele afacerii noastre bazandu-ne pe o analiza clara,
consistenta si plauzibila .
Nici un intreprinzator, nu poate avea certitudinea deplina asupra evolutiei viitoare a pietei
sale, a concurentilor sai sau a situatiei furnizorilor sai, pe scurt asupra conditiilor-cadru ale
activitatii sale comerciale.
Prin urmare noi trebuie sa luam in permanenta decizii care se bazeaza pe ipoteze si
asteptari,iar la fiecare decizie importanta sa ne gandim nu doar la consecinte, ci si la posibile
alternative de actiune.
O prima ipoteza este calitatea resurselor umane care fundamenteaza ideea noastra de
afaceri aceasta poate genera doua efecte unul pozitiv faptul ca persoalul angajant de noi este unul
responsabil si competent si alt efect negativ ca acesta sa nu intruneasca calitatile si abilitatile
necesare desfasurarii activitatii ,intr-un cuvant nu se ridica la inaltimea asteptatilor noastre.
A doua ipoteza se refera la conditiile meteorologice care pot afecta grav activitatea
noastra pentru ca noi nu ne putem desfasura activitatea decat pe o vreme frumoasa ,daca ne
gandim la inundatiile care au avut loc anii trecuti in Romania,sau la secete ne dam seama ca in
acesta conditii este mai greu cu agricultura.
O alta ipoteza se leaga de aprecierea sau deprecierea monedei europene care ne poate
aduce satisfactii sau insatisfactii deoarece noi lucram cu aceasta moneda.
Exista si ipoteza ca afacerea sa mearga bine ,iar clientii sa fie multumiti de produsele noastre de
noi si sa ne recomande prietenilor si cunostintelor.
28
Alta ipoteza este gasirea unor furnizori straini care vand la costuri reduse,iar noi putem
achizitiona materii prime ,marfuri, materiale consumabile si echipamente tehnologice pentru
activitatea noastra la preturi convenablile.
Riscul principal in cadrul afacerii intreprinse il prezinta faptul ca nu vom putea cotracta
creditul bancar de care aveam atata nevoie pentru demararea afacerii,daca nu il vom primi toate
planurile noastre de viitor sunt in zadar.
Un alt risc este legat de faptul ca putem intalni clienti rau platnici care nu vor dorii sa ne
plateasca .
Riscul sa nu putem platii la timp furnizorii pentru ca nu avem bani intru-cat clientii nu ne
au platit ,dar noi avem creanta asupra lor.
Alt risc importamt este cel al achizitionarii unor utilaje care au costat mult, dar nu dau
randamentele asteptate.
Riscul de a ne confrunta cu niste concurenti abili la schimbarile pietei care au preturi mai
convenabile ca ale noastre.
Pentru combaterea acertor riscuri ne vom gandi foarte bine inaite de a lua decii
importante si vom tine cont nu doar de consecinte ci si de posibilele alternative de actiune.
Pentru a lua in calcul riscurile definitiv si cu grad inalt de certitudine, ar trebui sa
includem preturile materiilor prime, inflatia si, bineinteles, riscurile meteorologice. Fiecare
dintre aceste tipuri de riscuri poate fi masurat, evaluat si gestionat sistematic in raport cu
activitatile specifice ale intreprinderii. Se intimpla rar ca intreprinzatorii sa fie afectati in aceeasi
maniera de toate riscurile financiare imaginabile.
De aceea, trebuie ca fiecare intreprinzator trebuie
1. sa constate ce riscuri ar putea sa constituie pericole in rapot cu activitatile sale si
2. in ce masura acest lucru ar putea greva succesul afacerii. deosebit de periculos este atunci
cind mai multe asemenea riscuri apar intr-o conjunctura dezavantajoasa si intreprinzatorul nu
este suficient de pregatit.
29
face cat mai productive pentru firma. Managementul resurselor umane eficient sincronizeaza si
perfectioneaza abilitatile candidatilor si angajatilor cu nevoile firmei.
Un sistem de management al personalului receptiv, ma va ajuta in acest proces si
reprezinta un factor cheie pentru dezvoltare.
Managementul resurselor umane este un proces de echilibrare. La o extrema, angajezi numai
persoane calificate care raspund nevoilor firmei. La cealalta extrema, pregatesti si perfectionezi
angajatii astfel incat acestia sa indeplineasca cerintele firmei. Majoritatea firmelor mici aflate in
expansiune, se incadreaza intre aceste doua extreme, de ex. angajeaza cei mai buni oameni pe
care-i gasesc si pe care si-i pot permite, dar recunosc de asemenea si nevoia de a pregati si
perfectiona atat angajatii actuali cat si pe cei nou veniti, pe masura ce firma se dezvolta.
Una dintre functiile managementului personalului se refera la modul de angajare si
pregatire a persoanelor potrivite, si abordeaza problema caracteristicilor unui sistem eficient de
management al personalului:
Evaluarea nevoilor personalului.
Recrutarea personalului.
Verificarea personalului.
Selectarea si angajarea personalului.
Orientarea noilor angajati in firma respectiva.
Decizii legate de probleme de compensatie.
O alta functie se refera la partea de training si perfectionare a managementului
resurselor umane.
O a treia functie se refera la modul in care sistemul de management al personalului
impreuna cu functiile de training si perfectionare contribuie la cresterea increderii angajatului si
la marirea productivitatii. Aceste trei functii accentueaza importanta unui climat bun de
management al resurselor umane si ofera sfaturi specifice pentru a crea un astfel de climat.
In firma prezentata voi externalizez serviciile legate de salarizare si administrare de
personal pentru a mi permite sa ma concentrez pe activitatile de management al resurselor
umane pe zona de dezvoltare. Elaborarea si implementarea unui sistem de evaluare a
performantei, proiectarea de planuri de dezvoltare individuale, planuri de cariera, training, sunt
cateva din activitatile care adauga valoare si contribuie la retentia angajatilor.
31
ANEXE
FI DE POST - ADMINISTRATOR
ACTIVITI PRINCIPALE:
1. ASIGUR APROVIZIONAREA CU MIJLOACE FIXE I CONSUMABILE
2. ASIGUR SERVICIILE/UTILITILE FIRMEI
3. ADMINISTREAZ SEDIUL FIRMEI
4. ASIGUR ASISTEN ADMINISTRATIV PENTRU NOI PROIECTE
ATRIBUII PRINCIPALE (i sarcini aferente):
1. Asigur aprovizionarea cu mijloace fixe i consumabile
Centralizeaz necesarul de mjloace fixe i consumabile
Contacteaz furnizori i negociaz condiii financiare favorabile firmei
Asigur respectarea bugetului alocat
32
Titular de post
Data
SPECIFICAIILE POSTULUI
Gestionare/arhivare documente
APTITUDINI I DEPRINDERI NECESARE:
Aptitudine general de nvare
Aptitudini de comunicare oral i scris
Abiliti de negociere
Aptitudinea de a lucra cu documente
Planificare i organizare a operaiilor i activitilor
Respectarea instruciunilor orale i scrise
Culegere/clasificare/interpretare/transmitere a informaiilor
CERINE PENTRU EXERCITARE:
Integritate fizic
Inteligen
Atenie concentrat i distributiv
Rezisten la stres
Uurin i claritate n exprimare
Comportament adecvat (limbaj, vestimentaie, reguli de politee)
CARACTERISTICI DE PERSONALITATE: spirit tehnic, uurin n manipularea fizic i
ordonarea obiectelor n mediul de lucru, spirit practic, eficient, ordonat, sociabilitate, tact,
amabilitate.
35
ACTIVITI PRINCIPALE:
1.
2.
3.
SERVETE CLIENII
Titular de post
SPECIFICAIILE POSTULUI
NIVEL DE STUDII: minim liceul (diplom de bacalaureat)
EXPERIEN:
Nu este obligatorie
38
40
FI DE POST- OFER
DENUMIREA POSTULUI: OFER
RELAII IERARHICE:
este subordonat: INTREPRINZATORULUI
are n subordine: nu are angajai n subordine
RELAII DE COLABORARE (MEDIUL INTERN): cu personalul din firm, cu contabilul
ef, cu contabilul casier, cu agenii de vnzri, cu generalistul de resurse umane.
RELAII DE REPREZENTARE: cu clienii firmei, furnizorii firmei, reprezentana service
auto abilitat , compania de asigurri abilitat.
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de a asigura transportul mrfii din depozitul firmei la
clieni n condiii optime.
41
fr reclamaii n livrare;
Permis de conducere;
Certificat de nmatriculare;
Act de identitate;
Foaie de parcurs;
42
43
AUTORITATEA POSTULUI:
Anun imediat agentul pentru urmtoarele situaii :
Foaia de parcurs;
Titular de post
SPECIFICAIILE POSTULUI
NIVEL DE STUDII: medii (diplom de bacalaureat)
EXPERIEN: minim 1 an ntro activitate similar de distribuie
CUNOTINE NECESARE:
Regulamentul privind circulaia pe drumurile publice
APTITUDINI I DEPRINDERI NECESARE:
Rezisten la stres i la efort fizic prelungit
Aptitudini de comunicare
Aptitudini de calcul matematic
Aptitudinea de a lucra cu documente
Respectarea instruciunilor orale i scrise
CERINE PENTRU EXERCITARE:
Permis de conducere categoria B, minim 3 ani
45
CERERE DE ANGAJARE
Domnule Director,
46
Subsemnatul, .domiciliat in
.., str. , nr. ., bloc
.., etaj ., ap. , telefon nr. ., de profesie
.., va rog respectuos a-mi aproba angajarea in cadrul societatii pe care
o conduceti in functia de Mentionez ca am o vechime in aceasta functie de
..
ani,
am
mai
lucrat
la
urmatoarele
societati:
..................
Data:
Semnatura
Aceasta procedura este valabila pentru toate posturile existente sau care urmeaza sa fie nfiintate
n cadrul SC ________________ SRL.
4. Responsabilitate si autoritate:
a.Manager departament: Persoana care completeaza solicitarea de personal n cadrul
departamentului pe care l conduce n vederea acoperirii unui post vacant sau n vederea
nfiintarii unui post nou;
b.Director departament: Persoana care verifica si avizeaza solicitarea de recrutare naintata de
managerul de departament;
c.Director resurse umane: Persoana care verifica si avizeaza solicitarea de recrutare naintata de
catre responsabilul de resurse umane;
d.Director General: Persoana care aproba solicitarea de recrutare naintata de catre Directorul
Resurse Umane.
e.Asistent resurse umane: Persoana care nregistreaza solicitarea de recrutare si desfasoara
procesul de recrutare pe baza solicitarii de recrutare.
Politica de recrutare:
Egalitatea de sanse la angajare
- SC ________________ SRL asigura egalitatea de sanse la angajare. Posturile vacante sunt
scoase la concurs cu informarea tuturor angajatilor. Toate posturile vacante sunt aduse la
cunostinta angajatilor prin afisarea la avizier si/sau pe cale electronica.
- Criteriile de recrutare si selectie sunt strict de natura profesionala si n acord cu legislatia n
vigoare. Recrutarea n cadrul SC ______________ SRL asigura respectarea drepturilor tuturor
persoanelor care participa la procesul de selectie. n deciziile lor aferente prezentei proceduri,
reprezentantii SC ________________ SRL responsabili cu procesul de recrutare se vor baza
exclusiv pe criterii obiective, relevante pentru specificul fiecarui post vizat, asigurnd evitarea
oricarei forme de discriminare directa sau indirecta, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala,
caracteristici genetice, vrsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica,
origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate
sindicala.
- n cazul vacantarii unor posturi cu norma ntreaga, angajatii SC ___________ SRL n baza unui
contract cu fractie de norma vor fi invitati sa participe la procesul de selectie.
- n cazul n care printre candidatii aflati n etapa finala a selectiei se afla la egalitate de punctaj
un candidat extern si un candidat intern, prioritatea la angajare va fi acordata candidatului intern.
Comunicarea n procesul de recrutare si selectie
- n comunicarea legata de procesul de recrutare si selectie, SC _________________ SRL va
asigura transparenta si respectarea demnitatii umane.
- Toate cererile de angajare primite vor beneficia de un mesaj de confirmare a nregistrarii
candidaturii depuse. Termenul maxim de raspuns este de 5 zile lucratoare.
- n elaborarea continutului anunturilor de recrutare si pe durata procesului de selectie toate
elementele de informare transmise candidatilor vor avea un caracter obiectiv si realist, evitnd
formularea unor conditii false sau exagerate cu privire la atributiile, responsabilitatile, beneficiile
postului anuntat.
Continuitatea procesului de asigurare a necesarului de personal
- n SC ________________ SRL recrutarea este o activitate cu caracter preventiv si permanent.
Posturile vacante se ocupa de catre cei mai buni candidati identificati n urma selectiilor
succesive. Datele cu privire la candidatii care ntrunesc cerintele pentru angajare, dar care nu sau situat pe primul loc n competitia pentru postul vacant sunt pastrate n baza de date a
48
Art.2 Personalul prevzut la art.1 are obligaia ca, pe perioada detarii sau delegrii la alte
uniti, s respecte att prevederile cuprinse n prezentul regulament ct i reglementrile proprii
ale unitilor respective.
Art.3 Prin aplicarea prezentului regulament, salariaii societii au obligaia s dovedeasc
profesionalism, cinste, ordine i disciplin, s-i asigure exercitarea corecta a atribuiilor stabilite
n concordan cu Regulamentul de organizare i funcionare i cu Contractul Colectiv de
Munc.
Art.4 Salariaii..au obligaia s pstreze secretul profesional. Nici un
salariat nu are dreptul de a folosi sau dezvlui nici n timpul activitii, nici dup ncetarea
acesteia, fapte sau date care, devenite publice, ar duna intereselor ori prestigiului
.. .
Salariaii..nu pot uza, n folos personal, de informaiile de serviciu pe care
le dein sau de care au luat la cunotin n orice mod.
Art.5 Salariaii.nu pot deine funcii n regiile autonome, societatile
comerciale ori n alte unitati cu scop lucrativ, la societati comerciale cu capital privat aflate n
concuren direct cu societatea.
Art.6 Salariaii societii au obligaia c n exercitarea atribuiilor ce le revin s se abin de la
exprimarea sau manifestarea convingerilor politice.
Art.7 Regulamentul de ordine interioar cuprinde politica de disciplin i organizarea muncii,
igiena i securitatea muncii, obligaiile conducerii, obligaiile i drepturile salariailor, innd
seama i de urmtoarele reguli:
a) dreptul de asociere sindical este garantat salariailor, n condiiile legii. Cei interesai
pot, n mod liber, s nfiineze organizaii sindicale, s adere la ele i s exercite orice
mandat n cadrul acestora.
b) salariaii se pot asocia n organizaii profesionale sau n alte organizaii avnd c scop
reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregtirii profesionale i protejarea
statutului lor.
c) salariaii i pot exercita dreptul la grev n condiiile legii.
d) n cadrul societii, unde salariaii nu sunt organizai n sindicat salariaii i pot alege
reprezentani n condiiile legii.
e) reprezentanii salariailor particip la stabilirea msurilor privind: condiiile de munc,
sntate i securitatea muncii salariailor n timpul exercitrii atribuiilor lor, buna
funcionare a societii.
f) reprezentanii salariailor i dau avizul n toate problemele de natura celor prevzute
mai sus precum i n orice alte situaii, la solicitarea conducerii societii.
g) avizul reprezentanilor salariailor are caracter consultativ i este ntodeauna dat n scris
i motivat.
h) prezentul regulament poate fi completat prin politici sau norme interne de serviciu.
51
CAPITOLUL II
Organizarea muncii
Art.8 Timpul de munc i de odihn
Conform legislaiei n vigoare, durata timpului de munc al fiecrui salariat este de 8 ore
efectiv pe zi, respectiv de 40 de ore sptmnal i se realizeaz prin sptmna de lucru de 5 zile.
Programul normal de lucru n zilele de luni pn vineri inclusiv, ncepe la ora i se
termin la ora .
Rmnerea n cadrul societii peste programul normal de lucru, se face numai cu
aprobarea conducerii acesteia.
Durata timpului de munc n condiiile deosebite pentru persoanele care i desfoar
activitatea n astfel de condiii, fr c aceasta s duc la o scdere a salariului, se stabilete de
conducerea societii;
Conducerea societii i rezerv dreptul, respectnd limitele i procedurile impuse de
legislaia n vigoare de a modifica programul de lucru n funcie de nevoile serviciului.
nainte de nceperea programului de lucru, precum i la sfritul orelor de program,
salariaii sunt obligai s semneze condica de prezen de la compartimentul sau locul de munc
unde sunt ncadrai.( Conductorul locului de munc) are obligaia s vizeze zilnic condica de
prezen, la nceperea i la sfritul programului de lucru.
Salariaii care ntrzie de la programul de lucru stabilit, trebuie s raporteze superiorului
ierarhic situaia, chiar dac este vorba de un caz de for major. n afara cazurilor neprevzute,
toate absenele trebuie autorizate n prealabil de superiorul ierarhic. n cazul n care absena s-a
datorat unui motiv independent de voina celui n cauz ( boala , accident etc.) superiorul ierarhic
trebuie informat imediat, acesta fiind cel n msura s aprecieze, n toate cazurile, dac este
necesar s se ia masuri sau s se propun msuri disciplinare.
(Conductorul locului de munc) rspunde de organizarea i tinerea evidenei proprii
privind concediile de odihn, concediile fr plat, zilele libere pltite, nvoiri de la program i
alte aspecte care privesc timpul de munc i odihn al salariailor.
Art.9. Concediul de odihn, concediul medical i alte concedii
a) salariaii au dreptul, n condiiile legii, la concediu de odihn, la concedii medicale i la alte
concedii.
- Toi cei menionai la alin.a) au dreptul, n fiecare an calendaristic, la un concediu de
odihn pltit, cu o durat minim de zile n raport cu vechimea lor n munc, astfel:
b) Concediul de odihn se efectueaz, de regul, integral sau se poate acorda fracionat dac
interesele serviciului o cer sau la solicitarea salariatului dac nu este afectat desfurarea
activitii, cu condiia ca una dintre fraciuni s nu fie mai mic de 15 zile lucrtoare.
c) n afara concediului de odihn, salariaii au dreptul la zile de concediu pltite, n cazul
urmtoarelor evenimente familiale deosebite:
- cstoria salariatului 5 zile;
- naterea sau cstoria unui copil - 3 zile;
- decesul soului sau al unei rude de pn la gradul II a salariatului - 3 zile;
Concediul pltit se acord, la cererea salariatului, de conducerea societii.
52
d) Salariatul trebuie s fac dovada prin certificat medical i s justifice absena n caz de boal,
sau eventual s anune probabilitatea absenei pentru cauza de boal.
e) n perioada concediilor medicale, a concediilor de maternitate i a celor pentru creterea i
ngrijirea copiilor, raporturile de munc nu pot nceta i nu pot fi modificate dect din iniiativa
salariatului.
f) n afara concediului de odihna n raport cu vechimea n munc, persoanele care lucreaz n
locuri de munc cu condiii vtmtoare, grele sau periculoase, beneficiaz de concedii
suplimentare, aprobate de conducerea societii n conformitate cu prevederile legale.
Art.10- Concediu fr plat
Personalul are dreptul la concedii fr plat n condiiile legii.
Evidena concediilor fr plat se va ine de ctre compartimentul de resurse umane, care
va urmri implicaiile acestora n vechimea n munc.
Art.11.- Ore suplimentare
Prestarea orelor suplimentare, peste durata normal de lucru, se admite numai cu
aprobarea societii.
a) Pentru orele lucrate peste durata normal a timpului de lucru sau n zilele de srbtori
legale ori declarate zile nelucrtoare salariaii au dreptul la recuperare cu timp liber
corespunztor n urmtoarele 30 zile sau cu plat unui spor de 75% la salariul de baz.
Art.12.- Delegarea, detaarea
Condiiile n care se efectueaz delegarea salariailor sunt cele reglementat de Codul Muncii.
CAPITOLUL III
IGIENA I SECURITATEA
Art.13. Conducerea societii are obligaia s asigure condiii normale de lucru, de
natur s le ocroteasc sntatea i integritatea fizic, dup cum urmeaz:
Instruciunile prevzute n prezentul Regulament de ordine interioar, impun fiecrei
persoane s vegheze att la securitatea i sntatea s, ct i a celorlali salariai din societate.
Fumatul n incinta societii n alt loc dect cel stabilit cu aceasta destinaie este cu
desvrire interzis ca i introducerea sau consumarea buturilor alcoolice.
n prezena semnelor evidente de comportament anormal al unei persoane datorit creia
aceasta ar putea s nu mai poat executa sarcinile de serviciu i care poate determina crearea unei
situaii periculoase, conducerea compartimentului va dispune un consult medical al salariatului
respectiv. Acest consult medical, va avea drept scop, respectnd secretul medical, precizarea unui
diagnostic, pronunarea unei atitudini, recomandarea unui tratament medical dac este necesar. n
ateptarea unei soluii definitive, persoanei n cauz i va fi interzis si mai exercite munc.
Salariaii beneficiaz de grupuri sanitare curate i dotate cu materiale de strict necesitate,
n vederea crerii unui confort necesar respectrii intimitii fiecruia, precum i pentru
prentmpinarea mbolnvirilor.
53
n dulapuri a unor produse insalubre sau periculoase, sau cu ocazia unor cazuri de for major,
conducerea poate dup ce a informat salariaii respectivi, s dispun deschiderea dulapurilor.
Deschiderea se va face n prezena celor interesai. n cazul absenei salariatului sau refuzul lui
de a participa la aciune, aceasta se va face n prezenta unui ter angajat.
CAPITOLUL IV
REGULI DE DISCIPLIN
Art.18. Recompense
Salariaii n urma realizrii sarcinilor la nivelul standardelor de performan stabilite prin
fia postului, pot beneficia de recompense potrivit legii.
55
56
57
CAPITOLUL VI
DISPOZIII FINALE
58
CONDUCEREA,
REPREZENTANII SALARIAILOR,
59