Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Familiei
Teste Familiei
Test nr. 2
1. Desfacerea cstoriei n instana de judecat
1.1. Definii noiunea divorului i conceptele lui.
prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei pintr-o hotatrire
judecatoreasca ,la cererea oricaruia dintre soti atunci cind continuarea acesteia a
devenit imposibila din motive serioase pentru cel care solicita desfacerea.In
literatura de specialitate se cunosc urmatoarele concepte:a)conceptia divortuluisanctiune care se prezinta ca o sanctiune pt comportamentul culpabil al sotului
la un autor comun. Persoanele nascute unele din altele, in sensul ca una este copilul
celeilalte, sau chiar daca nu sunt nacute una din alta(barbatii_, dar intre ele nu s-a
intrerupt legatura de la parinte la copil, sunt rude in linie
dreapta(bunica,mama,fiul,nepotul de la fiu). Legatura de singe dintre 2 persoane
care nu sunt nascute una din alta,dar au un autor comun,se numeste rudenie in linie
colaterala (fratii intre ei,verii primari,veri de-a 2-lea) linia de Rudenie dreapta
poate fi ascendenta (copil-parinte-bunic) sau descendenta(parinte-copil) Pudele pot
fi apropiate sau indepartate,aceasta poate fi stabilita dupa gradul de rudenie,in
cazul rudeniei pe linie dreapta,gradul rudeniei se socoteste dupa nr nasterilor
intervenite intre 2 pesoane (tatal,fiul, gradul 1).la rudenia pe linie colaterala,gradul
de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor pornind de la una din rude in linie
ascendenta pina la autorul comun,apoi de la acesta in linie descndenta pina la
cealalta ruda(fratii-grad 2,verii 4).Deasemenea avem rudenie biologica si rudenie
ce rezulta prin adoptie (rudenie civila) In dreptul civil dovada rudeniei trebuie
facuta in cazul mostenirii legale,in dreptul procesual civil rudenia are importanta la
recuzarea judecatorului, expertului,specialistului,grefierului,executorului. In
dreptul protectiei sociale, rudenia este importanta la stabilirea cercului de persoane
ce au dreptul de a primi o pensie de urmasi in cazul decesului intretinatorului. In dr
penal, rudenia este temei pu inlaturarea martorilor presupusi spre audiere
1.3.
casatoria nu poate fi incheiata,datorita faputlui ca legislatia familiei interzice
casatoria intre rudele de pina la gradul IV. Si dat fiind faptul ca efectele
juridice ale rudeniei de singe sunt identice cu cele ale rudeniei civile incheerea
casatoriei este imposibila, fapt consfintit si de art 15 al CF (1, litera b si e)
2. Restana la plata pensiei de ntreinere
2.1. Definii noiunea de restan la plata pensiei de ntreinere.
pensia la intretinere se incaseaza de la data indicata in titlul executoriu in
conformitate cu hotarirea instantei judecatoresti, nu de la data prezentarii titlului
executoriu sau a contractului privind plata pensiei de intretinere, de regula aceste
date nu coincid si de aceea se formeaza restante, deci restanta se formeaza numai
dupa pronuntarea hot inst judecatoresti
2.2. Analizai condiiile i ordinea de determinare a cuantumului restanei.
restanta la pensia de intretinere se determina de executorul judecatoresc,la
calcularea sumei acesta se va conduce de cuantumul pensiei de intretinere stabilit
de instanta judecatoreasca sau de contractul privind plata pensiei de intretinere,
daca pensia este stabilita intr-o suma baneasca fixa, calcularea restantei nu prezinta
dificultati, deoarece suma lunara se imulteste la numarul de luni in care nu a fost
efectuata plata si se obtine suma totala, in cazul minorilor,cind cuantum,ul
intretinerii a fost stabilit in cote parti din veniturile debitorului,restanta se va
calcula pornindu0se de la aceasta.Se iau in vedere toate veniturile debitorului.
Legea nu prevede expres modalitatea de calculare a cuantumului restantei,dar in
practica reiese din salariul mediu pe tara la momentul calcularii restantei.Suma
restantei poate fi contestata de ambele parti
2.3. Prin hotrrea instanei de judecat din 23 mai 2003 Panfilov P. a fost obligat
la plata pensiei de ntreinere pentru fiul Vitalii. Peste 1 an de zile debitorul a
disprut i a ncetat plata pensiei de ntreinere. n anul 2006 a fost stabilit locul
aflrii cet.Panfilov P., i fiind impus la plata pensiei de ntreinere i s-a calculat o
restan n sum de 6000 lei. Debitorul s-a adresat n instana de judecat cu
rugmintea de a fi eliberat de plata restanei, deoarece fiul Vitalii a mplinit vrsta
de 18 ani, dar i pn atunci el nu se afla n stare de nevoie, pe cnd el (debitorul)
pltete ntreinerea pentru un copil din alt cstorie i sntatea nu-i permite s
lucreze permanent.
1. In dreptul familiei, ca si in dreptul civil o mare importanta o are institutia
bunei credinte, consider ca daca in cazul in care P anfilov, nu se eschiva de la
plata de intretinere, prin disparitia lui, ci se adresa in inctanta de judecata,
invocind imposibilitatea de plata, instanta putea sa-i modifice sau sa-l
scuteasca de plata intretinerii ,insa in acest caz debitorul va fi in drept de a
aincasa restanta
2 dat fiind faptul ca se intrunesc cele 2 conditi,adica1 restanta s-a format din
motive temeinice, salariu mic, stare de sanatate rea, prezenta altor copii minori
la intretinere 2.la momentul dat debitorul nu poate achita restanta....instanta
jud va hotari fie modificarea fie scutirea in dependenta de cercetarea
administativa,adica daca cele expuse corespun realitatii
Test nr. 4
1.Stabilirea filiaiei fa de mam
i contestarea maternitii
1.1. Definii noiunea de filiaie i explicai importana ei juridic.
filiatia - desemneaza un sir neintrerupt nasteri care leaga o persoana de un stramos
al ei,un sir neintrerupt de persoane intre care faptul nasterii a stabilit legatura de la
parinte la copil in sens restrins filiatia este raportul de descendenta dintre un copil
si fiecare din parintii lui,ce se intemeiaza pe legatura de singe dintre copil si parinti
care rezulta din faptul nasterii si cel al conceptiei.importanta juridica-filiatia
stabileste provenienta copilului si respectiv stabileste si dr si obl reciproce ale
parintilor si copiilor
1.2. Analizai ordinea de stabilire a filiaiei fa de mama n mod obinuit i n
cazul folosirii mijloacelor de reproducere medical asistat.
Ordinea de stabilire a filiaiei fa de mama n mod obinuit constituie simplu
fapt al nasterii copilului,adica filiatia se stabileste fata de mama care a nascut
copilului,in cazul folosirii mijloacelor de reproducere medical asistata orice
conventie intre mama surogat si cuplul pentru care se va naste copilul nu poate
fi invocat in drept ca izvor de obligatii,iar mama de substitutie nu poate sa
primeasca avantaje materiale de pe urma interventiei.ulterior nasterii copilului
2.Proprietatea
comun
devlmie a soilor
Testu nr.5
1. raportul juridic familial.
1.1raportul juridic familial- relatiile de familie reglementate de normele de
drept in acea masura in care statul poate actiona asupra purtarii membrilor
familiei pentru ai indrepta in partea ce coincide dezvoltarii societatii umane
1.2---- dupa continut. ---
---- aceste relatii sunt reglementate separat din punct de vedere juridic: de codul
familiei si de codul civil.
--- un alt criteriu este metoda de reglementare a dreptului familiei care are un
caracter permisiv-imperativ. Normele dreptului familiei reglementeaza raporturile
personale dintre membrii familiei , cele patrimoniale fiind derivate de la primele.
Spre deosebire de dreptul civil relatiile patrimokniale in dreptul familiei
caracterizeaza legaturile personale dintre membrii familiei nu sunt niste relatii
marfa- bani, adica nu fac parte din circuitul economic.
--- dreptul familiei este o ramura autonoma de drept care are scopurile sale ce
determina principiile fundamentale care stau la baza ei.
2 obligatia de itretinere a sotilor
2.1legislatia prevede: ca sotii isi datoreaza intretinerea materiala reciproca care
consta in: ducerea gospodariei casnice comune, participarea la cheltuielile casnice,
la educarea copiilor. 0.
In cazul cand sotii au o convietuire normala , problema obligatiei legale die
intretinere dispare , deoarece fiecare din ei contribiue prin mijloace dobandite prin
munca la toate cheltuielile casnice. Astfel prin sentimentele de solidaritate ,
prietenie, afectiune, care domina raporturile dintre soti si stau la baza familiei ,
problema obligatorie de intretinere e rezolvata de la sine.
2.2pensia de intretinere se plateste: sotului inapt de munca care necesita sprijin
material, sotiei insarcinate, sotului care ingrijeste copilul comun timp de 3 ani dupa
nasterea acestuia, sotului care ingrijeste pana la varsta de 18 ani un copil comun
invalid daca acest sot nu lucreaza iar copilul necesita ingrijire. Pensia de intretinere
se plateste doar in cazul cand persoanele sus enumerate nu au venit propriu
suficient iar sotul care datoreaza intretinere are posibilitatea de a o plati. Pentru
determinarea mijloacelor materiale a ultimului sot se tine seama de veniturile de
munca activitatea de antreprenor , activitatea intelectuala si de obligatiile de
intretinetre fata de alti membrii ai familiei acestuia. Cuantumul pensiei de
intretinere se stabileste de catre instanta de judec intro suma baneasca fixa platita
lunar tinanu-se cont de conditiile enumerate mai sus.
2.3 fostul sot este obligat sa ii acorde sprijin material fostei sale sotiicare a devenit
inapta de munca inca in perioada casatoriei. Cauza din care fostul sot a devenit
inapt de munca nu are vreo importanta , este important doar momentul cand fostul
sot a devenit invalid
Testul 10
1.Obiectul de reglementare al dreptul familiei 1.1.Definii obiectul dreptului
familiei. Obiectul dr F il formeaza raporturile de familie si personale si
patrimoniale care apar intre membrii unei familii. 1.2.Analizai relaiile sociale
reglementate de dreptul familiei.1)Raporturile de casatorie-conditiile si modalitatea
de incheiere,incetare si declarare a nulitatii casatoriei ,reglementaza relatiile
personale napatrimoniale si patrimoniale din casatorie.2)Raporturile care rezulta
din rudenie-sin raporturi personale si patrimoniale care apar intre parinti si copii in
patrimoniale asupra tuturor bunurilor sau asupra bunurilor fiecarui sot in parte.In
cazul stabilirii regimului pripritatii comune asupra tuturor bunurilor sotilor orice
obiect cu exceptia celor ce apartineau unuia dinre soti inainte de incheierea
casatoriei vedin devin proprietate comuna.In cazul rewgimului separarii de bunuriacesta presupune ca intre soti nu exista nici un fel de proprietate comuna,fiecare
dintre soti isi procura bunuri pu el insusi care ii vor apartine cu drept de proprietate
personala.Regimul proprietatii pe cote parti-trecerea proprietatii fiecaruia dintre
soti in proprietatea comuta pe cote-parti,acest regim se stabileste in privinta
bunurilor comune si celor personale.Exita si regim mixt.
2.3.Vladimir i Tamara au hotrt s ncheie un contract matrimonial trind n
concubinaj. n coninutul contractului ei au prevzut c bunurile dobndite de ei n
perioada ct vor tri mpreun le vor aparine cu drept de proprietate personal; nu
vor fi obligai s se ntrein reciproc nici ntr-un caz; dac vor avea copii, n caz de
divor, acetea vor locui cu mama; toate problemele vieii de familie se vor
soluiona conform art. 16 Codul familiei de comun acord, fr adresare n instana
de judecat.
Decidei asupra legalitii contractului. Determinai data de la care el poate fi
valabil i care din condiiile enumerate vor fi legale n acest caz. Argumentai
rspunsul. Subiectii Cm pot fi sotii sau pers care dorescsa se casatoreasca conform
CF art 10 pers care doresc sa se casatoreasca acestea sunt pers care au depus
declaratia la starea civila, ,reesin din continutul spetei Vladimir si Tamara nu au
depus declaratie si pers care nu au depus acesata declaratie ,intentia de a inregistra
casatoria nu este determinata si deci C incheiat in asa mod va fi lipsit de
importanta.Conditia contractuala ce tine de drepturile copiilor parintii nu au dreptul
sa stipuleze in CM,la fel nu este just includerea in CM a prevederilor ar16 dearece
acesta face parte din categoria dr personale ale sotilor care nu pot forma obiectul
CM,iar includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.
Testul 11
Principiile eseniale ale dreptului familiei.
1.1. Definii noiunea de principii ale dreptului.Principiile DRF sunt acele idei
calauzitoarea care determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin
intrunite in normene luridice ale CF si Constitutie.
1.2. Analizai principiile eseniale ale dreptului familiei.1)monogamiei-este oprit sa se
casatoreasca barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din
sentimentele pe care le au cei ce se casatoresc unul fta de altul,din morala
societatii,religiei si normelor juridice.2)pr.recunoasterii numai a casatoriei
incheiata la organele de inregistrare a actelor de stare civila.Conf Legii cu
privirela actele civile ca nimai casatoria incheiata in fata organrlor de stat
genereaza efecte juridice.Cununia este un obicei care nu duce la recunoasterea
casatoriei si nu serveste ca dovada a intemeierii unei familii.Nu este recunoscuta de
legislatie nici concubinajul.3)casatoria liber consimtita-intre barbat si femeie ceea
ce inseamna dreptulm fiecaruia de asi alege sotul.Conform Costitutiei familia se
Testul 11
Principiile eseniale ale dreptului familiei.
1.1. Definii noiunea de principii ale dreptului.Principiile DRF sunt acele idei
calauzitoarea care determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin
intrunite in normene luridice ale CF si Constitutie.
1.2. Analizai principiile eseniale ale dreptului familiei.1)monogamiei-este oprit sa se
casatoreasca barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din
sentimentele pe care le au cei ce se casatoresc unul fta de altul,din morala
societatii,religiei si normelor juridice.2)pr.recunoasterii numai a casatoriei
incheiata la organele de inregistrare a actelor de stare civila.Conf Legii cu
privirela actele civile ca nimai casatoria incheiata in fata organrlor de stat
juridica care are o natura complexa,ea reprezina o natura jur a dr civ care poate fi
acordata pers fizice in scopul completarii capacitatii de exercitiu a lor.Totodata
reprezinta o institutie juridica a dr familiei fiind o forma de plasament a copiilor
ramasi fara ocrotirea parinteasca.Scopul tutelei si curatelei este de a acorda copiilor
lipsiti de ocrotirea parinteasca o familie in care ei sa fie educati in conditii
apropiate celor din familia de origine.Tutela si curatela este o sarcina de incredere
pu ca intre tutore curator si minor se stabiles relatii de familieIn ce priveste
educatia tutorile si curatorul au aceleasi dr ca si parintii.Tutela si curatela este o
sarcina personala deoarecetutorile si curatorul trebuie personalsa-si exercite dr si
sa-si indeplineasca obligatiile.Tutela si curatela este o sarcina gratuita,exceptie este
atunci cind
minorului ii apartin unele bunuricare necesita administrare
permanenta. Tutela si curatela urmeaza a fi instituita intr-o lunade la data primirii
informatiei.Numirea tutorelui sau curatorului se face de catre organul administratii
publice locale cu acordul pers care pretinde a fi numit si acordul scris alautoritatii
tutelare.Acordul trebuie sa decurga din rezultatele controlului conditiilor de trai ale
copilului ,conditiile de trai si calitatilor morale ale pers care doreste sa exercite
tutela sau curatel aacestui minor. 2.3. Dup moartea prinilor minorului Dumitru
n vrst de 8 ani autoritatea tutelar a ncercat s-l plaseze sub tutela unchiului su
Vasile n vrst de 40 ani. Acesta nu era de acord, motivnd refuzul prin faptul c
nu a avut copii, nu are experien n educarea copiilor, este bolnav i ii va fi greu s
ndeplineasc funcia de tutore. Autoritatea tutelar a considerat c argumentele nu
sunt serioase i l-a numit tutore asupra minorului.
Decidei asupra hotrrii autoritii tutelare. Care sunt cerinele stipulate
n CF RM fa de persoanele ce urmeaz a fi numite tutori (curatori). P-uca sa fie
numit tutore este mai intii nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl
Vasile,in al doilea rind dlVasle este bolnav si starea sanatatii lui nu-i permite sa
educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se poate da tutela asupra
copilului.Cerintele stipulate in cod:la numirea se iau in consideratie calitatile
morale si alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si
sa-i apere interesele si dr legale ale copilului,posibilitatea de asi indeplini
obligatiile,relatiile membrilor familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin svirsta de 10
ani numai cu acordul copilului
Testul12
1Stabilirea paternitii n instana de judecat
1.1.Definii noiunea de paternitate.-Provinienta copiilor de la anumiti parinti se
numeste filiatie,filiatia este raportul de descendenta dintre copil si fiecare din
parintii lui,filiatia fata de tata se numeste paternitate.
1.2.Determinai cercul persoanelor care pot nainta aciunea n instana de judecat
i actele care se anexeaz la cerere.persoanele care pot inainta cererea invederea
stabilirii paternitatii o pot face:-unul dintre parinti-tutorele sau curatorul copilului,copilul la atingerea majoratului.La cerere se anexeaza certificatul de nastere al
copilului in care rubrica unde este mentionat tatal este complectat cu numele de
familieal mameisau rubrica a ramas necompletata,ceea ce este o dovada ca filiatia a
fost stabilita fata de mama.de cele mai dese ori cererea privind stabilirea
paternitatii este depusa de mama copilului.
1.3.Propunei argumentele care pot stabili paternitatea i faptul paternitii:Paternitatea copilului din casatorie se stabileste prim prezumtia de
paternitate,paternitate se stabileste in baza certificatului de casatorie a sotilor,este
necesar de prezentatactul medical constatator al nasterii copilului,documentele de
identitate a parintilor,un argument este faptul ca casatoria a fost incheiata inaintea
conceperii copilului,convetuirea mamei copilului cu pretinsul tata,pretinsul tata a
acordat benevol intretinere copilului,mama si pretinsul tata au ewducat impreuna
copilul ,expertiza medico-legala,insa cel mai veridic argument este ca sotul mamei
copilului este tatal copilului.
2.Actele de stare civil i modul de nregistrare a acestora.
2.1. Definii actele de stare civil. sunt inscrisuri autentice de stat pri care se
confirma faptele si evenimentele ce influenteaza aparitia,modificarea sau stingerea
dr si obligatiilor persoanelor si se caracterizeaza statutul de dr al acestora.
2.2. Determinai faptele juridice care urmeaz a fi nregistrate la organele de
nregistrare a actelor de stare civil i persoanele care se pot adresa.Sunt
inregistrate urmatoarele fapte cum ar fi nasterea ,moartea,ca urmare a incheierii
unor acte juridice:casatoria,adoptia,recunoasterea filiatiei,sau pronuntarea si
raminerea definitiva a unor hotatariri jud cu efecte asupra starii civile:hotarirea de
divort,de stabilire sau contestarea a paternitatii,de declarare a casatoriei nule,de
declarare a mortii.Persoanele care se pot adresa sunt in dependenta de caz in caz de
divort unul dintre soi sau ambii,in caz adoptie pers care doreste sa adopte un copil
s.a
2.3. Din iunie 2000 cetenii RM soii Vicol lucrau n baza unui contract n Frana,
venind acas numai n concediu. n 2005 relaiile ntre ei s-au nrutit i ei au
divorat n Frana, la locul de trai, n conformitate cu legislaia francez. Peste un
an soul Ion Vicol s-a ntors n ar i a vrut s se recstoreasc. La depunerea
declaraiei de cstorie la OSC cu cet.Neagu A. el a prezentat hotrrea instanei de
judecat din Frana, tradus n limba romn i legalizat n ordinea stabilit de
lege. eful Oficiului de Stare Civil i-a propus s perfecteze desfacerea cstoriei
n conformitate cu legislaia RM.
Decidei asupra cerinelor efului OSC i argumentai rspunsul. Cererea de
perfectare este neintemeiata deoare ce conf CF In RM este recunoscuta valabila
desfacerea casotorie intr-un stat strain cu conditia ca au fost respectate prevederile
legislatiei statului corespunzator privind competenta organelor care au adoptat
hotarirea si privind desfacerea casatoriei.
Testul 13
1Temeiurile i procedura decderii din drepturile printeti
Test nr. 19
1. Procedura adopiei
1.1 Relatai despre competena n materia adopiei.
Adopia poate fi realizat de ctre orice persoan care corespunde cerinelor
legii privitor la adopia. Adoptatorii obin informaii cu privire la procedura
adopiei. Persoanele sau familia care dorete s adopte este luat la eviden de
ctre autoritatea tutelar, care ine evidena copiilor ce urmeaz s fie adoptai
precum i evidena persoanelor care doresc s adopte. Evidena copiilor i
prinilor care doresc s adopte copii se ine de ctre autoritile tutelare la nivel
local i de ctre Ministerul Muncii, Protectiei Sociale i Familiei. ncuviinarea
adopiei copilului se face de ctre instana judectoreasc la cererea persoanelor
care solicit adopia.
Cererea de adopie se examineaz n edin secret cu participarea obligatorie
a adoptatorilor, a reprezentantului organului de tutel i curatel i a copilului dac
acesta a mplinit vrsta de 10 ani. n proces pot fi atrase, dup caz, i alte persoane
interesate de actul adopiei.
1.2 Analizai procedura prealabil n materie de adopie i efectele nerespectrii ei.
Dorina persoanelor de a adopta este un element al capacitii juridice familiale
i poate fi realizat de ctre orice persoan care corespunde cerinelor legii privitor
la adopie. Ea se manifest printr-o cerere scris, depus la autoritatea tutelar de la
domiciliul copilului sau al solicitantului. La cerere se anexeaz actele necesare buletin de identitate, acte ce confirm locul de trai, veniturile, starea sntii a
celor ce doresc s adopte etc. n momentul adresrii viitorii adoptatori obin
informaii cu privire la procedura adopiei. Autoritatea tutelar discut cu
candidatul adoptator, afl motivul aciunii de adopie i d sfaturi necesare
persoanei n cauz. Dup ce candidatul la adopie a fcut cunotin cu copilul care
urmeaz s fie adoptat el poate fi ncredinat persoanei care urmeaz s-l adopte.
La cererea de adopie se anexeaz actele ce confirm c persoanele ce doresc s
adopte ndeplinesc condiiile de fond i nu exist impedimente pentru ca actul
juridic de adopie s fie nfptuit. Cererea se examineaz n edin secret cu
1)
dreptul fiecruia dintre soi de a-i alege ocupaia i profesia, de a-i
determina domiciliul;
2)
soluionarea de comun acord a problemelor maternitii i paternitii,
educaiei i creterii copiilor i a altor chestiuni familiale;
3)
obligaia soilor de a crea raporturi familiale bazate pe stim i sprijin
moral reciproc, pe grija pentru bunstarea familiei, obligaia de a ocroti i
ntri familia, de a avea grij pentru creterea i dezvoltarea copiilor si.
Toate problemele vieii de familie se soluioneaz de ctre soi n comun n
conformitate cu principiul egalitii lor n drepturi i obligaii. Amestecul n
problemele vieii de familie nu se permite nici rudelor apropiate i nici organelor
care reprezint puterea de stat.
2.2 Analizai coninutul drepturilor i obligaiilor nepatrimoniale ale soilor.
Personale snt drepturile i obligaiile soilor care nu au un coninut economic.
Coninutul lor reiese din prevederile codului familiei. Astfel toate problemele vieii
familiale se soluioneaz de ctre soi n comun, n conformitate cu principiul
egalitii lor n relaiile familiale. Fiecare dintre soi este n drept s-i continue ori
s-i aleag de sine stttor ndeletnicirea i profesia. Soii i determin
domiciliul n mod liber i independent.
Relaiile dintre soi se bazeaz pe stim i ajutor reciproc, pe obligaii comune
de ntreinere a familiei, de ngrijire i educaie a copiilor.
Soii sunt liberi la ncheierea cstoriei s-i aleag numele de familie al unuia
dintre ei sau cel format prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie
comun ori fiecare dintre ei i poate pstra numele de familie pe care l-a purtat pn
la cstorie, ori pot conexa numele de familie al celuilalt so la numele de familie
propriu. De asemenea n momentul nregistrrii divorului, soii pot pstra numele
de familie ales la ncheierea cstoriei sau pot reveni la numele de familie purtat
pn la ncheierea acestei cstorii.
Soii i datoreaz reciproc sprijin moral i fidelitate conjugal, un lucru foarte
important, a crui nclcare duce la efecte negative (certuri n familie, divor, omor
n stare de afect i altele).
2.3 Dup sfatul prietenelor sale Angela, muncitoare la uzina de pine a hotrt s
devin frizeri. Soul ei nu a fost de acord cu aceast idee i ei s-au certat.
Peste o sptmn el a aflat c soia totui s-a nscris la cursuri de frizeri.
Acesta i-a interzis frecventarea cursurilor, n caz contrar el va divora.
Afirmaiile soului au convins soia c el are dreptate i, dorind s pstreze
familia, ea a renunat la inteniile sale.
Decidei ct este de argumentat poziia soului. Descriei coninutul dreptului
soilor de a-i alege ndeletnicirea i profesia.
Principiul egalitii soilor n relaiile familiale presupune i faptul c fiecare
dintre soi este n drept s-i continue ori s-i aleag de sine stttor ndeletnicirea
i profesia. Conform aceluiai principiu toate problemele vieii familiale se
soluioneaz de ctre soi n comun. Din cele menionate se poate de afirmat c la
alegerea unuia dintre soi a altei profesii sau ndelitniciri sau la continuarea celor
vechi soii trebuie s ajung la un numitor comun, reieind din faptul c soii
trebuie s i bazeze relaiile pe stim reciproc.
n cazul dat soul nu a menionat careva motiv ntemeiat pentru ca soia s nu i
schimbe profesia. El a ameninat soia cu divorul n cazul frecventrii cursurilor.
Prin aceasta consider c a fost nclcat principiul egalitii soilor n relaiile
familiale. Aceast situaie este strict de competena soilor, rudele, alte persoane
sau careva autoriti publice nu se pot implica direct n alegerea profesiei de ctre
unul din soi i nici la impunerea altui so de a accepta schimbarea profesiei sau
prelungirea celei vechi (cu unele excepii, spre exemplu n cazul n care soul
practic o profesie contrar bunurelor moravuri sau ilegal care afecteaz copilul).
Test nr. 20
1.Contractul privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial
1.1. Definii contratul privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial.
Contractul privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial este
contractul care se ncheie n form scris ntre prinii educatori i autoritile
tutelare, avnd ca obiect educarea i ntreinerea copiilor orfani i a celor lipsii de
ocrotirea printesc, contractul fiind un temei pentru realizarea deciziei
autoritilor administraiei publice locale.
1.2. Analizai elementele contractului privind plasarea copiilor n casele de copii de
tip familial.
Elementele contractului privind plasarea copiilor n casele de copii de tip
familial sunt:
Subiecii contractului privind plasarea copiilor n casele de copii de tip
familial sunt pe de o parte prinii educatori i pe de alt parte autoritatea tutelar.
Forma contractului este cea scris i se poate aproba de ctre conductorul
direciei generale de nvmnt.
Obiect al contractului l constituie educarea i ntreinerea copiilor orfani i
a celor lipsii de ocrotirea printeasc.
Termenul contractului este pn la mplinirea de ctre copii a vrstei de 18
ani,iar n cazul n care ei i continu studiile pn la mplinirea vrstei de 23 ani.
Preul este remuneraia acordat prinilor educatori n conformitate cu
legislaia n vigoare, lor calculndu-se stagiul de munc n aceast perioad. La fel
ca pre al acestui contract pot fi i ndemnizaiile acordate de stat (deoarece prinii
educatori nu sunt obligai s ntrein aceti copii din sursele proprii) sau diferite
sponsorizri i alte surse acordate n acest sens, ns ele nu reprezint remuneraie
pentru aceast munc, aceste sume fiind dedicate strict pentru copii.
stare civil. Opoziia la cstorie este actul prin care o persoan aduce la cunotin
funcionarului de stare civil,i ea poate fi fcut de ctre orice persoan n form
scris. Opoziia la cstoria se poate face n perioada de timp cuprins ntre data
depunerii declaraiei de cstorie i momentul ncheerii cstoriei.
2.2. Analiai procedura ncheierii cstoriei n faa funcionarului de stare civil.
Cstoria se nchee de ctre organul de stare civil n a crui raz teritorial
domiciliaz unul dintre soi. n ziua fixat pentru ncheierea cstoriei funcionarul
de stare civil identific viitorii soi, constat c sunt ndeplinite condiiile de fond
i nu exist impedimente la ncheierea cstoriei, constat c nu exist opoziii la
cstorie sau c acestea nu sunt ntemeate. Deasemenea aduce la cunotin
viitorilor soi drepturile i obligaiile lor de soi i de prini, ia consimmntul
viitorilor soi n vederea ncheierii cstorie, declar cstoria ncheiat i
ntocmete actul de cstorie care se semneaz de soi i de funcionarul de stare
civil, apoi elibereaz soilor certificatul de cstorie.
2.3. Roman Victor a depus o cerere de nregistrare a cstoriei la OSC sect.
Buiucani mun.Chiinu cu cet. ape Victora. n buletinul de identitate al lui
Roman V. nu era tampila c cstoria anterioar a fost desfcut. eful OSC l-a
crezut pe cuvnt i a primit cererea, deoarece el a promis c n ziua fixat pentru
nregistrarea cstoriei el va aduce certificatul de divor.
Peste o lun de la data fixat pentru nregistrarea cstoriei el a prezentat
hotrrea rmas definitiv a instanei de judecat privind divorul din 15 februarie
2001. S-a constatat c aceast hotrre nu fusese nregistrat la OSC.
Decidei asupra aciunilor OSC.
OSC nu a procedat corect n cazul dat, deoarece el nu trebuia s accepte cererea
din motivul c nu era tampila care constat c cstoria anterioar a fost desfcut
la momentul depunerii cerii. n codul familiei ca impediment la cstorie este i
faptul dac cel puin una dintre persoanele ce doresc s se cstoreasc este deja
cstorit. Nendeplinirea condiiilor de fond (prezena unui impediment) este un
motiv de a refuza cererea.
Test nr. 21
Test nr.22
1. Desfacerea cstoriei cu element de extraneitate
1.1.Numii Legea care guverneaz desfacerea cstoriei cu element de extraneitate
n Republica Moldova i organul competent.
Desfacerea cstoriei cu elemente de extraneitate pe teritoriul Republicii
Moldova are loc conform legislaiei Republicii Moldova. Deci se aplic
prevederile naionale cu privire la divor. Persoanele putnd divora fie la oficiul de
stare civil, fie s se adreseze n instana de jucat n aceast privin.
1.2.Determinai organul competent i modalitatea pentru desfacerea cstoriei
cetenilor RM care locuiesc n afara hotarelor rii.
2.3. Galina, n vrsta de 23 ani a nscut un copil la maternitatea nr. 1 din or. Cahul.
Naterile au fost complicate, copilul slab i ei se aflau permanent la spital. La a 5a zi dup natere copilul a decedat. Mama fiind stresat a stat la spital nc 2 luni,
copilul fiind nmormntat fr ea. Dup ce s-a nsntoit ea s-a adresat la OSC
Cahul pentru a primi certificatul de deces al copilului, dar a primit refuz deoarece
nu avea documentul de natere a copilului.
Decidei asupra situaiei. Care acte trebuiesc ndeplinite de ctre OSC i cine
urma s prezinte datele despre naterea i decesul copilului. Cum se
nregistreaz la OSC naterea copilului nscut mort?
Consider c OSC Cahul a procedat corect, deoarece el nu a fost sesizat n
aceast privin i deci nu are temei juridic i nici material (nu exist careva
documente) pentru a putea elibera certificatul de deces.
n cazul decesului copilului n prima sptmn dup natere se va elibera
doar certificatul de deces al copilului.
Conform prevederilor codului familiei conductorul unitii sanitare n care
s-a produs decesul copilului ori medicul care a constatat faptul decesului nounscutului n prima sptmn dup natere este obligat, n termen de 3 zile de la
data constatrii faptelor respective, s declare naterea sau naterea i decesul.
Declaraia se depune la organul de stare civil n a crui raz teritorial se afl
unitatea sanitar.
Dac copilul a decedat n prima sptmn dup natere, OSC nregistreaz
att naterea ct i decesul copilului, elibernd numai certificatul de deces.
n situaia dat este necesar de a se adresa cu o cerere conductorului OSC
Cahul, fie adresarea n instana de judecat pentru a constata aceast situaie i de a
elibera certificatul solicitat.
Test nr. 23
SUB I Drepturile i obligaiile tutorilor i curatorilor
1 Definii noiunea de tutore i curator.
Tutore= este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 14 ani, care
incheie in numele si in interesul lui actele juridice necesare, aparin drepturile si
interesele copilului in relatiile cu personae fizice si juridice, inclusive in inst de
judecata fara mandat special;
Curator = este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 14 ani la
18 ani isi da consimtamintul la incher actelor juridice pe care cel aflat sub curatela
nu este in drept sa le incheie de sinestatator, aparind drepturile si interesele
copilului in relatiile cu personae fizice si juridice, inclusive in inst de judecata fara
mandat special;
2 coninutul dr i oblig tutorilor i curatorilor Dr-le si oblig-le tuturilor si
curatorilor reies din prevederile CF, care stipuleaza ca tutela si curatela se instituie
in scopul educatiei si instruirii copiilor lipsiti de ocrotire parinteasca, precum si al
apararii dr-lor si intereselor lor legitime. Continutul dr-lor si oblig tutorilor si
curatorilor, spre deosebire a rudeniei de singe, apare in baza actelor administrative.
De mentionat, ca dr-le si oblig-le T si C sunt cele privind persoana minorului, care
sunt reglementate de legislat familiala si cele privind bunurile minoului, de legislat
civila. Asadar: -T si C are dr si este obligat sa educe(incluzind si grija de sanatate,
dezvolt sub toate aspectele ale copilului) copilul aflat sub tutela sau curatela; -sa
creeze , in depend de virsta copilului, conditii sanitaro-igienice ce ar asigura
dezvolt normala a celui pus sub tutela sau curatela; -sunt in drept sa determine
independent procedeele si mijloacel de educatie a copilului, fiind obligati ca
acestea sa corespunda recomandarilor autoritatii tutelare; -T si C sa duca o evidenta
despre starea sanatatii copilului, fiind obligat sa informeze autoritatea tutelara si
dupa caz, sa cerara plasarea copilului intr-o institutie curativa sau sanatoriala; -T si
C sunt obligati sa asigura invatamintul obligatoriu al copilului aflat sub tutela sau
curatela, si sunt in drept sa aleaga institutia de invatamint precum si forma de
studii; -T si C nu este in drept sa impiedice contactele copiluilui cu rudele lui, cu
exceptia cazurilor in care acestea ar leza interesele copilului; -C si T este in drept
sa ceara pe cale judecatoreasca de la orice persoana, inapoierea copilului pa care
acestea il retin fara temei legal; - T si C nu pot reprezenta minorul tutelat in inst de
jud daca cealalta parte in proces este sotul sau ruda pina la gradul al 4-lea cu el.
3 Speta 1) din punct de vedere juridic, bunica este in drept si poate fi numita
tutore, daca ea va putea asigura conditii optime dezvoltarii si educarii copilului (de
ex chiar daca este inapta de munca, are o avere destul de impunatoare sau
suficienta nivelului de intretinere a copilui), dar la numirea tutorelui, inst de
judecata este obligata sa tina cont de interesele copilului, prin urmare din punct de
vedere juridic si unchiul este indreptatit sa fie numit tutore daca acesta a pretins,
precum si datorita faptului ca acesta dispune de o posibilitate de vadita de ingrijire
si crestere a copilului, astfel daca de drept prioritate au ambii de a dobindi calitatea
de titutore, de fapt se va da prioritate celui care corespunde cel mai mult exigentei
tutelare. 2) Cerinte fata de tutore: pot fi numii tutori o singura pers fizica sau sotul
si sotia impreuna daca nu se afla in vreunul din cazurile de incompatibilitate prevaz
de CF; -la numirea tutorelui se iau in considerare calitatile morale si alte calitati
personale, posibilitati;e acestuia de a-si indeplini obligatiile de tutore, relatiile lui si
ale membrilor familiei lui cu copilul; -numirea tutorelui la copilul care a atins
virsta de 10 ani se face numai cu acordul copilului. 3) potrivit CF copii aflati sub
tutela au dreptul de a locui impreuna cu tutorele lor, de asemenea Ccivil prevede ca
domiciliul minorului, in cazul in care el se afla sub tutela sau curatela, este al
reprezentantului legal, adica tutore sau curator 4) Potrivit CF si a Leg priv pensiile
de asigurari sociale de stat, copilor, a caror parinti au decedat, li se poate stabili o
pensie de urmasi pt munca , sau in caz contrar acest ava dispune de o alocatie
sociala de stat prevazuta de Leg priv alocatiile sociale de stat. De asemenea,
copilul aflat sub tutela poate beneficia si de alte indemnizatii si compensatii care se
platesc familiilor cu copii pt ameliorarea situatiei vulnerable. La fel, de mentionat
ca daca locuinta ocupata anteriror de parintii care au decedat le-a apartinut cu dr de
propritate privata, copilul are dr la mostenire, devenind proprietatea lui, pe cae o
administreaza tuturele (curatorul) . De asemnea, daca copii aflati sub tutela nu au
avut anterior spatiu locativ,la implinirea majoratului ei urmeaza sa fie asigurati cu
spatiu locativ conform legisalt in vigoare. #Potrivit Ccivil tutorele administreaz
i dispune eficient de bunurile celui pus sub tutel, n numele acestuia, dac nu este
numit un administrator al bunurilor. Sumele de bani care depesc necesitile
ntreinerii celui pus sub tutel i ale administrrii bunurilor lui se depun pe numele
acestuia la o instituie financiar de unde nu pot fi ridicate dect cu autorizaia
autoritii tutelare.
SUB II Procedura declarrii cstoriei nule
1 Numii organul competent pentru declararea cstoriei nule i momentul
din care cstoria se consider nul. Nulitatea casatoriei este o sanctiune care se
aplica in urma nerespecatrii, de catre cei ce se casatoresc, a unora dintre cerintele
prevazute de lege cu privire la incheierea casatoriei. Organul competent pt decal
casatoriei nule, potrivit CF il reprez instanta judecatoreasca. Casatoria decalarata
nula se considera ca atare din momentul incheierii ei.
2 Determinai subiectele dreptului la aciune.
Dreptul de a cere declararea nulitii cstoriei l au urmtoarele persoane: a)soul
minor, prinii lui (tutorii), autoritatea tutelar sau procurorul, dac cstoria a fost
ncheiat de o persoan care nu a atins vrsta matrimonial i aceast vrst nu a
fost redus n modul stabilit. Dup atingerea de ctre soul minor a vrstei de 18
ani, dreptul de a cere declararea nulitii cstoriei i aparine numai lui. De
mentionat, ca casat poate fi declare nula contrar vointei minorului in cazul cind
exista o primejdie pt viata si sanatatea lui, de ex: antrenarea minorului in
activitatea criminala; b)soul ale crui drepturi au fost nclcate prin ncheierea
cstoriei, precum i procurorul n cazurile viciului de consimmnt; c)soul care
nu a tiut despre existena impedimentelor la cstorie, tutorele soului declarat
incapabil, soul din cstoria precedent nedesfcut, alte persoane ale cror
drepturi i interese au fost lezate n urma cstoriei ncheiate cu nclcarea
prevederilorCF, precum i autoritatea tutelar sau procurorul, n cazurile prevaz de
CF. Alte personae pot fi mostenitorii oricaruia dintre soti (de ex: copiii din
casatoria anterioara) sau pers-le care au dr la pensie pt pierderea intretinatorului;
Test nr. 24
SUB I Drepturile i obligaiile prinilor-educatori
1.Definii noiunea de prini-educatori. Se numesc parinti-educatori fondatorii
caselor de copii de tip familial, care se considera infiintate de la data cind a fost
luata decizia autoritatii administratiei publice locale. De asemnea , se considera
parinti-educatori sotul si sotia, care se ocupa de ingrijirea si educatia copiilor,
purtind totodata responsabilitatea pt indeplinirea functiilor ce le revin. De
mentionat, ca parintii-educatori sint reprezentantii legali ai copiilor plasati in casa
lor si apara, fara procura speciala, dr-le si interesele acestora in toate rel;atiile cu
pers-le fizice si juridice, inclusive in inst de judecata
2.Analizai drepturile i obligaiile personale nepatrimoniale i patrimoniale ale
prinilor-educatori. In conformit cu prevederile CF parintii-educatori au fata de
copiii plasati in casele de copii de tip familial drepturi si obligatii similare celor ale
tutorelui .. ei sunt obligati sa educe copiii, respectindu-le demnitatea; -sa
organizeze traiul comun a copiilor care au fost plasati la ei pt crestere si ingrijire; sa le educe deprinderi necesare in viata, sa aiba grija de sanatatea si instruirea
fiecaruia dintre ei; -au dr prioritar la adoptia copiilor aflati in propria casa de copii;
-sint obligati sa asigure ingrijirea permanenta, asist medicala necesara fiecarui
copil in conformit cu virsta acestuia; -este obligat sa aplice metode de educatie care
minorului de catre parinti, adoptatori sau tutori. In cazul minorilor intre 14-18,
contr va fi incheiat de insusi minorul cu consimatmintul parintilor, adoptatorilor
sau curatorilor. Respective la categoria de alti membri ai familiei CF atribuie in
calitate de debitor: a)Obligaia de ntreinere dintre frai i surori ; b)Obligaia
bunicilor de a-i ntreine nepoii c)Obligaia nepoilor de a-i ntreine bunicii
d)Obligaia copiilor vitregi de a-i ntreine prinii vitregi; e)Obligaia copiilor de
a-i ntreine educatorii. 2.2.Analizai modul de ncasare a pensiei de ntreinere.
De mentionat, ca anume continutul pensiei de intretinere consta in stabilirea
cuantumului si a modului de plata a pensiei de intretinere. In conformit cu CF daca
sa ne referim la cuantumul si a modul de plata a pensiei de intretinere a debitorilor
intretinerii, acesta se stabileste printr-un contract intre parti. Subiectele contr pot
stabili cuantumul pensiei de intretinere pe cote-parti; in procente fata de veniturile
debitorului intretinerii,; prin plata sumei totale o singura data. Este relevant faptul
ca in contract poate fi prevazuta si caluza privind posibilitatea indexarii pensiei de
intretinere #Conform CF dac nu exist un contract ntre pri, pensia de ntreinere
se stabilete de ctre instana judectoreasc n sum bneasc fix achitat lunar,
inndu-se cont de starea material i familial a persoanei care datoreaz
ntreinere i a persoanei care are dreptul la ntreinere, precum i de alte
circumstane importante.# Dac unul dintre membrii familiei are dreptul la pensie
de ntreinere concomitent de la mai multe persoane, instana judectoreasc
determin cuantumul acesteia pentru fiecare dintre cei ce o datoreaz, innd cont
de starea lor material i familial. Instana judectoreasc este n drept s ia n
considerare toate persoanele care datoreaz ntreinere, indiferent de faptul dac
aciunea a fost pornit fa de una, cteva sau toate persoanele n cauz. 2.3.
Decidei, care din persoanele enumerate pot fi obligate la plata ntreinerii i cum
se va calcula cuantumul acesteia.1) Vor fi ambii obligate : si fratele si buneii,
intrucit CF prevede dreptul la ntreinere de la surorile i fraii majori api de
munc care dispun de mijloace suficiente, precum si obligaia bunicilor de a-i
ntreine nepoii daca dispun de mijloace suficiente; 2) se va stabili in suma fixa in
functie de venituri acestora
Test nr. 25
SUB I Faptele juridice n dreptul familiei i tipurile lor Definii noiunea de fapt
juridic n sens larg i n sens ngust. In sesn ingust, faptul juridic este imprejurarea
prevazuta de norma juridical care, realizata in concret, are consecinte juridice,
adica da nastere, modifica sau inceteaza raportul juridic familial, iar in sens larg,
faptele juridice, dupa cum se expun savantii nu se reduce doar la nasterea ,
schimbarea sau incetarea rap juridice, ci atrag dupa sine nasterea si incetarea
Test 28
1. Partajul bunurilor soilor
1.1
Bunurile sotilor pot fi impartite in 3 cazuri: 1in timpul casatoriei 2 dupa
desfacerea casatoriei,la cerea partilor 3 la cererea creditorilor sotilor. Participa
sotii (copii minori nu participa,neavind dr de proprietate asupra punurilor
parintilor,) + creditorii
1.2
2.1. Relatai despre organele care exercit funciile de tutel i curatel i actele
normative ce reglementeaz activitatea acestor organe.Organele care exercita
functiile de tutele si curatela sunt organele autoritatilor publice locale-aceste
organe au un sir de atributii de cotrol si de indrumare,este un organ de decizie si de
sesizare,ea poate sesiza instanta de judecata pentru luarea unor masuri cerute de
interesul copilului ,avid in acest caz drepul la actiune conform dreptului procesual
civil. Autoritatea tutelara supravegheaza educarea copiilor aflati sub tutela si
curatela ,da recomandari necesare tutorilor si curatorilor,iar in caz de necesitate ia
masuri concrete cu tutorele sau curatorul care nu-si indeplineste obligatiile puse
pe seama lui. tutela si curatela este regelementata in CF.
2.2. Determinai cazurile cnd solicitarea avizului autoritii tutelare este
obligatorie.
Solicitarea avizului este obligatorie atunci cind:se instituie tutela si curatela de
catre autoritatile publice locale asupra copiilor in virsta de 14-18ani precum si in
cazul cind se infiinteaza casele de copii de tip familial
2.3. Conform legii privatizrii fondului de locuine vnzarea locuinei dup
privatizare la care au participat indirect copii minori poate fi efectuat numai
cu consimmntul autoritii tutelare, att timp ct copii sunt minori.
Test 29
1.Coninutul contractului matrimonial
1.1.Definii contactul matrimonial.
Contractul matrimonial este conventia incheiata benevol intre persoanele care
doresc sa se casatoreasca sau intre soti,in care se determina dr si obl patrimoniale
ale acestora in timpul casatoriei si sau in cazul desfacerii acesteia
1.2.Analizai clauzele contractului matrimonial.
1)contractul matrimonial poate stabili ca toate bunurile dobindite in fiecare dintre
soti in timpul casatoriei sint proprietate personala a sotului care lea dobinditsotii
sint in drept sa stabileasca regimul separarii bunurilor,acesta presupune ca intre soti
nu exista nici un fel de proprietate comuna,fiecare isi procura bunuri pt el insusi
care ii vor apartine cu drept de proprietate personala,aceasta clauza este
convenabila in special in familia unde ambii soti au venit stabil si de sine statator
si impart egal obl casnice.
2)Obligatia de intretinere reciprocaatunci cind un sot este inapt de munca si are
dr la intretinere conform legii,conditiile acestei intretineri pot fi doar imbunatatite
si nu defaforizate.
TEST 30
1.Exercitare drepturilor parintestiin cazul cind parintii locuiesc separate
1.1Numiti dr.parintelui care locuieste separate. Parintele care locuieste separat de
copil are aceleasi dr. ca si parintele care locuieste cu copilul.si anume:-poate
comunica cu copilul-poate participa la educarea copilului si instruirea lui-poate
primi informatiile necesare de la toate institutiile educative,curative,de asistenta
sociala in legatura cu copilul sau. Totodata el are si obl.de a intretine copilul,de a
participa la cheltuielile suplimentare cauzate de circumstante exceptionale si
poarta raspundere pentru prejud cauzat de copilul minor.
1.2Determinati actiunile parintelui care locuieste separate in cazul incalcarii dr.sale
parintesti. In cazul incalcarii dr.sale parintele care locuieste separate se poate
adresa la autoritatea tutelara din raza domiciliului copilului.Aut.tutelara in prezenta
ambilor parinti scoate la iveala cauza neintelegerii, si reesind din interesul
minorului,stabileste un orar care sa satisfaca cerintele ambilor parinti.Daca
parintele cu care locuiesta copilul impiedica mai departe accesul celuilalt la
intrevedere el va raspunde conform legislatiei contraventionale.In caz de incalcare
repetata ,la cererea parintelui a caror dr.au fost incalcate litigiul va fi solutionat de
inst.jud.Inst.poate refuza actiunea daca va constata ca comportamentul paintelui
este in detrimental copilului (batie, narcomanie), sau ca acesta prezinta pericol
pentru viata si sanatea copilului(copilul nu hrani ingrijit). In lipsa acest, temeiuri
instanta hataraste ordinea de participare a parintelui care locuieste separate. In caz
ca hotariurea instantei se incalca fata de parintele ninovat se vor aplica sanstiuni
aplicate de leg. Procesual civil. Daca incalcarile au character repetat la cererea
parintelui care locuieste separate de copil, instanta poate sai transmita copilul spre
crestere si educare. In acest caz se vor respecta interese copilului, iar daca acesta a
implinit 10 ani se va tine cont si de opinia lui. In process va fi atrasa si autoritatea
tutelara.
1.3SPETA .Dup desfacerea cstoriei soilor Ursu, feciorului lor minor n vrst
de 7 ani i s-a stabilit domiciliu la mama. Prinii s-au neles c tata va vizita
copilul de 2 ori pe lun. Dup un an de zile fosta soie s-a cstorit i pentru a
ntri relaiile familiale cu soul su nou a nceput s mpiedice ntrevederile tatlui
cu copilul i l-a dus la bunica n sat. Tatl copilului aflnd unde se afl acesta, l-a
luat de la bunica contra voinei ei. Soia s-a adresat n instana de judecat.
Decidei asupra aciunilor fostului so din punct de vedere juridic. Ce organ
trebuie de atras n proces? Ce hotrre va adopta instana de judecat ?
Argumentai rspunsul. Actiunele fostului sot cad sub incidenta legisl.penale.Si
anume art1641 care prevede ca pedeapsa inchisoarea de pina la 6 luni.Mama
copilului avea insa obligatia sa informeze tatal copilului precum si autoritatea
tutelara din raza domiciliului sau,mai ales ca intreb ea si fostul ei sot a fost stabilita
o intelegere.Inst de judecata va atrage in process si autoritatea tutelara pentru a
stabili daca afost avertizata despre schimbarea domiciliului copilului cauza data
2.Regimul juridic al bunurilor sotilor
2.1. Definii noiunea de regim juridic al bunurilor soilor.
2.1Prin regim jur. al bunurilor sotilor se intelege totalitatea bunurilor ce pot face
obiectul unui patrimoniu care sunt dobindite de soti pina la incheerea casatoriei
precum sin timpul acesteea.Codul fam. Stipuleaza in art.19 ca bunurile dobindite
de soti in timpul casatoriei sint supuse regimului proprietatii in devalmasie
. 2.2. Analizai regimurile matrimoniale reglementate de legislaia Republicii
Moldova Regimul matrimonial al bunurilor sotilor prezinta un caracter dublu,adica
patriminial el depinde de dr comun al relatiilor patrimoniale si matrimonial este
legat de dr familiei si de ideologia acestuia,acestea sunt bunurile supuse regimului
proprietatii in devalmasie. Regimurile matrimoniale sunt ;In functie de izvorul lorregimul legal este stabilit prin normele juridice in vigoare la momentul incheierii
casatoriei si pe tot parcursul existentei ei care sunt dobindite de soti in timpul
casatoriei,indiferent de faptul care dintre soti acest bun si pe numele caruia este
scris sau procirat.Regimul conventional-este stabilit de soti prin intermediul
contractului matrimonial incheiat inainte incheierea casatoriei sau pe parcursul
ei,contractul matrimonial este incheiat benevol intre pers care doresc sa se
casatoreasca sau sunt casatoreite,prin care se etermin adr si obligatii patrimoniale
in timpul casatoriei sau in caz de divort..dupa structura regimului matrimonial:regim de separatie de bunuri care poate fi un regim propriu zis de separatie de
bunuri sau un regim dotal.Regimul separatiei de bunuri presupune cafiecare dintre
soti ii apartin cu dr de proporietate personaola toate bunurile avute inainte de
casatorie si cele dobindite in timpul casatoriei.Regimul dotal-nu exista in legislatie
RM.Existz regim mutabil care pozte fi modificzt si imutabil care nu poate fi
modificat. Dar in legislatia RM sut reglementatea doar regimul matrimonial si
legal.
2.3.La data de 01.08.2000 Popescu Ion a procurat un lot de pmnt pentru
construcia casei de locuit. n 2003 s-a cstorit i mpreun cu soia a ridicat pe
lotul respectiv o cas de locuit n valoare de 500 000 lei. La finele anului 2005
relaiile dintre soi s-au agravat datorit comportamentului amoral al soiei. Astfel,
n luna noiembrie 2005 a fost pronunat hotrrea despre divor. La data de
01.10.2009 n instana de judecat de la soie a parvenit o cerere privind partajul
averii comune. Determinai obiectul partajului. Decidei asupra posibilitii
partajului i mrimii cotei-pri n casa de locuit n cazul cnd exist ncheiat un
contract matrimonial i n cazul lipsei acestuia obeictul partajului Pentru
mprirea bunurilor proprietate n devlmie a soilor a cror cstorie a fost
desfcut, se stabilete un termen de prescripie de 3 ani. Dup aceast perioad
consider c litigiul va fi rezolvat conform prevederilor Codului Civil referitoare la
proprietatea comun pe cote pri. Bunurile ce aparin fiecruia dintre soi pot fi
recunoscute de instana judectoreasc proprietate n devlmie a acestora dac se
va stabili c, n timpul cstoriei, din contul mijloacelor comune ale soilor sau al
mijloacelor unuia dintre soi ori n urma muncii numai a unuia dintre soi, valoarea
acestor bunuri a sporit simitor (reparaie capital, reconstrucie, reutilare,
reamenajare etc.). Reieind din aceste prevederi legale putem afirma c n cazul n
care instana de judecat va recunoate lotul de pmnt ca proprietate n
devlmie, atunci obiectul partajului va fi casa cu ntreg lotul de pmnt. Dac
lotul nu va fi recunoscut ca proprietate n devlmie atunci obiect al partajului va
fi doar casa. La mprirea proprietii n devlmie a soilor i determinarea
cotelor-pri din aceasta, prile soilor snt considerate egale dac contractul
matrimonial nu prevede altfel (adic le revine cte 1/2 cot-parte). Deci prin proba
contrar se poate demonstra contrariul, aceasta fiind o prezumie (sintagma se
consider).Instana judectoreasc este n drept s diferenieze cotele-pri n
proprietatea n devlmie a soilor, innd cont de interesele unuia dintre soi i/sau
de interesele copiilor minori. Contractul matrimonial poate stabili c toate bunurile
dobndite de fiecare dintre soi n timpul cstoriei snt proprietate personal a
soului care le-a dobndit sau poate prevedea cote diferite pentru fiecare. n cazul
contractului matrimonial trebuie de inut cont de fiecare caz n parte. O situaie ar
fi atunci cnd obiect al partajului va fi doar casa (cte 1/2 cot-parte sau o alt cot
prevzut de contract). O alt situaie poate exista atunci cnd contractul prevede
clauze care lezeaz drepturile i interesele unuia dintre soi, ale copiilor minori ori
ale altor persoane ocrotite prin lege. n acest caz el poate fi declarat nul,
respectndu-se prevederile Codului Civil. n orice caz cnd obiect al partajului va fi
doar casa asupra terenului cellalt so va avea drept de folosin (ar putea fi i un
drept de servitute sau uz). De asemenea dac unuia dintre soi i snt transmise
bunuri care depesc cota ce-i revine, celuilalt so i se poate stabili o compensaie
bneasc sau de alt natur. De asemenea trebuie de atras atenia c clauzele
contractului matrimonial se sting din momentul ncetrii cstoriei, cu excepia
celor care au fost stipulate pentru perioada de dup ncetarea cstoriei.
Testul 31
1.Litigiile privind educarea copiilor.1.1. Numii litigiile care pot aprea n
domeniu.Litigiul privind determinarea locului de trai.Litigiul privind exercitarea
Test nr. 33
Drept
In cazul desf casat la organele de inregistrare de stare civila casat inceteaza din
ziua inregistrarii divortului, iar daca casat a fost desfacuta pe calea judecat ea
inceteaza din ziua cind hot instantei judecatoresti a ramas definitiva.Inst de jud
care a solutionat divortul este obligata sa transmita in termen de 3 zile de la data
cind hot de desfacere a casat a ramas definitiva o copie a acesteia oficiului de
stare civila din raza ei teritoriala. Primind actul of de stare civila intocmeste actul
dedivort, la cererea sotilor li se elibereaza certificatul d edivort si pe buletinele de
identitate se face mentiunea despre desf casat. Fostii soti nu pot incheea o noua
casat pina cing nu peimesc de la of de stare civ certificatul de divort.
2.2. Analizai efectele juridice ale desfacerii cstoriei.
Din momentul divortului acesta produce efecte juridice pentru viitor. Efectele tin
de rel personale si cele patrimoniale ale sotilor si cele dintre parinti si copii.
Fostii soti nu mai au obligatia de sprijin moral si fidelitatea conjugala ei pot dupa
divort sa se recasatoreasca. Conform preved legale sotul care si-a schimbat
numele de familie la incheerea casat luind numele celuilalt sot sau le-a conexat
are dreptul de a-si mentine acets nume dupa divort, sau sa revina la numele de
familie care il avea innainte de casat. In cazul de divort inainte de implinirea de
18 ani a unui dintre soti capacitatea deplina de exercitiu dobindita prin incheerea
casat de sotul minor se mentine.daca un sot este inat de munca si care necesita
sprijin material poate pretinde intretinerea de catre celalalt sot. La prop comuna
in devalmasie sotii impart bunurile in procesul de divort printr-un acord intocmit
in scris, regimul matrimonial al comunitatiide bunuri inceteaza o data cu desf
casat. Pentru actiuna de impartire a bunurilor proprietate comuna in devalmasie
care au capatat acest regim din momentul cind bunurile au fost dobindite in timpul
casat a sotilor divortati se aplica termenul de prescriptie de 3 ani, acest termin se
calculeaza din momen cind unul dintre soti a aflat sau trebuia sa afle despre
incalcarea derp de proprietate. Fostul sot nu are dreptul de mostenire asupra
bunurilor ramase dupa moartea celuiilalt sot. La rindul sau desf casat nu
afecteaza situatia juridica a copiilor nascuti din aceasta casat. Parintii sunt in
drep si obligati sa-si ezercite drepturile parintesti cu privire la persoana si
bunurile copilului.
2.3. Conform hotrrei instanei de judecat din 25 octombrie 2006 soii Voinovan
au divorat. Bunurile proprietate comun n devlmie a lor nu au fost mprite.
La data de 26 octombrie 2006 soia i cumpr un automobil. Peste o lun soul se
adreseaz n instan cu o cerere privind partajarea bunurilor proprietate comun n
devlmie. n lista bunurilor este insclus i automobilul procurat de soie la
26.10.2006, invocnd faptul c acesta este procurat n timpul cstoriei i, deci, din
banii lor comuni.
Decidei asupra posibilitii partajului automobilului i argumentai
rspunsul.
Drept
Drept
parinti atunci este aplicat codul contraventional, la rindul daca acestea nu aduc
rezultate bunicii, fratii surorile pot solutiona litigiul in inst de judecata.
1.3.ntre soii Vcu a aprut litigiu privind instruirea fiicei Olga n vrst de 7 ani.
Tatl dorea ca fiica s nvee la Liceul n care mai multe obiecte se predau n limba
englez, iar mama era categoric mpotriv, deoarece ea considera c din cauza
strii sntii Olga nu va putea rezista ritmului stabilit n liceu. Bunicii care
locuiau mpreun cu soii Vcu erau de acord cu mama copilului.
Decidei asupra soluionrii acestui litigiu, argumentnd rspunsul cu prevederile
legislaiei.
2.Contractul privind plata pensiei de ntreinere.
2.1.Definii noiunea i enumerai caracterele juridice ale
contractului.
Contactul privind marimea, onditile si modul de plata a pensiei de
intretinere poate fi incheiatintre persoana care datoreaza
intretinerea(debit intretinerii) si persoana care are dreptul la
intretinere (creditorul intretinerii). In cazul cind debitorul
intretinerii si\sau creditorul intretinerii sint declarati incapabili,
contractul este incheiat de catre reprez legali ai acestora.
Persoanele cu capacitatea limitata de exercitiu incheie contractul
cu acordul curatorului, acest contract se intocmeste in scris si
este autentificat la notar.
Acest contract are urmatoarele carac juridice: este un contract
bilateral, cu titlu gratuit, consensual dupa opinia unor autori,
unibligational si are caracter solemn.
2.2.Analizai coninutul contractului.
Continutul contracat Contractului privind plata pensiei de ntreinere consta in
stabilirea cuantumului si a moduluide plata a pensiei de intretinere, cuantumul
pens de intret stabilite prin contract se deermina de catre parti la incheerea
contractului, partile rees din situatia materiala si familiala a debitorului
intretinerii cit si necesitatea creditorului. Desi partile sunt libere in stabilirea
marimiii pensiei de intretinere conform cod fam in cazul copiilor minori aceasta
nu poate fi mai mica decit cea stabilita de cod familiei. Subiectele contractului pot
stabili cuantumul pensiei de intretinere pe cote parti; in procente fata de veniturile
debit intret; intr-o suma baneasca fixa platita lunar; prin plata sumei totale o
singura data s.a. Modul de plata a pensiei de intret la fel poate fi stabilit de catre
parti: prin achitarea personala de catre debit intret; prin achitarea de catre debit
prin intermediul unei pers terte; prin transfer postal pe adresa la domiciliu s.a. in
contract poate fi prevazuta clauza privind posibilitatea indexarii pensiei de
intretinere. Daca in condit de inflatie marimea pensiei de intret se devaloreaza si
nu corespunde cheltuielilor efectuate pentru intretinerea creditorului. Contractul
privind plata pensiei de intret poate fi modoficat sau reziliat in orice moment in
baza acordului dintre parti..
Drept
Test nr. 37
1.Reglementarea juridic a ncheierii cstoriei cu element de extraneitate
1.1.Numii Legea rii care guverneaz condiiile de fond ale cstoriei cu element
de extranietate.
In cazul in care RM a incheiat tratate internationale , legea aplicabila
raporturilor de familie cu element de extranietate se determina in baza acestor
tratate. Iar in cele mai dese cazuri se aplica Codul fam si legea privind actele de
stare civila.
1.2.Analizai condiiile de fond i de form pentru ncheierea cstoriei cu element
de extranietate pe teritoriul RM.
Conditiile pentru incheierea casat pe terit RM de catre cet straini sau apatrizi sint
determinate de legislatia nationala. Cet straini trebuie sa prezinte un certif
eliberat de autorit competente ale statului ai caror cet sunt din care rezulta ca ei
au dreptul de a incheia casat. In rest se conditiile de fond si lipsa impiedimentelor
la incheierea casat trebuie sa coincida cu codul fam si ele sunt: Casat trebuie
incheiata cu consimtamintul reciproc, neviciat exprimat personal si neconditionat
al barbatului si femeii precum si atingerea de catre ei a virstei matrimoniale.
Persoanele ce doresc sa se casat sint obligate sa se informeze reciproc despre
starea sanatatii lor.
1.3.n anul 1997 cet. RM Modrc Maria i Calestru Ion, aflndu-se la odihn n
Spania au ncheiat acolo o cstorie religioas n conformitate cu legislaia
spaniol. Dup ntoarcere ei au trit mpreun fr a mai ntreprinde vreo aciune n
vederea nregistrrii cstoriei n ar. n anul 2000 ei s-au desprit i Modrc
Maria a plecat la lucru n Italia. Peste 2 ani Calestru Ion a ncheiat o nou cstorie
cu Volcova A., nregistrnd-o n ordinea stabilit de lege. La finele anului 2004
Calestru I. a decedat ntr-un accident rutier. Modrc M. s-a rentors din Italia i
avnd pretenii la motenire s-a adresat n instana judectoreasc cu o cerere
privind nulitatea cstoriei ncheiat de Calestru Ion cu Volcova A. Drept dovad
ea a prezentat actul de cstorie din Spania.
Decidei care va fi soluia.
Casatoria incheiata de cater Modirca Maria si Calestru Ion nu va fi valabila si ea
nu va putea avea pretentii la mostenire.
2.Stingerea obligaiei de ntreinere
2.1.Definii noiunea de stingere a obligaiei de ntreinere.
Stingerea obligatiei de intretinere este -obligatia de intretinere, aparuta in baza
unui contractului privind plata pensiei de intretinere, inceteaza in urma decesului
uneia dintre parti, a expirarii duratei contractului sau conform clauzelor
acestuia.dar deobicei se stinge si prin executarea acesteia.
2.2.Analizai temeiurile stingerii obligaiei de ntreinere.