Virozele cutanate

Clasificarea clinica:
I.
II.

Epidermo viroze sunt interesati strict epidermului

virusurile nu au efect citocid
produc modificari de tip Hiperplazic
Epidermo neuro-viroze sunt interesati si epidermul si sist. nervos
virusul are efect de distrugere , efectul citicid

I.

A. Epi- viro Hiperplazice sunt date de PAPOVA virus care produce la niv
epid.
sunt contagioase , autoinoculare ( traumatisme)
o incubatie de cateva luni
nu produc imunitate
apar la orice varsta

Diverse tipuri de HPV ( HUMAN PAPILOMA VIRUS):

Veruci plantare HPV 1

V. Vulgare HPV 2 , 4
V. Plane HPV 3, 10
Epi. Displazie veruciforme HPV 5, 8, 9, 12, 14, 15, 17
Condyloma Accuminatum si Papiloame Bucale HPV 6, 11
Papuloza Bowenoida HPV 16
Neoplazie genitala HPV 16, 18, 31, 33, 35

Virusurile :

Epidermo trope au tropism exclusiv cutanate

Epidermo neurotrope au tropism si cutanat si nervos
1. Herpes H. Simplex
H. zona
Varicela
2. Pox virus Moluscum Contagiosum
Variola
Vaccina
Nodulii Mulgatorilor
Ectima Contagiosum
3. Papova V. Veruci, Vegetatii veneriene ( = Condiloama
Accuminatum)
4. Entero V. Exanteme veziculo buloase
Maculo papuloase
5. Adeno- virusuri Eruptii eritematoase
6. Mixo virusuri Pojar
Oreione
Gripa

Papova virusuri-veruci
1. Verucile vulgare 1mm-1cm
- Mai ales la copii
1

Mai ales pe fata dorsala a mainilor si a degetelor

Clinic mici ridicaturi, rotunde
cu suprafata neregulata
verucoasa, indurate , (suprafata tare),culoarea- de la galbui la cenusiu inchis
- Diag.dif epidermo-displazia veruciforma
Boala Darrier --- leziunile veruciforme din boala Darrier
Eritema Elevatum Et Diutinum
2. Verucile plane de cativa mm
cel mai frecvent la copii, rar la adolescenti
cel mai frecvent pe fata si dosul mainilor
Clinic mici papule, rotunde sau poligonale
cu suprafata neteda
de culoarea pielii normala
Diag.dif cu lichen plan
hipercheratoza fuliculara
3. Verucile filiforme = papiloame 2mm-4mm
-mai ales la femei
-mai ales pe gat, pleoape
Clinic
mici ridicaturi filiforme
pediculate
au varf keratozic
de culoarea pielii normale
4. Verucile plantare
- mai ales latineri
- mai ales la baza degetului mare si la calcai, in zonele de maxima presiune
- de la sali de sport bazin de inot,..
- Clinic
oarecum seamana cu Verucile Vulgare
dar nu e reliefat la suprafata pielii
evolueaza spre profunzime
spre extreemitatile nervoase si provoaca dureri violente
Diag.dif Durioame (bataturile)
care sunt numai ingrosarea stratului cornos si au o supraf. neteda si dura si nu contin vase.
5. Verucile digitale = Papiloame digitale
- apar mai ales la niv. scalpului si in barba
- grupate mai multe, in buchete
Clinic
sangereaza usor la accident (la contact cu piepten)
Tratament
cu Retinoizi Aromatici
6. Papiloamele mucoasei cavitatii bucale
- mici ridicaturi, rotunde sau plane
- cu coloratie alba - cenusie
Diag.dif epidermo displazia veruciforma Lewandowsky- Lutz ( este o boala ereditara )
veruci cu decubit acral, pot acoperi tot corpul, posibilitate de transformare maligna
7. Verucile seboreice 1cm- 2 cm
- apar la varstnici, diseminate pe trunchi
- suprafata neregulata
- la detasare lasa sa se vada papilele hipertrofiate
8. Vegetatiile Veneriene = Condiloma Accuminatum
- apar la adulti
2

in regiunea ano-genitala, se transmit sexual

Clinic
niste excrescente uniforme proeminente, izolate sau confluente
uneori leziuni foarte mari conopidiform sau muriform
suprafata neregulata, umeda, zemuinda
suprainfectata brazdata de santuri adanci
creasta de cocos --- numai in pliuri , urat mirositoare

Diag.dif cu Sifilidele Papulo Hipertrofice

cu aceeasi localizare
dar fara aspect vegetant
au baza de implantare mai larga
cu suprafata plana
slaninoasa
se numesc Condiloma Plata

- Aceste leziuni sunt pline de treponeme

- Iar RBW este pozitiv intens
Evolutie V. vulgare poate disparea spontan
sau se extinde
Vegetatiile Veneriene intotdeauna se extind
iau un aspect monstruos ( Vegetatiile Gigante Bushke-Lowenstein )
forma care se transforma in Carcinoma ( dupa ani de evolutie )
Tratamentul Verucilor :
General
Mecopar aport de Metionina
Retinoizi in leziuni excesive
Imunostimulatoare Levamisol, Isoprinosine
Local
Electrocoagulare
Laser
Crioterapia cu azot lichid
Pomezi cu 5 - Fluorouracil 5% ( Effudix Rocher )
- Gel-V-P.O.S in V. plantare
in V. plane juvenile
mai nou DNCB 0,1-1% ( stimuleaza imunitatea celulara care duce la disparitia verucilor )
infiltratii cu interferon Alpha
citostatice Bleomicina

Veruci plantare Acid Salicilic 16%

Acid Boric 16%
Vaselina 25 gr.
D.S. ext o aplicatie pe zi seara
V. seboreice Acid Salicilic 2gr.
Lanolina
Vaselina
aa 15gr.
Apa

aa 5g

Acid salicilic 1gr.

Vaselina 20gr

V. hiperkeratozice Acid salicilic 2,5

3

 Acid lactic 5

Vaselina 30 gr.
Levanisol ( deviati de tetrahidropirimidina ) DECARIS ( ROM )
Levamisol ( ROM )
Indicatii infestari cu Ascaris Lumbricoides
Necator Americanus
Strangyloides
Stercoralis
Ansylostoma Duodenale
Contraindicatii sarcina / alaptare / H. sensi
Reactii adverse cefalee, insomnie, convulsii, palpitatii, dureri abdominale, greturi, varsaturi, diaree. La
doze mari Leucopenie si Agranulocitoza
Int Alcool efect de tip disulfiram, anticoagulante orale, Fenitoina
Adm oral copii doza unica 25-50 mg. 3-4 ani
doza unica 50-100mg 6-14 ani
adulti doza unica 150 mg
seara, dupa masa, se repeta dupa 7-14 zile
Prez: cp 50 mg.- 100 mg.

Vegetatiile Veneriene

General Imunomodulare ( Levamisol, Isoprinosine)

Infiltratii cu interferon
Local Podofilina 25 40 % in oleu de vaselina
- spalam foarte bine dupa 6-8 ore de la aplicare
Podofilotoxina produs purificat
Electrocauterizare
Laser
Curetare
Azot Lichid
se poate aplica si Effudix

I.
B. Epidermo- viroze Degenerative
Moluscum Contagiosum este dat de un Pox virus , AND
e o afectiune virala contagioasa
apare la gat, fata, perigenital, axila, flancuri, fata interna a coapselor
Clinic Mici tumorete emisferice, ombilicate,
Culoare roz palid
Consistenta crescuta din care la presiune iese o subst. galbena cenusie
(= corpusculii de moluscum care reprez. epidermul necrozat si infectat de virus)
Tratament Lez. este raclata cu un varf de bisturiu si apoi se atinge cu tinctura de Iod
Electro- coagulare
I.

C. Epidermo- virosele Exudative :

Nodulii Mulgatorilor
Ectima contagioasa (=ORF)
Boala zgarieturii de pisica

Boala mana- picior- gura

Vaccina
4

1. Nodulii mulgatorilor sunt dati de un POX Virus

Contaminarea se face de la vaci, unde virusul produce pe uger lez. de Povavaccina, de aici se
contamineaza mulgatorii
Are o incubatie de 8-10 zile
Clinic : - lez nodulare , de culoare rosii violacee
- pe degetul de la maini
- lez. dure , nedureroase, 10 mm
- mai tarziu nodulii devin exudativi veziculo-buloase
se face crusta sub ea apare eroziuni.
- dupa 2-3 saptamani vindecare spontana ( lez. se resorb fara cicatrici)
Histo : - apare edem si vezicule malpighiene, edem dermic si infiltrate limfo-reticular
2. Ectima Contagioasa = ORF date de un POX virus
apare la oi
transmitere la om sau accidental sau ca boala profesionala
Clinic : - incubatie de 5-6 zile
- apoi apare lez. veziculo- pustuloase care in periferie au o zona eritemato violacee
- situate pe degete , in nr. mic
- mai tarziu lez. se acopera de crusta
- poate fi insotit de : limfangita, adenopatie
- vindecare spontana dupa 3-6 sapt., lasa cicatrici.
3. Boala zgarieturii de pisica = Limforeticuloza Benigna
Clinic : - lez. eroive pustuloase si
- furunculoide la locul de inoculare
- este insotit de : adenop. , limfangita, febra
- stare generala alterata
4. Boala mana picior gura determinata de Coxackie A 16 ( benigne)
apare la copii
Clinic : - apare ca un exantem papulo- veziculos
- si stomatita aftoida
5. Vaccina si variola
nu mai apare lez. omblicate, papulo pustuloase.
II.

asemanare :
- apare la tesuturile care devin din ectoderm
- lez. sunt vezicule grupate
- celulele infectate contin incluzii intranucleare
- virusul e izolat din tesuturi
- virusul ramane latent in org.
A. HERPES date de Herpes virus Hominis ( H.V.H)
vezicule grupate pe o baza eritematoasa
loc de electie reg. peribuco- nazala, obrajii, genital, reg. fesiera.
face parte din clasa : - V. Herpetice +
- toate au 2
- V. Varicelei +
Caract. comune :
- V. Zonei+
- sunt V. ADN
- Citomegalovirusiri+
- sensi la A. viral
- V. Epstein Barr
Epidermo nervo viroze:
A. Herpes Simplex
B. Zona Zoster

Clasificare : a. HVH 1 = Herpes Oral deasupra centurii pelviene

b. HVH 2 =Herpes Genital sub centura pelviana
Virusul inactiveaza rapid in exterior , in contact cu enzimele digestive
Se transmite numai prin contacte interumane directe, sarcina , de la mama la copil,
actul sexual.
initial apare Primoinfectie , apoi virusul persista in ggl. Nervos senzitiv al
tritoriului Primoinfectie si de
aici da recidiva
Cai de patrundere : - gura saliva
- cai aeriene sup.
- tesut conjunctiva
- mucoasa genital
- piele
Cai de diseminare : - hematogeneza lez. viscerale

- prin continuitate de la o celula la alta

- pe cale nervoasa
Astfel in anumite circumstante virusul prolifereaza si ajunge pe calea nervilor

periferici la piele de unde

produce Herpesul Recidivant al adultului.
Clinic : - ale Herpesului Simpex are 2 etape impo.:
a. Infectii primare apare la copii 6 luni- 5 ani
b. Infectia Herpetica Recidivant a adultului
diferenta este ca la al II-lea
- este absenta ( discreta) semnele generale
- eruptii cu dimensiuni mici, - vindecare spontana in 7-10 zile.
Etapele Herpes Simpex:
a. Primoinfectie Herpetic
- Cea mai frecventa la copii 6 luni-5 ani
- Mai ales aproape de varsta de 1 an ( dupa pierde AC materni)
( mama infectata cu H.V.H 1)
- 80-95% nu apare clinic mare lucru
- 10-15% manifesta prin : - o eruptie cutano-mucoasa profuza
- acuta
- febra
- rar simptomato. grava, zgomotoasa
- Anticorpii (AC) specifici antiherpetic apar la 4-10 zile de la infectie, dar nu
asigura protectie constanta.
- La nou-nascut exista AC materni transmisi prin placenta,care mentin pana la
4-6 luni, apoi scade pana la 2 ani( perioade in care au loc cele mai frecv.
Promoinfectii) si apoi cresc treptat pana la 5 ani.
- La tinerii peste 15 ani este present AC antiherpetic ceea ce arata o data
infectat toata viata ramane purtator de virus.
- De la 6 luni -5 ani bariera imuna este slaba si poate fi rupta usor prin :
- boli infectioase
- tulb. Digestive
6

-etc
Care permite virusului sa isi manifeste caract. Patogen.
Forme ale Primoinfectiei Herpetice:
1. Gingivostomatita Herpetica Acuta:
- cea mai frecv. manif. a infectiei Herpetice primare la copii
Clinic : - edem al cav. bucale
- vezicule f. Dureroase
- grupate pe mucoase: gingivale ,jugale, linguale, palatinale,a
vestibulului gurii,
mai rar amigdaliana.
- dupa ruperea veziculelor apar: eroziuni, si ulceratii f. dureroase
-insotite de : - adeno submandibulara sau cervi.,
febra.
- intre Primoinfectie si recidiva virusul exista latent in
org.
( in cazul H. Oral in ggl. Lui Gasser)
Diag. dif. :
Herpangina faringita veziculoasa dat de Coxackie A
Sindromul Stevens-Johnson
Gingivo-stomatitele din leucozele acute
Amigdalita streptococica
Diag. de certitudine :

Izolarea virusului din spalatura naso-faringiana si din sange.

2. Primoinfectia Herpetica la niv. Cutanat

- este rezultatul inocularii directe a virusului pe piele normala sau
- in urma unui traumatism.
- incubatie 5-7 zile
Clinic:
- eruptie veziculoase grupate
- pe un fond eritematos si edem
- insotit de : arsuri, durere ( curbatura), subfebril ( uneori febra 40)
- locatie : in zonele de trecere de la piele la mucoase: buze, nas, ploapa, reg.
Genitala
- vindecare dupa 7-10 zile
- formele grave se complica: cu tulb. Nervoase , meningite , meningo-encefalita.
3. Herpesul traumatic
- poate apare la copii ca infectie primara
- favorizat de : intepaturi , zgarieturi,
- inocularea la varful degetului duce la Panaritiu Herpetic: f. dureros,
- cu aspect de fagure si vezicule profunde
- sau cu aspect de flictena f. intinsa
4. Herpes palpebral
a) Blefarita
b) Keratoconjunctivita herpetica = Herpes Cornean= Keratita dendritica
- localizarea mai rare , dar grave , de Primoinfectie
7

- apare la copil ca o manif. De Primoin.

- iar la adult ca o recidiva herpetica
- poate duce la cecitate
Forma superficiala cu edem palpebral, conjunctivita Unilateral ,
veziculatie
- Si apoi eroziuni si ulceratii, insotite de fotofobie, dureri orbitale
- e mai usoara poate merge si la vindecare spontana
Forma profunda = Keratita disciforma
-are la baza o lez. Corneana in forma de disc,bie delinatat de restul corneei,
- duce la cecitate
5. Herpesul genital
- la ambele sexe
Clinic:
- cu manif. si primare si de recidiva
EV. la fel cu Herpes bucal
6. ECZ Herpeticatum
- apare la copii cu ECZ atopica unde V. Herpetic poate duce la una din formele
Variceliforme ale eruptiei Kaposi-Juliusberg o boala grava data: - prin
autoinoculare
- prin contactul cu pers.
Din familie
- sau prin personanul din spital cu
lez. Herpetice deschise
Clinic :
- un aspect polimorf cu eritem, vezicule, pustule grupate, pe o zona intinsa
EV :
- catre eroziuni, ulceratii, acoperite de crusta
- pot apare lez. Mucoase cu caract. Hemoragic
- in cazuri grave gangrene ( la subnutriti)
- formele usoare se remit in 8-14 zile
- formele mai grave pot complica : pleuro-pulmonar , gastro-intestinal
dg de precizie : - prin izolarea V. Herpetic
dg dif : - cu varicela, vaccina, variola

7. Herpes neo-natal
- este f. Grav
- apare la prematuri si subnutriti, 4-6 zile dupa nastere
- rezulta dintr-un Herpes Genital de Primoin. al mamei sau unui vierme
materm(cezariana)
8. Forma cut. Disem. Si septicemica :
- stare gen. F. Rea cu predominanta semn. Hepatice
- hepatita necrozanta, grava cu incter , purpura, hemo. mucoase, pneo. cu
semne de insuf. respi.
- semne cutanate : vezicule ( in din cazuri ) daca copilul ramane in viata
ramane cu multe semne
organice.
9. Meningo-encefalita:
8

- cu redoare a cefii, tulb. De constienta, crize convulsive, semne de HT

intracranian
EV :
- cel mai frecvent letal
b) Herpesul Recidivant
- V. Sta in latenta in ggl spinal senzitiv, glande lacrimale, salivare, etc
Clinic:
- la scaderea inmunitatii celulare date de diferite cauze se strica pentru putin
timp echilivrul intre
V. si org. apar recidivele care intereseaza adultul si are caract. : eruptii cu
dim. mici,
- Localiz. cele mai frecvente: bucale, faciale, genitale, digitale
- grupare de vezicule pe fond eritematos care lasa eroz. confluate, cu marg.
policiclice si microciclice,
acoperite de un exudat galbuii,
- recidivele apar pe acelasi teritoriu cutano-mucos, la interval regulat sau
neregulat
-infectii resp., gastro-duo.,sarcina,ciclu,oboseala,stress psihic,heptaita,
malarie,medicamente,expunere
la soare,boli de sist.,
- are o forma grava cu lez. ulceroase intinse daca se implica si o a2 a infectie
(ex:piocianic)
- Meningita si meningo-encefalita au prognastic grav.
Dg dif. :
- Herpes genital, eritem polimorf,sifilom,sancru moale,eroziuni traumatice
Dg de certitudine :
- sero-dg este pozitiv cand avem o crestere a niv. de AC serici( de cel putin 1-4
ori)
- cito-dg prin colorare pe lama ( experienta mare)
- izolarea viruslui din lez.:HVH 1 si HVH 2 se multiplica f. rapid si f. usor in culturile
de celule
uzuale ( lichidul din veziculele proaspete)
( virusul se inactiveaza f. Rapid- de aceea le vom lua din lez. recente si vor fi
inoculat imediat)
B. ZONA ZOSTER
- Este o epidermo-neuro-viroza
- O eruptie din lez. veziculoase grupate,
- Pe traiectul unui nerv senzitiv,
- Unilateral
- V. Zosterian = V. Varicelei ( clasa Herpes Virus)
- Studii imunoseroligice arata ca AC antivaricela sunt identici cu cei antizoster
- Se considera ca varicela este Primoinfectia la pesoane neimunizate
- In timp ce Zona este o boala secundara, care apare la pers. partial imunizate (de aici
caract. limitat al eruptiei)
- Boala corespunde reactivarii virulusului latent, care se gaseste la niv. ggl spinali, si
radacinilor posterioare corespunzatoare inca din timpul primei infectii de varicela
9

- ZZ apare mai frecv. la pers. varstnici, frecv. creste cu varsta, deasemenea si

gravitatea
- Cauze favorizante care activeaza V.(cauze care slabeste org):
Frigul, pneo, alte boli infectioase grave, intoxi medicam, sau cu alte subst ce
contin AS,AU,B metabolice (guta,diabet),stress, ciroza,fac. traunatici, iritatii
locale,leucoze,B Hodgkin,B neoplazice,
In general bolile care duc la scaderea imunitatii celulare
Clinic:
- durere f. intensa (simpt princi ) inainte sa apara eruptia cu ore sau zile
- durata si intensitatea cresc cu varsta
- arsuri, hiperestezie cutanata,
- durerea insista mult timp dupa vindecare
- zonele neoplazice sunt fara durere
Sindrom eruptiv :
- apare dupa durere peste 1-2 zile
- initial apare eritem ( pe teritoriul de distributie cut al unui nerv senzi)
- unilateral
- dupa 24 h apar vezicule grupate cu lichid clar
- care devin rapid purulente si chiar hemoragic
- veziculele pot conflua flictene
- acest proces duce la necroze intinse (= zona necrotica)
- cu cicatrici profunde
- apare adenopat reg constante, ggl mari si durerosi
Semne generale : febra, astenie, dureri neurologice.
EV:
- in 3 sapt (1,6 sapt) vinde spon
- dar durerea persista mult timp
Compicatii :
- suprainfectare, compli oculare (cecitate,manif resp, c-v, dige, uro-genitale)
- compli nervoase ( menin,paralizii,poliradiculanevrite,meningo-e)
Forme clinice:
a. Zonele Zos cefalice: apar pe traseul unor n. Cranieni
ZZ Oftalmica este cea mai frecv dupa cea intercostala
- cea mai grava ( duce la cecitate prin afec corneei)
- atingerea oculara este la din cazuri
EV : favorabile in 15-21 zile
- poate prinde irisul si corpiilor ciliari duce la irite si iridocicliete
- complicatii f grave : nevrite optice prin atrofie optica secundara
ZZ frontal frunte, pielea capului, reg temporala,1/2 ext a ploapei sup
ZZ lacrimala
ZZ nazala
- nerv nazal intern cu crize dureroase unilateral
- nerv nazal ext aripa si radacina asului,partea int a ploapei
sup,conjunctiva,cornee(forma cea mai grava)
ZZ maxilarului superior
- ploapa inf, obraz, reg genitala, buze sup
ZZ maxilarului inferior
10

- buza inf, barbie, limba ,inaintea V-ului ligual,

ZZ otica= sindr Ramsay Hunt
- dureri intense la niv timpanului si al conductului auditiv ext
ZZ buco-faringiana (n. IX,X)
-limba, val palatin, faringe, laringe

b. ZZ rahidiene
- intercostale, toraco-abd, occipito-cervicala,cervico-brahiala,abd-inghinala
- o forma deosebita de grava de ZZ

PIODERMITE
- Flora normala tegumentara (rezistenta) - bacterii saprofite de la supraf. pielii si intre
lamelele de keratina din stratul cornos : - Stafilococul alb
- Bac. Coryneiforme
- Streptococul Viridans
- Pityosporum ovale
- intre aceste specii si teg. s-au stabilit relatii de coabitare , de comensualitate.
- un microorg. izolat de pe teg. face parte din Flora rezistenta daca supravietuieste
si se multiplica
- alte microorg. de pe teg. daca se ataseaza si se multiplica contamineaza teg.
procesul se numeste Colonizare.
-Stafilococul aureu nu se multiplica pe teg. decat in zona perineala
- Flora normala tegumentara este prima linie de aparate a pielii in fata colonizarii
unor specii bacteriene patogene realizat prin :
Interferenta bacteriana capaci. unor specii bacteriene intr-un terit. cutanat de
a se opune colonizarii altor specii bacteriene diferite.
Activitate lipolitica det. aparitia unor acizi grasi nesaturaticu efecte inhibitorii
asupra florei bacteriene patogene.
manifestata in special de Propynibacterium acnes si coci
gram-poz.
Productia de antibiotice capabile sa inhibe dezv.unor microorg.
pielea are o mare capaci. de auto-dezinfectie
factorii fizici produc deshidratarea si desicarea microorg.
fact. fizici cu rol antibaterian sunt derivati din bacterii,
keratinocite, secretiile pilosebacee si sudorale ecrine.
- Integritatea cutaneomucoasa o formidabila bariera pentru invadatorii ext.
- Descuamarea continua a epidermului limiteaza populatia bacteriana tegumentara
Infectiile bacteriene:
1. Inocularea bacteriana Exogena printr-un traumatism
grataj pe un teg. intact
pe lez. cutanate preexistente: scabie, eczema,
pemfigus, ulcer venos
2. Infectie cut. de org. Endogena se poate dezv. printr-un focar infectios profund
pe cale hematogena
11

 pe cale limfatica
prin contiguitate (ex: supuratiile de org. dentara,
stafilodermiile propagate din
osteo-mielita,
manif. cuta. din septicemia
meningococica, etc)
- In apararea antiinfectioasa rol impo. revine sistemului imunocompetent
Piodermite totalitatea inf. cuta. det. de germeni Piogeni cel mai des Stafilococi
si streptococi

Stafilodermii = piodermite produse de stafilococi

- stafilococul este un coc gram-pozitiv, coagulazo-pozitiv
creste cu usurinta pe mediile uzuale ( geloza-sange)
dezv. colonii cromogene : aurii, albe si citrine
este cel mai patagen
- Stafilococul aureus produce si secreta un nr. de enzime si toxine (implicate in
patogeneza inf. Stafilocacice ) :
Enzime produse de Stafilococul aureus:
1. Catalaza :- apa oxigenata este produsa de toate tulpinile de Stafilococi
- productia de catalaza se coreleaza direct cu patogenitatea
2. Coagulaza : - este legata de membrana sau
- solubila
- produce formarea cheagului din plasma
-coagulaza legata de perete (= clumpimg factor) interactioneaza cu fibirinogenuldet.
activarea complementului.
3. Hialuronidaza : - det. hidrolizarea acizilor hialuronici din matricea acelulara
conjunctiva.
4. Beta-lactamazele : - sunt mediate e catre plasmide
- au un rol impo. in rezistenta la antibiotice
Toxine produse de stafilo. Aureus ( produse extracelulare care altereaza fctiile.
gazdei ):
1. Alfa-toxina: - o proteina heterogena
- actioneaza asupra unei mari varietati de membrane
celulare(eritrocite,leucocite,
Trombocite, fibroblasti, celulele HLA)
- det. hemoliza eritrocitelor
- injectarea sa subcutanata det. necroza
2. Beta-toxina : - ataca predilect sfingomielinele din eritrocite, leucocite si
fibroblasti.
3. Gama-toxina : - lizeaza eritrocitele.
4. Delta-toxina : - este hidrofoba si termostabila
- ea rupe membr. biologice printr-o actiune detergent-like.
5. Leucocidina : - actioneza doar asupra fagocitelor umane.
Exista 6 grupuri de stafilo. care au in comun capacitatea de a fermenta glucoza.
12

diferenta intre ele se face pe baza prezentei

coagulazei,fermentatiei lactozei si manitei
In Patologia cutanata sunt implicati stafilo.: - grup I si II
- tiputile fagice 80,81,77 si 71.
Habitatul normal al stafilo. : - fosele nazale sunt rezervorul pricipal de infectie
peste 20% din indivizi sunt purtatori cronici
de stafilo. Endonazal
60% sunt purtaori intermintenti
stare de purtator este influientata de varsta
f. inalta in primul an de viata
scade spre varsta scolara, apoi incepe din
nou sa creasca
stafilo. au un tropism marcat pentru foliculul
pilo-sebaceu
spitalul este princip. loc de selectare a
tulpinilor stafilo. rezistente
la antibiotice si in diseminarea
stafilodermiilor.
- si perineul.
Infectiile stafilo. cuta. au urm. Secvente: - adeziunea
- invazia
- chemotaxia polimorfonuclearelor (PMN)
neutrofile
Atunci cand S. Aureus invadeaza tegu. prin stratul cornos injuriat
Neutrofilele se vor acumula in portiunea subcornoasa a epiderm. pentru a fagocita
S. Aureus.
Neutrofilele vor interactiona cu stratul cornos opsonizat intr-o fagocitoza frustrata
amplifica injuria tes. invecinate.
Proteina A a stafilo. va promova interactiunea dintre keratinocitele cornoase si
neutrofile.
Peptidoglicanul det. opsonizarea (= invelirea stafilo. de catre C3 si/sau Ig)
Omorarea stafilo. in vacuolele de fagocitoza ale fagocitelor se face prin actiunea
radicalilor toxici de O2.
Sindromul JOB eczema recurenta, infectii cronice cuta. repetate si abcese reci
Sindromul Chediak-Higashi albinism, infectii repetate cu S. Aureus, iar dpdv
citologic prin prezenta in fagocite a unor granule gigante.
Sindromul Wiskott-Aldrich
Sindromul Down.
Stafilodermiile se clasifica in:
I.
Stafilodermiile pilosebacee:
1. Foliculite :
a) Superficiale : - ostiofoliculita
b) Profunde : - acute : orgeletul, foliculita narinelor
- subacute : sicozisul stafolococic
13

2.
II.
III.
IV.
1.
2.
3.
4.

- cronice : sicozisul lupoid,foliculita decalcanta,foliculita

cheloida a cefei.
Perifoliculite : - furunculul si furunculoza
- carbunculul.
Stafilodermii ale glandelor sudoripare : - hidrosadenita
- abcesele multiple ale sugarilor.
Stafilodermii unghiale si periunghiale: - onixisul
- perionixisul.
Stafilodermii ale pieli glabre :
Exofitice : - botriomicomul
- piodermita vegetanta.
Eritemato-scuamoase : - eritrodermia exfoliativa Ritter von Rittersheim
- scarlatina stafilococica.
Buloase : - impetigoul bulos
- sindromul Lyell infantil.
Necrotice : - stafilodermia necrozanta maligna a nou-nascutului.

I. 1. Foliculite
a) Foliculite superficiale localizare in pielea paroasa a capului la copii si adultii
tineri
in barba sau pe fetele antero-ext. ale coapselor la
adult
Clinic lez. izolata, o mica pustuleta superficiala, centrata de un fir
de par si inconjurata
de un halou eritematos.
ale scalpului, la copii insamantarea fie din fosele nazale,
fie din mediul ext.
la adult, localiz. din barba este data de o implantare
vicioasa a firului de par si
de o tehnica incorecta a barbieritului.
ale coapselor sunt date de frictiuni repetate ale unei
vestimentatii mulate pe
corp si o insuficienta igiena corporala sau vestimentara.
b) Foliculite profunde:
2.b. - subacute : - Sicozisul stafilococic este o stafilodermie subcuta
localiz. in barba adultului
infectia depaseste ostiul folicular si patrunde
in profunzimea
folicului pilos un abces folicular in buton
de camasa
Clinic forma unor papule roze sau rosii violacee
cu sediul perifolicular, surmontate de mici pustulete
lez. au tendinta de a conflua in anumite reg. (mustata) intr-o placa
EV este subacuta si putin inflamatorie
firul de par se epileaza cu dificultate.
Dg. Dif. sicozisul tricofitic produs de dermatofiti zoofili
- EV. Acuta, caracter mai inflamator, firele de par se
epileaza usor
14

- in plus lez. pot conflua in placi mult mai frecv. decat

in sicozosul stafilo.
la rasa neagra dg dif cu pseudo-foliculita a barbii fire de par
incurbate.
3.b. Foliculite cronice :
- Sicozisul lupoid este un sicozis cronic
Clinic conflueaza intr-o placa unilaterala cu o extensie centrifuga
pustuloasa
si centrul atrofo-cicatricial
sicozisul lupoid si foliculita decalvanta alopecie caracteristica
prin
atrofia papilei proprii a firului de par
Dg. Dif. cu lupusul tuberculos plan
cu lupusul eritematos cronic
- Foliculita cheloidiana a cefei apare mai ales la barbatii de peste 35 ani,
picnici,cu gat gros
indivizi obezi, cu sindr. Seboreicse numeste acnee
cheloidiana a cefei
din cauza microtraumatismelor repetate exercitate
de guler
Clinic bandelete fibroase, reliefate, cu aspect cheloidian,ici-colo fire de par
inconjurate de foliculita.
EV cronica, boala rebela la tratament
I. 2. Perifoliculite
a) Furuncul este o perifoliculita acuta necrotica
localiz. pe orice teritoriu cuta.
mai ales pe fese, coapse, perineu,gat,fata,antebrate
lez. poate fi unica/multipla
mai ales la sugari, adolescenti sau pers. in varsta
Clinic debuteaza ca o induratie dureroasa a teg. perifolicular
epiderm. devine rosu, edematos,cald si dureros,
se accentueaza progresiv, poate fi si pulsatil
in 7-10 apare o fluctuenta si o pustula centrala
apoi o fistulizarese evacueaza un puroi galbui-cremosramane
crater profund,
in fundul caruia se vede un depozit galbui aderent,necrotic,
burbionul
dupa eliminarea continutului durerea scade mult,
repararea tisulare mai dureaza cateva zile
Starea generala este influen. atunci cand sunt mai multi furunculi care EV.
Concomitent
in aceste cazuri apare febra+adenita regionala.
b) Furunculoza este aparitia subintranta a mai multor furuncului si evolutia lor
prelungita.
ea apare cand exista acnee, seboree,muncitori care manipuleaza
hidrocarburi
sau la pers. cu diabet, alcoolism, anemii
severe,leucopenii,hipogamaglobulinemie,
Malnutritie.
c) Carbunculul (=Furunculul antracoid)este o agregare de mai multi furunculi
15

apare mai ales la barbatii adulti in reg. cefei

apare mai ales la diabetici, bolnavi cu If.
Cardiaca,etilici,
dupa trat. iumunosupresoare sau
corticoterapie.
intre ei se stabilesc numeroase fistule,iar
necroza este masiva.
Starea gen. intens alterata, febra, varsaturi,prostratie.
EV spre profunzime, poate interesa tes. grasos
poate produce deschideri multiple in stropitoare.
d) Stafilodermia maligna a fetei forma topografica gravisima a furunculului fetei
localiz. in reg. buzei sup., santul nazo-genian
Clinic edem f. important,
Complicatii redutabile tromboflebita sinusurilor laterale si a sinusurilor
cavernoase, letala.
EV rapid spre profunzime
maligna spre tromboflebita apare in cazul foliculitelor profunde
endonarinare traumatizate.
II. Stafilodermii ale glandelor sudoripare
a) Hidrosadenita o srafilodermie recidivanta a glandelor sudoripare apocrine
mai frecv. in axilele femeilor tinere
aprare prin obstructia ductului mamar, datorita maceratiei sau
utiliz.
antiperspirantelor sau dezodorizantelor.
Clinic noduli inflamatori, uni sau bilaterali care evolueaza lent spre supuratie
EV ( spre deosebire de furuncul) nu prezinta burbion
ev. mai lenta si recidivanta.
b) Abcesele multiple ale sugarilor la sugarii diatezici,crescuti in temp.
ridicata,care prez.
transpiratii excesive.
sunt stafilodermii ale gl. Sudoripare endocrine
localiz. in scalp, ceafa, fese.
Clinic debuteaza asemanator ca furunculul, dar fenom. inflamatorii sunt mai
reduse
nu prezinta burbion, epilarea este mai rapida.
Sursa de infectie purtatorii de stafilo. patogen din mediul familial
personalul de ingrijire din crese sau materintitati.

III. Stafilodermiile unghiale si periunghiale

a) Onixisul stafilococic izolat o stafilodermie de inoculare traumatica
ocazional de introducere a stafilo. sub marginea libera a
lamei unghiale
la horticultori.
Clinic mici abcese galbui, vizibile sub lama unghiala, extrem e dureroase
mai frecv. se produce prin extinderea procesului infectios de la un perionixis.
16

b) Perionixisul stafilococic o stafilodermie primitiva a repliului unghial post. si

lateral.
Clinic o tumefactie inflamatorie, dureroasa a repliului unghial.
la presiune, de sub repliul unghial ies 1-2 picaturi de puroi
examen bacteriologic S. Aureus.
prin extinderea procesului infectios la matricea unghiala modif. ale
bazei unghiale,
friabila, deformata.
IV. Stafiloderii ale pielii glabre
1. Exofitice
a) Botriomicomul o formatiune pseudotumorala inflamatorie, muriforma
cu o baza inconjurata de un fin guleras epidermic.
sunt afectati mai ales copiii si adultii tineri.
localiz. la zonele expuse microtraumatismelor repetate:
-- in reg. periunghiala la niv. unei unghii incarnate,cu
perionixis asociat,
-- in pielea paroasa a capului
-- pe buze si limba.
Clinic sangereaza cu usurinta,
suprafata eroziv crustoasa.
Histopat.structura unui tesut de granulatie granulomatosPMN,
histiocite,plasmocite,limfocite,
fibroblasti + neoformare capilara = Granulom piogenic
/telangiectatic.
b) Piodermita vegetanta hiperplazie epiteliala
modif. inflamatorii granulomatose dermice
forma localizata se instaleaza: - in jurul unor placi
infectate,
- a unor impetigouri
buloase,
- ectime,
- ulceratii cronice
suprainfectate.
Localiz.: - in special in zonele descoperite.
- forma generalizata in reg. inghino-crurala,
- fese
- fetele laterale ale toracelui si abd.,poate
atinge dimesiuni gigant.
Clinic forma unor placarde cu ev. excentrica,
la periferie, mici pustule
in interior, o zona papilomatoasa, reliefata,ferma,cu centru usor
atrofic.
Stare generala alterata, cu febra, frisoane.
EV cronica, cu ameliorari si pusee evolutive.
Dg. Dif. cu tuberculoza vegetanta
cu tuberculoza verucoasa.

2. Eritemato-scuamoase
17

a) Eritrodermia exfoliativa Ritter von Rittersheimprodusa de S. Aureus hemolitic

tip fagic 71,
secreta o toxina
specifica=exfoliatina(epidermolzina).
Clinic debuteaza in prima luna de viata cu eritem peribucal intens
+ eroziuni si cruste ale buzelor si mucoasei bucale
se extinde descendent si cu mare rapididate eritrodermie intensa
exercitarea unei presiuni denudari epidermice intense
epitelizarea se produce in 3-5 zile
o exfoliere continua ce dureaza 7-10 zile.
Histopat. un clivaj al stratului granulos.
b) Scarlatina stafilococica copii de varsta scolara.
Clinic debuteaza cu febra, varsaturi,alterarea starii generale,
a 2 a zi apare un rash scarlatiniform eritrodermic,
descuamare in 3-5 zile de la debutul eruptiei,incepand cu pliurile
de
flexiune (scuame in lambouri).
Dg. Dif. cu scarlatina streptococica (prin absenta enantemului bucal,a limbii
zmeurii,
a palorii circumorale).
3. Buloase
a) Impetogoul bulos stafilococic
b) Sindromul Lyell infantil (=necroza epidermica toxica stafilo.)
4. Necrotice ( gangrenoase)
a) Stafilodermia necrozanta acuta a nou-nascutului.
STREPTODERMIILE
Streptococii sunt coci gram-poz., catalazo-negativi, dispusi in lanturi,anaerobi.
dupa tipul hemolizei se clasif. in:
Streptococi alfa-hemolitici ( ex: streptococul viridas),
Streptococi beta-hemolitici ( ex: streptococul pyogenes)
Streptococi nehemolitici (ex: streptococul fecalis)
Streptococii beta-hemolitici sunt grupati in grupe serologice notate cu litere de la
A la O,
de grup A = streptococul Pyogenesprincip. tulpine
patogene pentru om,
de grup B in infectiile perineale,
de grup C si G sunt facultativ patogeni.
Loc. - faringele ( S. Pyogenes).
Sursele princip. de infectie streptococica cutanata - bolnavii
- purtatorii convalescenti sau
sanatosi
- ombilicul nou-nascutilor
- mainile personalului de
ingrijire.
Infectiile streptococice induc formarea a diferite tipuri de anticorpi,
18

 Anticorpii apar dupa cateva luni de la debutul infectiei si protejeaza numai impotriva
tipului specific.
Test serologic impo. in piodermitele strept. dozarea anticorpilor
antidezoxiribonucleaza B.
Strepto. invaziv are tropism pentru limfatice duce f. rapid la celulita.

Streptodermiile se pot produce prin 3 mecanisme :

1. Infectie directa a pielii si tes. celular subcutanat :
Erizipel,
Celulita streptococica,
Impedigoul streptococic,
Ectima,
Intertrigoul streptococic,
Dermita eczematiforma streptococica.
2. Actiunea toxinei eritrogene streptococice :
Scarlatina .
3. Boala mediata imunopatologic :
Vasculitele alergice cutanate secundare unui focar infectios streptococic,
Eritemul nodos.
Erizipelul o boala infectioasa acuta ,
data de strepto. Pyogenes de grup A,
incubatia este de 3-5 zile.
Clinic debuteaza acut cu : - febra
- frison solemn
- cefalee
- greata
- varsaturi
a 2a zi apare de fata sau pe membrele inferioare o placa :
Eritemato-eritematoasa rosie, calda
Cu periferia net delimitata fata de teg. aparent sanatos din jur.
Histopat. limfangita reticulata acuta.
Complicatii - locale: - abcese
- flebite superficiale sau profunde
- la distanta : - glomerulonefrite difuze acute
- septicemie.
Forme clinice :
1. Erizipelul bulos pe supraf. placardului erizpelatos apar bule cu continut
serocitrin sau hemoragic, cu sediul subcornos.
2. Erizipelul flegmonos apare in : diabet zaharat, etilism, malnutritie, terapie
cortizonica.
EV spre profunzime produce flegmon.
Clinic la pers. tarate stare gen. alterata, febra si frisoanele pot fi absente.
3. Erizipelul gangrenos dupa placardul eritemato-edematos apare gangrena
circumscrisa(=fasceita necrotica).
19

4. Erizipelul cronic recidivant apare mai ales la barbati,

la purtatorii unei Tinea pedis neglijate
pers. care au un limfedem al gambelor de origine renala
sau cardiaca.
obstructia limfatica repetata data la fiecare puseu
recidiv. este cauza
de limfedem cronic unilateral.
Celulita streptococica apare de fondul unei insuf. venoase cronice.
Dg. Dif. se deosebeste de erizipel prin absenta buretelui periferic.
EV caracter subacut sau cronic.
Fasceita necrotica reprez. o urgenta medicala, mortalitate crescuta.
este det. de serotipurile : M2, M3, M12, M28.
Clinic la niv. unor mici solutii de contiguitate posttraumatice apare:
- eritem rapid extensiv
- cu margini imprecis delimitate
- dupa 2-3 zile apar eruptii buloase hemoragice
- apoi apar ulceratii profunde si zone de necroza teg. de dimensiuni
impo.,
febra mare (40-41 oC)
cefalee
stare gen. f. alterata.
Dg. Dif. cu gangrena sinergica progresiva Melleney.
fasceitele necrozante det. de Neisseria meningitidis (ating in acelasi timp
e reg. brat si gamba).
Impedigoul contagios streptococic este dat de strepto. Beta-hemolitic de grup A,
apare mai ales la copiii de varsta scolara.
Localiz. - fata
- periorificial.
Clinic - o mica bula superficiala, subcornoasa, inconjurata de un halou eritematos,
- continutul bulei este la inceput sero-citrin, apoi devine purulent,
- bulele se rup eroziuni postbuloase cu cruste galbui-brune (=cruste
melicerice)
- bulele sunt adesea flasce, eruptia buloasa este vizibila in periferia
eroziunii sau crustei melicerice,
- prin confluarea lez. individuale, eruptia capata o periferie
circinata(=impedigoul circinat)
impedigourile strepto. det. de strepto. Beta-hemolitic de grup A, subtipurile 12, 28,
25 si 60 pot sa dea glomerulonefrite difuze acute.
Ectima un impedigo ulcerat,
Localiz. - gambe,
- coapse.
Clinic apare pe fondul unei insuf. venoasa cronica,
o streptodermie ulcero-crustoasa inconjurata de un halou inflamator,
eritematos,
20

 la videcare apare o cicatrice hiperpigmentata.

Perlesul streptococic
Localiz. la niv. comisurilor bucale.
Clinic o regada superficiala,
dureroasa,
poate fi acoperita de o crusta melicerica
uneori incojurata de un impedigo contagios.
Dg. dif. cu perlesul candidozic (apare la adultii cu DZ sau cu proteze dentare
instabile,regada
este acoperita de un depozit alb-cremos),
cu sifilide papuloase pericomisurale fisurate ( fisura este mai adanca si
infiltrata,
serologic sifilis pozitiv).

Intertrigoul streptococic
Localiz. la niv. pliurilor anatomice : - zona inghino-crurala,
- perianala,
- santurile subdigitale,
- reg. retroauriculara,
- reg. submamara.
Clinic placi erozive la niv. fetelor de contact,
in fundul pliurilor sunt fisuri liniare, superficiale, dureroase.
Dg. dif cu intertrigoul candidozic ( cul. rozata,fin guleras epidermic, acoperit de un
depozit alb-cremos)
Tinea cruris poate sa prezinte o periferie activa, circinata, pruriginoasa,
intertrigoul psoriazic (are si manif. Psoriazice la distanta
unghii,scalp,coate,genunghi,
semnul lui Auspitz pozitiv).
DERMATOMICOZE
Fungii- sunt plante inferioare
- lipsite de clorofila
- incapabile de fotosinteza
- din 100.000 de specii de fungi doar cateva zeci sunt patogene pentru
om,
- pot fi: - uncelulari (ex. Candida albicans)
- pluricelulari ( ex. Dermatofitii)
- corpul fungic (= thalus) are un aparat vegetativ si un aparat
reproducator
- thalusul format din subunitati (= hife miceliene) mai multe hife =
miceliu nediferentiat
care asigura cresteea fungilor.
Reproducerea pe cale asexuata :
Artrospori iau nastere in lez. clinice,
21

 Chlamidospori, macroconidii, microconidii se dezv. nupai pe mediile de cultura.

Dg. de laborator in dermatomcoze
Produsele pato : scuame, plafon de vezicule, unghii, fire de par parazitare sunt
examinate prin:
Examenul nativ micologic la dermatofiti sunt vizibile hifele miceliene si
artrosporii,
la candidoze pseudomicelii si levuri.
Insamantarea pe medii de cultura
Mediul Sabouraud este agarul stantard pentru cultivarea fungilor.
Mediul Mycosel prin inglobarea de cloramfenicol,
este selectiv pentru dezv. dermatofitilor.
Dermatophite test medium (DTM) contine cicloheximita,
gentamicina,clortetraciclina,
indicator rosu Fenolul.
Examenul la lampa Wood este o lampa cu ultra-UV ecranata,
lungime de unda de 365 nm
in microsporie firele de par parazitare au
fluorescenta galben-verzuie
in eritrasma fluorescenta rosu-coral.
Examenul histopat. mai ales in micozele profunde si sistemice.
coloratia Hotckiss-McMannus (PAS)
impregnatie argenica.
Clasific. Dermatomicozelor :
I.
Dermatofitii
II.
Candidoze cutaneo-mucoase
III.
Tinea versicolor
IV.
Micoze produnde si/sau sistemice.
I. Dermatofitii
micoze superficiale date de dermatofiti sunt fungi imperfecti,
dupa modul de reproducere au 3 genuri :
Trichopyton
Microsporum
Epifermophyton
paraziteaza : - keratina superficiala a stratului cornos
- keratinele firului de par si ale unghiilor.
dupa habitat sunt 3 genuri :
a) Dermatofiti antropofili (ex. Tr. Violaceum, Tr. Rubrum, M. Audouini, M. Feruginem)
- au dpret gazda primara omul
- rar infecteaza animalele inferioare.
b) Dermatofiti zoofili (ex Tr. Verucosum, Tr. Mentagrophytes, M. Canis)
- animalele sunt gazdele principale
- pot infecta si omul.
c) Dermatofiti geofili (ex. M. Gypseum)
- traiesc in sol ca saprofiti
- pot infecta si omul si animalele.
Toate dermatofitiile se numesc TINEA :
Tinea capitis,
22

Tinea
Tinea
Tinea
Tinea

pedis,
manum,
cruris,
corporis.

1. Tinea capitis dezv. epidemii la copii scolari si prescolari,

data de dermatofiti de genul : - Trichophyton ( violaceum,
tonsuras),
- Microsporum
(audouini,ferugineum,canis).
Clinic scuame in formele date de dermatofiti antropofili,
inflamatie,pustule si colectii purulentedate de dermatofiti zoofili.
Clasif. :
a) Tricofitii
b) Microsporii
c) Flavus.
1. a). 1. Tricofitiile uscate ( neinflamatorii)
date de dermatofiti antropofili sin genul Trichophyton ( Tr. Violaceum).
Clinic placi alopecice mici, multiple,
cu fire de par parazitare, rupte de la emergenta
firele de par apar ca mici puncte negre in ostiile foliculare,
pacile au o descuamatie furfuracee
apolecia este necicatriciala,
boala se poate vindeca spontan la pubertate.
Exam. Microbiologic arata o parazitare endothrix ca un sac umplut cu nuci.
1. a) 2. Tricofitiile inflamatorii ( supurate)
date de speciile zoofile ( Tr. Mentagrophytes, Tr. verucosum)
sursa de infectie cainii si pisicile in mediu urban,
viteii bolnavi de tricofitie in mediul rural.
Clinic placi inflamatorii (kerion celsi)
reliefate , cu caracter pseudotumoral,
firele de par din placa se epileaza cu usurinta
sau sunt alutinateintr-o masa scuamo-crustoasa,
la exprimarea placii picaturi de puroi,
frecv. adenita satelita, latero-cervicala sau a cefei, dureroasa.
poate sa duca la o apolecie cicatriciala
boala poate lasa imunitate
firele de par sunt parazitare in interiorul tijei si la exterior
(=parazitare endo-ectothrix)
EV pot sa apara lez. de sensibilizare la distanta, pe gat si membre
mikide.
1. b) Microsporia data de genul Microsporum (M. Audouini, M. Ferugineum)
este cea mai contagioasa dintre pilomicoze.
Clinic placile alopecice sunt de dim. mari, nr. redus,au aspect
pudratparazitarea firelor de par
firele de par se rup la 2-4 mm de la emergenta,
bonturile parazitare par inconjurate de o teaca alb-cenusie,
23

 bonturile parazitare au marime egala par un lan cosit, un gazon, o

carpeta,
parazitarea firelor de par de tip ectothrixsporii sunt dispusi in afara
firelor de par
asemanator unei baghete de sticla inmuiata in glicerina si tavalita
in nisip.
EV se poate vindeca spontan la pubertate
alopecia este necicatriciala.
La lampa Wood fluorescenta verde-stralucitoare,
cea mai buna metoda de depistare a cazurilor de
Microsporie.
1. c) Favusul dat de Tr. Schonleini,
este cea mai severa forma de Tinea capitis,
duce la o alopecie cicatriciala, persistenta toata viata.
Contagiozitatea este minima, din familie.
Clinic lez. elementara are elem. Micotice, detritusuri celulare, exudat
inflamator= Godeu favic.
un disc deprimat central,
de cul. Galbena ca floare de sulf.
elemente multiple miros caracteristic, penetrant, de urina de
soarece.
EV netratat poate persista si evolua si dupa pubertate.
Dg. dif. la adult de alte alopecii cicatriciale: - lupusul eritematos cronic,
- sclerodermia pielii
paroase a capului,
- lichenul plan peripilar.
formele lipsite de godeu ( favusul pitiriaziform si favusul impetigoid)
se dif.
de pilomicoze prin ex. micologice.
firele de par au aspecte speciale,
este o parazitare endothrix se obs. Filamente miceliene septate
ca un tren vazut din avion sau ca un bat de bambus,
artrosporii sunt ingramaditi unul langa celalalt ca oasele tarsului
(Tars favic).
sub cuticula firului de par se vad bule de aer aspect mat ca firele
de par de porc.
2. Tinea faciei cea mai dificil de diagosticat.
este det.:-atat de dermatofiti antripofili (Tr. Rubrum,Tr.
Mentagrophytes,M. audouini)
- cat si de speciile zoofile (M. canis).
Clinic - la copiii prescolari si scolari localiz. - pe frunte
- reg. pretragiana
- pe pometi.
forma regulat rotunda,
de 1-3 cm diametru,
24

 fie scuamoase,fie
eritematoscuamoase,
cu periferie mai vie, usor
veziculoasa.
in cazurile date de dermatofiti zoofiliplaci mai inflamatorii,
periferia pe alocuri
pustuloasa.
- la adult formele date de dermatofiti antropofiti ( Tr. Rubrum) sunt
f. greu de diag.
adeseori eruptia sugereaza un pupus eritematos
subacut sau sistemic,
alteori o rozacee, seboreide sau eruptii polimorfe la
lumina.
cu tropice cortizonice eruptia capata caractere extrem
de atipice,
daca periferia este usor circinata sau orbiculara duce la
ex. micologic nativ
Si la insamantarea pe mediu Sabouraud.
3. Tinea barbae este data frecv. de dermatofiti antropofili si zoofili.
Clinic este asemanator cu : - kerionul celsi din scalp,
- sicozis tricofitic lez. papulonodulare,perifoliculare,
surmontate de o mica
pustula.
firele de par se epileaza cu usurinta, eruptia este acuta si mai
inflamatorie
decat la sicozisul stafilococic.
lez. neinflamatorii date de dermatofitii antropofiti sunt la fel ca cele din
Tinea faciei si capitis.
4. Tinea corporis este data de orice fel de dermatofiti.
Clinic herpesul circinat - placi rotunde,cu margini regulate,
- mai accentuate,
- eritematoase sau eritemato-veziculoase,
- cu centrul mai pal,fin scuamos sai normal.
- extensia se face prin periferie,
- dat de dermatofiti antropofiti.
Foliculita agminata Leoir - este data de dermatofiti zoofili,
- placa este reliefata,
- dureroasa,
- acoperita de papulo-pustule si
cruste,
- se poate asocia cu limfalgite si
adenite reg. dureroase.
5. Tinea manum clinic asemanatoare cu Tinea pedis.
6. Tinea cruris data de genul Trichophyton ( rubrum, mentagrophytes)
sau de Epidermophyton floccosum.
apare mai ales la barbatii adulti sau femeile obeze.
Clinic placi rosiatice
cu periferia mai accentuata, orbiculara sau circinata,
25

 centrul este mai pal,acoperit de scuame fine,

prurit f. intens.
Dg. dif. eritrasma.
intertrigoul levuric - apare la pers. obeze sau diabetice,
- eritem acoperit de un depozit alb-cremos,
psoriazisul inversat - placi tipice in zonele de electie
- semnul lumanarii de spermantet si
semnul Auspitz pozitive.
7. Tinea pedis este data frecv. de Trichophyton rubrum, Tr. Mentagrophytes
interdigitale,
Epidermophyton floccosum.
este o dermatomicoza superficiala a vietii moderne.
apare de la purtarea de incaltaminte cu talpa de cauciuc sau
sintetica,
a sosetelor supraelastice care accentueaza hiperhidroza si
maceratia.
inocularea gratarele de lemn ale bailor publice, bazine de
inot,sauna,sol sau nisip.
Clinic dermatofiti antropofili dau inflamatie mica, apare in statiile
interdigitale plantare.
dermatofitii zoofilidau inflamatie mare, cu veziculo-bule,reactii la
distanta.
Dermatomicoza plantara in mocasin data de E. Floccosum sau T. Rubrum.
Are 3 forme clinice :
7. a. Scuamoasa hiperkeratozica
Clinic teg. din spatiile 3 si 4 interdigitale plantare si calcaiele sunt
ingrosate,
hiperkeratozice
cul. Galben-cenusiu.
7. b. Intertriginoasa
Clinic ambele versante ale spatiului interdigital si santul sub digital sunt
eritematoase,
exudative,
pruriginoase,
in fundul pliurilor fisuri dureroase.
7. c. Dishidrotica
Clinic in spatiul interdigital 3,4, santul subdigital, fata dorsala a
degetelor adiacente,
scobitura plantara,
vezicule mari sau bule,
se sparg si zemuiesc, fac cruste,
prurit f. intens.
Tinea unguium = onicomicoza afectarea keratinei unghiale.
este data de T. Rubrum, T. Mentagrophytes
interdigitale.
Clinic unghiile prezinta modif. de coloratie,
sunt ingosate si friabile,
cu hiperkeratoza subunghiala
in forme intense si cronice- lama unghiala lipseste,
26

-un pat unghial

hiperkeratozic,friabil,dureros.
CANDIDOZE CUTANEO-MUCOASE
sunt boli produse de levuri din genul Candida ( levurile= fungi unicelulari care se
inmultesc prin inmuguriresi formare de blastospori).
Candida Albicans principalul patogen care da imbolnaviri umane.
- mucoasa bucala,
- tractul gastro-intestinal,
- vagin.
pe teg. normale poate sa fie cultivata din zonele periorificiale
infectia incepe prin aderenta levurii comensale de celulele
mucoasei sau de keratinocite
aderenta implica interactiunea unui polizaharid al peretelui
fungic de un receptor
al celulei epiteliale.
dupa aderenta se produce inmultirea levurii si elem. Hifale pot sa
penetreze tes.
Fact. favoriz. - diabet zaharat,
- starile de imunodeprese celulara congenitale
sau dobandite,
- antibioterapia cu spectru larg,
- terapia antitrichomoniazica,
- deficitul de tranferina si de absorbtie a fierului,
- boli endocrine.
Fact. locali - frecarea si maceratia,
- contactul cu solutii de hidrocarbonate.
Clasif. Candidozelor cutaneo-mucoase:
I. Candidoze ale mucoasei bucale :
a) Muguetul
b) Glosita candidozica
c) Stomatita candidozica
d) Perlesul candidozic.
II.
Candidoze cutanate :
a) Intertrigoul candidozic
b) Perionixisul candidozic
c) Onixisul candidozic.
III.
Candidoze ale mucoasei genitale :
a) Balanopostita candidozica
b) Vulvovaginita candidozica.
IV.
Candidoza muco-cutanata cronica :
a) Candidoza muco-cutanata cronica a adultului
b) Granulomul candidozic.
V. Candidoze sistemice :
a) Pulmonara
b) Intestinala
c) Urogenitala
d) Septicemia candidozica.
27

I. a) Muguetul = margaritarelul, sorul

apare in primele zile de viata
contaminarea se face de la mama in timpul expulziei.
Clinic pe mucoasa jugala,limba,mucoasa buzelor apar placi eritematoase
acoperite de un depozit alb-cremos.
I.b) Glosita candidozica apare la adult
si este favoriz. de: - consumul prelungit al unor
medicamente,
- diabet,
- de prezenta unor gastrite.
Clinic pe fata dorsala a limbii apare un depozit alb-galbui,cremos
sub care papilele linguale sunt usor hipertrofiate,
in formele atrofice mucoasa linguala este : - rosie-sangeranda,
- uscata,
- cu papilele atrofiate.
Formele atrofice- apar la batranii tarati,
- in cancerul gastric ,
- in anemiile hipocrome.
I. c) Stomatita candidozica asociaza o glosita candidozica cu: - lez. ale mucoasei
jugale,
- ale stalpilor
amigdalieni,
- ale mucoasei
buzelor.
Clinic in reg, de mai sus se obs. mici placi albicioase.
I. d) Perlesul candidozic apare la diabetici, la purtatorii de proteze dentare totale,
dupa trat. Prelungite cu antibiotice.
Clinic fisuri pericomisurale superficiale,
cu marginile usor erodate,
acoperite de depozit alb-cremos ( caracteristic).
II. a) Intertrigoul candidozic este forma cutanata cea mai frecv.
Localiz. afectarea pliurilor (se dat. Unor conditii favoriz. locale : - frictiune,maceratie).
apare frecv.: - spatiul 3 interdigital palmar,
- pliurile inghino-crurale,
- submamar,
- perianal.
Clinic placi rozate exudative,
cu fisuri in fundul pliurilor,
acoperite de un depozit alb-cremos, usor fetide.
la periferie are un fin guleras scuamos,
lez. sunt pruriginoase, sau dau senzatia de arsura.
Dg. dif. cu intertrigoul streptococic,
intertrigoul psoriazic.
28

II. b) Perionixisul levuricapare mai ales la femei, pers. care stau mult cu mana in
apa (cofetari,bucatari..)
Clinic o tumefactie eritematoasa a repliului unghial,
usoara descuamatie.
II. c) Onixisul candidozic este frecv. in zonele cu climat mai rece.
este insotit frecv. de perionixis in acest caz tulb. distrofice unghiale incep
de la baza unghiei.
insotit de un intertrigou candidozic interdigital plantar tulb. distrofice
unghiale incep la marginea
libera a unghiei.
onixiul candidozic izolat apare rar.
Dg. dif onicomicoza dermatofitica prin insamantari repetate pe mediul
Sabouraud,
psorizisul unghial.
III. a) Balanopostita candidozica apare la barbati
prin contaminare sexuala,
sua este semn revelator al DZ ( diabetidele
genitale)
Clinic mucoasa glandului si foita interna a preputului sunt rosu-viu,
cu fisuri superficiale si edem,
pe acest fond are un depozit alb-branzos.
III. b) Vulvovaginita candidozica apare la femeile tinere care iau pilule
anticonceptionale,
la ginecopatele care iau frecv. trat.
prelungite cu antibiotice.
poate sa apara dupa o trichomoniazavaginala tratata cu
Metronidazol sau Fasigyn.
30-40 % din femeile gravide fac boala.
Clinic o leucoree cremoasa,abundenta, fetida,
mucoasa vulvara este edematiata, eritematoasa,
pruritul valvular ete rebel.
IV. a) Candidoza muco-cutanata a adultului
asociaza o candidoza unghiala, bucala si cutanata extensiva,rezistenta la
terapia topica uzuala.
se poate asocia cu un timom,un lupus eritematos sitemic,
un defitcit de stocare a fierului,
cu anumite boli endocrine (sdr. Endocrinopatiei candidozice)
-hipoparatiroidism, hipocarticism,hipotiroidism.
IV. b) Granulomul candidozic o candidoza muco-cutanata cronica care apare la
copii.
Localiz. pe langa localiz. caract. apare si pe scalp, fata,
Clinic pielea glabra, lez. granulomatoase, hiperkeratozice, papilomatoase.
se asociaza frecv. cu o imunodepresie celulara.
Tratamentul candidozelor cutaneo-mucoase
Antibiotice polienice Nystatin, Amphotericina B, Natamicina.
29

poseda un inel macrolitic de atomi de carbon inchisi de un ester

intern sau de o lactoza
Derivati imidazolici Ketoconazol, Intraconazol, Econazol,Clotrimazol,Miconazol
nitrat.
Nystatinul ( Stamicinul) antibiotic tertaenic
el nu se resoarbe practic din intestin seveste doar la
trat. candi. Bucale,
esofaciene si gastro-intestinale.
doza utiliz. 500.000 U.I. 1.000.000 U.I. ,de 3-4
ori/zi.
Intraconazolul aciditatea gastrica diminuata sau aclorhidriareduc
disponibilitatea orala
admin. trebuie facuta cu un suc de fructe sau cola.
Rifampicina si Phenitoinul (=medicam. Inductoare ale unor
enzime)
Reduc biodisponibilitatea orala a intraconazolului.
Terfenadina si Astemizolul sunt inhibate de intraconazol.

TINEA VERSICOLOR (= PITIRIAZISUL VERSICOLOR)

este dat de Malasseria furfur
Clinic pete, placi, placarde pigmentate cafeniu, brun, rar rozate, rar acrominate,
fin scuamoase,
modif. pigmenatre sunt date de de catre un fung care produce subst. (=
acidul azaleic)
care inhiba formarea de melanina.
eruptia este asimptomatica , sau f. discret pruriginoasa ( daca se asociaza
cu hiperhidroza).
Localiz. pe teritoriile bogate in gl. Sebacee : - torace,
- spate,
- radacina membrelor,
- pielea paroasa a capului.
rar apare pe fata.
Dg. examenul nativ micologic,
examenul la lampa Wood.
Dg. dif. tinea versicolor acrominata trebuie dif. de eczematidele acrominate
( apar la atopici)
de vitiligo ( nu se obs. scuame, periferia
este usor pigmentata).

MICOZELE PROFUNDE SI/SAU SITEMICE

I. Actinomicoza este o infectie cronica granulomatoasa,
data de Actinomyces Israeli o bacterie anaeroba, difteroida
catalazo-neg.,gram-poz.,
care da Hife ramificate.
traieste ca sprofit in cav. bucala,
dupa un microtraumatism
( detartraj,extractie dentara,abcese)
30

intra in caile hematogene si limfatice.

Localiz. - goniom,
- reg. cervico-faciala.
Clinic goma (= lez. elementara)
un placard ( in perioada de stare) format din cateva gome,
inconjurate de o reactie conjunctiva fibroasa, de consistenta dur-lemnoasa,
in puroiul scurs din gomele abcedate se vad mici concretiuni de granule
sulfuroase,care,
la microscop au forme bacilare ,
sau hife septate.
Cultivarea se face pe medii anaerobe.
Dg. dif. celelalte gome,
carcinomul spinocelular
sarcoamele.
II. Sporotrichoza este data de Sporotrichum ( Sporothrix) schenckii
un fung care se gaseste in sol si resturi de plante.
cazuri f. rare in tara noastra ( fecv. in Sudul S.U.A, America de
Sud, Orientul Mijlociu)
Clinic fungul intra in org. prin microtraumatisme.
poate fi o goma solitara sau lez. ulcerate,
sau o forma limfangitica in care se gasesc elem. gomoase pe traiect
limfatic.
sporotrichoza verucoasa cea mai rara
localiz. pe dosul piciorului sau mainilor,
imita fie o piodermita vegetanta, fie tuberculoza
verucoasa.
Histopat. se vede agentul fungic izolat, incojurat de un corp asteroidic
eozinofil,stelat.
coloratia PAS este cea a unui granulom micotic.
III. Mycetomul ( Piciorul de madura)
este o infectie cronica subcutanata data de :
- fungi (eumycetoame)- Madurella mycetomatis (graunti negri),M. grisea (graunti
negri),Pseudoalescheria boydii ( gauni albi sau galbeni)
- bacterii filamentoase (actinomycetoame)- Actinomadura madurae ( graunti
albi/galbeni), Streptomyces somoliensis ( graunti albi/galbeni),Nocardia (graunti
vizibili doar la microscop).
este o boala rara la noi in tara ( frecv. in America Cenrala si de Sud, India,
Pakistan,Orientul Apropiat).
Localiz. picior si gamba.
Clinic - abcese, nodozitati, gome,fistule si sinusuri in cazuri extinse si vechi
elefantiazis.
infectia ajunge in partile profunde intereseaza oasele subiacentesi dau
osteoartrite sau osteomielite cronice.
in puroiul din sinusurile sau abcesele se vad mici concretiuni de material
purulent (graunti).
Dg pe baza examenului nativ al grauntilor,
31

insamantarea pe medii de cultura.

LICHENUL PLAN
este o dermatoza inflamatorie cutaneo-mucoasa.
Clinic papule dermo-epidermice formate dintr-un infiltrat inflamator in dermul
superficial
cu modif. epidermice supraiacente distructive,
lez. individuala este o papula poligonala,plata,usor ombilicata,
culoare violacee, stalucitoare.
eruptia papuloasa are caracter simetric.
eruptia este pruriginoasa.
prin confluenta mai multor papule placi violacee,reliefate care au o
striatie alb-cenusie discreta reteaua licheniana Wickham.
involutia papupelor duce la aparitia unei pigmentatii secundare
postinflamatorii.
Localiz pe fetele de extensie ale membrelor.
semnul lui Kobner (= raspuns cutanat izomorf) poate fi prezent dar va aparea un
sirag de papule cu semnele clinice de mai sus.
lichenul plan det. lez. la niv. tuturor mucoaselor:
Mucoasa jugala ( in cav. bucala) eruptia este situata la niv. liniei interdentare
are forma unei arborizatii albicioase ( = ca nervurile frunzei de feruga).
Limba
Semimucoasa buzelor
Mucoasa gingivala (mai rar)
Mucoasa genitala aspect inelar.
lichenul plan det. manif. caracteristice la niv. fanerelor.
lichenul plan folicular, fixat in pielea paroasa a capului,det. alopecie cicatriciala .
unghiile pot sa prezinte tulb. distrofice .
Forme clinice ale lichenului plan :
Forme acute :
Lichenul plan psoriaziform papule confluate in placi scuamoase psoriaziforme,
prurit intens.
Lichenul plan pemfigoid bule asociate , care apar fie pe supraf. placilor
lichenoide, fie pe teg. aparent sanatos.
Lichenul plan actinic debuteaza dupa expuneri inoportune la soare,localiz. pe
partile expuse, da senzatia de arsura solara.
Forme cronice :
Lichenul plan hipertrofic papule rotunde sau ovalare, mari, reduse.
- localiz. pe fata anterioara a gambelor si dosul
picioarelor.
- lichen plan obtuz = papule bombate si netede.
- lichen plan verucos = palule aspre si verucoase.
32

Lichenul plan eroziv al degetelor de la picioare se distrug complet lamele

unghiale ,
- bule si ulceratii lent epitelizabile digitale
si plantare.
Lichenul plan eroziv al mucoasei bucale se asociaza cu gastrite anacide,
tiroidite cronice,
pelada,hepatica cronica C,
- risc de aparitie a unui carcinom
spinocelular bucal.

Histopat. modif. epidermice : - hiperkeratoza,

- hipergranuloza,
- acantoza,
- efilarea crestelor interpapilare in dinti de
fierastrau,
- fenomene necrotice la niv. keratinocitelor bazale ,
apar corpi citoizi sau coloizi, descrisi de Civatte.
- in dermul superfi. se vede un infiltrat inflamator
cronic limfocitar si
histiocitar,atasat de memb. Bazala apar papule
in cupola.
Dg. dif. - cu sifilidele lichenoide in cazul lez. genitale inelare.
- cu sifilidele papuloase in cazul lez. genitale individuale.
- lichenul plan palmo-plantar dif. de sifilidele palmo-plantare.
- lige. plan acut psoriaziform dif. de psoriazisul vulgar.
- lige. plan pemfigoid si liche. plan eroziv digital dif. de dermatoze
buloase.
- lige. plan al mucoasei bucale dif. de o leucoplazie sau lupus
eritematos cronic.
- lige. plan pilar dif. de alte cauze de alopecie cicatricial: lupus
eritematos cronic,
sclerodermie circumscrisa, folicuite decalvante sau favus.
Etiopatogenie :
boala apare dupa:- un stress nervos, un surmenaj psihic , stari anxios-depresive,
- anumite medicamente: saruri de aur, antimalarice de sinteza,
derivatii de sulfonil uree,
fenotiazine, diuretice tiazidice, inhibitori ai enzimei de
conversie,
blocantele canalelor de Ca, D-penicilina.
lige. plan este ascociat frecv. cu ciroza biliara primitiva.

LICHENUL SCLEROATROFIC
este o dermatoza inflamatorie.
Clinic apare la toate grupele de varsta, mai frecv. la femei.
1. Lichenul scleroatrofic extragenital ( pur cutanat)
2. Lichenul scleroatrofic genital si perigenital.
33

1. Lichenul scleroatrofic extragenital

Poate sa apara la orice varsta, mai frecv. la adult.
Localiz. mai frecv. pe fetele laterale ale gatului,
reg. Suprascapulara,
abdomen,
periombilical.
la femei poate sa apara la niv. zonelor de frictiune ( sutien, chiloti,
etc)
Clinic eruptia cutanata este asimptomatica, nepruriginoasa,
debuteaza cu papule poliginale, care se reunesc si formeaza placi
albicioase,
ca si cum ar fi improscate cu var,
la niv. ostiilor foliculare se obs. o hiperkeratoza foliculara sau chiar
dopuri cornoase,
rugoase, de culoarea teg. sau cafeniu-brune,
in timp, placile devin alb-portelanii si lez. hiperkeratozice foliculara
pot sa dispara,
la debut pot sa apara chiar lez. buloase date de edemul din dermul
papilar,
care duce la un clivaj bulos profund, dermo-epidermic,
in lez. tardive, de pe coate si genunchi, poate sa capete un aspect
verucos
si un colorit poikilodermic.
semnul Kobner poate fi prezent.
2. Lichenul scleroatrofic genital si perigenital
prezinta variatii ale tabloului clinic in functie de varsta si sex :
Lichenul scleroatrofic al baietilor prepubertari
sub forma unei fimoze sau a unei fuziuni dintre preput si gland.
pe teaca penisului fimotic se poate vedea inelul sclerotic.
Lichenul scleroatrofic al fetitelor
dubuteaza intre 5-8 ani, intra in rezolutie odata cu menarha.
forma unor placi albicioase atrofice, cu mici telangiectazii sau eroziunii
postbuloase,
mici hemoragii.
acest aspect poate sa sugereze un abuz sexual.
cand apare in reg. anala sau perianala defecatie dificila sau constipatie.
Lichenul scleroatrofic genital al barbatilor
apare frecv. la barbatii de peste 45 ani, dar poate sa apara si la adultul tanar.
Localiz. pe galnd
zona perimeatala.
Clinic placi alb-portelanii circumferentiale.
boala se extinde si pe mucoasa uretrala det. o obliterare si o
strictura
uretrala inf. Balanitis xerotica obliterans.
cand dermatoza ocupa o supraf. mare a glandului glandul are
colorit pestrit, uscat,
pe alocuri aspecte leucoplaziforme.
Lichenul scleroatrofic al femeilor in varsta
34

 apare in perioada menopauzei sau pre-menopauzei.

Localiz. valvulara
perivalvulara
perianala.
distributie in clepsidra.
poate sa afecteze suprafetele mucoase si sa se extinda pe teg.
perivalvular ,
pana la radacina copaselor.
Clinic mucoasa f. atrofica, cu eroziuni si ulceratii,
conturul vulvei este sters,
fourcheta vaginala sclerotica si fisurata,
se poate obs. o obliterare a labiilor mici, si o atrofie clitoridiana.
stenoza uretrei det. dificultati la mictiune,
afectarea orificiului vaginal det. dispareunie.
poate fi insotit de o pielonefrita colibacilara.
Histopat. epidermul are o hiperkeratoza ortokeratozica la niv. ostiilor
foliculare.
atrofie epidermica cu reducerea nr. de straturi malpighiene.
in stratul bazal se poate vedea o degenerescenta vacuolara.
in dermul papilar in lez. recente se obs. un edem papilar,
apoi prezinta o omogenizare,
in faza tardiva, devine hialin si sclerotic.
in dermul mijlociu se obs. un infiltrat inflamator format din
mononucleare
fie dens si extensiv, fie presarat si sarac.
plasmocitele si eozinofilele sunt rare.
o degenerare a terminatiilor nervose si
regenerarea acestora in
dermul papilar.

KERATODERMII PALMO-PLANTARE

sunt genodermatoze
caract. prin hiperkeratoza difuza sau circumscrisa cu sediul palmo-plantar.
transmitera lor se face autozomal dominant sau recesiv.
Histopat. hiperkeratoza, hipergranuloza,acantoza,si papilomatoza.
1. Keratodermia palmo-plantara Thost-Unna
se transmite autozomal dominant.
debuteaza la varsta de 3 luni.
Clinic hiperkeratoza difuza palmo-plantara,
placile hiperkeratozice sunt omogene, netede,
tranzitia pe pielea sanatoasa se face abrupt printr-un lizereu
eritematos,
boala persista toata viata.
2. Boala de Meleda
se transmite autozomal recesiv.
Clinic portiunile cu hiperkeratoza depasesc zonele palmara si plantara si se
extind pe :
- tendonul lui Achile,
- fata dorsala a mainilor si picioarelor
35

- coate, genunchi si glezne ( in unele cazuri).

keratodermia palmara si plantara este de cul. galbuie si este
rugoasa.
3. Sindromul Papillon-Lefevre
se transmite autozomal recesiv.
asociata cu o paradontopatie precoce duce la o edentatie precoce si cu
calcificari durale.
debuteaza intre 1-4 ani.
manif. cutanate apar in acelasi timp cu cele bucale.
keratodermie este asemanatoare cu cea din boala de Meleda.
4. Pachyonichia congenitala ( Sdr. Jadasshon-Lewandowsky)
este data de o gena autozomala mutanta, cu efect dominant.
Clinic arata ca o displazie ectodermica extinsa.
unghiile sunt ingrosate, pigmentate, distrofice inca din perioada
perinatala.
hiperkeratoza subunghiala apare la toate unghiile afectate.
in cav. bucala se vede o leucokeratoza orala insotita de o eruptie
prematura a dintilor.
zone de diskeratoza epidermica pot aparea la ochi, urechi,laringe.
diskeratoza corneeana poate duce la cecitate partiala.
s-au mai raporta surditate si distrofie.
palmele si plantele sunt afectate de o keratodermie difuza sau
localizata,
pe care din loc in loc pot sa apara lez. buloase la niv. zonelor expuse
microtraumatismelor si frictiunii.
pe fata, gat, trunchi apar chiste epidermice,lez. acneiforme, chiar
sebocistomatoza.
Histopat. hiperkeratoza, acantoza, hipergranuloza moderata,
ocazional parakeratoza focala si dopuri cornoase foliculare.
lamele unghiale si matricea proximala a unghiilor par normale,
la niv. patului unghial se obs. o hiperkeratoza marcata.

ULCERELE DE DECUBIT ( ulcere de presiune)

se intelege aparitia unor arii circumscrise de necroza tisulara a partilor moi tisulare,
situate
deasupra unei proeminente oasose, dupa o presiune externa exercitata mai mult
timp.
Localiz. - pe sacru,
- tuberozitatile ischiatice,
- marele trohanter,
- calcaie si maleolele externe.
in peste 95% din cazuri se localiz. in jumatatea inf. a corpului.
Clasif. in functie de profunzime :
1. In stadiul I eritem persistent al pielii intacte,
nu dispare complet la digito-presiune.
2. In stadiul II apare o solutie de continuitate a epidermului si dermului
supeficial care prezinta
36

O eroziune, bula sau crater cu fundul slaninos.

3. In stadiul III ulcerul se extinde in tes. subcutanat, fara a depasi fascia.
4. In stadiul VI desaseste tes. subcut. si poate ajunge la muschi, tendoane, oase
si capsule articulare.
1-5 % din cazuri apar in sectiile de anestezie si terapie intensiva,
procentul este mai mare in lez. maduvei sipinarii si alte afectiuni neurologice,
peste 70% apare la pers. de peste 70 de ani obligate la clinostatism prelugit
( fractura col femural, hemiplegie de cauza vasculara sau tumorala, lez. ale maduvei
spinarii).
Clinic faza initiala apare o placa eritematoasa care dispare la digito-presiune,
apare dilatari a capilarelor superficiale si a venulelor,
infiltrat limfocitar perivascular si edem moderat al dermului
papilar.
in faza de eritem persistent la digito-presiune apare o aglomerare de
eritrocite in capilarele
si venulele dermului
superficial,
prezenta unor mici tromboze sau
extravazari hematice,
degenerarea gl. sudoripare si a tes.
grasos subcut.
epidermul este inca normal.
in faza preulcerativa apare o exocitoza cu eozinofile in epiderm,
apar clivaje buloase sau cruste.
in fazele precoce apare pierderea epidermului,cu derm cu modif.
Inflamatorii acute,
in fazele tardive dermul are o fibroza cu pierderea anexelor epidermice,
necroza de coagulare sau o crusta hematica.
Factori etiologici pesiunea, fortele de tractiune, frictiunea si maceratia.
Factori de risc imobilizarea prelungita, deficitul senzorial, perturbarea circulatiei
locale,malnutritia.
Complicatii - suprainfectia,
- bacteriemia,
- osteomielita,
- degenerarea maligna intru-un carcinom spinocelular.

DERMATOZE PROVOCATE DE PARAZITI ANIMALI

SCABIA
O dermatoza contagioasa ( Sarcoptes scabiae varietas hominis).
Etio agentul etiologic face parte din ordinul acarienilor ( familia sarcoptidelor),
parazitul are un corp hemisferic albicios,
femela fecundata sapa o galerie sub stratul cornos si depune 3 pana la 35
oua, apoi decedeaza,
din aceste oua rezulta larve cu sase picioare,care perforeaza tavanul galeriei si
se aduna in gramezi
la suprafata pielii.
37

dupa 3 metamorfoze succesive iau nastere nimfele care ajung la maturitate in

14-17 zile de la
depunerea oualor.
dupa cuplare, masculul decedeaza femelele fecundate sapa noi santuri.
Epidemiologie epidemiile de scabie apar in cicluri de 30 de ani.
durata unei epidemii si intervalul luber dintre ele este de aprox. 15
ani.
sursa de infectie este omul bolnav.
contaminarea : - prin contact direct,
- sexual,
- prin folosirea unei lenjerii de pat infestate,
- prin folosirea unei lenjerii de corp infestate.
Ex. : - libertinajul sexual, turismul, insuficienta igiena
corporala sau vestimentara.
incubatia este de 14-30 zile.
Patogenie
1. Daca inocularea s-a produs la un individ care anterior nu a mai avut scabie
desi prezinta santuri acariene pline de paraziti, simptomato. este absenta.
dupa 1 luna de la inoculareeruptia cut. Se schimba si apar tipuri noi
lezionale :
- pete eritematoase
- papule foliculare
- pruritul caracteristic.
aceste palupe foliculare sunt datorate stadiilor imature ale sarcoptesului.
2. Inocularea la un individ care in prealabil a avut scabie
la cateva ore de la inoculare apar : - eriteme
- iritatii
- prurit marcat.
Daca paraziti sunt inoculati pe zone neelective migreaza spre zonele de
electie ale scabiei.
creste titrul seric al Ig E,Ig G,Ig M in cursul scabiei.
prin imunofluorescenta directa, in zona memb. bazale - depunere de C3
- depozite granulare
de IgM
- depuneri glanulare de C3 la
jonctiunea dermoepidermica
Clinic
pentru Dg. sunt fundamentale 3 elemente :
1. Eruptia cutanata
2. Simptomatologia subiectiva
3. Contexul epidemiologic.
1. Eruptia cutanata este simetrica
Localiz. - spatiile interdigitale,
- fata flexorie a articulatiei radio-carpiene,
- coaste,
- fata anterioara a axilelor,
38

- aria perimaleolara,
- aria periombilicala,
- zona centurii si scrot,
- santul subfesier,
- genunchi, marg. externe ale picioarelor.
- la adult fata si spatele, palmele si plantele sunt de regula
crutate.
Clinic eruptia este polimorfa : santuri acariene, papule edematoase, papulovezicule, pustule,
cruste, excoriatiuni de grataj.
lez. elementara este santul acarian :
- el este exteriorizarea galeriei sapate de femele sub stratul cornos,
- are forma unui traiect sinuos, e cativa mm lungime,culoare
cenusie,
- prezinta o mica proeminenta = eminenta acarianade unde
parazitul poate fi
extras cu un ac,
- este mai frecv. evidentiat pe fata flexorie a ariculatiei
radiocarpiene,spatiile interdigitale,
teaca penisului.
- la pers. curate santul acarian poate sa lipseasca sai sa fie f.
micbadijonarea cu tinctura
de iod poate sa faciliteze observatia clinica.
- in apropierea santului se poate vedea uneori vezicula perlata = o
vezicula translucida
produsa prin intepatura parazitului.
Forme clinice :
1. Scabia infantila frecv. o distibutie pariculara.
Localiz. intereseaza palmele, plantele,mai rar gatul si fata.
Clinic preponderent eczematiform,
suprainfectiile sunt frecv.,
la copii atopici aspecte atipice sugerand granulomul inelar sau
eczematidele foliculare
la sugari onixis si perionixis purulent scabios.
2. Scabia nodulara apare in cazurile cu Ev. indelungata sau dupa aplicarea de
cortisteroizi fluorinati.
Localiz. pe partile acoperite,
fese
organele genitale ale barbatului,
reg. inghino-crurala,
axile.
Clinic noduli rosii-violacei sau bruni,
extrem de pruruiginosi, rezistenti la terapia scabicida.
3. Scabia incognita apare din aplicarea intempensiva si indelungata a
corticosteroizililor fluorinati
sau apare prin grefearea de pe o dermatoza preexistenta.
Clinic eruptia este total atipica si distributia este modificata.
Dg. dif. malaria Duhring
39

 malaria Darier.
4. Scabia norvrgiana apare la pers. tarate ( alcoolici, sdr. pluricarentiale),
apre pe un teren imunocompromis (limfoame maligne,
maladia Hodgkin,leucoze limfatice cronice, terapie
imunosupresiva).
Localiz. pe spate, fata,scalp, palme si plante,unghii ( cand paraziti sunt
numerosi).
Clinic in reg. palmo-plantara hiperkeratoza impo.
eruptia imita un psoriazis generalizat.
5. Scabia sifiloida imita un sifilis secundar, mai rar un sifilis primar.
Dg. dif cu sifilis se dif. prin teste serologice si ultramicroscopie.
6. Scabia animala sursa de infectie frecv. este cainele.
incubatia este mai scurta,
contagiozitatea mai mare,
lipsesc santurile acariene,
distributia este diferita
are caracter autolimitat.
Complicatii cele mai frecv. suprainfectii locale cu strepto., stafilococi.
Piodermite pot sa domine tabloul clinic.
alergeni microbieni
subst. chimice de contact
dupa un trat. intempestiv cu sabicide apar eczematizari secundare
sau dermite de contact.
nefrapatia scabioasa = o glomerulonefrita acuta consecutica
sprainfectiilor.
Dg. pozitiv se stabileste pe baza : - pruritului nocturn,
- a caracterului polimorf,
- a distributiei eruptiei cut.,
- contextului epidemiologic.
descoperirea santurilor acariene deosebit de impo.
Dg. de certitudine evidentierea parazitului prin extragere cu acul,
evidentierea lez. suspecte.
Dg. dif. - cu prurigoul acut,
- sifilisul primar si secundar,
- dermitele eczematiforme,
- piodermitele.
in scabia norvegiana cu psoriazisul exudativ eritodermic
cu alte eritodermii.
Trat. scabiei Lindan,
Eurax.
Permethrina 5% ( Burroughs Wellcome).
pentru calmarea pruritului creme simple antipruriginoase +
antihistaminice.
scabia suprainfectata antibioticoterapie generala potrivita 7-10 zile.

PEDICULOZE
dermite produse de ectoparaziti strict umani,
actioneaza prin intepare sau suctiune.
40

1. Pediculoza capului
data de Pediculus humanus capitis.
paraziti de 1-2 mm, de culoare cenusie.
Localizin reg. occipitala,
in reg. Parietala.
Femela fecundata depune oua chitinoase (= lindeni) care se fixeaza
pe tija firului de par.
Contaminare fie direct,
fie indirectprin vestimentatie sau pieptene.
Clinic fiecare lez. are 2 faze succesive : a) purpurica,
b) inflamatorie.
dupa intepare un mic punct hemoragic,
dupa 18 ore o papula pruriginoasapersista 4 zile,
dupa 7 zile doar o mica pata bruna la locul de inoculare.
pruritul este intens,
perii afectati sunt uscati si lipsiti de luciu.
consecutiv supranfectiicare dau impetigo,furunculi,excoriatii,lighenificari,adenite laterocervicale
orice impedigo recidivant occipital, orice neurodermita a cefei trebuie atent examinate pentru a
elimina o pediculoza paucisimtomatica.
in special la adolescentiapare pe pometi o eruptie in vespertilio f. asemanatoare lupusul eritematos
subacut.
copii sanatosi intre 3-10 ani cei mai predispusi.
Tratament Paratrol,
R&C Shampoo
trebuie repetat dupa 7-10 zile,
Samponul cu Lindan 1% (Kwell)
crema lavabila cu Permethrina 1% ( este suficient o singura aplicatie).
2. Pediculoza corpului
este data de Pediculus humanus corpis.
nu exista surse animale,
nu exista surse de mediu pentru parazitse hraneste doar cu sange uman.
boala apare mai frecv. la saraci, batrani,handicapati.
parazitul este vectorul : - tifosului exantematic,
- al febrei recurente,
- al febrei de transee.
Contaminareaeste similara.
paduchii de corp traiesc in cutele hainelordau lez. in pelerina.
Localiz. - pe ceafa,
- gat,
- reg. inter-scapulara,
Clinic excoratiuni de grataj,
pete eritematoase, purpurice,
papulovezicule
cruste
prurit chinuitor.
Dg. evidentierea parazitilor si oualor in lenjeria de par si de corp.
Trat. arderea hainelor sau aplicarea de DDT pe ele, si tinute intr-un sac inchis 5 zile.
o baie calda cu sampon Lindan 1 %.
3. Pediculoza pubiana ( ftiriaza pubiana)
41

 este data de Phtirus pubis = paduchele lat.

Localiz. in perii pubieni, abdominali inf., perii fetei antero-interne a coapselor.
pot sa infesteze si perii axilari,ai sprancenelor, ai genelor.
Contaminarea mai ales prin contact sexual,
cale indirecta folosirea obiectelor de toaleta comune.
Clinic prurit intens in reg. genitala,
mici puncte purpurice sau eritematoase,
excoriatiuni de grataj,
foliculite.
ev. indelungata se pot vedea macule cenusiu-albastrui, de 3-15 mmaparute din
saliva parazitului asupra hemoglobinei gazdei ( =macula coerulea).
Trat. aplicatii locale de DDT in ulei ( 1-2 seri consecutiv) urmate de spalare cu apa si sapun.
spalare cu otet a perilor pubieni,
se vor trata toti partenerii sexuali,
lenjeria intima se fierbe,
Lindan 1 %
Xilol ( 1 picatura la 1 g de vaselina)
pentru gene si sprancene eliminarea cu penseta a parazitilor.

MANIFESTARI CUTANATE ALE INSUFICIENTEI VENOASE CRONICE

Membrele inferioare au 2 sisteme venoase :
1. Sitemul venos profund este inglobat in tes. conjunctiv fascial si in masele musculare.
2. Sitemul venos superficial are o dispozitie extrafasciala si extramusculara, sunt inconjurate doar de
paniculul adipos subcut. si teg.
Legatura dintre ele este asigurata de aprox. 80 de vene comunicante.
Toate cele 3 tipuri de vene au in interior lumenul valvulei bicuspide.
Valvulele au un rol primordial in instalarea insuficientei venoase cronice.
Exista 2 sist. Limfatice :
1. Sistemul limfatic profund
2. Sistemul limfatic superficial
spre deosebire de sist. venos limfaticele superficiale nu stabilesc legaturi cu cele profunde.
limfaticele membrului inf. stabilesc legaturi temorare cu venulele.
Insuficienta venoasa cronica conta intr-o reintoarcere venoasa onsuficienta.
poate fi data de : - o tromboza venoasa profunda,
- modificari degenerative de varsta ale peretilor vasculari,
- anomalii congenitale ale venelor.
Tulburarile trofice si ulceruul cronic venos al gambei apar prin interventia unei anoxii locale
consecutive stazei venoase.
Ipoteze privind aparitia tulburarilor trofice cut. din insuficienta venoasa cronica :
1. Teoria mansoanelor de fibrina
pesiunea venulara ridicata din masa musculara este transmisa circulatiei capilare subcut. si
cutanate de la niv. gambei.
capilarele subcut. si cutanate destind peretele capilar si largesc porii endoteliali fapt care permite
moleculelor de fibrinogen sa scape in fluidul interstitial.
in jurul capilarelor se vor forma mansoane de fibrina care det. o bariera pericapilara pentru
difuzarea O2 si a altor elemente nutritive vitale pentru tesuturi.
la bolnavii cu insuficienta venoasa activitatea fibrinolitic sangvina si tisulara este deficitara.
2. Teoria dopului leucocitar

42

 datorita incetinirii fluxului sanguin, leucocitele sunt atrase probabil de catre moleculele de
adeziune de pe peretele vascular. Acolo ele sunt activate pentru a elibera mediatori ai inflamatiei,care
vor det. injura tisulara.
3. Teoria lui Falanga
macromoleculele scapate in derm ca rezultat al hipertensiunii venoase se leaga de factorii de
crestere si materialul din matricea conjunctiva ii face pe acestia indisponibili pentru reparatia
tisularasi pentru mentinerea integritatii tisulare.
In aparitia ulcerelor venoase rol impo. revine: - perturbarilor profunde din microcirculatie,
- permeabilitatii capilare,
- edemului.
Modificarile degenerative care apar cu varsta prin tulbulari distrofice de la niv. peretilor vasculari si
valvulelor venoase duc la o incompetenta valvulara si in cansecinta la HT venoasa in sist. venos profund.
Anomaliile congenitale ale sist. venos duc la insuficienta venoasa in mod direct .
Probele pentru investigarea insuficientei venoase
Se clasif in : - probe clinice
- probe paraclinice.
Probe clinice :
1. Proba Perthes
bolnavului aflat in ortostatism i se aplica un garou sub genunchi.
daca varicele gambiere dispar dupa 5 min. de mers rapid ( Perthes pozitiv) bolnavul are un sist.
venos profund si comunicantele permeabile.
daca varicele gambiere se accentueaza ( Perthes negativ) dovada a impermeabilitatii sist. venos
profund.
sau aplicare unei fesi elastice pe gambabolnavul se plimba 5-10 min. daca apar dureri si crampe
gambiere exista un blocaj pe sist. venos profund.
aceste probe au o deosebita impo. in aprecierea oportunitatii unei interventii (sclerozari) pe sist.
venos superficial.
2. Proba Trendelenburg
ne da info. in legatura cu existenta unui reflux pe vena safena interna si pe venele comunicante.
bolnavului aflat in clinostatism i se ridica membrul inf. deasupra planului orizontal prin
compresiune digitala se goleste centripet vena safena interna apoi se mentine compresiunea
digitala sau se aplica un garou la radacina coapsei bolnavul este apoi ridicat in picioare.
In caz de Trendelenburg negativ dupa aproximativ 20-30 sec. venele se reumplu cu sange,
incet, din portiunea distala. Aceasta reumplere nu se face mai repede nici atunci cand compesiunea
digitala sau garoul sunt indepartate valvulele din toate sectoarele sunt competente si directia de
circulatie a sangelui este cea normala.
In caz de Trendelenburg pozitiv imediat dupa eliberarea garoului un reflux puternic pe safena
interna care progreseaza spre distal. Aceasta reprz. dovada unei incompetente a valvulei ostiale a
safenei interne, si a valvulelor sist. venos superficial.
In caz de Trendelenburg dublu pozitiv inca inainte de ridicarea garoului venele superficiale
se umplu repede de jos in sus dupa indepartarea garoului umplerea lor este mai pregnanta petru
ca pe langa sangele refluat prin comunicantele insuficiente se adauga si refluxul de pe safena interna.
Aceasta proba poate fi repetata cu garoul la diferite niv. ale membrului inf. pentru a putea stabili
locul exact al comunicantelor insuficiente ( Testul Mahorner-Ochesner).
Probe paraclinice noninvazive :
1. Investigatia cu ultrasunete (efectul Doppler)
poate sa precizeze daca circulatia venoasa superficiala este afecata izolat
sau sa precizeze sediul obstructiei venoase in sist. venos profund.
2. Oscilometria
43

poate aduce info. valoroase despre starea circulatorie a trunghiurilor arteriale mari.
3. Reografia periferica si pletismografia periferica
ajuta la investigarea ulceratiilor arteriosclerotice, si a sist. microvascular.
Probe paraclinice invazive :
Flebomanometria si Flebografia sunt probe invazive ce pot fi folosite doar preoperator, in cazul in care
exista dubii asupra gradului de obstructie a sist. venos profund si asupra rolului comunicantelor.
Manif. Clinice ale insuficientei venoase cronice :
1. Durerea venoasa
intensitate maxima in ortostatism.
se accentueaza cu durata ortostatismului static si se diminueaza in cursul mersului.
acest aspect o deosebeste net de claudicatia intermitenta.
2. Edemul venos
este prima manif. ce apare dupa o tromboza venoasa.
este accentuat de ortostatismul static si de durata acestuia.
este maxim seara, mai accentuat vara decat in sezoanele reci.
Localiz. perimaleolar,
in 1/3 inferioara a gambei si a piciorului.
Clinic poate sa fie unilateral si bilateral.
cel bilateral este caract. pentru trombozele vaselor mari din micul bazin.
initial edemul este alb, neinflamator, care lasa godeu, dispare in timpul noptii.
cu timpul edemul devine permanent, teg. supraiacent incepe sa prezinte modif. trofice
variate.
3. Angiodermita pigmentara si purpurica
se datoreaza extravazarii de hematii din microcirculatia lezata,
hemoglabina se degradeaza intratisular det. o hemosideroza locala.
Localiz. 1/3 inf. a gambelor,
fata antero-interna a gambelor,
perimaleolar,
deasupra sau in jurul peretelui varicos in cazul varicelor hidrostatice.
Clinic pete purpurice caract. prin virajul culorii, persistenta la digito-presiune,
in perioada de stare au culorea galben-brun ( dermita ocra).
4. Dermita eczematiforma
Clinic aparitia in 1/3 inf. si mijlocie a gambei a unor placi sau placarde care au
polimorfismul clinic si evolutiv al eczemelor : - eritem,
- veziculatie,
- zemuire,
- crustificare.
pruritul este intens si se accentueaza pe durata ortostatismului.
se insoteste frecv. de aparitia unor lez. secunde la distanta.
Etiologic etiologie microbiana : - strepto. Beta-hemolitic,
- stafilococ,
- proteus, etc.

44

DERMATOZE AUTOIMUNE
un proces autoimun consta din pierderea tolerantei imunologica fata de self cu inducerea consecutiva a
unor anticorpi sau limfocite sensibilizate. Acestea vor reactiona cu constituentele proprii celulare, emitatoare
ale semnalului de self-alterat.
O stare autoimuna este indusa prin mai multe mecanisme:
1. Eliberarea de antigene sechestrate,
2. Diminuarea functiei limfocitelor T supresoare,
3. Stimularea activitatii limfocitelor T helper,
4. Defecte timice,
5. Activarea policlonala a limfocitelor B,
6. Defecte ale macrofagelor,
7. Defecte ale celulelor stem,
8. Factori virali,
9. Factori hormonali.
Bolile autoimune sunt mediate prin 3 mecanisme imunopatologice :
1. Actiunea autoanticorpilor asupra structurilor nemodificate sau modif. ale supraf. celulare
in prez. complementului sau ca urmare a unei citotoxicitatii cambinate, rezultate dintr-o cooperare
anticorporala si mediata celular.
2. Formarea unor complexe autoantigen-autoanticorp, circulante in torentul sanguin, care se depun la
niv. membranelor filtrante ( capilare cutanate, rinichii, articulatii, plex coroidian),
fixarea complementului si atingerea locala de neutrofile si monocite produc moartea celulara.
3. Actiunea limfocitelor T sensibilizate prin intermediul limfokinelor sau al altor celule atrase la niv.
leziunii.

LUPUSUL ERITEMATOS
este o dermatoza autoimuna .
manif. clinice complexe si multiple.
Clinic are 2 forme clinice polare :
1. Lupusul eritematos cronic ( preponderent cutanat)
2. Lupusul eritematos sistemic.
intre aceste 2 forme clinice polare sunt numeroase forme de trecere evidentiate prin observatii
clinice sau prin tehnici imunopatologice de finete.
1. LUPUSUL ERITEMATOS CRONIC
este caract. prin aparitia la niv. partilor descoperite a unuia sau mai multor placi
cu triada caracteristica :
- Eritem ,
45

- Hiperkeratoza foliculara,
- Atrofie cicatriciala.
Clinic simptomul diminant este ERITEMUL,
are cul. rosie-violacee,
are telangiectazii asociate,
hiperkeratoza foliculara cu aspect punctatpoate sa conflueze intr-o scuama
albicioasa, stratificata, aderenta pe fondul eritematos,
detasarea scuamei (= limba de pisica , sau o carpeta) prezenta unor prelungiri ( = cuiele
de tapiter) pornesc de pe fata sa inf. si se insunueaza in ostiile foliculare dilatate.
cu timpul apare atrofia cictricialaprin scleroza interstitiala.
intr-o placa matura de lupus eritematossunt 3 zone :
- zona periferica- eritematoasa,
- zona intermediara- hiperkeratozica,
- zona centrala- cicatriciala.
in pielea paroasa a capului placi de alopecie cicatriciala,hiperkeratoaza
foliculara,eritem periferic , cu sau fara scuame.
pe fata dorsala a mainilor si degetelor placi mici, violacee,acoperite de o pelicula
scuamoasa aderenta, vizibila la periferie, cu centru atrofic.
lupusul eritematos labial placi bine delimitate, albicioase, atrofice centralcand placa
depaseste mucoasa si intra in teg. obisnuit apat toate elementele triadei caracteristice.
pe mucoasa jugala la niv. liniei interdentare o banda eritematoasa, atrofica central,
inconjurata de un lizereu albicios, de cul. rosu viu,atrofica, ovalara sau eroziuni incercuite
de striatii albicioase.
Localiz la niv. fetei placile apar pe nas, pometii obrajilor, rebordul helixului, conca.
Forme clinice deosebite :
Lupusul eritematos tumid
placi rotund-ovalare,
culoare violacee,
lez. reliefate,
consistenta edematoasa,
scuame usor vizibile,
atrofia cicatriciala lipseste.
Lupusul eritematos profund
asociaza un lupus eritematos cronic, obisnuit,
lez. de paniculita nodulara lupica.
Lupusul eritematos telangiectazic
asociaza telangiectazii si usor edem,
Localiz. pe pometi sau pe nas.
Lupusul eritematos cronic diseminat
multe elemente eruptive,
diseminate pe gat, spate, membre,
morfologia este tipica sau eritemato-edematoasa.
Sindromul Rowell
asociaza un lupus eritematos discoid,
eruptie de tip eritem polimorf, veziculo-bulos.
Histopat. o hiperkeratoza ortokeratozica,
cu formare de dopuri cornoase foliculare,
atrofie malpighiana,
degenerescenta vacuolara a celulelor bazale,
infiltrat perianexial si perivascular limfocitar,
46

degenerescenta fibrinoida a colagenului,

lez. vasculare.
Dg. Dif. in lez. faciale : a) Lupusul tuberculos plan (absenta hiperkeratozei foliculare, prezenta
lupomilor la vitropresiune, consistenta mare, I.D.R. la P.P.D. hiperergic).
b) Epiteliomul bazocelular superficial ( poate prezenta un chenar filiform de
perle epiteliomatoase).
c) Rozaceea ( eritem, papulo-pustule, noduli).
d) Eruptiile polimorfe la lumina ( lez. eritemato-edematoase,veziculoase,
mai difuze).
in lez. mucoase : a) Leucoplaziile ( placi albicioase, reliefate din planul mucoasei,
usor keratozice).
b) Lichenul plan ( absenta atrofiei, asemanare cu frunza de feriga.
in pielea paroasa a capului : a) Favusul,
b) Sclerodermia,
c) Lichenul plan.
2. LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC
este o boala polisistemica, febrila, cu aspect infectios,
apare frecv. la femeile in plina activitate genitala,
EV. este fugitiva,
pot aparea modif. rapide ale configuratiei si extinderii.
Clinic manif. cuta. sunt diverse, polimorfe, apar in 80% din cazuri,
sunt elemente multiple, difuze, congestive, cu hiperkeratoza foliculara rara,
atrofie cicatriciala redusa.
la niv. fetei, pe piramida nazala, pe pometi placile sunt eritemato-edematoase,
rosii sau violacee, asemanatoare unui liliac (vespertilio),sau a unui flututre cu
aripile desfacute (butterfly eruption).
in reg. decolteului eritemul este difuz, ca o arsura solara.
la niv. mainilor si picioarelor, in reg. periunghiala eriteme violacee, telangiectazii
ale repliului unghial.
pe fetele palmare si plantare are degetelor pete eritematoase, presarate cu
telangiectazii, edem sau atrofii, mici infarcte hemoragice ale pulpelor digitale,
vezicule sau bule.
pe membre este vizibil un eritem reticulat, marmorat (=livedo).
pe coate si genunchi lez. eritemato-scuamoase, pot fi confundate cu psoriazis.
mucoasa bucala lez. mai polimorfe si mai extinse decat in lupusul eritematos cronic :
petesii, bule hemoragice, eroziuni si ulceratii dureroase.
Manifestari poliviscerale, difuze :
Manifestari articulare variaza de la artralgii la poliartrita acuta ( imita un reumatism Sokolski sau
o poliartrita reumatoida).
mai rar hidartroza intermitenta.
Manifestari cardiovasculare apar la 40-50% din cazuri,
frecv. pericardica si miocardita, cu modif. electrocardio. caracteristice.
endocardita verucoasa Libman-Sacks adesea necropatica.
Manifestari renale apar la 70% din cazuri,
nefropatia lupica sub forma unei glomerulonefrite, a sindr. nefrotic,
insuficientei renale acute sau cronice.
Manifestari ale sist. nervos central sunt rezultatul lez. vasculare,
encefalita lupica,
pareze de nervi cranieni,
crize de epilepsie majore sau minore,
47

 psihoza acutasimuleaza schizofrenie, depresie sau confuzie acuta.

Manifestari pleuro-pulmonare mai ales pleurezii lupice, adesea bilaterale, serocitrine sau
hemoragice, evoluamd intermitent.
Manifestari gastro-intestinale sunt variate,
inflamatia peritoneului patietal si visceral tablori clinice false de
colecistita, apendicita, peritonita,
bolnavii se plang de jena abdominala, crape, diaree intermitente,
ficatul rar afectat.
Modificari de laborator sunt variate si f. impo. pentru dg. si ev. bolii :
VSH f. accelerat ( 100-200 mm/h),
anemie moderata, feripriva, autoimuna, sau produsa prin hipersplenism.
leucopenie intre 2000-4000 /mm3,
trombocitopenia se poate insoti de o purpura trombocitopenica.
Modificari elecroforetice caract. prin hipoalbuminemie, cu hiperalfa2 si hipergamaglobulinemie.
complementul seric este scazut.
in 20% din cazuri reactii serologice fals pozitive pentru sifilis.
Modificari imunopatologice sunt cele mai impo. pentru dg. si ev.
celula LE apare in 70% din cazuri,
desi celula lupica este specifica pentru LES poate sa apara si in alte
boli autoimune : dermatomiozita, poliartrita reuma., hepatita lupoida.
prin imunofluorescenta indirecta prezenta unor anticorpi
anti-dezoxiribonucleoproteina (fluorescenta omogena), anticorpi anti-ADN nativ si
anti-nucleoproteine solubile (fluorescenta membranara). Ambele tipuri de
fluorescenta caracterul activ al LES. Anticorpii fata de ADN cu dubla infasurare
anticorpii anti-Sm specifici pentru LES. Celelate tipuri de anticorpi anti-ADN
se pot regasi si in alte boli autoimune.
prin imunofluorescenta directa pe prelevate bioptice renale si cuta. acumularea de
imunoglobulina si complementde-a lungul membranei bazale glomerulare, in mezangiu
si la niv. jonctiunii dermo-epidermice din pielea sanatoasa a bolnavilor de LES.
Subseturi de lupus eritematos :
Lupusul eritematos subacut
Clinic eruptie eritematoasa, papulo-scuamoasa, necicatricialape zonele fotosensibile.
frecv. lez. psoriaziforme, lez. anulare, sau o combinatie de astfel de lez. care in EV.
det. modif. pigmentare si telangiectaziicare duc la atrofie dermica sau cicatriciala.
hiperkeratoza foliculara lipseste.
periferia lez. anulare dezvolta veziculatie si crustificaredatorita degenerescentei
hidopice intense a keratinocitelor bazale.
in scalp lez. de lupus eritematos discoid cu alopecie cicatriciala, eritem,
hiperkeratoza foliculara.
lez. ale mucoasei bucale 44% din cazuri,
alopecie 78% din cazuri,
livedo reticularis 22% din cazuri,
telangiectazii persistente 51% din cazuri,
fenomen Raynaud 30% din cazuri,
vasculita 12% din cazuri.
Histopat. degenerescenta hidropica intensa a keratinocitelor bazale,
infiltrat perianexial si perivascular mononuclear.
hiperkeratoza foliculara, dopurile cornoase foliculare lipsesc sau sunt f. atenuate.
la imunofluorescenta directa prezenta de imunoreactanti la niv. jonctiunii
dermo-epidermice a pielii lezionate.
in epidermul lezionat depozite prafoase de IgG
(nu se regasesc la lupusul eritematos discoid).
48

peste 70% din pacientiau in ser anticorpi anti-Ro.

cresterea antigenelor de histocompatibilitate HLA DR3 (mai ales in cazurile cu
lez. anulare).
debutul eruptiei se inregistreaza frecv. in corelatie cu anumite medicam. : dirureticele
tiazidice, piroxicam, penicilamina, griseofulvina.
Trat. raspunde la trat. locale si generale ale lupusului eritematos cronic : antimalaricele
sistemice ( clorochin, hidroxiclorochin) + topicele cortizonice +masuri de fotoprotectie.
Lupusul eritematos neonatal
lez. cuta. de lupus eritematos subacutapar in perioada neonatala cu un bloc cardiac congenital.
95% din cazuri nou-nascutii afectati au prin transfer placentaranticorpi anti-Ro/SSA,
se mai regasesc anticorpi anti-La/SSB,anticorpi anti-U1RNP.
Clinic eruptia cuta. debuteaza dupa nastere, este tranzitorie, nu det. atrofie cicatriciala.
blocul cardiac debuteaza in utero, este permanent.
10% din copiii afectati vor deceda ca urmare a complicatiilor cardiace.
mamele pot dezvolta ulterior o boala autoimuna mai ales Sdr. Sjogren.
Trat. eruptia se trateaza cu topicele cortizonice
implantarea de pace-makere.
Sindromul antifosfolipidic
anticorpii antifosfolipidici = anticoagulantul lupic si anticorpii anticardiolipina sunt anticorpi
directionati impotriva fosfolipidelor incarcate negativ.
prezenta acestor anticorpi se asociaza cu : - trombozele repetate, avorturi spontane,
trombocitopenie.
- dintre dermatoze cu : livedo reticularis, vasculita
livedoida, tromboflebite, infarcte cuta. si gangrene
digitale, ulceratii, lez. vasculitice (noduli,macule),
necroze cutanate,
Sdr. Sneddon (livedo reticularis+accidente
cerebrovasculare).
Trat. acelasi ca in formele grave de lupus eritematos sistemic + antiagregante,anticoagulante.

Trat. lupusul eritematos cronic :

Trat. general Clorochin ( 250 mg/zi)
Hidroxiclorochin ( 200 mg/zi)
Vit. B6 ( 15 folii) pentru diminuarea riscului toxic
Vit. E pentru proprietatile antisclerogene.
Trat. local topice cortizonice ( de potenta diferita).
injectii intralez. cu corticoizi si suspensie microcristalina in formele fixe,
infiltrate,scleroase.
croterapia cu zapada carbonica sau azot lichid, terapia locala cu ultrasunete pentru
ameliorarea cicatricilor atrofice.
evitarea expunerii la UV.
Trat. lupusului eritematos sistemic :
doza de atac 60-100 mg Predinson/zi redusa progresiv.
dozele maxime de corticoterapie in lupusul fulminant, nefropatia lupica, lupusul acut al SNC,
in anemia hemolipidica lupica, purpura trombocitopenica lupica.
terapie imunosupresiva cu Ciclofosfamida,Clorambucil,Azathioprina ( in caz de efecte insuficiente sau
reactii adverse la celelate terapii).

SCLERODERMII
sunt un grup de afectiuni date de o depunere anormala si crescuta de colagenla niv. cuta. sau cutaneovisceral insotite de o scleroza a teg.
49

Sclerodermiile circumscrie ( morfeea)

scleroze cutanate mai mult sau mai putin extinse, de forme si dimensiuni variabile.
Sclerodermiile in placi
Clinic debuteaza cu placi ovalare, usor eritematoase, violacee,
dupa un timp portiunea centrala devine alb-ivorie, ingrosata,
inextensibila,dura,imposibil de plisat, aderenta de planurile profunde.
placile pot sa prezinte o secretie sudorala redusa, discrete tulb. de sensibilitate.
la periferia placii un inel liliachiu ( liliac ring).
Localiz. trunchi si membre.
Sclerodermiile in banda
Clinic la niv. membrelor, de obicei unilateral benzi sclerotice de latine variabila, cu inelul
liliachiu incomplet sau absent.
la niv. frontoparietal lez. sugereaza o cicatrice produsa de o sabie.
in reg. frontala au forma triunghiulara, cu baza in pielea paroasa a capului si varful
ascutit.
la niv. scalpului lez. produc alopecie cicatriciala, definitiva.
EV. procesul de scleroza EV. spre profunzime si intereseaza tes. adipos, muschiul si chiar osul
( panatrofia sclero-dermica).
Sclerodermiile in picatura
Localiz. pe toracele superior.
Clinic sunt de dimensiuni mici si numeroase,
mici zone albicioase, mai mult atrofice decat scleroase.
Sclerodermiile inelare
Localiz. la niv. degetelor de la maini si picioare.
Clinic bride sclerotice, inelare, care avanseaza spre profunzime
determina amputatiile falangelor.
Sclerodermiile sistemice
Clinic asociaza o scleroza tegumentara si viscerala.
debuteaza sub forma: - crizelor acro-asfixice, digitale, ale Sdr. Raynaud,
- sau a unei poliartralgii digitale.
scleroza teg. se localiz. mai ales la niv. fetei si mainilor.
la niv. fetei facies caracteristic ( ca o icoana bizantina),
ridurile de expresie, frontale dispar,
teg. este neted, destins, plisandu-se cu dificultate.
nasul se efileaza, buzele devin subtiate.
peribucal pseudocicatrici radiale, perpendiculare pe orificiul oral,
care limiteaza deschiderea gurii.
la niv. mainilor este interesat teg. degetelor,
teg. este subtiat, cerat, fixat la planurile subiacente,
lamele unghiale sunt atrofice, subtiate,
pe repliul unghial mici telangiectazii,
pe pulpele degetelor mici ulceratii hemoragice, f. dureroase, lent
epitelizabile,
acest aspect al degetelor = sclerodactilie.
in cazurile progresive se extinde la celelalte teritorii cuta. teg. este o carapace fibroasa,
inextensibila, limiteaza amplitudinea de miscarea a cutiei toracice si mobilit. articulara.
Subclasificare :
Sclerodermia sistemica limitata
Localiz fata, maini, antebrate.
50

Clinic numeroase telangiectazii,

debut insiduu,
istoric indelungat de Sdr. Raynaud si tumefactii digitale.
Sdr. CREST (Calcinoza,Raynaud phenomenon,Esophageal dismobility,Telangiectazia)
prezinta in ser un anticorp anticentromeric.
EV. mai benigna,
o incidenta redusa a afectarii renale si a insuficientei respiratorii recesive.
Sclerodermia sistemica difuza
un debut mai rapid,
Clinic scleroza acrala, artrita si fenomen Raynaud,
scleroza teg. avanseaza rapid cuprinde bratele, coapsele, trunchiul.
visceralizari renale, cardiace, pulmonare,
prezinta in ser autoanticorpi antitopoizomeraza (anti-scl-70).
O alta varianta (ce mai rara) de sclerodermie sistemica
scleroza teg. difuza , numeroase telangiectazii diseminate.
prezenta autoanticorpilor anti U3-ARN-associated protein fibrillarin.

Manifestari sistemice ale sclerodemiilor :

Manifestari digestive
sunt cele mai frecv.,
esofagul arata ca un tub rigid,
inextensibil,
cu peristaltica redusa,
det. disfagie si simptome de reflux esofagian.
radiologic esofag in tub de sticla
la niv. stomacului si jejuno-ileonului mici zone de atrofie parcelara a mucoasei.
hipoclorhidrie gastrica.
atingerea intestinala det. Sdr. de malabsorbtie.
Manifestari respiratorii
o insuficienta respiratorie de tip restrictiv.
scleroza pulmonara sub forma interstitiala, hilifuga sau nodulara.
Manifestari cardiace
sub forma unui cord pulmonar cronic,
sub forma unei fibroze miocardiace cu tulburari de ritm,
sub forma unei pericardite constrictive.
Manifestari articulare
de la simple artralgii la poliartrite extrem de asemanatoare cu poliartrita reumatoida.
Manifestari renale
sunt aesea mute clinic,
prin biopunctat renal modif. asemanatoare hipertensiunii maligne cu visceralizare renala.
Modificarile de laborator
modif. de laborator uzuale sunt necaracteristice :
- Usora anemie normocroma,
- VSH moderat accelerat,
- Hipergamaglobulinemie in electoforeza.
in 25-30% din cazuri factori reumatoizi,
uneori reactii serologice fals pozitive pentru sifilis,
rar celule LE,
anticorpii antinucleari det. in 70% din cazuri o influorescenta nucleolara sau patrata,
51

determinarea anticorpilor anti-centromerici, anti-topoizomeraza I si anti-fibrilarina ESTE

INDISPENSABILA pentru clasificarea clinica si imunologica a cazurilor de sclerodermie sistemica.
Dg. pozitiv al sclerodermiilor poate utiliza criteriile stabilite de American College of Rheumatology :
1. Criterii majore
a) Sclerodermia proximala teg. proximal al articulatiilor metacarpo-falangiene sau
metatarso-falangiene este indurat, ingrosat, dur, adesea stralucitor,
cu pierderea cadrilajului normal tegumentar.
b) Pierderea elasticitatii cutanate.
c) Prezenta unei hiperpigmentatii de tip sare si piper.
2. Criterii minore
a) Afectarea sclerodermiforma a teg. degetelor de la maini si /sau de la picioare (=
Sclerodactilie).
b) Cicatrice digitale deprimate sau pierderea grasimii subcutanate a degetelor de la maini.
c) Fibroza pulmonara bibazilara.
Daca se intalneste 1 criteriu major si 2 minore Dg. de sclerodermie sistemica se stabileste cu o
ceritudine de 97%.
Dg. Dif. al sclerodermiilor va trebui sa elimine asa-numitele pseudosclerodermiile cum sunt :
1. Boala grefonului contra gazdei.
2. Asociata medicamentelor :
a) Bleomicina,
b) Pentazocina,
c) Izoniazida,
d) Valproat de sodiu.
3. Asociata expunerii la chimicale sau toxine :
a) Sdr. uleiului toxic spaniol,
b) Clorura de vinil,
c) L-triptofan,
d) Siliciu,
e) Solventi organici,
f) Epoxi-rezine.
4. Traumatice :
a) Injuria vibratorie repetitiva ( boala ciocanelor pneumatice, a masinii rotopercutante),
b) Arsuri,
c) Etc.
5. Boli metabolice :
a) Porfirii cutanate,
b) Amiloidoze,
c) Tiroidita Hashimoto,
d) Sdr. POEMS (Crow-Fukase),
e) Fenilketonurie,
f) Diabetul zaharat,
g) Etc.
6. Boli genetice :
a) Progeria,
b) Sdr. Werner,
c) Sdr. Rhotmund- Thompson,
d) Etc.
7. Mucinoze :
a) Scleredemul Buschke,
b) Scleromixedemul,
c) Etc.
8. Neoplazii :
52

a) Sdr. carcinoid,
b) Melanomul metastatic,
c) Carcinomul de san ( carcinomul in cuirasa),
d) Etc.
9. Expunere la radiatii.
10. Neurologice :
a) Fibroza dermica in injura spinala,
b) Imobilizarea membrelor,
c) Etc.
11. Postinfectioase :
a) Acrodermatita cronica atrofianta,
b) Lez. asemanatoare sclerodermiilor circumscrise din borelioze,
c) Hipodermita sclerodermiforma.
Trat. sclerodermiilor circumscrise :
Trat. general antipaludice albe de sinteza, Vit. E ( pentru proprietati antisclerogere).
rezultate bune Penicilamina (600 mg/zi) + Vit. B6 (20 mg/zi).
in formele rapid evolutive Stava + Kovikova + Salazopirina 2-4 g/zi.
Trat. local terapie cu ultrasunete,
masaje locale cu corticosteroizi ( Ultralan, Elocom) sau heparinoizi.
in formele f. infiltrateinjectii intralez. cu corticosteroizi, in suspensie microcristalina
(Volon A 40 mg),cate 0.2 ml / inflamatie/ 1 la 14 zile.
Trat. sclerodermiilor sistemice :
nu exista un trat. care sa asigure o vindecare certa.
corticoterapia in formele asociate cu dermatomiozite sau in colagenozele intricate,
nu are efect in stoparea progresiei sclerozei viscerale.
pentru ulceratiile digitale perfuzii intavenoase cu Reomacrodex 10%.
Nifedipina sau Xantinol nicotinat.
in formele severe terapie imunosupresoare Clorambucilul, Azatioprina in doze uzuale.
Interferonul-gamma-recombinat rezultate incujatatoare.
medicamente care interfereaza cu productia de colagen D-penicilamina initial 250 mg/zicreste
doza la fiecare 2 sau 3 linii pana la 750-1.500 mg/zi (sau cat este tolerata de pacient).
Clochicina interfereaza cu transportul mediat de microtubuluibocheaza coversia procolagenului
in colagen.

FASCEITA EOZINOFILICA (= Sdr. SHULMAN)

placi profunde sclerodermiforme, insotite de eozinofilie.
intereseaza mai ales hipodermul.
barbatii sunt de 2 ori mai afectati decat femeile.
Localiz. extremitatile sunt primele afectate,
in EV. bolii pot fi interesate trunchiul si chiar fata.
Clinic pacientul are antecedente de traumatism sau un exectiutiu fizic.
teg. este indurat, fixat la planurile subiacente, aspect de coaja de portocala,
eritemul si caldura locala lipsesc,
fenomenul Raynaud absent,
pot prezenta Sdr. de tunel carpian, sinovite, tenosinovite,
afectarea viscerala rara,
dupa ani de EV. neplazii ale sist. hemolimfopoietic ( B. Hodgkin, leucemie mielomonocitara
acuta, leucemie mielogenica cronica, leucemie limfocitara cronica)
Hematolagic modif. hemato. apar concomitent cu fasceita sau ulterior.
eozinofilie ( 400/mm3 9.000/mm3)poate sa apar inaintea simptomatologiei clinice.
53

 VSH accelerat 60%-80% din cazuri.

hipergamaglobulinemie 80 % din cazuri.
Histopat. ingrosarea si scleroza fasciei , care este aderenta la muschiul subiacent.
epidermul normal sau usor atrofic.
in dermul reticular fibroza insotita de un infiltrat polimorf format din : limfocite,
plasmocite, histiocite si rar eozinofile.
in portiunea profunda a hipodermului de langa fascieun infiltrat difuz,perivascular
format din limfocite,plasmocite,histiocite,eozinofile.
EV. variabila de la caz la caz.
Trat. corticoizi orali, in special Predinson 40-60 mg/zi se scad in paliere.

DERMATOMIOZITA
este o boala inflamator-necrotica a muschilor striati,
este insotita de manif. cut. inflamatorii variate.
Forme clinico-evolutive :
1. Dermatomiozita acuta
Clinic edem si eritem violaceu periorbicular, dispozitie in ochelari.
eritemul violaceu poate ajunge si in zona decolteului.
benzi eritematoase, violacee, usor atrofice ( semnul Gottron) pe dosul mainilor,
deasupra proeminentelor osoase, pe metacarpiene si falange.
telangiectazii pe repliul unghial,
hiperkeratoza pe cuticula unghiala,
imagini psoriaziforme sau lichenoide pe torace, coate, genunchi.
disfonie sau disfagie cand sunt afectati muschii faringelui, ai esofagului sup. ,
ai palatului.
2. Dermatomiozita juvenila
este caract. prin proeminenta manif. vasculitice.
Clinic frecv. mai mare a lez. ulcerative ale tractului gastro-intestinal,cu hemoragii digestive,
perforatii intestinale,
calcinoze focale difuze in muschi, fascii si teg.
3. Dermatomiozita cronica
Clinic aparitia pe teg. a unei eruptii poikilodermice, pestrite,intersectand aspecte hipercrome cu
altele hipocrome,
telangiectazii, atrofie usoara.
in ansamblu placile si placardele au aspectul unui teg. murdar.
Sdr. muscular
Clinic afecteaza muschii centurii scapulare, pelvine, simetric.
mialgii, miastenie, contracturi musculare.
dificultate la incracarea paltonului sau urcarea scarilor.
Sdr. muscular apare in dermatomiozita acuta.
Modif. de laborator :
1. Creatinuria crescuta apare dat. Incapacitatii fibrelor musculare afectate de a transforma creatina in
creatinina se elimina in cantitati mari in urina.
2. Enzimele musculare mult crescute ( creatinfosfokinaza, lacticdehidrogenaza,transaminaza glutamicooxalacetica) ca urmare a fenomenelor necrotice din muschii striati.
3. Elecromiograma trasee de tip miozidic.
4. Biopsia musculara pune in evidenta distructia fibrelor musculare si un infiltrat inflamator limfoplasmocitar incevinat,
bazofilia sarcoplasmei, proeminenta nucleilor.
5. Determinarea anticorpului Anti-Jo-1 este specific pentru grupul polimiozita/dermatomiozita.
54

6. Determinarea prin ELISA a moleculelor de adeziune intercelulare solubile :

sICAM-1 si sVCAM-1 ( sVCAM-1 este crescuta in fazele active ale dermatomiozitei.
Dg. pozitiv slabiciune musculara proximala si simetrica, cu lez. cut. caracteristice.
niv. seric ridicat al enzimelor musculare,
modif. miozitice in electromiograma,
biopsia musculara pozitiva.
Dg. dif. cu lupusul eritematos sistemic mai ales in cazurile in care lez. miozitice nu sungt inca
deplin conturate.
elemente clinice utile semele lui Gottron : lez. eritemato-scuamoase de pe fetele extensoare,
eritemul heliotrop in ochelari si la niv. decolteului.
cu distrofia musculara progresiva, miastenia gravis,trichinoza in absenta modif. cut.
Trat. este in functie de prezenta sau absenta unei tumori maligne asociate.
in cazul dermatomiozitei paraneoplazice scoaterea tumorii sau tratarea ei cu
chimioterapiceduce la vindecarea dermatomiozitei.
in cazul dermatomiozitelor acute neasociate cu un cancer visceral Predinson (doza de atac
60-100 mg/zi,doza se scade extrem de lent, in luni sau ani).
- imunosupresoare : - Azatioprina ( Imuran 100 mg/zi).
- Ciclofosfamida sau Metotrexat 50 mg/ intramuscular/1 pe sapt.
la copii Predinson + Ig in doze mari ( 2g/kg corp/zi), intavenos, mai multe luni.

BOALA MIXTA A TESUTULUI CONJUNCTIV

Clinic colagenoza intricata, colagenoza nediferentiata, Sdr. Sharp,
aspecte clinice sin lupusul eritematos sistemic sunt incrucisate cu cele din scleodermia sistemica
si cele din dermatomiozita.
poliartralgii, fenomen Raynaud, hipergamaglobulinemie, poliartrite,tumefactia mainilor,
aglutinine reumatoide pozitive, hipomotilitate esofagiana, miozita.
det. anticorpilor antinucleari fluorescenti o fluorescenta patata in 95% din cazuri.

SINDROMUL SJOGREN
o boala autoimuna, lent progresiva, cronica,
caract. printr-o infiltratie limfocitara a glandelor endocrine duce la xerostomie si xeroza oculara.
manif. extarglandulare la unii pacienti,
limfom malign la unii pacienti.
poate sa apara izolat sau combinat cu alte dermatoze autoimune.
apare cel mai frecv. la femei.
Clinic simptome oculare - date de diminuarea secretiei lacrimale,
- pruritul palpebral,
- oboseala palpebrala,
- fotosensi. crescuta,
- ulceratii corneene.
senzatie de gura uscata (xerostomie) data de reducerea functiei gl. salivare,
gl. parotide sunt tumefiate bilateral,
dificultati in masticatiea alimentelor solide,
senzatii de arsura a mucoasei bucale,
numeroase carii dentare.
manif. extraglandulare : - febra moderata,
- mialgii si artralgii, sau chiar artrite,
- afectare renala : nefrite interstitiale, rar glomerulonefrite,
- lez. vasculitice dau : purpura, urticarie recurenta, lez. papulo-nodulare,
55

ulceratii cutanate.
Dg. pozitiv prezenta a 2 din cele 3 manif. caract. : - keratoconjunctiva sicca,
- xerostomie,
- manif. de artrita reumatoida sau de colagenoza.
tumefactia gl. parotide si lacrimale este inconstanta.
prezenta unei anemii moderate nornocrome,
VSH accelerat.
Patogenie inflamatia limfocitara a glandelor exocrine (lacrimale, salivare),
hiperreactivitate a limfocitelor B.
in serul bolnavilor autoanticorpi cum sunt : - cei fata de Ig (factori reumatoizi),
- cei fata de antigenele extractabile din
nucleu si antigenele citoplasmatice
(Ro/SSA,La/SSB).
Trat. lacrimi artificiale (Teorisolol,Hipo-Tears)
pentru xerostomie gargare repetate cu lichide in cant. mici
in formele medii Hidorxiclorochin 200mg/zi
in formele cu manif. sistemice glucocortioizi 1 mg/kg corp/zi
in formele cu visceralizare renala trat. imunosupresor cu ciclofosfamida.

ACNEEA
Acneea vulgara
este o dermatoza predispozitionala,
polimorfism lezional : comedoane, papule, pustule, chiste, nodului.
Localiz. in teritoriile cut. bogate in gl. sebacee hiperfunctionale,
obraji, frunte, barbie, reg. interscapulara, reg. presternala.
Clinic frecv. intre pubertate si 30 ani, poate sa apara si la alte grupe de varsta,
apare si la femei si la barbati formele sever se intalnesc la barbati,
lez. neinflamatorii - comedoane,
lez. inflamatorii papule, pustule, noduli, chiste,
sechele cicatriciale,
eruptia este aproape simetrica, cu perioade de exacerbari si remisiuni.
Forme de acnee :
1. Acneea infantila
apare in primii 2 ani de la nastere,
mai ales la copii proveniti din parinti cu acnee,
eruptia este redusa,
domina comedoanele, papulele, pustulele,
eruptia este autolimitata.
Localiz. : pe obraji, mai rar pe frunte si barbie,
2. Acneea polimorfa juvenila
apare la pubertate, la ambele sexe,
Clinic tabloul descris mai sus.
3. Acneea comedoniana
predomina comedoanele.
4. Acneea nodulo-chistica
este uneori in legatura cu un genotip particular XYY
persoanele cu acest genotip au o integrare sociala dificila si un comportament antisocial.
5. Acneea conglobata
este rara,
EV. progresiva,
56

 f. inflamatorie,
Localiz. mai ales pe trunchi, reg. perianala si axilara,
Clinic comedoane ,
chiste,
abcese,
fistule,
cicatrice profunde.
febra, cu stare generala alterata, artralgii, si chiar poliartrite seronegative.
6. Acneea ocupationala
apare la persoane care folosesc : uleiuri de gresare, hidrocarburi clorinate, gudroane din distilarea
huilei.
7. Acneea medicamentoasa
dupa trat. cortizonice,
dupa ingerarea unor medicamente care contin halogeni ( ioduri, bromuri),
lez. sunt in acelasi stadiu de dezvoltare,
este afectat si scalpul,
lez. nodulo-chistice sunt rare.
8. Acneea tropicala
Localiz. torace anterior si posterior,
nu apare pe fata,
Clinic lez. nodulare, supurative,
papule,
chiste,
apare in climatul cald si umed, dispare dupa parasirea regiuni geografice.
Histopat. hiperlazie a gl. sebacee, bogat reprezentate formate din acini numerosi,
simpto. cuta. apar dupa hiperkeratinizarea epiteliului ductului sebaceu,
2 tipuri de comedoane : - comedonul deschis ( comedonul propriu-zis=punctul negru,
comedonul matur),
- comedonul inchis ( comedonul alb, microchistul)
toate lez. inflamatorii apara dupa ruperea epiteliului marginal si deversarea continutului
lipidic in derm.
Dg. pozitiv nu ridica probleme deosebite.
Dg. dif. cu sifilidele acneiforme,
cu acneea rozacee,
cu tuberculidele faciale ( acnitis ).
EV. cu exacerbari si remisiuni,
in majoritatea cazurilor caracter autolimitat.
Complicatii Locale - cicatrici hipertrofice,
- calcificari locale,
- formarea de neuroame.
acneea conglobanta poliartrita seronegativa,
dupa ani de EV. patul pe care de dezv. cn carcinom spinocelular.
Trat.
ACNEEA ROZACEE
rozaceea este o dermatoza inflamatorie cronica faciala,
apre mai ales in deceniu IV si V al vietii.
Clinic eruptia apare excluziv pe fata, in special pe nas, obraji, reg. centrala a fruntii si barbiei,
placi eritematoase rozate, initial episodice, apoi permanente,
pe aceste placi apar telangiectazii, papule, pustule,mai rar nodului,comedoanele sunt absente,
57

 in special la barbati se intaleaza o hiperplazie sebacee si vasculara

pseudotumorala a nasului (= rinofima).
Histopat. tablou apropiat de dermatita seboreica,
gl. sebacee sunt mari,
in interstitiul interfolicular infiltrat inflamator dominant limfocitar, dar poate contine si
neurofile, eozinofile, plasmocite.
cazurile severe cu lez. nodulare reactie granulomatoasa, cu elemente intricate granulomului
de corp strain si cel tuberculoid.
Dg. dif. cu eczematidele seboreice,
lupusul tuberculos plan,
dermatita periorala.
Complicatii oculare ( blefarita, irita, conjunctivita, keratita),
cutanate ( rinofima).
Trat.

CALCINOZE CUTANATE
Calciul este un cation divalent,
impo. vitala pentru multe procese biologice,
10% este solubil este prezent in fluidul extracelular si citoplasma,
50 % este in stare ionizanta, biologic activ,
40 % este legat de albumina si de globulina,
10 % este complexat cu anioni bicarbonat, fosfat, citrat.
este implicat in multe procese fiziologice :
- contractia muschilor scheletici,
- contractia miocardica,
- neurotransmisie,
- coagularea sanguina.
reprezinta principalul mineral al scheletului osos.
la niv. celular Ca intervine :
- in transmiterea informatiei din exterior spre celula,
- in transmiterea intercelulara,
- in reglarea potentialului de membrana plasmatica,
- in exocitoza.
mai intervine in :
- proliferarea, diferentierea si adeziunea keratinocitelor.
keratinocitele cultivate intr-un mediu cu continut scazut de Cacresc rapid,dar nu se diferentiaza
cand in mediul extracelular continutul de Ca este crescut isi incep diferentierea
si isi exprima markerii diferentierii terminale : activitatea transglutaminazei,
involucrina.
exista o relatie inversa intre concentratia de Ca exracelulara si parathormon :
- normal scaderea Ca ionizat det. o crestere a productiei de parathormon,
- concentratia plasmatica crescuta de parathormon det. o crestere a Ca plasmatic prin efect direct
asupra rinichilor si sist. osos.
la niv. renal, parathormonul actioneaza la niv. tubului proximal det. o crestere a reabsorbtiei Ca.
la niv. osos parathormonul det. o eliberare de Ca si cresterea concentratiei de Ca plasmatic.
cresterea Ca ionizat seric det. o scadere a productiei de parathormon.
Calcitonina = un polipedid produs de celulele parafoliculare tiroidiene ( celulele C),
principalul stimulant al secretiei de calcitonina este Ca,
58

 efecte stimulante mai au si : glucagonul, cholecistokinina, gastrina,

secretia de calcitonina este mediata de AMPc,
calcitonina scade concentaria de Ca seric prin inhibitia osteoclastelor.
Vit. D3 (= cholecalciferolul) un steroid format prin deschiderea inelului 7-dehidrocholesterolului.
este inerta pentru a deveni activa trebuie sa fie hirdoxilata la niv. carbonului din pozitia 25
metabolizarea sa se face la niv. hepatocitului
sub influenta unei enzime = citocrom P 450 monoxigenaza.
actioneaza simular cu parathormonul creste concentratia de Ca plasmatic.
Ca plasmatic creste penetrabilitatea intracelulara a Ca,
creste absorbtia luminala a Ca din intestin,
rol in cresterea si diferentierea celulara, inclusiv a epidermului uman,
structurilor pilosebacee, si dermului.
Calcinoze cutanate = depunerea la niv. teg. a Ca insolubil.
Osificare cutanata = formarea de tes. osos prin depozitarea colagenului de tip I de catre osteoblaste.
Calcinozele cutatnate se clasif. in :
I.
Calcinoze distrofice
II.
Calcinoze metastatice
III.
Calcinoze idiopatice
IV. Calcinoze iatrogene
I.

II.
III.
IV.

apar ca urmare a unor injurii locale sau a anumitor anomalii in colagen (elastina sau grasimea
subcutanata),
metabolismul Ca si fosforului sunt normale,
organele interne neafectate.
exista un metabolism Ca / Fosfor anormal ( hipercalcemie, hiperfosfatemie) det. calcificari
cutanate, subcutanate sau in tes. profunde.
survin fara o anomalie tisulara identificabila,
metabolismul Ca / fosfor este normal.
apar ca urmare o unor trat. medicale,
Histologic sarurile de Ca un aspec granular fin sau in mici depozite,
se coloreaza in albastru la coloratia hematoxilina-eozina,
in negru la coloratia von Kossa.

CALCINOZE DISTROFICE
sunt asociate cu mai multe dermatoze :
1. Vasculita din colagenoze
Calcinozele distrofice pot sa apara in sclerodermie si mai ales in Sdr. CREST,
Clinic depozitele de Ca au o marime de la cativa mm la cativa cm,
ele apar in epiderm, derm, hipoderm la mai multi ani dupa EV, bolii,
pe masura ce cresc ulcereaza si exteriorizeaza un material calcaros.
Localiz. extremitatile superioare,
degete,
reg. articulatiei radio-carpiene,
teg. supraiacent proeminentelor osoase.
In dermatomiozite calcinozele apar mai ales in dermatomiozita juvenila,
mai rar in dermatomiozita adultului.
calcinoza apare dupa 2-3 ani de evolutie a dermatomiozitei juvenile.
Clinic calcinoza dureroase si sa ulcereze,
se suprainfecteaza cu usurinta.
Trat. de electie excizie chirurgicala.
2. Paniculite
59

3.

4.

5.

6.

Paniculita lombara este un proces inflamator al lobilor adiposi,

duce la necroza adipocitelor si la calcificare distrofica.
Paniculita enzimelor pancreatice apare la pacientii cu pancretatite sau cu adenocarcinom
pancreatic.
este cauzata de eliberarea enzimelor pancreatice in tes. adipos
unde se produce o scindare a trigliceridelor in acizi grasi.
calcinoza distrofica poate sa ulcereze si sa produca fistule cronice.
In necroza subcuta. a nou-nascutului
Clinic apar noduli si placi eritematoase, bine delimitate, pot disparea spontan,
ocazional se pot transforma in calcinoza distrifica,
stare generala buna,
Localiz. obraji, spate, fese, extremitati.
Porfiria cutanata tardiva
frecv. in formele sclerodermiforme,
Localiz. zonele preauriculare ale fetei,
pe scalp,
gat,
dosul mainilor.
Genodermatoze
Sdr. Ehlers Danlos cuprinde un grup de boli genetice ale colagenuluicaracterizate prin :
hiperelasticitate cutanata, hiperextensibilitate articulara, fragilitate cutanata.
in tipul I de Sdr. Ehlers-Danlos mici sferule subcuta. calcificate repr. lobuli adiposi ischemici
calcificati.
Sdr. Werner o genodermatoza det, o imbatranire prematura a subiectului,
Clinic statuta mica a pacientului,
facies de pasare,
calvitie si alopecie precoce,
cataracta,
voce pitigaiata,
hipogonadism.
teg. si tes. subcuta. sunt subtiri si atrofice, cu aspect sclerodermifprm,
calcinoze ale partilor moi, vaselor, ligamentelor.
Pseudoxantomul elastic prezinta o calcinpza distrofica, rar metastatica,
duce la cecitate.
Neoplazii cutanate
Pilomatricomul o tumora benigna a cortexului pilar,
apare mai frecv. la adultul tanar,
noduli profunzi,calcificati,
Localiz. cap,
gat,
extremitati.
75% din cazuri prezinta calcificare distrofica sau chiar osificare.
Calcificari distrofice apar si in alte tumori benigne cutanate :
- nervii nerocelulari dermici,
- siringoamele condroide,
- hemangioame,
- trichoepitelioame,
- veruci seboreice.
Infectii
Parazitoze cutanate ( oncocechaza si cisticercoza)
Cisticercoza produsa de Taenia solium,
noduli subcuta. care dezvolta calcificari distrofice.
60

CALCINOZE METASTATICE
apar prin precipitarea sarurilor de Ca intr-un tes. normal, ca urmare a unei anomalii in metabolismul Ca.
Localiz. vasele sanguine,
rinichii,
plamanii,
mucoasa gastrica.
Clasificare :
1. Insuficienta renala cronica
dezvolta calcinoza nodulara sau calcifilaxie,
clearance scazut al fosfatilor care duce la hiperfosfatemii,
productia de Vit D3 este afectata duce la scaderea absorbtiei Ca din intestin si la hipoCa.
calcinozele nodulare metastatice din insuf. renala cronica calcificari fara necroza tisulara,
apar periarticular,
nr. si demensiunea lor se coreleaza cu
hiperfosfatemia.
Calcifilaxia calcificare progresiva vasculara a unei necroze adipocitare,
aparitia unor necroze cutanate ischemice.
placi violacee bine delimitate, dureroase, care pot ulcera.
placile apar frecv. in insuf. renala cronica cu hiperparatoroidism secundar.
2. Hipervitaminoza D.
apare la ingestia cronica de doze suprafiziologice de Vit. D (peste 50.000-100.000 U.I/zi),
hipercalcemia si hipercalciuria dau slabiciune, letargie, cefalee, gretuti, varsaturi, poliurie.
cu timpul apare nefrolitiaza sau calcinoza metastatica.
Localiz periarticular,
articulatii.
3. Sdr. lapte-alcaline
ingestia crescuta a unor alimente care contin Ca sau a unor medicamente antacide duc la hiperCa.
Complicatii complicatii acute ale hiperCa : insuficienta renala ireversibila, nefrocalcinoza,
calcinozele subcuta.,
localiz. pe zonele periarticulare.
4. Osteodistrofia ereditara Albright
este o genodermatoza,
apar osificari cuta., subcuta.
defect al raspunsului tisular la parathormon (pseudohipoparatiroidism),
hipocalcemie, hiperfosfatemie, niv. crescute de parathormon,
osificari simetrice, bradidactilie, statura redusa, obezitate, facies rotunjit, retardare mentala.

PELADA = ALOPECIA AREATA

placi alopecice necicatriciale, neinflamatorii,
Localiz. pielea paraosa a capului,
sprancene,
gene,
sau intreaga suprafata piloasa a corpului.
Clinic debuteaza la orice varsta, dar frecv. la copii intre 5-10 ani si la adultul tanar (pana la 40 ani),
apare brusc,
placi alopecice rotunde sau ovalare, diametru variabil,
teg. alopecic pare normal, extrem de catifelat la palpare,
firele de par de la marginea unei placi care avanseaza centrifug sunt : asemanatoare unor semne
de exclamare, subtiate, lipsite de luciu, scurte, se epileaza cu usurinta.
EV. este rapida prin intrarea in coalescenta a placilor alopecice duce la apolecia intregului scalp,
sau apar placi similare in barba adultului,sprancene, gene.
61

 mai rar pelada decalvanta poate sa fie afectata intreaga pilozitate corporala,
EV. ondulata, cu perioade de alopecie succedate de remisiuni uneori spontane.
afectarea unghiala in cazuri extensive,
depresiuni cupuliforme ale lamelor unghiale, friabilitate, onicoschizis, onicomadeza
Clasificarea peladei :
1. Tipul I (= atopic)
apare in 10% din cazuri,
EV. este prelungita,
apolecia totala a aparut la 75% din cazuri.
2. Tipul II (=combinat, autoimun)
debuteaza dupa 40 de ani,
alopecia totala (=pelada decalvanta) apare in 10 % din cazuri.
3. Tipul III (= prehipertensiv)
apare la 4 % din cazuri,
debuteaza la adultul tanar ( care avea cel putin unul din parinti hipertensiv),
EV. rapida,
alopecia totala apare la 39% din cazuri.
4. Tipul IV ( =comun)
apare in 83% din cazuri,
apare la copii prepubertari si la adultul tanar,
EV. este de sub 3 ani,
recresterea parului se produce in mai putin de 6 luni,
alopecia totala apare in 6% din cazuri.
Histopat prezenta unui nr. redus de foliculi pilosi puternici,
unii dintre foliculi sunt lipsiti de radacina,
altii au radacini pilare , in faza de catagena , pe cale de a fi pierdute in curand,
intre foliculi se pot obs. mici foliculi in faza anagenacu activitate trichogenicacare
poseda o papila si o matrice rudimentara ce releva doar un fir de par minuscul sau numai
teaca intern pilara.
gl. sebacee sunt reduse ca marine,
infiltratul inflamator este moderat, dispus perivascular.
Dg. pozitiv caracter noncicatricial,
absenta semnelor inflamatie locala,
absenta simptomatologiei subiective,
catifelarea placii alopecice.
Dg. dif. cu alopecia in luminisuri din sifilisul secundar (gasim elem. eruptive caracteristice sifilisului
secundar, micropoliadenopatie generalizata, serologia sifilisului pozitiva),
cu Trichotilomania tot placi alopecice, dar firele de par sunt rupte la distante diferite,
configuratia placilor sugereaza artefactul, firele de par restante se epileaza cu dificultate.
Factori de mediu care declanseaza pelada :
Focarele de infectie cronica
infectii dentare, amogdaliene, respiratorii superioare,
declanseaza si intretin cazurile de pelada in special cele comune la copiii prepubertari si adultii
tineri.
Virozele
declanseaza si intretin peladele.
Factorii neuropsihici
stressul psihologic, anixietatea, emotiile negative pot preceda cu cateva saptamani declansarea
62

procesului peladic.
Modificari vasculare locale
sunt responsabile de brusca oprire a activitatii matricei pilare si intrarea precode in teligen.
Trat.

AFECTIUNI ALE MUCOASEI BUCALE

mucoasa bucala prezinta adeseori manifestari patologice
CHEILITE
sunt inflamatii acute sau cronice ale semimucoasei buzelor,
Etiopatogenic cheilite acute sunt produse de mai multi factorii :
- agenti fizici : raze UV, raze X, caldura, frig,
- agenti infectiosi : microbieni (streptococi, stafilo.), virotici (herpex simplex, herpes
virus varicellae, coxsackie), micotici ( Candida albicans),
- agenti chimici iritativi sau alergici : eozina din rujul de buze, componente ale pastelor
de dinti, apelor de gura, lucrarilor dentare ; medicamentosi : retinoizii orali.
Clinic Cheilitele acute edem,
vezicule,
cruste,
fisuri,
dureri locale,
prurit ,
disconfort masticator.
Dg. pozitiv datele de anamneza,
teste alergologice,
examen stomatologic minutios.
Dg. dif. cheilite de insotire din cadrul dermatozelor alergice sau buloase.
Cheilite cronice
iau nastere prin persistenta factorilor declansatori ai cheilitelor acute,
hipovitaminoze (B2, B12)
mai rar consecinta existentei unor gl. salivare sau sebacee heterotopice ( B. Fordyce).
Clinic descuamatii,
fisuri,
eritem,
modif. hiperkeratozice si diskeratozice.
Clasif. Cheilitelor cronice :
1. Cheilita glandulara
intereseaza mai ales buza inf.,
pe fata mucoasa se vad mici orificii ale gl. salivare heterotopice,
sialoree localizata.
2. Cheilita apostematoasa
este o forma profunda si cronic supurativa a cheilitei glandulare ( Degos),
buza inf. este marita in volum, suprafata ei este acoperita de cruste,
la palpare se percep gl. salivare heterotopice, hiperplaziate.
3. Macrocheilitele
duc la o dublare a volumului buzelor cu caracter efemer sau permenent.
Tipuri anatomo-clinice :
Macrocheilite inflamatorii
Localiz. mai ales buza sup.
Clinic adesea produse de focare odontogene sau narinare,
63

asemanator cu celulita streptococica,

limfangitele repetate duc la limfedem labial streptococic.
Macrocheilita adenomatoasa
Localiz. buza inferioara,
stadiul de debut al cheilitei apostematoasa.
Macrocheilita edematoasa
Localiz. buza sup. si inf.
Clinic episoadele edematoase au durata variabila,
prin repetarea edemelor det. un edem labial permanent.
Macrocheilita granulomatoasa ( Miescher)
Localiz. mai ales buza sup.
Clinic apare de obicei la adultii tineri,
prezenta unei infiltarii granulomatoae cu celule epitelioide.
Cheilitele cronice actinice si glandulare patul pe care se dezv. un carcinom spinocelular
al buzei inf. obligatoriu examen histopatologic.
Trat.
GLOSITE
sunt inflamatii acute sau cronice ale mucoasei linguale.
pot sa insoteasca o infectie cronica specifica ( sifilis, tuberculoza, lepra),
pot sa fie det. de Candida albicans, infectii virale ( herpex simplex, herpes zoster, coxasckie).
pot aparea in urma unei suferinte generale a org. ( limba saburala).
Clasificare :
1. Glosita mediana losangica
este de origine nevica,
Clinic placi ovalare sau romboidale, rosii, netede,
nu se insotesc de simptomato. subiectiva ,
persista indefinit.
Localiz. pe fata dorsala a limbii inaintea V-ului lingual.
2. Glosita exfoliativa marginala ( limba geografica )
Localiz. fata dorsala a limbii si pe marginile sale.
Clinic contururi albicioase-cenusiise extind rapid delimiteaza in centrul lor arii mucoase
depapilate, rosii,
persista indefinit,
are caracter benign,
se poate asocia cu o pelada atopica.
3. Limba plicaturata ( limba scrotala )
Clinic se poate asocia cu glosita exfoliativa marginala,
fata dorsala a limbii este brazdata de santuri liniare in fundul santurilor depozite
albicioase si resturi alimentare.
glosita candidozica care apare pe o limba plicaturata este rebela la trat. anticandidozic.
asociata cu o macrocheilita edematoasa si paralizie faciala de tip perifecic duce la
Sdr. Melkersohn Rosenthal.
4. Limba neagra piloasa
Localiz. fata dorsala a limbii, in reg. mediana.
Clinic papile linguale hipertofiate, de culoare brun-negricioase,ca iarba culcata de vant.
apare la adulti,
are EV. benigna .
5. Glosodinia
este o senzatie subiectiva de durere si arsura localizata a limbii, neimputabila unei modif.
64

patologice.
determinism psihosomatic cert bolnavul trebuie sa ajunga la psihiatrie.
rezultate favorabile Amitriptilina, asanarea buco-dentara, trat. anticadidozic local.
STOMATITE
sunt inflamatii difuze acute sau cronice ale mucoasei jugale si gingivale.
Clasificare :
1. Stomatite bacteriene ( parodontopatie marginala cronica, gingivita acuta necrotica, gonoree bucala,
ulcere tuberculoase),
2. Stomatite virotice ( Herpex simplex, Herpes zoster, cozsackie A 16, varicela),
3. Stomatita candidozica,
4. Stomatite imunoalergicen (aftele bucale recidivante, stomatitele din cadrul dermatozelor buloase
autoimune, stomatitele alergice la materialele protetice ),
5. Stomatite medicamentoase ( difenilhidantoin, saruri de aur, etc)
6. Stomatite insotite de afectiuni generale.
1. Stomatitele bacteriene
cea mai frecv. este parodontita cronica (este de competenta stomatologului)patologie
imunologica.
gingivita si parodontita apar prin raspuns imunologic exagerat la placa bateriana.
Gingivita acuta necrotica ( stomatota Vincent)
afecteaza adolescentii si adultii tineri,
Clinic debuteaza brusc, cu dureri, hemoragii gingivale, sialoree, febra,
stare generala alterata, adenita submaxilara.
ulceratii necrotice , acoperite de pseudomembrane pe gingii si in zona interdentara.
Etiologie Borellia vincenti
Bacillus fussiformis.
Trat. antibioterapie, Metronidazol.
2. Stomatitele virotice vezi herpes si ZZ.
3. Stomatitele candidozice vezi dermatomicoze.
4. Stomatitele imunologice
aftele bucale recidivante afectiunea bucala cea mai frecv.
Etiopatogenie predispozitie genetica,
asociere cu antigenul HLA-B12,
in stadiile initiale ale lez. infiltrat limfocitar,
anticorpi circulanti anti-mucoasa orala,
prezenta unor complexe imune circulante,
raspuns favorabil la corticosteroizi pe cale locala si sistemica.
Clinic debuteaza in primul deceniu de viata,
incidenta creste progresiv pana in deceniul III al vietii,
la debut : macule eritematoase, rosii vii,
in cateava ore devin alb opaline,
suprafata epiteliala afectata devine necrotica ulceratie rotund-ovalara, cu marginile
bine delimitate, inconjurate de un halou inflamator rosu viu, carminat,
suprafata ulceratiilor este acoperita de o membrana albicioasa.
durata unui puseu 7-10 zile
ulceratiile se vindeca fara cicatrice,
intervalul dintre episoadele active variabil de la caz la caz.
Forme clinice :
Forma comuna 1-3 ulceratii cu diametrul mai mic de 5 mm.
Forma majora ulceratii cu diametrul de peste 5 mm , insotite de adenita,
EV. depaseste 10 zile.
65

Aftele herpetiforme grupare in buchet a ulceratiilor aftoase.

Aftele Sutton debuteaza in copilarie,
forma nodulara,
in 3-4 zile EV. spre o necroza profunda, care duce la un ulcer crateriform,
vindecarea se face cu cicatrice.
Sdr. Behcet apare de 2 ori mai frecv. la barbati decat la femei.
asociaza afte bucale si genitale recidivante,
lez. oculare (irite, iridociclite),
manif. cutanate : pustule foliculare si nefoliculare pe trunchi, papule acneiforme,
eritem nodos.
in fazele active la locul de injectie apar pustule sterile.
Dg. dif. cu toate stomatitele ,
cu pemfigusul vulgar,
cu eritem polimorf,
cu sdr. Stevens-Johnson,
cu herpesul bucal recidivant.
Trat.
5. Stomatitele medicamentoase
Difenilhidantoinul din trat. epilepsiilor produce o hiperplazie gingivala.
Sarurile de aur din trat. poliartritei reumatoide det. lez. asemanatoare lichenului plan bucal,
sau o stomatita eritematos eroziva.
Metothrexatul det. o stomatita aftoida.
Antipaludicele albe de sinteza dau pe mucoasa palatului dur o pigmentatie cenusiu-rosiatica.
6. Stomatitele de insotire a afectiunilor generale
manif. bucale din afectiunile generale dau multiplicitate lezionala, polimorfism, EV. paralela cu
boala de baza.
In anemia pernicioasa
Clinic limba rosie, lucioasa, depapilata ( glosita Hunter),
dureri care pot sa ramana si dupa trat. bolii de baza.
Anemia feripriva
se poate insotii de cheilite descuamative sau perles levuric.
Purpurele trombocitopenice sau vasculare
pe mucoasa bucala : petesii, echimoze, sufuziuni sangvine.
Agranulocitoza
se poate insotii de stomatite levurice extensive si ulceratii aftoide.
Leucoza acuta monocitara
se poate insotii de o afectare bucala polimorfa : hiperplazie gingivala, stomatite ulcero-necrotice,
manif. hemoragipare, stomatita candidozica.
Diabetul zaharat
orice glosite, stomatite sau perles levuric , rebele la trat. clasic.
in cazul asocierii mai multor tipuri de candidoze bucale.
Insuficienta renala cronica
sialoree sau hiposialie , cheilite descuamative, glosite candidozice, stomatite ulcero-necrotice.
In ciroza hepatica
mucoasa jugala este palida sau subicterica, sau din contra este hiperemiata,
limba carminata depapilata.

66

67

68

69