Capitolul 1. Stadiul cunoaterii n domeniu.

Sintez din literatura de specialitate

1. Evoluia fuziunilor la nivel naional i internaional
Fuziunile s-au nscris n micrile de concentrare, ce au caracterizat faza de dezvoltare
economic a anilor

70. Scopurile urmrite erau de natur economic, deoarece prin fuziune

ntreprinderile dispuneau de structuri tehnice mai importante, acestea avnd consecine directe
asupra capacitii concureniale. Este cunoscut c numai ntreprinderile ce au atins un anumit nivel
de activitate au putut s realizeze investiii n cercetare i dezvoltare, aa nct s-i permit
meninerea sau creterea unui avans tehnologic asupra concurenilor, s-i pun la punct noile
produse, s ctige locuri mai importante pe diferite piee.1
n Romnia, operaiunile de fuziune au nceput s fie utilizate destul de trziu, abia dup
mijlocul anilor 90. Perioada 2000-2004 a fost marcat de o sporire continu a numrului i valorilor
operaiunilor de fuziune, precum i de o sporire a atractivitii mediului economic romnesc n faa
investitorilor strini.
O cretere semnificativ a numrului acestora se face ns simit abia ncepnd cu anul
2003, cnd fuziunile transfrontaliere iau avnt. Volumul acestora a fost influenat de evoluia
favorabil a anumitor factori macroeconomici cum sunt PIB-ul, capitalizarea bursier i volumul
creditelor acordate sectorului privat, ce au creat cadrul propice iniializrii unor astfel de tranzacii.
Dei se consider c numrul i valoarea de tranzacionare n cazul operaiunilor de fuziune
depind de situaia mediului economic, studiile realizate la nivel naional contrazic teoria conform
creia, n perioade de criz, numrul operaiunilor de acest tip se reduce. Analizndu- se piaa
acestor operaiuni ulterior instalrii crizei economice, se constat o sporire a numrului tranzaciilor
fa de anii precedeni. Prin urmare, se poate deduce faptul c societile au apelat la acest tip de
operaiuni cu scopul salvrii afacerii sau n vederea consolidrii poziiei avute pe pia, n
condiiile de instabilitate economic.
Din perspectiva valorilor tranzacionate, anul 2009 a marcat o prbuire a pieei fuziunilor i
achiziiilor de la nivel naional. Factorii care au contribuit la acest declin au fost diminuarea
lichiditilor, accesul dificil la creditare n vederea finanrii operaiunilor, precum i scderea
atraciei investitorilor fa de risc. Acest trend descendent a continuat i n cursul anului 2010, cnd
valoarea i numrul tranzaciilor de tipul fuziunilor i achiziiilor a fost cu 5% sub nivelul anului
precedent.
1

http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/contabilitate/contabilitate-aprofundata-183592.html, accesat la 02.04.2014

ncepnd cu primul trimestru al anului 2011 s-a constatat o tendin de revigorare a pieei
fuziunilor i achiziiilor, ns ritmul de redresare de la nivel naional a fost mai lent dect cel al
pieelor mai dezvoltate de la nivel european. Nici anul 2012 nu a marcat o evoluie semnificativ
pentru piaa fuziunilor de la nivel naional. Revenirea puternic anterior previzionat a fost ntrziat
ca urmare a climatului politic instabil. Incertitudinea politic manifestat n perioada anterioar
alegerilor a determinat investitorii s manifeste o atitudine rezervat, nefiind realizate tranzacii
semnificative n materie de fuziuni.2 n 2013, Romania a nregistrat o cretere a volumului de
tranzacii M&A n special ca urmare a activitilor desfurate n sectorul financiar, manufacturier,
energie, agricultur i TMT. Caracteristica general a pieei romneti rmne astfel creterea
volumului tranzaciilor cu valoare redus. Potrivit studiului CMS DealWatch, piaa romneasc s-a
meninut n jurul nivelului de 1 miliard de Euro, cu o valoare total a tranzaciilor nsumnd
aproximativ 1,18 miliarde de Euro n 2013, o cifr similar celei nregistrate n 2011 i cu puin mai
mic dect cea de anul trecut. n ceea ce privete anul 2014, specialiii sunt moderat optimiti i sunt
de prere c vor asista la o uoar cretere a sectorului de fuziuni i achiziii, bazndu-se pe
rezultatele pe ultmile luni ale anului 2013, cnd acea cretere despre care au precizat s-a consolidat.
La nivel mondial, piaa fuziunilor a cunoscut creteri impresionante n ultimele decenii, att
ca numr de tranzacii ct i ca valoare. ns, din cauza incertitudinii pieei, n anul 2008, piaa
fuziunilor a nceput s se redreseze. Pe plan internaional, firma de avocatura CMS i DealWatch au
publicat raportul Emerging Europe: M&A Report 2013/14, raport ce analizeaz activitatea
din Europa Centrala si de Est, oferind repere importante i trasnd predicii de interes cu privire la
domeniul fuziunilor i achiziiilor. Raportul arat c activitatea de fuziuni i achiziii n Europa a
rmas, n esen, constant n 2013, n termeni de volum al tranzaciilor, dar a nregistrat o scdere
moderat din punct de vedere al valorii tranzaciilor, care au sczut de la 138 de miliarde Euro n
2012 la 112 miliarde Euro n 2013. Cu toate acestea, experii CMS i DealWatch sunt optimiti n
ceea ce privete 2014, cand se ateapt o cretere constant a fluxului de tranzacii. La nivel de
regiune, anul trecut, numrul de tranzactii anunate cu o valoare de peste 1 milion de Euro a sczut
cu 2%, la un total de 2.555 de tranzacii. Dup numrul de tranzacii, cel mai activ sector n 2013 a
fost cel al serviciilor, cu 484 de deal-uri ncheiate reprezentnd 19% din total. Sectorul minier
(incluzand petrolul i gazele) a fost desemnat cel mai important n ceea ce privete valoarea
tranzaciilor, cu peste 23 de miliarde de Euro reprezentand peste 20% din piaa global. Cea mai
mare tranzacie din regiune a fost anunat n ultimele zile ale anului, cand 30% dintre aciunile

http://www.mi.bxb.ro/Articol/mi_27_5.pdf, accesat la 05.05.2014

companiei ruseti de construcii Stroygazconsulting au fost tranzacionate la o valoare de peste 3,5

miliarde Euro.
Piaa M&A din Federaia Rus a reprezentat 31% din totalul tranzaciilor din Europa
emergenta i 62% din valoarea total a afacerilor n 2013. Polonia s-a clasat pe locul al doilea, cu o
pondere de 14% din numrul de tranzacii, urmat de Turcia cu 13%. Serviciile financiare M&A au
reprezentat peste 10% din totalul tranzaciilor din 2013, dar numrul de tranzacii bancare n regiune
este probabil s creasc n anii urmtori, ntruct creditorii din Europa de Vest se retrag spre a-i
ntri poziiile, iar bncile greceti sunt obligate s-i cedeze din active.
Helen Rodwell, CMS CEE Corporate Partner, a declarat c n anul 2014 se ateapt ca fluxul
de tranzacii n Europa Central i de Est s fie influenat de creterea interesului cumprtorilor
strini, precum i de disponibilitatea n pia a unor companii i active subevaluate. Ca urmare,
experii CMS sunt optimiti cu privire la fluxul de afaceri n Europa Central i de Est, n 2014,
ntruct, potrivit acestora, cea mai grea perioad a crizei a trecut i ncrederea se restabilete ncet pe
pia.3
2. Raionamentele aciunii de fuziune
Societatea comerciala poate fi asemnata cu un individ, ntruct intreprinderea se nate,
crete i mai devreme sau mai tarziu dispare. ntreprinderile sunt nevoite s creasc, s se dezvolte
pe msur ce concurena este tot mai accentuata, o dat cu evoluia tehnologica i dorina de
performana. Extinderea, sporirea valorii companiei sunt fenomene destul de complexe, ce pot sa se
realizeze prin modalitai diverse, care pot genera n acelasi timp multiple rezultate cu consecine
veritabile asupra structurii intreprinderilor.
Companiile pot alege s se dezvolte pe cale intern sau pe cale extern. In ceea ce priveste
calea interna de dezvoltare, aceasta presupune sporirea activelor corporale i necorporale ale
intreprinderii. Calea externa de dezvoltare presupunea stabilirea unor relatii cu alte intreprinderi
care se asemeana, care poseda bunuri sau calitati necesare creterii afacerilor sau care pot obtine
rezultate valoroase mai bune impreuna, decat separat. Fuziunea este una din modalitaile juridice
care permit dezvoltarea pe cale externa a societailor. Se apreciaza ca fuziunea este calea clasica a
restructurarii. (Feleaga N., 1998, pag. 607)
Intr-o economie concurentiala societatile comerciale, indiferent de forma de proprietate, sunt
supuse unei serii intregi de factori, care actioneaza la toate nivelurile, atat din interiorul cat si din
exteriorul firmelor si carora firmele trebuie sa le faca fata, in caz contrar fiind amenintate cu
3

http://www.infolegal.ro/numarul-fuziunilor-si-achizitiilor-este-asteptat-sa-creasca-in-2014/2014/01/21/, accesat la
04.05.2014

eliminarea de pe piata. Pentru a face faa presiunilor exercitate de expansiunea companiilor

transnaionale i de mediul social, agenii economici adopta masuri strategice constand in fuziunea
cu alii mai puternici din punct de vedere economic.
La baza acestor raionamente stau cu siguran o serie de avantaje care au fost i sunt evideniate
prin practica naional i internaional. n acest sens, un prim avantaj este efectul sinergic care poate
fi tradus sub forma n care rezultatele sunt mai mari n urma fuziunii dect suma parilor, ceea ce
nseamn c noua companie obine catiguri mai mari dect suma catigurilor obinute de fiecare
companie n parte, participant la fuziune. Unele companii urmresc s-i diversifice activitatea
cutnd afaceri similare, astfel nct n urma operaiei de fuziune s obin ceea ce i lipsete,
precum talent de management sau potenial de cercetare sau orice alte caliti care ar putea duce la
mbuntirea afacerii. Alte societi caut s-i majoreze capacitatea de a contracta mprumuturi,
prin fuzionarea cu o societate care dispune de active lichide i datorii mici.
Astfel, pentru realizarea unei fuziuni, sunt necesare raionamente suficiente pentru a
convinge partenerii s intre ntr-o astfel de combinaie. Aceste raionamente pot fi de natur
economic, financiar i fiscal i se regsesc prezentate n tabelul nr. 1 mpreun cu cteva detalii
necesare.

Raionamente economice

Raionamente financiare

Raionamente fiscale

Sporirea valorii societtii nou-

Reportarea pierderilor fiscale

formate
Datorit efectelor sinergice

Poate prezenta interes in conditiile

valoarea societatii rezultate n urma

fuzionrii e mai mare dect valorile

Cresterea rentabilitatii si a

unor beneficii viitoare promitatoare.

profiturilor si reducerea

Daca insa aceste beneficii intarzie

riscurilor

sa apara, o fuziune cu o alta

nsumate ale celor dou societi

intreprindere mai rentabila ar

luate separat

permite sa se utilizeze mai eficient

o astfel de parghie fiscala

Specializarea intr-un anumit

Schimbarea variabilelor

domeniu de activitate

financiare

Pentru dezvoltarea economica sau

Pentru imbunatatirea valorilor

pentru diversificarea activitatilor

indicatorilor economico-financiari

existente

(lichiditate, solvabilitate);

Evitarea unei posibile

concurente

Atingerea rapida a unei

marimi necesare intrarii pe
piata de capital

Adaptare mai bun la conditiile

pietei

Reducerea costurilor
Prin preluarea unor active care ar
favoriza dezvoltarea la nivel

Ameliorarea gestiunii:
Unele societati sunt gestionate
de o maniera putin eficienta,
rentabilitatea lor fiind inferioara
posibilitatilor

ethnic i prodictiv
Creterea vnzrilor
Prin crearea unei singure
companii, de regul mai
puternice, exista posibilitatea
sporirii cotei de piata,
respective a vnzrilor

Imbuntirea

Reducera costurilor de

performantelor

fabricatie
Fuziunea poate antrena si
economii de scara, care intervin
atunci cand costul mediu se
diminueaza odata cu cresterea
cantitatii.

Tabel nr. 1
Cu toate acestea, fuziunea poate prezenta i unele dezavantaje, cum ar fi: o fuziune poate
decurge prost din punct de vedere financiar din cauza ca avantajele previzionate nu apar; pot aparea

friciuni intre managementul celor doua societai; pot cauza probleme intre acionarii minoritarii;
aciunile antitrust ale guvernului pot bloca sau intarzia fuziunea planificata.
3. Reglementarea operaiunii de fuziune a societilor comerciale
Reglementri naionale
In Romania, reglementarea operaiunilor de fuziune este realizata prin intermediul
urmatoarelor acte legislative:
- Legea nr. 31/1990 a societailor comerciale, republicata (cu modificarile ulterioare);
- Legea nr. 82/1991 Legea contabilitatii, republicata (cu modificarile ulterioare);
- Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (cu modificarile ulterioare);
- Codul comercial (emis in 1887, cu modificarile ulterioare);
- OMFP nr. 1.376/2004 cuprinzand Normele metodologice privind reflectarea in contabilitate
principalelor operaiuni de fuziune, divizare, dizolvare i lichidare a societailor comerciale, precum i
retragerea sau excluderea unor asociai din cadrul societailor comerciale i tratamentul fiscal al acestora
Din punct de vedere juridic, operaiunile de fuziune a societilor comerciale sunt
reglementate de prevederile Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, in care se prevad condiiile de validitate i efectuare a fuziunii,
respectiv condiiile generale, intervenia instanei judecatoreti, opoziia creditorilor sociali, condiiile
financiare ale fuziunii, condiiile de forma i de publicitate (Tiron T. A., 2005, pag. 149),iar din punct de
vedere financiar-contabil i fiscal de O.M.F.P. nr. 1376 din 17 septembrie 2004 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind reflectarea n contabilitate a principalelor operaiuni de fuziune,
dizolvare i lichidare a societilor comerciale, precum i retragerea sau excluderea unor asociai din
cadrul societilor comerciale i tratamentul fiscal al acestora. Fuziunea reprezint operaiunea prin care
una sau mai multe societi i unesc patrimoniul ntr-o societate nou-constituit (fuziune prin contopire)
sau prin care patrimoniul uneia sau mai multor societi este preluat de ctre o alt societate (fuziune
prin absorbtie), n schimbul emiterii ctre acionarii societilor preluate de aciuni la societatea nouconstituit/absorbant i, eventual, a unei pli n numerar de maximum 10% din valoarea nominal a
aciunilor astfel repartizate. Fuziunea este urmat de ctre dizolvarea fr lichidare a societilor care i
nceteaz existena.4
n conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) din Legea contabilitii nr. 82/1991,
republicat, fiecare societate comercial are obligaia s ntocmeasc situaii financiare cu ocazia
fuziunii sau divizrii, n condiiile legii. Societile comerciale care fuzioneaz sau se divizeaz au
4

http://www.ccib.ro/ro/CCIB/4/48/124/fuziuni+si+achizitii+de+societati+comerciale.html, accesat la 30.03.2014

obligaia, conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, s
efectueze inventarierea elementelor de activ i de pasiv. Potrivit prevederilor art. 9 din Legea
contabilitii nr. 82/1991, republicat, evaluarea elementelor deinute cu ocazia inventarierii i
prezentarea acestora n situaiile financiare se fac conform normelor i reglementrilor contabile.5
Reglementari internationale
Pe plan internaional, operaiile de fuziune fac obiectul IFRS 3 ,, Combinri de ntreprinderi,
standard ce descrie tratamentul contabil al combinaiilor de afaceri acoperind att achiziia unei
ntreprinderi de ctre alt ntreprindere, ct i uniunea de interese (comasarea).
Reglementari europene
Un interes primordial il reprezinta posibilitatea crearii de societai comerciale care sa acioneze la
nivel comunitar in acelai mod ca in propria ara. In acest scop, se urmarete eliminarea neconcordanelor
naionale ce in de legislaia societailor comerciale i stabilirea unui set de cerine minime ce trebuie
indeplinite de societaile comerciale aflate sub jurisdicia statelor membre.
Tratatul Comunitaii Europene a impus inca de la inceput armonizarea legislaiilor naionale i
a specificat instrumentele care trebuie utilizate in acest sens. Directivele adoptate in cadrul acestui
proces de armonizare au vizat mai multe aspecte importante, printre care si cele referitoare la
reorganizarea intreprinderilor. Aceste aspecte privind eforturile intreprinse pentru asigurarea de
garanii suficiente pentru acionari i teri pe parcursul proceselor de restructurare s-au materializat in cea
de-a treia directiva (Directiva nr. 78/855/CEE), privind fuziunile naionale ale societailor comerciale pe
aciuni. Directiva a III- a (75/855/CEE) face referiri la diferite aspecte privind fuziunile, precum:
definitia celor doua tipuri de fuziuni, prin absorbtie si prin contopire, conditiile de elaborare a
proiectului de fuziune, continutul acestuia, momentul publicarii, aprobararii, elaborarea unui raport
in scris, desemnarea expertilor pentru analiza, sistemul adecvat de protectie a intereselor creditorilor
societatilor care fuzioneaza, precum si normele de reglementare aferente fuziunilor. De asemenea,
mai sunt precizate informatii referitoare la rezultatele fuziunii, aspecte referitoare la absorbtia unei
societati de catre o alta societate care detine cel putin 90% din actiunile sale, respectiv alte
operatiuni asimilate fuziunii si dispozitii finale. Una dintre dispozitiile finale precizeaza faptul ca
statele membre pot sa nu aplice aceasta directiva privind fuziunile si operatiunile asimilate

Conf. univ. dr. Constantin Enea, Revista Analele Universitatii Constantin Brancusi, Targu-Jiu, nr. 3/2011, Fuziunea
si divizarea societatilor comerciale-forme de reorganizare in contextual noilor reglementari

fuziunilor, pentru pregatirea sau realizarea carora, s-a intocmit deja un act sau o formalitate impus(a)
prin legislatia interna.
O

alta

reglementare

europeana relevanta

constituie Directiva

2005/56/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 octombrie 2005, privind

fuziunile transfrontaliere ale societatilor comerciale pe actiuni. Aceasta directiva faciliteaza fuziunea
transfrontaliera a societatilor comerciale pe actiuni. Conform acesteia, legislatiile statelor membre
trebuie sa permita fuziunea transfrontaliera a unei societati comerciale pe actiuni de drept intern cu o
societate comerciala pe actiuni dintr-un alt stat membru, in cazul in care dreptul intern al statelor
membre respective permite fuziuni intre aceste forme de societati. De asemenea, cuprinde si
reglementarile Directivei a III-a, particularizate la fuziunile transfrontaliere.
4. Tipologia fuziunilor
Fuziunea este una dintre modalitile juridice care permit regruparea ntreprinderilor. Ct
privete regruparea, aceasta se efectueaz fie ntre ntreprinderi din aceeai ramur, fie ntre
ntreprinderi din ramuri care dezvolt activiti complementare (diversificare).
Cu toate c, dup unii autori, operaiile de fuziune sunt incluse n categoria mai larg a
alianelor strategice, ele sunt definite de un aspect, de natur juridic i economic care le
difereniaz i anume reunirea patrimoniilor societilor care decid s desfaoare n comun
activitile lor.
Practica operaiilor de fuziune a pus n eviden o serie de tipologii destul de diverse:
a) dup apartenena societilor la diferite ramuri de activitate (sau dup scop), pot fi
difereniate fuziuni care conduc la o intensificare a specializrii i fuziuni care conduc la o
intensificare a diversificrii. Partenerii sunt alei dintre concureni (n acest caz, se realizeaz
o concentrare orizontal) sau dintre partenerii comerciali (cazul unei concentrri verticale).
Fuziunea orizontala grupeaza intreprinderi ce produc aceleai produse sau evolueaza pe
acelai sector de activitate. Adica societai concurente. Intreprinderea cauta sa-i creasca ponderea
pe piaa, sa-i intareasca gama de produse ceea ce-i va permite raionlizarea tehnicilor sale de
producie sau a reelelor sale de distribuie i in acest mod, diminuarea costului de producie unitar.
Se vizeaza o strategie de dominare prin cost
Fuziunea verticala grupeaza intreprinderi ce sunt parteneri de afaceri (exemplu: clientfurnizor). Astfel se incerca sa se controleze i sa se stapaneasca ansamblul operaiilor unui ciclu de

producie, de la materii prime la produs finit sau controlul unei surse de aprovizionare sau
dezvoltarea reelei de distribuie.
Se disting doua tipuri de fuziune verticala:
- Fuziune verticala in amonte caz in care se preia controlul furnizorilor, controlandu-se astfel
aprovizionarile, respectiv regularitatea livrarilor de materii prime i semifabricate, calitatea i costul
acestora;
- Fuziune verticala in aval caz in care se preia controlul clienilor, asigurandu-se astfel o mai mare
stabilitate a debueelor i eliminarea produselor concureniale.
- Fuziunea congenerica este o fuziune realizata intre societati din ramuri inrudite, dar care nu
realizeaza acelasi gen de produse si nu se afla in relatie furnizor client (cum ar fi fuziunea dintre o
societate de asigurari si o societate bancara.
- Fuziunea conglomerat se realizeaza intre firme din ramuri total diferite (de exemplu o
intreprindere din industria alimentara cu o societate din industria textila).
- Fuziune tehnologica care grupeaza intreprinderi ce utilizeaza aceeai tehnologie pentru
satisfacerea clienilor i a diferitelor segmente de piaa;
- Fuziune marketing care grupeaza intreprinderi ce se adreseaza acelorai piee, aceluiai tip de
clientela, vin cu produse diferite (agenii de voiaj, societai de transport)
b) dup modalitatea juridic de realizare, fuziunile pot mbrca fie forma crerii unei societi
noi din societile vechi, fie a absorbiei unei societi de ctre o alt societate.
Dup motivaiile care stau la baza fuziunilor, acestea pot fi regrupate n 3 mari categorii:
- Fuziuni - dezvoltare, realizate din motive economice, care determin consolidarea poziiei i
ntrirea capacitii concureniale a ntreprinderii
- Fuziuni - salvare, bazate pe motive juridice sau financiare, utilizate pentru a redresa ntreprinderile
aflate n dificultate financiar. Astfel, dect s se dizolve o ntreprindere defectuos gestionat, dar
care este plasat pe piee la care accesul se utilizeaz dificil, sau care este nzestrat cu o tehnologie
superioar i un randament bun, mai oportun ar fi s se procedeze la fuziune, n vederea relansrii
activitii.
- Fuziuni realizate din motive juridice cu caracter social. Motivele cu caracter social sunt la originea
fuziunilor al cror scop este evitarea omajului sau favorizarea sectoarelor economice aflate n
criz.6
In functie de modul de transmitere i preluare a patrimoniului (dupa obiectivul economic sau
modalitatea juridica de realizare), tipurile de fuziuni se impart in:
6

Niculae Feleaga, Contabilitate Aprofundata, Editura Economica, 1996

- Fuziunea-absorbtie, in care o societate (absorbanta) preia cu titlu de aport intregul

patrimoniu al altei societatii (absorbite), aportul fiind remunerat prin aciuni sau pari sociale ale
societaii absorbante.
In aceasta situatie societatea B dispare, in timp ce activul net al societatii A va creste cu
activul net al societatii B iar actionarii/asociatii societatii B vor deveni actionari/asociati ai societatii
A. Acest procedeu este preferat in majoritatea cazurilor datorita:
importantei inegale a societatilor implicate (cele mai puternice absorb pe cele mai slabe

inexistentei rupturilor de activitate (datorita lipsei de personalitate juridica pana la

inmatricularea noii societati)

avantajelor fiscale apreciabile, atat in materie de impozite directe cit si in ceea ce priveste
dreptul de inregistrare.
- Fuziunea reunire (creare sau contopire), situatie in care patrimoniul a doua sau mai multe

societati se transfera unei noi societati mai coerente, care se constituie, avand loc dizolvarea fara
lichidare a societatilor care fuzioneaza.
In aceasta situatie societatile A si B se vor dizolva. Drept urmare, se infiinteaza societatea C
iar actionarii/asociatii societatilor A si B vor deveni actionari/asociati ai societatii C. Pot exista mai
multe cauze care sa duca la acest tip de fuziune cum ar fi:
mai buna adaptare la conditiile pietei;
redresarea unor societati aflate in criza;
atingerea in scurt timp a unei marimi necesare introducerii pe piata de capital
evitarea unei concurente daunatoare
c) In functie de relatiile dintre firmele care fuzioneaza poate exista (Mati D., 2003, pag.107):
- Fuziunea amiabila situaie in care intre managerii societailor participante exista consens, iar
proiectul de fuziune este adus la cunotina acionarilor care-i exprima acordul i aproba proiectul
de fuziune propus.
- Fuziunea ostila situaie in care managerii unei societai participante se opun proiectului de
fuziune, iar societatea interesata in realizarea fuziunii va lua legatura direct cu acionarii celeilalte
societai, prezentand o oferta de cumparare in aciuni sau bani.
Astfel, fuziunile au trebuit s rspund unor nevoi noi, de dezvoltare, de salvare sau
motivaii sociale, drept urmare au rezultat categoriile de fuziuni care au fost enumerate anterior.
5. Procedura de fuziune - proiectul de fuziune

Aspectele financiar-contabile de fuziune sunt tratate n practica mondial n documentul

numit proiect de fuziune. Elaborarea acestuia constituie cea mai important etap a formalitilor de
realizare a fuziunii.
Procedura de fuziune se desfoar n mai multe etape, are implicaii patrimoniale asupra
societilor participante i dureaz o perioad mare de timp.
Procesul fuziunii implic anumite operaiuni care trebuie s respecte dispoziiiile legale. n
conformitate cu acestea, prima etap const n pregtirea fuziunii, responsabili de ntocmirea
proiectului de fuziune fiind administratorii societilor comerciale. Ca urmare, documentul de baz
care st la baza fuziunii este "Proiectul de fuziune" i care, conform art. 241 din Legea 31/1990
republicat - legea societilor comerciale, trebuie s cuprind :
a) forma, denumirea si sediul social ale tuturor societatilor implicate in fuziune sau divizare;
b) fundamentarea si conditiile fuziunii ori divizarii;
c) conditiile alocarii de actiuni la societatea absorbanta sau la societatile beneficiare;
d) data de la care actiunile sau partile sociale prevazute mai sus, dau detinatorilor dreptul de a
participa la beneficii si orice conditii speciale care afecteaza acest drept;
e) rata de schimb a actiunilor sau partilor sociale si cuantumul eventualelor plati in numerar;
f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;
g) drepturile conferite de catre societatea absorbanta sau beneficiara detinatorilor de actiuni care
confera drepturi speciale si celor care detin alte valori mobiliare in afara de actiuni sau masurile
propuse in privinta acestora;
h) orice avantaj special acordat expertilor si membrilor organelor administrative sau de control ale
societatilor implicate in fuziune sau in divizare;
i) data la care au fost aprobate situatiile financiare ale societatilor participante, care au fost folosite
pentru a se stabili conditiile fuziunii sau ale divizarii;
j) data de la care tranzactiile societatii absorbite sau divizate sunt considerate din punct de vedere
contabil ca apartinand societatii absorbante sau uneia ori alteia dintre societatile beneficiare.
k) descrierea si repartizarea exacta a activelor si pasivelor care urmeaza a fi transferate fiecareia
dintre societatile beneficiare;
l) repartizarea catre actionarii sau asociatii societatii divizate de actiuni, respectiv parti sociale, la
societatile beneficiare si criteriul pe baza caruia se face repartizarea.
Proiectul de fuziune semnat de reprezentanii societilor participante, se depune la Oficiul
Registrului Comertului unde este nmatriculata fiecare societate. Acest proiect trebuie insotit de o

declaratie a societatii care inceteaza a exista in urma fuziunii sau divizarii, cu privire la modul de
stingere al pasivului sau de judecatorul delegat, se publica in Monitorul Oficial, pe cheltuiala
partilor, integral sau in extras, potrivit dispozitiei judecatorului delegat sau cererii partilor, cu cel
putin 30 de zile inaintea datelor sedintelor in care adunarile generale extraordinare urmeaza a se
hotari, asupra fuziunii. Legiuitorul nu a pierdut din vedere protejarea intereselor creditorilor
societatilor participante la operatiunea de restructurare, astfel incat a conferit acestora dreptul de a
face opozitie. Beneficiaza de acest drept orice creditor al societatii implicate in fuziune ori divizare,
a carui creanta este anterioara datei publicarii proiectului si nu este scadenta la data publicarii.
Dreptul se poate exercita in termen de 30 de zile de la data publicarii proiectului de fuziune sau
divizare in Monitorul Oficial. Opozitia creditorului suspenda executarea fuziunii sau a divizarii pana
la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara cazurilor in care societatea
debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia
un acord pentru plata datoriilor.
Administratorii societatilor care participa la fuziune au obligatia de a intocmi un raport scris,
detaliat, in care sa explice proiectul de fuziune si sa precizeze fundamentul sau juridic si economic,
in special cu privire la rata de schimb a actiunilor.
Organele de conducere ale societatilor implicate in procesul de fuziune, vor pune la
dispozitia actionarilor sau asociatilor, la sediul societatii, cu cel putin o luna inainte de data adunarii
generale extraordinare care urmeaza sa se pronunte asupra proiectului de fuziune, urmatoarele
documente:
a) proiectul de fuziune;
b) raportul intocmit de catre organele de conducere;
c) situatiile financiare anuale si rapoartele de gestiune pentru ultimele 3 exercitii financiare ale
societatilor care iau parte la fuziune;
d) situatiile financiare, intocmite nu mai devreme de prima zi a celei de-a treia luni anterioare datei
proiectului de fuziune sau de divizare, daca ultimele situatii financiare anuale au fost intocmite
pentru un exercitiu financiar incheiat cu mai mult de 6 luni inainte de aceasta data;
e) raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorului financiar;
f) raportul expertilor;
g) evidenta contractelor cu valori depasind 10.000 lei fiecare si aflate in curs de executare
Administratorii societatii absorbite raspund civil fata de actionarii sau asociatii acelei
societati pentru neregularitatile comise in pregatirea si realizarea fuziunii sau divizarii.

Hotararea privind fuziunea este luata, in baza documentelor mai sus prezentate, de catre
adunarea generala a fiecareia dintre societatile participante la operatiune. Hotararea trebuie luata in
termen de cel mult doua luni de la expirarea termenului stabilit de lege pentru exercitarea opozitiei,
sau dupa caz, de la data la care hotararea judectoreasca a devenit irevocabila.
6. Etapele realizarii fuziunii prin absortie
Conform precizrilor privind reflectarea n contabilitate a principalelor operaiuni privind
fuziunea, dizolvarea i lichidarea societilor comerciale, precum i retragerea i/sau excluderea
unor asociai din cadrul societilor comerciale , operaiunile care se efectueaz cu ocazia fuziunii
prin absorbie sunt:
1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care
fuzioneaza, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si reglementarilor
contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie; Scopul
principal al inventarierii este stabilirea situaiei reale a tuturor elementelor de natura activelor,
datoriilor i capitalurilor proprii ale fiecrei entiti, precum i a bunurilor i valorilor deinute cu
orice titlu, aparinnd altor persoane juridice sau fizice, n vederea ntocmirii situaiilor financiare
anuale care trebuie s ofere o imagine fidel a poziiei financiare i a performanei entitii pentru
respectivul exerciiu financiar;
2. a) intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa
fuzioneze si care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate
b) intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa fuzioneze
si care aplica Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene
3. determinarea capitalului propriu (activului net) pe baza bilantului de fuziune;
4. determinarea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale, pentru a acoperi
capitalul societatilor comerciale absorbite. In cadrul acestei operatiuni se efectueaza:
a) determinarea valorii contabile a actiunilor sau a partilor sociale ale societatilor comerciale care
fuzioneaza, prin raportarea capitalului propriu (activului net) la numarul de actiuni sau de parti
sociale emise;
b) stabilirea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale, prin raportarea valorii contabile
a unei actiuni ori parti sociale a societatii absorbite la valoarea contabila a unei actiuni sau parti

sociale a societatii absorbante, aprobat de experti conform prevederilor art. 239 alin. (1) lit. e) din
Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) determinarea numarului de actiuni sau de parti sociale ce trebuie emise de societatea comerciala
care absoarbe, fie prin raportarea capitalului propriu (activului net) al societatilor comerciale
absorbite la valoarea contabila a unei actiuni sau parti sociale a societatii comerciale absorbante, fie
prin inmultirea numarului de actiuni ale societatii comerciale absorbite cu raportul de schimb;
d) determinarea majorarii capitalului social la societatea comerciala care absoarbe, prin inmultirea
numarului de actiuni care trebuie emise de societatea comerciala care absoarbe cu valoarea nominala
a unei actiuni sau a unei parti sociale de la aceasta societate comerciala;
e) calcularea primei de fuziune, ca diferenta intre valoarea contabila a actiunilor sau a partilor
sociale si valoarea nominala a acestora.
Societatile comerciale care sunt absorbite se dizolva si isi pierd personalitatea juridica.
7. Evaluarea societilor care fuzioneaz - aspecte financiare
Principala problem de natur financiar, care se ridic n cazul fuziunilor, o reprezint
evaluarea societilor (aporturilor) i stabilirea raportului de schimb.
Pentru a rspunde acestui deziderat, n primul rnd se impune inventarierea i evaluarea
elementelor de activ i de pasiv ale societilor comerciale care fuzioneaz, potrivit Legii
contabilitii nr.82/1991, republicat, a normelor i reglementrilor contabile, nregistrarea
rezultatelor inventarierii i ale evalurii efectuate cu aceast ocazie.
Societile care particip la fuziune trebuie s fie evaluate n scopul determinrii unei rate de
schimb ntre titlurile societilor care particip la operaia de fuziune.
Pentru evaluarea societilor care particip la fuziune se pot utiliza urmtoarele metode:
Metode bazate pe evaluarea patrimonial sau a activului net;
Metode bazate pe rentabilitate (randament, rentabilitate, supraprofit);
Metode bazate pe evaluarea fluxului de disponibilitati (cash-flow);
Metode bazate pe valoarea bursier;
Metode combinate.
Normele metodologice ale Colegiului Consultativ al Contabilitii 7 recomand n prezent
dou metode : metoda patrimonial sau metoda volorii nete contabile a societilor comerciale i
7

Colegiul Consultativ al Contabilitii Norme Metodologice privind reflectarea n contabilitate a principalelor

operaiuni de fuziune, dizolvare i lichidare a societilor comerciale, precum i retragerea sau excluderea unor asociai
din cadrul societilor comerciale i tratamentul fiscal al acestora, Editura CECCAR, Bucureti, 2004

metoda rezultatului.
Metoda patrimoniala presupune determinarea activului net contabil i a activului net corectat
(corijat).
Activul net contabil se determin pe baza valorilor existente n bilanurile ntocmite nainte
de operaia de fuziune. Astfel:
-

Activul net contabil (ANC) = Activ bilanier (mai puin activele fictive8) Datorii; sau
Activul net contabil (ANC) = Capitaluri proprii Active fictive
Deoarece, n cazul fuziunii, trebuie s se in cont de eventualele plusuri sau minusuri de

valoare latente, evaluarea societilor pe baza activului corijat este mult mai obiectiv.
-

Activul net corijat = Activul net contabil +/- Plusvaloarea/Minusvaloarea rezultat din
evaluarea activelor i datoriilor la fuziune9

Pe baza elementelor de activ

Prin nsumarea elemetelor de capitaluri

proprii

Activ bilanier
() Plus/minus valoarea din evaluare

Capitaluri proprii
() Plus/minus valoarea din evaluare

(-) Datorii
(=) Valoare global a societii

(=) Valoare global a societii

Ca urmare, in cazul utilizrii metodei patrimoniale de evaluare, valoarea global a societii

reprezint valoarea aportului net de fuziune, n condiiile utilizrii altor metode ntre cele dou valori
pot apare diferene care vor fi recunoscute ca elemente de ctiguri sau pierdere din fuziune, fapt
pentru care valoarea global a societii se va determina, fie pe baza elementelor de activ, fie prin
nsumarea elementelor de capitaluri proprii, potrivit tabelului nr. 2 :
Tabel nr. 2
Raportnd valoarea global a societii la numrul de aciuni deinute de fiecare societate, se
determin valoarea contabil sau matematic a unei aciuni, valoare care st la baza stabilirii
raportului de schimb i a primei de fuziune.
Raportul de schimb sau de paritate se detrmin prin raportarea valorii matematice a unei
aciuni deinute de societatea absorbit la valoarea matematic a unei aciuni deinute de societatea
absorbant, rezultatul determinndu-se sub form de fracie. Raportul de schimb servete pentru
stabilirea numrului total de aciuni sau pri sociale necesare pentru remunerarea aportului
societii care se dizolv. n acest scop se pot utiliza dou modaliti de calcul :
8
9

Includ cheltuielile de constituire i cheltuielile nregistrate n avans

Lector universitar dr. Madalina Dumitru, Contabilitate aprofundata - suport de curs

 Na

valoarea aportului
valoarea matemat. a unei actiuni detiunte de societatea absorbanta

Na = Nr.acini deinute de societ.absorbit x Raport de schimb

Prima de fuziune reprezint diferena ntre evaluarea reinut pentru societatea absorbit i
valoarea nominal a aciunilor sau prilor sociale create pentru societatea absorbant i remise
vechilor acionari sau asociai.
8. Evidentierea in contabilitatea societatilor a operatiunilor efectuate cu ocazia fuziunii
Pentru contabilizarea operaiilor de fuziune, n literatura de specialitate din ara noastr, se
regsesc dou metode: metoda rezultatului i, respectiv, metoda capitalizrii10. In acest sens:
Metoda patrimonial sau metoda valorii nete contabile se bazeaz pe recunoaterea ca
elemente de capitaluri proprii, n spe 105 "Rezerve din reevaluare", a plus/minusvalorilor din
reevaluare. n ceea ce privete transmiterea patrimoniului, acesta se reflect la societatea absorbant
prin contul 891 "Bilan de deschidere", iar la societatea absorbit prin contul 892 "Bilan de
nchidere".
Metoda rezultatului (financiar) este inspirat din contabilitatea francez i const n
folosirea conturilor de venituri i cheltuieli, implicit calculul rezultatului fuziunii, pentru
transmiterea patrimoniului de la societatea absorbit la societatea absorbant, sau de la societile
care i nceteaz activitatea la societatea nou nfiinat.
Societatea care se dizolv va reflecta dreptul de crean, asupra societii beneficiare de
aport, cu ajutorul contului 461 "Debitori diveri", iar titlurile primite n schimbul aportului se vor
nscrie n registrul acionarilor dac urmeaz a se valorifica sau n contul 261 "Titluri de participare
deinute de filiale din cadrul grupului", dac se pstreaz. Partajarea eventualelor resurse se face prin
contul 456 "Decontri cu acionarii sau asociaii privind capitalul".
La nivelul societii absorbante se va reflecta creterea sau formarea de capital prin
intermediul contului 456. Realizarea aportului se va reflecta prin debitarea conturilor de active
bilaniere i creditarea conturilor de datorii bilaniere, precum i a contului 456.
Recunoaterea diferenelor dintre valoarea activului net contabil i valoarea aportului net se
poate realiza, fie prin conturile 6583 Cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de capital i
7583 Venituri din cedarea activelor i alte operaii de capital, iar pe aceast baz n contul 121
Profit i pierdere, fie la rezultatul reportat prin contul 117.
Pentru respectarea principiului independenei exerciiului, recunoaterea ctigurilor i
10

Niculae Feleag, Ion Ionacu, Tratat de contabilitate financiar, Vol. II, Editura Economic, 1998, pag 619

pierderilor aferente perioadelor anterioare se va reflecta n contul 117 Rezultatul reportat cu

identificarea acestora pe exerciii financiare, numai dac acest aspect este posibil.
Veniturile provenite din transferul activelor (contul 7583 - Venituri din cedarea activelor si
alte operatii de capital) sunt venituri neimpozabile. Cheltuielile privind activele cedate (contul 6583
- Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital - sunt cheltuieli nedeductibile. Societatea absorbita trebuie sa transmita societatii absorbante valoarea fiscala a fiecarui element de
activ si pasiv transferat. Valoarea fiscala a mijloacelor fixe amortizabile, definite in conformitate cu
prevederile Codului fiscal, se determina luand in calcul valoarea utilizata pentru
calculul amortizarii fiscale (art. 24 din Codul fiscal) fara a folosi datele din contabilitate sau orice
reevaluare contabila a acestor active, urmand sa se amortizeze pe durata normala ramasa.
Potrivit prevederilor art. 34 alin. (8) din Codul fiscal, societatea absorbita are obligatia sa
depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe profit cu 10 zile inainte de data
inregistrarii incetarii existentei la registrul comertului.
Potrivit prevederilor art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, pierderea fiscala inregistrata de
societatea absorbita nu se recupereaza de catre societatea absorbanta. Pierderea fiscala a societatii
absorbante, inregistrata pana la data reorganizarii si declarata prin declaratia de impunere anuala, se
recupereaza de catre aceasta, la fiecare termen de plata, in limita a 5 ani consecutivi. Societatea
absorbanta foloseste la determinarea profitului impozabil valorile fiscale ale activelor si pasivelor
transmise de catre societatea absorbita. Aceasta amortizeaza din punct de vedere fiscal valoarea
fiscala a mijloacelor fixe amortizabile transferate de la societatea absorbita, aplicand regulile
prevazute la art. 24 din Codul fiscal care s-ar fi aplicat de catre societatea absorbita in situatia in care
fuziunea nu ar fi avut loc. In situatia in care societatea absorbanta nu cunoaste valoarea fiscala pe
care activele si pasivele transferate au avut-o la societatea absorbita, valoarea fiscala a activelor si
pasivelor respective pentru societatea absorbanta este zero. In cazul in care se preiau de la societatea
absorbita rezerve si/sau provizioane care au fost deductibile la determinarea profitului impozabil,
acestea nu sunt impozitate.
Situatiile financiare intocmite cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii societatilor
comerciale care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 94/2001, sunt supuse auditului financiar, care se efectueaza de catre
auditori financiari, persoane fizice sau juridice autorizate, potrivit legii.
In conformitate cu prevederile art. 3 alin. (6) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea
adaugata, nu se considera livrare de bunuri transferul total sau partial al activelor si pasivelor unei

persoane impozabile, cu plata sau cu titlu gratuit, efectuat cu ocazia operatiunilor de fuziune si
divizare a societatilor comerciale. Cu ocazia operatiunilor de fuziune sau divizare, elementele de
activ primite de persoanele juridice implicate in astfel de operatiuni vor fi recunoscute sau
amortizate fiscal la valoarea acceptata ca deducere fiscala pentru acel activ la persoana care a cedat
activul, inaintea evaluarii acestuia. Societatile comerciale absorbante sau absorbite care detin titluri
de participare la societatile comerciale absorbite sau absorbante vor anula titlurile respective, la
valoarea contabila, prin diminuarea altor rezerve, a primei de fuziune sau a capitalului social,
cuantumuri care vor fi aprobate de adunarea generala a actionarilor.
La data intocmirii bilantului de fuziune, diferentele de curs valutar dintre cursul de schimb
de la aceasta data si cursul de schimb de la data inregistrarii in contabilitate, rezultate din evaluarea
disponibilitatilor in valuta si a altor valori de trezorerie, cum sunt titlurile de stat in valuta, acreditive
si depozite pe termen scurt in valuta, se inregistreaza in conturile de venituri si cheltuieli din
diferente de curs valutar, dupa caz.
Creantele si datoriile in valuta se evalueaza pe baza cursului de schimb in vigoare la data
intocmirii bilantului de fuziune, divizare sau incetare a activitatii. Diferentele de curs valutar,
favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta ori
fata de cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data
intocmirii bilantului se inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
Inregistrarea preluarii elementelor de activ si de pasiv ale societatii absorbite la societatea
absorbanta se face inainte de radierea societatii absorbite de la registrul comertului. Societatile
comerciale care fuzioneaza si au inregistrat pierdere contabila vor stipula in documentele de fuziune
sau divizare incheiate intre parti modalitatile de acoperire a pierderii. .
Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau
fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati sau de catre cei care preiau activele
societatii absorbite, dupa caz. caz. Societatilor comerciale care isi inceteaza existenta prin fuziune
sau divizare si care au activ net si capitaluri proprii negative li se preiau elementele de activ si de
pasiv fara emisiune de actiuni.11
n accepiunea prezentelor norme, data la care fuziunea i produce efectele reprezint data
prelurii efective de ctre societatea comercial absorbant/societatea comercial nou constituit, a
elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii ale societii comerciale
absorbite/societilor comerciale care i nceteaz existena; 12
11

http://evanngeline.weebly.com/uploads/5/2/1/6/5216671/contabilitate_aprofundata.pdf, accesat la data 11.02.2014

http://www.avocatnet.ro/UserFiles/articleFiles/anexa1_proiect_Ordin_fuziune05082011_09091140.pdf, accesat la
15.02.2014
12

9. Implicatii fiscale
Sub aspect fiscal, fuziunea este reglementat n legislaia mondial n cea ce privete:
impozitul pe profit, T.V.A. i taxe asupra salariilor.
n ceea ce privete impozitul pe profit este supus unor reglementri fiscale speciale care
mbrac forma unor faciliti fiscale dac societile participante la operaie ndeplinesc anumite
condiii. n caz contrar, fuziunea antreneaz aceleai consecine fiscale ca i dizolvarea. Impozitul pe
profit luat n discuie este pe de o parte impozitul pe rezultatul ultimului exerciiu nainte de fuziune,
iar pe de alt parte, impozitul pe plus valoarea net aferent activelor i datoriilor care compun
aportul la fuziune, dac acesta este evaluat de pia i nu la valori contabile.
9.1 Transferul de active
Codul fiscal prevede faptul ca, in cazul unei fuziuni, transferul tuturor elementelor de activ si
pasiv nu constituie un transfer impozabil din punct de vedere al impozitului pe profit. Acest lucru
implica faptul ca venitul realizat in societatea absorbita este neimpozabil, iar cheltuielile
nedeductibile. n plus, societatea absorbita va transmite societatii absorbante valoarea fiscala
corespunzatoare fiecarui element de activ sau pasiv transferat. Pentru mijloacele fixe amortizabile,
societatea absorbanta va trebui sa aplice acelasi regim de amortizare care s-ar fi aplicat de catre
societatea absorbita daca fuziunea nu ar fi avut loc.
n vederea determinarii raportului de schimb, trebuie realizata evaluarea patrimoniului
societatilor. Pentru aceasta situatie, legislatia in vigoare este destul de neclara, provocand numeroase
dezbateri pe tema inregistrarilor contabile ce trebuie efectuate cu ocazia evaluarii. Astfel, in
conformitate cu prevederile Ordinului nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene, evaluarile efectuate cu ocazia reorganizarilor nu constituie
reevaluare in sens contabil, acestea efectuandu-se strict in scopul stabilirii raportului de schimb,
pentru toate elementele din bilant. n acest context, rezultatele evaluarii nu vor trebui inscrise in
situatiile financiare (de exemplu, in conturi de rezerve din reevaluare). Exista si o exceptie in situatia
in care data situatiilor financiare care stau la baza reorganizarii coincide cu data situatiilor financiare
anuale. Cu toate acestea, in conformitate cu exemplele practice de calcul a scenariilor de fuziune
prezentate in cadrul Normelor Metodologice pentru aplicarea Ordinului nr. 1376/2004, evaluarile

vor fi inregistrate contabil in cazul societatilor absorbante (pe un cont de rezerve din reevaluare), iar
in cazul celor absorbite nu vor fi incluse in situatiile financiare intocmite cu ocazia fuziunii, orice
diferenta pozitiva rezultata intre aportul net efectiv (ce include si rezultatul evaluarii) si
aportul contabil inregistrandu-se in urma fuziunii drept fond comercial, care nu este un activ
amortizabil din perspectiva fiscala. n practica insa, avand in vedere lipsa unor clarificari
suplimentare pe aceasta tema, abordarea in cazul evaluarilor realizate cu ocazia fuziunilor este foarte
variata, diferind in functie de contabil si interpretarea aleasa.
O posibila solutie a acestei probleme, ce poate duce la evitarea unor complicatii din punct de
vedere contabil si fiscal este realizarea fuziunii la data si pe baza situatiilor financiare anuale. Cu
toate ca aceasta potentiala solutie aduce beneficii fiscale, se pare ca, in practica, de multe ori,
planificarile strategice efectuate de catre actionari pe baza carora se implementeaza fuziunea sunt
realizate tinand cont de indicatori previzionati prin raportare la alte perioade decat data la care se
intocmesc situatiile financiare anuale.
9.2.

Provizioane si rezerve
n conformitate cu prevederile Codului fiscal, reducerea sau anularea oricarui provizion ori a

unei rezerve anterior deduse in cadrul calculatiei de impozit pe profit se va asimila veniturilor
impozabile. Singura exceptie a acestei reguli o reprezinta situatia in care rezerva sau provizionul
sunt preluate in cadrul fuziunii si astfel incluse in aceleasi conturi la societatea absorbanta.
n conditiile actuale de piata marcate de lipsa lichiditatilor si pierderi contabile considerabile,
preluarea rezervelor in special cele aferente anumitor facilitati fiscale anterior obtinute de catre
societate sau rezerve reprezentand surplusul realizat din rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe,
efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004 si existente in soldul contului 1065 la data de 30 aprilie 2009
poate fi dificil de realizat.
n practica, situatiile de acest gen se intalnesc mai ales in cazul in care exista aport net
negativ al societatii absorbite, cauzat de pierdere contabila mare ce depaseste valoarea celorlalte
elemente incluse in capitalul propriu al acestei societati sau in situatia in care prima de fuziune nu
este suficienta pentru a acoperi valoarea tuturor rezervelor (in aceasta situatie impozitarea se va
realiza doar asupra partii din rezerve neacoperita de prima de fuziune). Astfel, in urma fuziunii, in
cazul nepreluarii acestor rezerve, ele vor fi supuse impozitarii, atragand obligatii suplimentare din
punct de vedere al impozitului pe profit.

O alta problema ce poate sa apara in cazul unui aport net negativ se refera la scaderea
capitalurilor proprii la o valoare de mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris. n
acest caz, adunarea generala extraordinara a actionarilor trebuie convocata pentru a se decide fie
dizolvarea societatii, fie gasirea unei solutii pentru remedierea acestei probleme. Avand in vedere
faptul ca legislatia in vigoare cu privire la acest aspect este destul de complexa, in momentul in care
exista o situatie similara in practica, rezolvarea acestei probleme si a tuturor implicatiilor ce pot sa
apara trebuie realizate sub indrumarea unor specialisti in domeniu.
n plus fata de cele mentionate anterior, o atentie sporita trebuie avuta si in cazul in care
societatea absorbanta detine titluri la societatea absorbita intr-o proportie majoritara. Pentru aceasta
situatie, societatea absorbanta este in situatia remunerarii propriilor actiuni in schimbul aportului net
al societatii absorbite. Astfel, numarul total de actiuni de emis in urma fuziunii pentru actionarii
societatii absorbite, stabilit pe baza raportului de schimb, se va diminua cu proportia deja detinuta in
aceasta de catre societatea absorbanta. n astfel de cazuri, in momentul unei detineri majoritare,
fuziunea se va realiza fara o majorare suplimentara considerabila de capital social (aceasta putand
avea si valoare nula in momentul unei detineri de 100%), valoarea primei de fuziune scazand de
asemenea (0 in momentul unei detineri de 100%). n consecinta, rezervele anterior deduse la
calculul de impozit pe profit, neputand fi preluate, vor fi supuse impozitarii.
Trebuie mentionat ca in aceasta situatie exista si un avantaj fiscal. n cazul anularii titlurilor
de participare in cazul persoanelor ce detin minim 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din
capitalul social al altei persoane juridice romane care transfera active si pasive in cadrul unei
operatiuni de fuziune, acest transfer nu constituie un transfer impozabil.
n cazul rezervei legale, daca in urma fuziunii, valoarea acesteia inregistrata de catre
societatea absorbanta depaseste o cincime din capitalul social al societatii, diferenta nu se va trata
drept venit impozabil atata timp cat rezerva se va mentine la valoarea astfel rezultata.
9.3 Pierderile fiscale
Codul fiscal prevede faptul ca, in cazul inregistrarii de pierderi fiscale de catre societatea
absorbita, acestea nu vor putea fi preluate si ulterior recuperate de catre societatea absorbanta.
n acest context, pentru a nu se pierde posibilitatea recuperarii pierderilor fiscale, o atentie sporita
trebuie avuta in momentul in care, la nivelul unui grup de societati, nu se stie cu exactitate care va fi
sensul unei fuziuni (care societate va fi cea absorbanta si care cea absorbita).

n vederea realizarii unui proces de reorganizare optim din punct de vedere fiscal, societatile
implicate in fuziune trebuie sa efectueze analiza pierderilor fiscale, din punct de vedere al perioadei
ramase de recuperare si a valorii acestora. Acest aspect reprezinta o prioritate in conditiile actuale,
datorita faptului ca, pe fondul crizei, numeroase firme au inregistrat pierderi in anul 2009, pierderi
care, atat timp cat sunt ale societatii absorbante, pot fi recuperate din profiturile impozabile obtinute
in urmatorii 7 ani (incepand cu cele inregistrate din anul 2009). n urma fuziunii, pierderile societatii
absorbite se vor pierde.
9.4 Deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile
Datorita incercarii de solutionare a problemelor de lichiditate si a optimizarii fluxurilor de
numerar intragrup, numeroase societati au apelat la credite contractate fie de la societati-mame, fie
de la alte entitati asociate. Pentru a se determina regimul de deductibilitate aplicabil in cadrul
calculului de impozit pe profit, dobanzile aferente acestor imprumuturi vor fi supuse limitarilor
precizate in cadrul art. 23 C.fisc. Astfel, initial se vor compara cu ratele legale de deductibilitate
stabilite prin lege, valoarea ce depaseste pragurile stabilita de BNR, fiind considerata permanent
nedeductibila din perspectiva impozitului pe profit. Apoi, cheltuielile cu dobanzile si pierderile nete
din diferentele de curs vor fi deductibile atata timp cat gradul de indatorare a capitalului este mai
mic sau egal cu trei, iar capitalul propriu este pozitiv. n caz contrar, societatea are posibilitatea
reportarii acestor cheltuieli in perioadele fiscale urmatoare, pana la indeplinirea conditiilor enuntate
anterior si obtinerea deductibilitatii integrale.
n cadrul fuziunilor, in contextul in care societatile implicate au un capital propriu negativ
(activ net contabil) cauzat de eventualele pierderi contabile, apare riscul existentei unor limitari
referitoare la deductibilitatea cheltuielilor aferente unor astfel de imprumuturi. n plus, in acest caz,
din cauza lipsei primei de fuziune, in urma fuziunii, din perspectiva contabila, societatea absorbanta
va prelua prin debitul contului 117 (rezultat reportat), activul net contabil negativ al societatii
absorbite, diminuand astfel valoarea capitalului propriu detinut de societatea absorbanta. Astfel, ca
urmare a fuziunii, se poate ajunge la o deteriorare a situatiei capitalurilor proprii la societatea
absorbanta. n acest mod, la nivelul acestei societati, gradul de indatorare poate sa creasca, depasind
pragul de 3 sau capitalul propriu poate deveni negativ, cauzand probleme suplimentare de
deductibilitate a cheltuielilor cu dobanzile si pierderile nete din diferente de curs valutar.
Asadar, trebuie avute in vedere operatiuni precum: convertirea imprumuturilor luate de la
actionari in capital social, emiterea de actiuni suplimentare in vederea majorarii capitalului social,

stergerea datoriilor referitoare la imprumuturi (solutie aplicabila in special in cazul inregistrarii de

pierderi fiscale, deoarece operatiunea descrisa ar genera venituri impozabile ce ar putea acoperi
pierderile anterior inregistrate) sau o combinatie a celor prezentate, in functie de situatia efectiva
existenta la nivelul societatii. Alegerea solutiei optime trebuie insa realizata tinand cont de toate
consecintele fiscale si comerciale cauzate de implementarea unei alternative sau a alteia.
10. Rezultatele fuziunii
Fuziunea are drept principal efect o transmisiune a drepturilor i obligaiilor societilor care
i nceteaz existena ctre societatea comercial absorbant.
De asemenea, exist o serie de consecine i fa de salariai, deoarece fuziunile antreneaz
adesea perturbri n situaia condiiilor de munc din cadrul societilor implicate n aceast
operaiune, ns, ca urmare a reglementrilor prevzute n Legea 67/2006 privind protecia
angajailor n cazul fuziunii de ntreprinderi, drepturile i obligaiile societii absorbite, decurgnd
din contractele individuale de munc i din contractul colectiv de munc aplicabil, existente la data
transferului, vor fi transferate integral societii absorbante.13
Asadar, principalele efecte cu ocazia fuziunii sunt urmatoarele:
a) transferul catre societatea absorbanta sau fiecare dintre societatile beneficiare, al tuturor activelor
si pasivelor societatii absorbite ori divizate, atat in raporturile dintre societatea absorbita sau divizata
si societatea absorbanta ori societatile beneficiare, cat si in raporturile cu tertii. Proiectul de fuziune
este documentul in urma caruia se stabileste regulile in virtutea carora va fi efectuat transferul. Acest
transfer va fi efectuat in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune ori
divizare;
b) actionarii sau asociatii societatii absorbite devin actionari, respectiv asociati ai societatii
absorbante, respectiv ai societatilor beneficiare, in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in
proiectul de fuziune ori divizare;
c) incetarea existentei societatii absorbite sau divizate.14
Din punct de vedere economic, fuziunea de ntreprinderi produce urmtoarele efecte benefice:

13

14

armonizarea structurii de producie;

ameliorarea tehnologiei;
simplificarea structurii de conducere;
posibilitatea finanrii unor obiective interne de cercetare, de specializare a produciei.

http://www.businessandmoney.ro/inpage/o-posibila-solutie-pentru-companiile-in-dificultate-financiara/
http://www.utgjiu.ro/revista/jur/pdf/2011-3/3_CONSTANTIN_ENEA.pdf, accesat la 10.01.2014