mTest 1

1. Termenele de prescripie n dreptul familiei

1.1. Definii termenul de prescripie.
termenul de prescriptie inseamna dreptul la actiune, posibilitatea reclamantului de a sesiza
instanta de judecata intr-un caz concret pentru apararea unui drept subiectiv incalcat sau
contestat
1.2. Analizai termenele de prescripie n dreptul familiei.
in perioada curgerii termenului de prescriptie,persoana poate sa isi apere dreptul subiectiv
incalcat printr-o actiune in justitie. In dreptul familiei,prescriptia extinctiva nu este folosita,doar
cu unele exceptii,existenta acestor exceptii este dedusa din art 8 alCF,care prevede ca cerintele ce
tin de relatiile familiale sunt imprescriptibile,cu exceptia cazurilor cind termenele pentru
apararea dreptului lezat in cazurile exprese prevazute de lege,prescriptia extinctiva, se
aplica.:1.termenul de 3 ani,pu cererea unuia dintre soti privind declararea nulitatii conventiei
incheiate de celalalt sot care a stiut sau trebuia sa fi stiut ca al 2-lea sot este impotriva conventiei
respective 2.termenul de 3 ani pu impartirea bunurilor ce sunt in devalmasie 3.un an pu
contestarea paternitatii 4. 3 ani pu incasarea pensiei de intretinere pu perioada anterioara.
Curgerea termenului de prescriptie incepe din momentul indicat in articolul respectiv al C.F., in
cazul in care termenul nu e prevazut,termenul se calculeaza de la data cind persoana a aflat sau
trebuia sa afle despre incalcarea dreptului.In dreptul familiei mai exista si alte termene,in cadrul
carora pot fi exercitate anumite drepturi: dretul copilui de a primi pensia de intretinere de la
parinti din momentul nasterii si pina la implinirea virstei de 18 ani, dreptul sotiei gravide sau a
unuia dintre soti ce ingrijeste de un copil comun pina la virsta de 3 ani,sau de un copil
invalid,pina la virsta de 18 ani de a primi intretinerea de la celalt sot, insa dupa axpirarea
termenului dat, aceste drepturi nu mai pot fi realizate. Legislatia familiala prevede anumite
termene: 1 de asteptare,fara de care nu pot fi efectuate anumite acte juridice(inregistrarea
desfacerii casatoriei la organele de stare civila-o luna) 2 termene necesare pu aparitia anumitor
rap. Jur. (virsta de incheere a casatoriei)3. termene minimale de indeplinire a obligatiilor
familiale prevazute de legislatie pentru a dobindi dr. La intretinere(5 ani) 4. Termene in limitele
carora trebuie sa se produca anumite fapte juridice ce dau nastere la rap jur (pu ca tata al copilui
sa fie inscris fostul sot al mamei,copilul tre sa se nasca in timp de 300 zile de la mom desfacerii
casatoriei. 5 alte termene stabilite in scopul ocrotirii dr. Copilului si familiei(declaratia de nastere
a copilului sde face in termen de cel mult 3 luni din ziua nasterii)
1.3Este posibila contestarea paternitatii asupra persoanei ce a fost inscrisa drept tata al
copilului,fapt consfintit de articolul 49 CF,care prevede contestarea patrenitatii de catre tatal
firesc al copilui, in termen de un an, din momenutl din care a stiut sau trebuia sa stie de
inregistrarea ca tata a copilului pe alta persoana, decit el, el fiind sotul mamei.indiferent, daca
din momenul inregistrarii paternitatii au trcut un an si 6 luni, sau doar 6 luni, legislatia prevede
ca termenul de un an incepe sa curga din momentul in care a aflat sau trebuia sa afle ca ca tata
a opilului a fost inregistrata alta persoana
2. Condiiile de fond pentru adopie
2.1. Definii noiunea de condiie i noiunea de impediment la adopie.Pentru incuviintarea
adoptiei este necesara prezenta anumitor circumstante pe care le prevede legislatia, si anume :
Conditiile, adica acele circumstante ce trebuie sa existe pentru incheerea actului juridic de
adoptie, si Impedimentele,acele imprejurari de fapt dau de drept,existenta carora nu permite
incheerea adoptiei.

2.2. Analizai condiiile de fond pentru ncheierea actului juridic al adopiei.pot fi adoptati
copii minori,cu exceptia celor ce au dobindit cap de ex pina la virsta de 18 ani. O conditie de
fond este interesul copilului, el fiind scopul oricarei adoptii, adica de la adoptator se cere garantii
morale si materiale necesare dezvoltarii armonioase a copilului,el avind nevoie de sanatate fizica
si psihica(asigurarea copilului cu conditii de trai ,alimente,imbracaminte,jucarii,ajutor medical)
si de o dezvoltare spirituala(dragoste,prietenie) o a doua conditie estew virsta adoptatorilor,
minim 25 ani,avind capacitate de exercitiu, virsta maxima a adoptatorului fiind 50 ani. O alta
cerinta de fond este formata de aptitudinea de a adopta a persoanei sau a familiei ce doreste sa
adopte,verificarea data se face in etapa administrativa a procedurii de incuviintare,putind fi
adoptatori doar pesr. Ce prezinta garantii morale si spirituale pu dezvoltarea armonioasa a
copilului. O alta conditie este dictata de diferenta de virsta dintre adoptatot si si adoptata, cel
putin 15 ani(exceptie 10 ani) Consimtamintul la adoptie reprezinta o alta conditie si se refera la
consimtamintul celui ce adopta,fiind de neinlocuit,fiind necesar de a veni de la o persoana cu
discernamint si care are aptitudinea de a adopta. O alta conditie legata de consimtamint se refera
la consimtamintul parintilor,care trebuie exprimat in scri,autentificata de notar sau autoritatea
tutelara si in unele cazuri este cerut consimtamintul celui ce urmeaza a fi adoptat,
consimtamintuyl dat se cere copiilor ce au implinit virsta de 10 ani
2.3. Pentru aprecierea situaiei date trebuie de constatat dac mama copilului se eschiveaz
nemotivat de la ntreinerea i educaia copilului sau nu. Conform situaiei mama nu avea
posibilitatea s ntrein copilul, pentru care fapt i a plecat peste hotare. De aceea consider c nu
este ntrunit situaia n care mama nu locuiete cu copilul i se eschiveaz nemotivat de la
ntreinerea i educaia copilului mai mult de 6 luni, mai mult ca att c ea a manifestat intenia i
dorina de a lua copilul.
n aceast situaie consider c s-a nclcat procedura pentru ncuviinarea adopiei,
deoarece nu s-a prezentat acordul scris al prinilor la adopia copilului (n cazul nostru al
mamei) i din aceste considerente ea poate solicita desfacerea adopiei.
Articolul 290. Pregtirea pricinii pentru dezbateri judiciare
Organul de tutel i curatel prezint n judecat avizul cu urmtoarele anexe:
f) acordul scris al prinilor la adopia copilului, cu excepia cazurilor prevzute la art.125
din Codul familiei;
Articolul 125. Adopia copilului fr acordul prinilor
Nu este necesar acordul prinilor pentru adopia copilului dac acetia:
a) snt deczui din drepturile printeti;
b) snt declarai incapabili;
c) snt declarai disprui;
d) nu snt cunoscui;
e) nu locuiesc mpreun cu copilul i se eschiveaz nemotivat de la ntreinerea i educaia
acestuia mai mult de 6 luni.
Aprarea drepturilor i intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autoritii
tutelare n cazurile de deces al prinilor, de decdere a lor din drepturile printeti, de
abandon, de declarare a prinilor ca fiind incapabili, de boal sau absen ndelungat, de
eschivare de la educaia copiilor, de la aprarea drepturilor i intereselor lor legitime, inclusiv n
cazul refuzului prinilor de a-i lua copiii din instituiile educative, curative sau din alte
instituii n care se afl acetia, precum i n alte cazuri de lips a grijii printeti.
Instana judectoreasc este n drept s desfac adopia i n alte cazuri, dac aceasta o cer
interesele adoptatului.

(1) Hotrrea instanei judectoreti privind ncuviinarea adopiei poate fi pronunat numai
atunci cnd copilul s-a aflat n ngrijirea viitorilor adoptatori (adoptator) nu mai puin de 6 luni.
(2) n unele cazuri, adopia poate fi ncuviinat i fr stabilire acestui termen de ncercare,
motivele menionndu-se n hotrrea instanei judectoreti.

Test nr. 2
1. Desfacerea cstoriei n instana de judecat
1.1. Definii noiunea divorului i conceptele lui.
prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei pintr-o hotatrire judecatoreasca ,la
cererea oricaruia dintre soti atunci cind continuarea acesteia a devenit imposibila din motive
serioase pentru cel care solicita desfacerea.In literatura de specialitate se cunosc urmatoarele
concepte:a)conceptia divortului-sanctiune care se prezinta ca o sanctiune pt comportamentul
culpabil al sotului nespecific vietii de familie la cererea unuia din soti;b)conceptia divortuluiremediu care sustine ideea ca divortul se produce pt a dezlega o situatie imposibila de mentinut
si este o usurare pt soti.;c)conceptia mixta presupune doua modalitati:-divortul este intotdeauna
un remediu dar de cele mai deseori el presupune vina unuia sau ambilor soti;-divortul este o
sanctiune si doar prin exceptie poate fi un remediu.
1.2. Analizai temeiurile i procedura desfacerii cstoriei n instana de judecat.
temeiurile:sotii au copii minori;lipsa acordului la divort a unuia din soti;cind exista acordul dar
dar unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila;convetuirea sotilor si pastrarea
familiei mai in continuare devine imposibila;infidelitatea unuia dintre soti sub forma
adulterului;actele de violenta;alcolismul cronic al unuia dintre soti;interesele contradictorii ale
sotilor de ordin intelectual;existenta unei boli grave de care sufera unul dintre soti si necunoscuta
de celalalt sot decit doar dupa incheierea casatoriei.procedura:actiunea de divort se intenteaza la
instanta de judecata de la locul de trai al sotului pirit iar in cazul in care la locul de trai al
reclamantului se afla afla copii minori sau din cauza sanatatii deplasarea lui este imposibila la
instanta de judecata de la locul aflarii reclamantului,in instanta sint examinate toate motivele de
desfacere a casatoriaei de catre judecatorul care cheama la convorbire sotii,,daca din unele
circumstante constatate de judecator rezulta ca este posibila mentinerea familiei sau unul din soti
nu-si da acordul la divort atunci se amina examinarea cauzei acordindu-se un termen de
impacare de la 1 la 6 luni iar daca masurile de impacare nu au dat rezultate si sotii continua sa
insiste asupra divortului instanta va satisface cererea respectiva
1.3.
Consider drept teminic motivul indicat de catre sotul care cere divortul deoarece faptul ca
sotia face abuz de alcool si este violenta in familie afecteaza grav raporturile dintre soti,astfel
instanta de judecata va constata prin expertiza faptul ca sotia consuma alcool si in ce masura
afecteaza acest consum relatiile de familie,ca motiv in acest sens se poate prezenta doar
alcoolismul cronic.referitor la litigiile care se solutioneaza in procesul de desfacere a
casatoriei,in CF este stipulat expres ca in cadrul acestui proces se examineaza doar litigiile cu
privire la partaj la copii si la intretinere,acordarea pensiei iar cererea decaderii mamei din
drepturile parintesti nu poate fi examinata in procesul de divort.astfel la cerere poate fi stabilit
locul de trai al copilului iar din oficiu instanta se poate pronunta aspupra decaderii din drepturile
parintesti a mamei.
2. Obligaia de ntreinere dintre ali membri ai familiei
2.1. Definii obligaia de ntreinere i enumerai categoriile altor membri ai familiei.
obligatia de intretinere-expresia solidaritatii fata de familie,indatorire legala,morala impusa unei
persoane de a acorda altuia mijloace necesare traiului,educatiei.Alti membrii ai familiei sunt

fratii si surorile minore si majore inapte de munca,bunicii,nepotii minori si majori inapti de

munca,parintii vitregi inapti de munca,educatorii.
2.2. Analizai condiiile necesare pentru apariia obligaiei de ntreinere dintre ali membri ai
familiei.
incapacitate de munca-adica persoanele invalide de gradul 1,2,3, sau au atins virsta de
pensionare.Consider ca prin incapacitate de munca nu trebuie sa se inteleaga o incapacitate
absoluta,ci si ca icapacitate care deriva din satisfacerea unor cerinte de ordin social incapacitatea
de munca poate fi totala sau partiala,astfel intretinerea se acorda proportional cu gradul de
incapacitate;
starea de nevoie-acesta este situatia in care este o persoana care nu-si poate procura cele necesare
traiului,care nu are venituri dobindite prin munca sau produse de bunurile sale,consider ca o
persoana nu poate cere intretinere daca are bunuri care nu-i sunt neaparat necesare si care ar
putea fi vindute pentru procurarea celor necesare traiului.
comportarea corespunzatoare fata de cel ce asigura intretinerea-acela care se face vinovat fata
de cel obligat la intretinere de fapte grave nu are dreptul de a cere intretinerea de la acea
persoana
o persoana are obl de-a acorda intretinere daca dispune de mijloace suficiente de plata-adica se
tine cont de veniturile persoanei,se intelege deasemenea ca persoana fara mijloace materiale ori
venituri dar capabila de munca nu poate fi obligata la prestarea intretinerii in perioadele de timp
in care exista cauze teminice de exonerare cum ar fi boala sau executarea serviciului militar sa
situatia de somaj;
sa nu existe o persona obligata inaintea sa potrivit ordinii stabilite de lege-aceasta conditie
presupune ca exista mai multe persoane care au obligatia de a acorda intretinere insa o acorda
doar persoana care a fost investita prima prin lege in acest sens.
2.3.
Consider ca va obtine incasarea pensiei de la fiul Anei deoarece In codul familiei este
reglementat dreptul sotului la intretinere care neceseta sprijin material timp de un an dupa
desfacerea acestuia, deasemenea mai este stipulat faptul ca parintii vitregi deasemenea au
dreptul de a cere intretinerea de la copii care ia intretinut si ia educat in timpul casatoriei.
Test 3
1. Rudenia i importana ei juridic
1.1. Definii noiunea de rudenie.
Rudenia reprezinta un izvor al raporturilor juridice familiale si este legatura bazata pe
descendenta unei persoane dintr-o alta persoana(linie dreapta) sau pe faptul ca mai multe
persoane au un ascendent comun(linie colaterala)
1.2. Analizai formele i determinai importana rudeniei. Rudenia poate fi dreapta si colaterala,
in depndenta de cum cum sunt nascute persoanele, una din alta sau de la un autor comun.
Persoanele nascute unele din altele, in sensul ca una este copilul celeilalte, sau chiar daca nu sunt
nacute una din alta(barbatii_, dar intre ele nu s-a intrerupt legatura de la parinte la copil, sunt
rude in linie dreapta(bunica,mama,fiul,nepotul de la fiu). Legatura de singe dintre 2 persoane
care nu sunt nascute una din alta,dar au un autor comun,se numeste rudenie in linie colaterala
(fratii intre ei,verii primari,veri de-a 2-lea) linia de Rudenie dreapta poate fi ascendenta (copilparinte-bunic) sau descendenta(parinte-copil) Pudele pot fi apropiate sau indepartate,aceasta
poate fi stabilita dupa gradul de rudenie,in cazul rudeniei pe linie dreapta,gradul rudeniei se
socoteste dupa nr nasterilor intervenite intre 2 pesoane (tatal,fiul, gradul 1).la rudenia pe linie
colaterala,gradul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor pornind de la una din rude in
linie ascendenta pina la autorul comun,apoi de la acesta in linie descndenta pina la cealalta

ruda(fratii-grad 2,verii 4).Deasemenea avem rudenie biologica si rudenie ce rezulta prin adoptie
(rudenie civila) In dreptul civil dovada rudeniei trebuie facuta in cazul mostenirii legale,in
dreptul procesual civil rudenia are importanta la recuzarea judecatorului,
expertului,specialistului,grefierului,executorului. In dreptul protectiei sociale, rudenia este
importanta la stabilirea cercului de persoane ce au dreptul de a primi o pensie de urmasi in cazul
decesului intretinatorului. In dr penal, rudenia este temei pu inlaturarea martorilor presupusi spre
audiere
1.3.
casatoria nu poate fi incheiata,datorita faputlui ca legislatia familiei interzice casatoria
intre rudele de pina la gradul IV. Si dat fiind faptul ca efectele juridice ale rudeniei de singe
sunt identice cu cele ale rudeniei civile incheerea casatoriei este imposibila, fapt consfintit si
de art 15 al CF (1, litera b si e)
2. Restana la plata pensiei de ntreinere
2.1. Definii noiunea de restan la plata pensiei de ntreinere.
pensia la intretinere se incaseaza de la data indicata in titlul executoriu in conformitate cu
hotarirea instantei judecatoresti, nu de la data prezentarii titlului executoriu sau a contractului
privind plata pensiei de intretinere, de regula aceste date nu coincid si de aceea se formeaza
restante, deci restanta se formeaza numai dupa pronuntarea hot inst judecatoresti
2.2. Analizai condiiile i ordinea de determinare a cuantumului restanei.
restanta la pensia de intretinere se determina de executorul judecatoresc,la calcularea sumei
acesta se va conduce de cuantumul pensiei de intretinere stabilit de instanta judecatoreasca sau
de contractul privind plata pensiei de intretinere, daca pensia este stabilita intr-o suma baneasca
fixa, calcularea restantei nu prezinta dificultati, deoarece suma lunara se imulteste la numarul de
luni in care nu a fost efectuata plata si se obtine suma totala, in cazul minorilor,cind cuantum,ul
intretinerii a fost stabilit in cote parti din veniturile debitorului,restanta se va calcula pornindu0se
de la aceasta.Se iau in vedere toate veniturile debitorului. Legea nu prevede expres modalitatea
de calculare a cuantumului restantei,dar in practica reiese din salariul mediu pe tara la momentul
calcularii restantei.Suma restantei poate fi contestata de ambele parti
2.3. Prin hotrrea instanei de judecat din 23 mai 2003 Panfilov P. a fost obligat la plata pensiei
de ntreinere pentru fiul Vitalii. Peste 1 an de zile debitorul a disprut i a ncetat plata pensiei de
ntreinere. n anul 2006 a fost stabilit locul aflrii cet.Panfilov P., i fiind impus la plata pensiei
de ntreinere i s-a calculat o restan n sum de 6000 lei. Debitorul s-a adresat n instana de
judecat cu rugmintea de a fi eliberat de plata restanei, deoarece fiul Vitalii a mplinit vrsta de
18 ani, dar i pn atunci el nu se afla n stare de nevoie, pe cnd el (debitorul) pltete
ntreinerea pentru un copil din alt cstorie i sntatea nu-i permite s lucreze permanent.
1. In dreptul familiei, ca si in dreptul civil o mare importanta o are institutia bunei credinte,
consider ca daca in cazul in care P anfilov, nu se eschiva de la plata de intretinere, prin
disparitia lui, ci se adresa in inctanta de judecata, invocind imposibilitatea de plata, instanta
putea sa-i modifice sau sa-l scuteasca de plata intretinerii ,insa in acest caz debitorul va fi in
drept de a aincasa restanta
2 dat fiind faptul ca se intrunesc cele 2 conditi,adica1 restanta s-a format din motive
temeinice, salariu mic, stare de sanatate rea, prezenta altor copii minori la intretinere 2.la
momentul dat debitorul nu poate achita restanta....instanta jud va hotari fie modificarea fie
scutirea in dependenta de cercetarea administativa,adica daca cele expuse corespun
realitatii

Test nr. 4
1. Stabilirea filiaiei fa de mam i contestarea maternitii

1.1. Definii noiunea de filiaie i explicai importana ei juridic.

filiatia - desemneaza un sir neintrerupt nasteri care leaga o persoana de un stramos al ei,un sir
neintrerupt de persoane intre care faptul nasterii a stabilit legatura de la parinte la copil in sens
restrins filiatia este raportul de descendenta dintre un copil si fiecare din parintii lui,ce se
intemeiaza pe legatura de singe dintre copil si parinti care rezulta din faptul nasterii si cel al
conceptiei.importanta juridica-filiatia stabileste provenienta copilului si respectiv stabileste si
dr si obl reciproce ale parintilor si copiilor
1.2. Analizai ordinea de stabilire a filiaiei fa de mama n mod obinuit i n cazul
folosirii mijloacelor de reproducere medical asistat.
Ordinea de stabilire a filiaiei fa de mama n mod obinuit constituie simplu fapt al nasterii
copilului,adica filiatia se stabileste fata de mama care a nascut copilului,in cazul folosirii
mijloacelor de reproducere medical asistata orice conventie intre mama surogat si cuplul
pentru care se va naste copilul nu poate fi invocat in drept ca izvor de obligatii,iar mama de
substitutie nu poate sa primeasca avantaje materiale de pe urma interventiei.ulterior nasterii
copilului se poate reglementa transferul filiatiei de la mama de substitutie la mama
substituita.
1.3.
Maternitatea poate fi contestata prin orice mijloc de proba pt a se stabili adevarul.Conform CF
maternitatea poate fi contestata numai in instanta de judecata de catre persoanele inscrise drept
tata si drept mama in timp de un an de la data cind a aflat ca copilul i-a fost inlocuit

2. Proprietatea comun n devlmie a soilor

2.1. Definii noiunea de proprietatea comun n devlmie.
Proprietate comuna in devalmasie reprezinta totalitatea bunurilor dobindite de catre soti in
timpul casatoriei, un bun este comun daca el este dobindit de oricare dintre soti in tipmul
casatoriei si nu face parte din categoria bunurilor personale
2.2. Analizai temeiurile apariiei dreptului de proprietate comun n devlmie a soilor.
temei pentru aparitia proprieteatii comune in devalmasie este casatoria incheiata in forma
prevazuta de lege, adica inregistrata la oficiul de stare civila.concubinajul,indiferent de durata
lui, nu serveste drept temei pentru aparitia proprietatii in devalmasie. Temeiuri ce reies din
temeiul genereal, adica incheierea casatoriei sunt: apartitia veniturilor, detinerea unor bunuri ce
nu fac parte din categoria celor personale
2.3. Potrivit art 21 al CF,fiecare sot are dreptul sa dispuna de bunurile mobile ce se afla in
proprietate comuna in devalmasie ,acordul celuilalt sot, fiind prezumat. In aceste cazuri o
mare importanta o are interesul familiei in acest caz, piritul neavind intentii personale, ci a
actionat in interesul intregii familii si respectind necesitatile prioritare a bunastarii intregii
familiei, adica spre a avea un spatiu de trai decent si ca copii sa-si contiunie studiile,din
acest fapt reiese ca in acest caz conventia nu va fi declarata nula, insa in situatia in care
piritul ar fi actionat in interes propriu,cheltuind banii in folosul ei, conventia urma sa fie
declarata nula

Testu nr.5
1. raportul juridic familial.

1.1 raportul juridic familial- relatiile de familie reglementate de normele de drept in acea
masura in care statul poate actiona asupra purtarii membrilor familiei pentru ai indrepta
in partea ce coincide dezvoltarii societatii umane
1.2 ---- dupa continut. --A . personale ( raporturele ce apar la incheierea casatoriei, stabilirea paternitatii,adoptiei,
instituirea tutelei etc.)
B raporturi patriminiale( rapoturile dintre soti referitor la bunurile ce le apatin in timpul
casatoriei si in caz de divort, raporturile de intretinere pe care membrii familiei sunt obligati
sa o acorde unul altuia)
------ dupa caracterul de aparare-----------------A drepturile relative care un caracter absolut de aparare contra incalcarii din partea altor
persoane(dreptul parintilor la educarea copiilor,sau al reprezentantilor legali)
B drepturile absolute cu unele semne ale raporturilor juridice relative( dreptul sotilor asupra
patrimoniului comun care este absolut in cazul cand se opune persoanelor straine si manifesta
caracterul relativ in cazul examinarii dreptului comun de proprietate)
C raporturile relative care nu au caracter de aparare absolut( drepturile personale ce apar intre
soti in urma incheierii casatoriei si care sunt aparate in raport cu celalalt sot.)
-------------dupa temeiurile aparitiei-----------A raporturi de casatorie care apar in urma incheierii casatoriei
B raporturi dintre copii parinti care apar in rezultatul nasterii copiilor
C raporturile asimilate de lege cu raportulile dintre copii parinti si care apar in urma adoptiei,
tutelei, curatelei.
D intre rude frati si surori bunici si nepoti.
1.3 s-au stabilit raporturi avind ca baza temeiul aparitiei raporturilor juridice dintre parinti si
copii. Cf.58 parintii au drepturi si obligatii egale fata de copii indiferent de faptul daca copiii
sunt nascuti in casatorie sau in afara ei, daca locuiesc impreuna cu parintii ori separat.
2 restabilirea in drepturile parintesti
2.1 decaderea din drepturile parintesti este o sanctiune care poate fi aplicata fata de parinti
care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiunile fata de copii ori fac abuz de drepturile lor
parintesti
Sanctiunea data are o destinatie tripla
---- scopul principal al sanctiunii este de proteja sanatatea psihica si fizica a copilului si de aI crea conditii normale de viata
---- de a pedepsi parintii pentru comportamentul lor daunator
---- pentru a preintampina comportamentul negativ a parintilor fata de copii.
2.2 conform art.70 cf parintii pot fi restabiliti in drepturile parintesti daca
----- au incetat imprejurarile care au condus la decaderea lor din aceste drepturi
---- daca restabilire in drepturile parintesti este in interesul copilului
---- daca copilul nu este adoptat
Restabilirea in drepturile parintesti se face numai pe cale judecatoresaca la cererea persoanei
decazute din aceste drepturi si cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare. La depunerea
cererii parintele trebiue sa anexeze toate probele care dovedesc ca el si-a schimbat modul de
viata, are un venit stabil, un spatiu locativ si poate sa educe copilul cu respectarea drepturilor
lui. Autoritatea tutelara v-a da un aviz in vederea posibilitatilor de a educa copilul bazat pe
un control riguros. Autoritatea tutelara se v-a expune daca restabilirea parintilor in drepturi
coincide intereselor copilului . daca copiulul are deja varsta de a10 ani v-a fi audiat personal
pentru a afla opinia lui privind restabilire parintelui in drepturi.
2.3 in cazul cand copilul a carui parinti a fost decazuti din drepturile parintesti a fost adoptat
si adoptia nu a fost desfacuta, restabilirea in drepturi nu poate avea loc deoarece nu este
in interesul copilului de a-l desparti de adoptatori pe care el ii considera parinti si care ii
asiguira o copilarie fericita. Conform art.121 persoana care a fost decazuta din
drepturile parintesti nu poate adopta un alt copil.

Testul 6
1 obligatia copiilor majori de a-si intretine parintii.
1.1 obligatia de intretinere reprezinta obligatia copiilor majori apti de munca de a intretine si de
a ingriji parintii inapti de munca care necesita sprijin material.
Caracterele:
---legatura de rudenie dintre parinti si copii sa fie dovedita prin actele de stare civila
--copilul sa fie major si sa fie apt de munca
---parintii sa fie inapti de munca,adica invalizi de gradul1,2,3 sau sa aiba virsta de
pensionare(femei-57ani,barbati-62ani)
---parintii sa necesite sprijinul material,adica nu au posibilitatea sa isi asigure existenta si traiul
din cauza ca nu primesc pensie ori ca sunt mici.
1.2 conform legislatiei in vigoare art 80 copiii majori sunt obligati de a-si intretine parintii :
-- copii majori apti de munca sunt obligati sa intretina si sa ingrijeasca parintii inaoti de munca
care necesita sprijin material.
-- daca nu exista un contract privind intertinerea parintilor inapti de munca care necesita spreijin
material problema achitarii pensiei de intretinere de catre copii majori se solutioneaza pe cale
judecatoreasca
--- cuantumul pensiei de intretinere se stabileste de instanta de judecata intr-o suma baneasca
fixa platita lunar tinandu-se cont de starea materiala si familiala a parintilor si a copiilor
--- la stabilirea cuantumului pensiei instanta judecatoreasca este in drept sa tina cont de toti copii
majori ai parintelui respectiv indiferent de faptul daca actiunea a fost pornita fata de unul ori toti
copiii.
--- copilul poate fi eliberat de obligattia de intretinete a parintilor inapti de munca daca instanta
de judecata v-a stabili ca acestea s-au eschivat de la indeplinirea obligatiilor perintesti fata de
acest copil.
--- copiii ai carort parinti sunt decazuti din drepturi se scutesc de obligatia de intretinere
1.3 in caz ca parintii nu doresc ca pensia de intretinere sa fie incasata de la toti copii instanta de
judecata poate obliga la plata numai pe unul duntre copii dar l-a stabilirea cuantumului se va lua in vedere ca ceilalti copii acorda intretinerea benevol.
2notiunea su temeiurile incetarii casatoriei
2.1 incetarea casatorieiincetarea raporturilor juridice dintre soti izvorite din casatoria legala
i9n urma survenirii anumitor fapte juridice.
2.2 temeiurile incetarii casatoriei sunt:
---decesul unuia dintre soti : casatoria se consitera incetata din siua decesului sotului
documantul ce serveste ca dovada este certificatul de deces eliberat de OSC
--- declarare pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti: persoana poate fi declarata
decedata printr-o hot a instantei daca timp de 3 ani la domiciliul sau lipseste informatia despre
locul unde se afla ori dupa 6 luni daca a disparit in imprejurati ce prezenta o primejdie pentru
moarte. Declararea de catre instanta de judec nu exclude faptul reaparitiei persoanei, in urma
acestui fapt sotul aparut se restabileste in toate drepturile civile. Casatoria se restabileste in baza
cererii ambilor soti cu acordul acestora. Casatoria nu poate fi restabilita daca celalalt sot a
incheiat o noua casatorie.
---- desfacerea casatoriei prin divort: la desfacerea casatiriei prin divort este necesar acordul
ambilor soti bazate pe motive temeinice care au vatamat grav raporturile dintre soti. Dreptul de
desface casatoria o au fiecare dintre soti cu exceptia cand sotia este gravida si timp de un an de la
nasterea copilului..
Legislatia reglementeaza 2 modalitati de desgacere a casatoriei:
1 judiciara- prin instanta de judec
2 administrativaprin intermediul organelor de inregistrare a actelor de stare civila
2.3 principiul constitutional monogamiareprezinta faptul ca barbatul /femeia care este
casatorita nu poate sa se casatoreasca fara a fi desfacut casatoria anterioara. In situatia data

poligamia este sanctionata prin desfacerea ambelor casatorii . In cazul daca nu ar fi existat o
cerere la fel din partea Mariei Olaru , Pantea Olga putea sa se adreseze cu o cerere privind
declararea absentei fara veste a sotului cea ce va simplifica procedura divortului insa doar dupa
expirarea termenului de 3 ani.
Testul 7
1 reglementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului de
extranietate.
1.1 cetatenii straini si cu domiciliul pe teritoriul RM in relatiile familiale au aceleasi drepturi si
obligatii ca si cet.RM, deci legea aplicabila este Codul Familiei.
1.2 modul de stabilire a maternitatii si paternitatii se determina pe terit.RM de legislatia
nationala. Indiferent de faptul daca copilul este nascut din cet. Straini apatrizi ori este cet.RM .
legea nationala guverneaza stabilirea si contestarea maternitatii si paternitatii indiferent de
domiciliul copulului cet.RM. paternitatea poate fi stabilita prin depunerea declaratiei comune
tatalui impreuna cu mama copilului la OSC sa prin instanta de judecata. Daca parintii copilului
locuiesc in strainatate ei sunt in drept sa se adreseze cu o declaratie privind stabilirea paternitatii
ori maternitatii la misiunile diplomatiece ori oficiile consulare RM cu conditia ca macar unul
dintre parinti este cet.RM.
1.3 parintii sunt obligati sa intretina copiii. Pensia de intretinere a copiilor minori se incaseaza
din salariul sau din alte venituri ale parintilor in marime de 1/3 pentru 2 copii. Cuantumul pensiei
poate fi micsorat / majorat de instanta tinandu-se cont de satrea materiala si familiala a
parintilor.chiar daca parintii s-au despartit ei trebuie sa-si respecte obligatia de intretinere a
copiilor.
2 notiune de casatorie nula si cazurile de nulitate.
2.1 casatoria nula --- se declara atunci cand cei care se casatoresc nu respecta cerintele pevazute
de lege cu privire la incheierea casatoriei.
Deosebim: nulitate absoluta---care sanctioneza casatoria incheiata cu nerespectarea cerintelor
legii fapt pentru care se aduce atingere intereselor generale ale societatii
Nulitate relativa--- care se aplica pentru sanctionarea casatoriei incheiate prin vicierea
consimtamantului unuia dintre viitorii soti(eroare,dol violenta)
2.2cauzele de nulitate a casatoriei:
----lipsa consimtamantului viitorilor soti----- sotii trebuie sa-si dea consimtamantul personal si in
mod public, sa raspunda afirmativ la intrebarea functionarului de stare civila daca se casatoresc
de buna voie si constient
---- casatoria a fost incheiata intre persoane ce nu au atins varsta matrimoniala(18 barbati, 16
femei). Varsta natrimoniala la barbati poate fi redusa in baza deciziei autoritaii administrative
publice locale in lipsa unei astfel de decizii casatoria poate fi declarata nula
--- casatoria a fost incheiata fara ca viitorii soti sa fie supusi unui examen medical. Legislatia
prevede ca viitorii soti trebuie sa se informeze reciproc despre starea sanatatii , acesta poate servi
ca temei a declararii nulitatii doar in cazul cand se depisteaza ca unul dintre soti este bolnav de o
boala venericca / SIDA . in cazurile cand sotii sunt sanatosi lipsa examinarii medicale nu poate
servi drept temei petru declararea casatoriei nule.
--- casatoria afost incheiata cu o persoana care deja este casatorita.,apararea principiului
monongamiei adica barbatul /femeia poate sa se afle in acelasi timp numai intro singura
casatorie.
-rudeniapoate fi declarata nula casatoria incheiata intre rudele de linie dreapta pana la al 4
grad.se mai considera nula casatoria incheiata intre adoptat si adoptator si intre adoptat si o
ruda a adoptatorului pana la al 2 grad de rudenie.
---lipsa capacitatii de exercitiu face imposibila casatoria prin faptul ca starea persoanei
exclude manifestarea unui consimtamant liber. Pentru ca o casatorie sa fie declarata nula din

acest motiv trebuie sa exista la data incheierii casatoriei hotararea inst de judec despre
declararea persoanei ca fiind incapabila.
---casatoria incheiata intre persoanele condamnate la privetiune de libertate in perioada cand
ambele isi ispasesc pedeapsa, cei ce se afla in privatiune de libertate nu au acces la OSC
pentru a depune o cerere de incheiere a casatoriei.
*--casatoria incheiata intre persoane de acelasi sex., deoarece aceasta este contrar scopului
casatoriei si functiilor familiei.
--- casatoria fictiva daca la incheierea casatoriei se urmaresc alte scopuri decat intemeierea
unei familii .putem spune ca castoria a fost incheiat numai de forma iar consimtamantul nu
este sincer. La incheierea casatoriei se urmaresc interese de ordin material /de alt ordin: de a
dobandi cet. , de dobandi o locuinta etc.
2.3 in situatia creata se poate desface casatoria la OSC la cererea unui sot cu o persoana ce
este condamnata pe un termen mai mare de 3 ani insa A a incalcat legislatia si in special
principiul monogamiei. Instanta poate decide sa declare nula 1 casatorielasand in vigoare a 2
casatorie dat fiind faptul ca au 2 copii si relatiile lor sunt foarte bune.
Testul 8
1 proprietatea personala a sotilor
1.1 proprietatea personala este aceea care apartine numai unuia dintre soti si care dispune de ea
independent de celalalt sot
1.2 categoriile proprietatii personale asotilor sunt:
---- bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana l-a incheierea casatoriei--- pentru
determinarea unui bun ca fiind proprietate personala urmeaza sa fie concreticzata data l-a care a
fost dobantit bunul. Daca aceasta data este anterioara datei la care a fost incheiata casatoria acest
bun v-a avea calitate de bun personal important este ca trebuie sa existe o dovata ca aceste bunuri
au fost dobandite pana la incheierea casatoriei. Tot proprietate personala a unuia dintre soti vor fi
bunurile procurate de unul dintre ei in timpul casatoriei pe banii care i-au apartinut sau care i-a
dobandit din realizarea unui bun personal.
---- bunurile primite in dar, obtinute prin mostenire ori in baza altor conventii gratuite de catre
unul dintre soti in timpul casatorieibunurile primite in dar sunt proprietate personala in
cazurile cand au fost primite de unul dintre soti in baza unui contract de donatie / in calitate de
dar de la diferite institutii pentru merite diferite
--- lucrurile de uz personal(imbracamintea, in caltamintea si alte obiecte cu exceptia bijuteriilor
de pret si a altor obiecte de lux- sunt proprietate personala lucrurile de uz personal indiferent de
modul de dobandire si timpul dobandirii lor.
1.3 conform codului civil bunurile care au apartinut sotilor inainte de incheierea casatoriei
precum si cele dobandite de ei in timpul casatoriei in baza unui contract de donatie sau mostenire
sunt proprietate exclusiva a sotului care le-a dobandit. Instanta de judecata poate hotara
restituirea a jumatate din suma pe care au investit-o sotii pentru reparatia capitala a imobilului
adica 25 000 lei.
2 contestarea paternitatii si a maternitatii
2.1conform codului familiei contestarea maternitatii /paternitatii poate fi efectuata doar pe cale
judecatoreasca de catre persoanele inscrise drept mama/tata sau de catre persoanele care sunt
mama/tatal firesc al copilului, de catre copil la atingerea majoratului, de catre tutorele
copilului/tutorele parintelui declarat incapabil.
2.2 contestarea maternitatii: poate fi efectuata rezultand din certificatul de nastere eliberat pe
baza inregistrarii nasterii. Starea civila se dovedeste cu certificatele de stare civila eliberate in
baza actelor de stare civila in modul stabilit de lege. Datele inscrise in certificatele de nastere se
prezuma absolute deci si filiatia fata de mama este absoluta dar nu este exclus faptul ca
prezumtia nu corespunde realitatii.

Contestarea paternitatii: este posibila in acele cazuri cand in registrul de inregistrare a nasterilor
nu este inscris tatal care este de fapt.contestarea paternitatii se intampla atunci cand se pune
problema fortei juridice a prezumtiei de paternitate si a concordantei acesteia cu realitatea .
prezumtia de paternitate nu are caracter absolut pentru ca legea permite sa se faca dovada
contrara acestei prezumtii. Imposibilitatea ca persoanele indicate sa fie tatal copilului poate fi :
de natura fizica( lipseste capacitatea de procreare) de natura sociala(imposibilitatea de coabitare
a sotilor datorita unei privatiuni de libertate, unei disparitii, unei misiuni in strainnatate) ori
morala( conflicte grave intre soti in timpul conceperii copilului). Pentru a rasturna prezumtia de
paternitate inst trebuie sa recurga la probele care demonstreaza paternitatea precum si alte probe
stiintifice in scopul aflarii adevarului.
2.3 conform codului familiei art 47 alin 3 : copilul nascut din parinti casatoriti ori in timp de 300
de zile din momentul desfacerii casatoriei, declararii casatoriei nule sau decesul sotului mamei
copilului are ca tata pe sotul (fostul sot) al mamei daca nu a fost stabilit contrariul. O data ce a
fost inscris ca tata a copilului nu poate fi razuit numele lui , insa adeverirea poate fi contestata
prin probe ori prin metode stiintifice ca el nu este tatl biologic al copilului.
Testul 9
1 metoda de reglementare
1.1 metoda dreptului familiei constituie totalitatea procedeelor, mijloacelor si formelor de
reglementare a relatiilor care formeaza obiectul dreptului familiei.
1.2 cu ajutorul acestor procedeeie dreptul familiei supune comportamentul membrilor unor limite
care asigura intarirea familiei, realizarea drepturilor fiecaruia dintre ei si indeplinirea obligatiilor
care le revin. Exista mai multe opinii referitor la metoda drept familiei. Una dintre ele : cresterea
numarului de norme juridice cu caracter dispozitiv a largit aplicarea metodei permisive pastrand
un num mare de norme juridice cu caracter imperativ. In esenta aceasta si determina metoda dr
familiei ca imperativ-permisiva. Normele juridice ale dr familiei permit participantilor la
raporturile juridice familiale sa-si aleaga comportamentul respectand dreturile si interesele
celorlalte subiecte. In cazul incalcarii dreptirilor si intereselor altor subiecte se aplica normele
imperative ale legii.
1.3 in doctrina se discuta promblema corelatiei dreptului familiei cu dreptul civil. Astfel s-au
creat 2 opinii
1 dreptul familiei este o parte componenta a dreptului cuvil, o subramura a cestuia
2 dreptul familiei este o ramura de sinestatatoare distimcta de dreptul civil.
La baza primei opinii se afla asemanarea obiectului dreptului familiei cu obiectul dreptului civilraporturile personale si patrimoniale care apar intre mem brii familiei si metoda de reglementare
care este mai mult dispozitiva cat si lipsa altor criterii materiale care ar deosebi relatiile de
familie de relatiile reglementate de alte ramuri de drept. Pentru a sprijini a 2 ideie se aduc
argumente:
--- existenta unui domeniu important de relatii sociale cu particularitati specifice a determinat
delimitarea relatiilor de familie de relatiile de drept civil
---- aceste relatii sunt reglementate separat din punct de vedere juridic: de codul familiei si de
codul civil.
--- un alt criteriu este metoda de reglementare a dreptului familiei care are un caracter permisivimperativ. Normele dreptului familiei reglementeaza raporturile personale dintre membrii
familiei , cele patrimoniale fiind derivate de la primele. Spre deosebire de dreptul civil relatiile
patrimokniale in dreptul familiei caracterizeaza legaturile personale dintre membrii familiei nu
sunt niste relatii marfa- bani, adica nu fac parte din circuitul economic.
--- dreptul familiei este o ramura autonoma de drept care are scopurile sale ce determina
principiile fundamentale care stau la baza ei.
2 obligatia de itretinere a sotilor

2.1legislatia prevede: ca sotii isi datoreaza intretinerea materiala reciproca care consta in:
ducerea gospodariei casnice comune, participarea la cheltuielile casnice, la educarea copiilor. 0.
In cazul cand sotii au o convietuire normala , problema obligatiei legale die intretinere dispare ,
deoarece fiecare din ei contribiue prin mijloace dobandite prin munca la toate cheltuielile
casnice. Astfel prin sentimentele de solidaritate , prietenie, afectiune, care domina raporturile
dintre soti si stau la baza familiei , problema obligatorie de intretinere e rezolvata de la sine.
2.2pensia de intretinere se plateste: sotului inapt de munca care necesita sprijin material, sotiei
insarcinate, sotului care ingrijeste copilul comun timp de 3 ani dupa nasterea acestuia, sotului
care ingrijeste pana la varsta de 18 ani un copil comun invalid daca acest sot nu lucreaza iar
copilul necesita ingrijire. Pensia de intretinere se plateste doar in cazul cand persoanele sus
enumerate nu au venit propriu suficient iar sotul care datoreaza intretinere are posibilitatea de a o
plati. Pentru determinarea mijloacelor materiale a ultimului sot se tine seama de veniturile de
munca activitatea de antreprenor , activitatea intelectuala si de obligatiile de intretinetre fata de
alti membrii ai familiei acestuia. Cuantumul pensiei de intretinere se stabileste de catre instanta
de judec intro suma baneasca fixa platita lunar tinanu-se cont de conditiile enumerate mai sus.
2.3 fostul sot este obligat sa ii acorde sprijin material fostei sale sotiicare a devenit inapta de
munca inca in perioada casatoriei. Cauza din care fostul sot a devenit inapt de munca nu are vreo
importanta , este important doar momentul cand fostul sot a devenit invalid

Testul 10
1.Obiectul de reglementare al dreptul familiei 1.1.Definii obiectul dreptului familiei. Obiectul
dr F il formeaza raporturile de familie si personale si patrimoniale care apar intre membrii unei
familii. 1.2.Analizai relaiile sociale reglementate de dreptul familiei.1)Raporturile de casatorieconditiile si modalitatea de incheiere,incetare si declarare a nulitatii casatoriei ,reglementaza
relatiile personale napatrimoniale si patrimoniale din casatorie.2)Raporturile care rezulta din
rudenie-sin raporturi personale si patrimoniale care apar intre parinti si copii in urma atestaruii
provinientii lor,si rap-le dintre frati si surori,bunici si nepoti si obligatia de intretinere dintre
aceste pers.3)Raporturi ce rezulta din adoptie si alte forme de ocrotire a copiilor orfani si a celor
lipsiti de grija parinteasca. 4)Modul de inregistrare a actelor de stare civ aceste rep-ri inclinam
mult spre dr administrativ,pu ca sunt implicate organele administrative,obiectul inregistrarii il
formaza:nasterea ,decesul,incheerea sau desfacerea casatoriei,stabilirea paternitatii, inregistrarea
adoptiei s.a Raporturile da familie au unele particularitati pe care nu le intilnim la alte categorii
sociale :a)ele apr din fapte jur deosebite precum casatoria,rudenia, patermitatea,adoptia.b)baza
lor o constituie casatoria si rudenia acestea avind caracter de continuitate.c)apar intre pers
apropiate-au un caracter strict personal.d)imposlbilitatea instrainarii dr si ob familiale,ele nu pot
fi transmise,cedate prin vointa pers.e)relatiile dintre membrii familiei sunt bazate pe emotii,se
exprima pein incredere si sunt gratuite. 1.3. Decidei asupra autonomiei dreptului familiei
reeind din relaiile sociale reglementate de dreptul familiei i relaiile sociale reglementate de
dreptul civil Ambele disciplini reglementeaza si relatii sociale diferite dar si unele categorii de
relatii care nu sunt autonomr,,relatiile sociale ale dr F tin de casatorie
,adoptie,paternitate,maternitate,daca la desfacerea casatoriei exista m multe probleme de
inpartirea averii sau privind calcularea termenelor de prescriptie sau repararea prejudiciului
material si moral sau privind plata pensiei de intretinere sau declararea nulitatii casatoriei aceste
relatii sociale prevazute in C civil de aici reese ca au o autonomie directa cu relatiile sociale
reglementatea de dr familiei.
2.Noiunea i elementele contractului matrimonial

2.1. Definii noiunea contractului matrimonial.este conventia incheiata benevol intre pers care
doresc sa se casatoreascasau intre soti,in care se determina drepturile si obligatiile partimoniale
ale acestora in timpul casatoriei si sau in caz de divort.
2.2. Analizai elementele contratului matrimonial.Scopul-incheierii C M este de a modifica
regimul partimonial al sotilor,pu ca el sa fatisfaca necesitatile lor,motivul poate fi diferit,de la
dorinta sotului de a pastra capitalul comercial care ii apartine,,si dorinta femeii de a abtine
egalitate cu sotul ei in toate domeniile.Subiecte pers care doresc sa se casatoreasca sau
sotii.Pers care doresc acestea pot fi pers care au depus declaratia de casat la org de inregistrare
aacetelor de stare civila,nu pot incheia C pers majore incapabile,precum si minorii care nu au
inca calitate de soti.Obiectul-CM il constituie drepturile si obligatiile patrimoniale ale
sotilor,partea ce reglementeaza regimul jur al bunurilor sotilor.Sotii pot include si alte prevederi
ce se refera la relatiile patrimoniale.Relatiile personale familiale nu pot forma obiectul C M,iar
includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.Continutul-reprezinta alegerea si constatarea
regimului jur matrimonial dintre soti sau viitorii soti.Pers care doresc sa se casatoreasca pot
prevedea in C cine si in ce marime va suporta cheltuielile pu nunta,care va fi soarta bunurilor
primite la nunta.u=Un elemen esential al C M este stabilirea regimului jur al bunurilor
sotilor.Astfel CM poate stabili regimul comun,separat sau pe cote patrimoniale asupra tuturor
bunurilor sau asupra bunurilor fiecarui sot in parte.In cazul stabilirii regimului pripritatii comune
asupra tuturor bunurilor sotilor orice obiect cu exceptia celor ce apartineau unuia dinre soti
inainte de incheierea casatoriei vedin devin proprietate comuna.In cazul rewgimului separarii de
bunuri-acesta presupune ca intre soti nu exista nici un fel de proprietate comuna,fiecare dintre
soti isi procura bunuri pu el insusi care ii vor apartine cu drept de proprietate personala.Regimul
proprietatii pe cote parti-trecerea proprietatii fiecaruia dintre soti in proprietatea comuta pe coteparti,acest regim se stabileste in privinta bunurilor comune si celor personale.Exita si regim
mixt.
2.3.Vladimir i Tamara au hotrt s ncheie un contract matrimonial trind n concubinaj. n
coninutul contractului ei au prevzut c bunurile dobndite de ei n perioada ct vor tri
mpreun le vor aparine cu drept de proprietate personal; nu vor fi obligai s se ntrein
reciproc nici ntr-un caz; dac vor avea copii, n caz de divor, acetea vor locui cu mama; toate
problemele vieii de familie se vor soluiona conform art. 16 Codul familiei de comun acord,
fr adresare n instana de judecat.
Decidei asupra legalitii contractului. Determinai data de la care el poate fi valabil i care
din condiiile enumerate vor fi legale n acest caz. Argumentai rspunsul. Subiectii Cm pot fi
sotii sau pers care dorescsa se casatoreasca conform CF art 10 pers care doresc sa se casatoreasca
acestea sunt pers care au depus declaratia la starea civila, ,reesin din continutul spetei Vladimir si
Tamara nu au depus declaratie si pers care nu au depus acesata declaratie ,intentia de a inregistra
casatoria nu este determinata si deci C incheiat in asa mod va fi lipsit de importanta.Conditia
contractuala ce tine de drepturile copiilor parintii nu au dreptul sa stipuleze in CM,la fel nu este
just includerea in CM a prevederilor ar16 dearece acesta face parte din categoria dr personale ale
sotilor care nu pot forma obiectul CM,iar includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.

Testul 11
Principiile eseniale ale dreptului familiei.
1.1. Definii noiunea de principii ale dreptului.Principiile DRF sunt acele idei calauzitoarea care
determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin intrunite in normene luridice ale
CF si Constitutie.
1.2. Analizai principiile eseniale ale dreptului familiei.1)monogamiei-este oprit sa se casatoreasca
barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din sentimentele pe care le au cei
ce se casatoresc unul fta de altul,din morala societatii,religiei si normelor
juridice.2)pr.recunoasterii numai a casatoriei incheiata la organele de inregistrare a actelor de

stare civila.Conf Legii cu privirela actele civile ca nimai casatoria incheiata in fata organrlor de
stat genereaza efecte juridice.Cununia este un obicei care nu duce la recunoasterea casatoriei si
nu serveste ca dovada a intemeierii unei familii.Nu este recunoscuta de legislatie nici
concubinajul.3)casatoria liber consimtita-intre barbat si femeie ceea ce inseamna dreptulm
fiecaruia de asi alege sotul.Conform Costitutiei familia se intemeiaza pe casatoria liber
consimtita intre barbat si femeie,si nu este necesar acordul tertelor pers.4)egalitatea in dr a
sotilor in familie-In conformitate cu Declaratia Universala a dt Omului,Constitutia
RM,CF,relatiile personale si partimoniale intre soti,parinti copii,sint reglementate sin
reglementate egal intre barbat si femeie.5)pr potrivit caruia membrii familiei sunt datori sasiacorde unul celuilalt aprijin moral si material.In familie exista o comunitate de interese morale
ai materiale ,de asi acorda sprijin moral si materialexista relatii de afectiune,prietenie,stima
dintre membrii familiei.Sotii contribuie la cheltuielile casnice in rapor cu mijloacele
iecaryia,folosesc di dispun in comun acord de bunurile care le apartin cu dr de proprietate i
devalmasie.6)fidelitatea conjugala-sentimentul de dragoste si afectiune dintre soti,si deaici se
prezum aca tatal copilului nascut din parinti casatoriti are ca tata pe sotul mamei.7)pr prioritatii
a educarii copilului in familie.-reese din conventia cu privire la dr copilului,ca copilul este
prsonalitae care dispune de dr respectiv.Statul trebuie sa ingrijeasca copii lipsiti de mediul
familial.8)pr de manifestare a grijii pu intretinerea educarea si apararea dr si intereselor
membrilor minori si ale celor inapti de munca,-CF prevede expres ca membrii familiei care
majori sint obligatisa intretin acopii minori si membrii inpti de munca,parintii sunt obligati sa-si
intretina copi pina la majoratiar dac asunt inapti de munca pe toata periada incapacitatii.acceasi
obligatie o au si copii majori fata de oarinti,obligatia de intretinere exista intre copii si parinti
intre bunici si nepoti intre frati si surori.9)solutionarea pe cale amiabila a tuturor problemelor
vietii familiale.acest pr are o sfera de actiune care cuprinde toate domeniile vietii de
familie,alegerea locului de trai,cheltuielile casnice,posesia folosinta si dispunerea
bunurilor,domiciliu copilului in caz ca parintii locuiesc separat,alegerea institutiei de invatamin
pu copii S.a
1.3. Soii Negru au ncheiat cstoria n 2004. Peste 2 ani relaiile ntre ei s-au nrutit din cauza c
mama soului vznd c soia lucreaz i nu prea are timp s se ocupe de gospodrie venea la ei
n toat ziua, gospodrea de una singur, i aducea prietene i deseori trecea pe la butoiul cu vin.
Soia a cerut de la soacr s nu mai fac trboi la cas i s-i restituie toate cheile. Soacra s-a
plns la Primrie.
Decidei asupra aciunilor Primarului. Care principiu se va aplica la examinarea litigiului Argumentai
rspunsul. Se va aplica pr solutionarii pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii
familiale,toate conflictele trebuie sa se solutioneze amiabil prin intelegere si medirate.Primarul
va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va disuta poate vor ajunge la un numitor comun.
2.Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor/
2.1. Relatai despre persoanele asupra crora poate fi instituit tutela i curatela i scopul acesteia.Tutela
se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea de catre acestea
virsta de 14 ani,Curatela-se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca in virsta de
la 14-18 ani.
2.2. Analizai ordinea i organele competente pentru instituirea tutelei i curatelei. Tutela si
curatela este o institutie juridica care are o natura complexa,ea reprezina o natura jur a dr civ care
poate fi acordata pers fizice in scopul completarii capacitatii de exercitiu a lor.Totodata
reprezinta o institutie juridica a dr familiei fiind o forma de plasament a copiilor ramasi fara
ocrotirea parinteasca.Scopul tutelei si curatelei este de a acorda copiilor lipsiti de ocrotirea
parinteasca o familie in care ei sa fie educati in conditii apropiate celor din familia de
origine.Tutela si curatela este o sarcina de incredere pu ca intre tutore curator si minor se stabiles
relatii de familieIn ce priveste educatia tutorile si curatorul au aceleasi dr ca si parintii.Tutela si
curatela este o sarcina personala deoarecetutorile si curatorul trebuie personalsa-si exercite dr si

sa-si indeplineasca obligatiile.Tutela si curatela este o sarcina gratuita,exceptie este atunci cind
minorului ii apartin unele bunuricare necesita administrare permanenta. Tutela si curatela
urmeaza a fi instituita intr-o lunade la data primirii informatiei.Numirea tutorelui sau curatorului
se face de catre organul administratii publice locale cu acordul pers care pretinde a fi numit si
acordul scris alautoritatii tutelare.Acordul trebuie sa decurga din rezultatele controlului
conditiilor de trai ale copilului ,conditiile de trai si calitatilor morale ale pers care doreste sa
exercite tutela sau curatel aacestui minor.
2.3. Dup moartea prinilor minorului Dumitru n vrst de 8 ani autoritatea tutelar a ncercat
s-l plaseze sub tutela unchiului su Vasile n vrst de 40 ani. Acesta nu era de acord, motivnd
refuzul prin faptul c nu a avut copii, nu are experien n educarea copiilor, este bolnav i ii va fi
greu s ndeplineasc funcia de tutore. Autoritatea tutelar a considerat c argumentele nu sunt
serioase i l-a numit tutore asupra minorului.
Decidei asupra hotrrii autoritii tutelare. Care sunt cerinele stipulate n CF RM fa
de persoanele ce urmeaz a fi numite tutori (curatori). P-uca sa fie numit tutore este mai intii
nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl Vasile,in al doilea rind dlVasle este bolnav si
starea sanatatii lui nu-i permite sa educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se poate da
tutela asupra copilului.Cerintele stipulate in cod:la numirea se iau in consideratie calitatile
morale si alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si sa-i apere
interesele si dr legale ale copilului,posibilitatea de asi indeplini obligatiile,relatiile membrilor
familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin svirsta de 10 ani numai cu acordul copilului

Testul 11
Principiile eseniale ale dreptului familiei.
1.1. Definii noiunea de principii ale dreptului.Principiile DRF sunt acele idei calauzitoarea care
determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin intrunite in normene luridice ale
CF si Constitutie.
1.2. Analizai principiile eseniale ale dreptului familiei.1)monogamiei-este oprit sa se casatoreasca
barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din sentimentele pe care le au cei
ce se casatoresc unul fta de altul,din morala societatii,religiei si normelor
juridice.2)pr.recunoasterii numai a casatoriei incheiata la organele de inregistrare a actelor de
stare civila.Conf Legii cu privirela actele civile ca nimai casatoria incheiata in fata organrlor de
stat genereaza efecte juridice.Cununia este un obicei care nu duce la recunoasterea casatoriei si
nu serveste ca dovada a intemeierii unei familii.Nu este recunoscuta de legislatie nici
concubinajul.3)casatoria liber consimtita-intre barbat si femeie ceea ce inseamna dreptulm
fiecaruia de asi alege sotul.Conform Costitutiei familia se intemeiaza pe casatoria liber
consimtita intre barbat si femeie,si nu este necesar acordul tertelor pers.4)egalitatea in dr a
sotilor in familie-In conformitate cu Declaratia Universala a dt Omului,Constitutia
RM,CF,relatiile personale si partimoniale intre soti,parinti copii,sint reglementate sin
reglementate egal intre barbat si femeie.5)pr potrivit caruia membrii familiei sunt datori sasiacorde unul celuilalt aprijin moral si material.In familie exista o comunitate de interese morale
ai materiale ,de asi acorda sprijin moral si materialexista relatii de afectiune,prietenie,stima
dintre membrii familiei.Sotii contribuie la cheltuielile casnice in rapor cu mijloacele
iecaryia,folosesc di dispun in comun acord de bunurile care le apartin cu dr de proprietate i
devalmasie.6)fidelitatea conjugala-sentimentul de dragoste si afectiune dintre soti,si deaici se
prezum aca tatal copilului nascut din parinti casatoriti are ca tata pe sotul mamei.7)pr prioritatii
a educarii copilului in familie.-reese din conventia cu privire la dr copilului,ca copilul este
prsonalitae care dispune de dr respectiv.Statul trebuie sa ingrijeasca copii lipsiti de mediul
familial.8)pr de manifestare a grijii pu intretinerea educarea si apararea dr si intereselor
membrilor minori si ale celor inapti de munca,-CF prevede expres ca membrii familiei care
majori sint obligatisa intretin acopii minori si membrii inpti de munca,parintii sunt obligati sa-si

intretina copi pina la majoratiar dac asunt inapti de munca pe toata periada incapacitatii.acceasi
obligatie o au si copii majori fata de oarinti,obligatia de intretinere exista intre copii si parinti
intre bunici si nepoti intre frati si surori.9)solutionarea pe cale amiabila a tuturor problemelor
vietii familiale.acest pr are o sfera de actiune care cuprinde toate domeniile vietii de
familie,alegerea locului de trai,cheltuielile casnice,posesia folosinta si dispunerea
bunurilor,domiciliu copilului in caz ca parintii locuiesc separat,alegerea institutiei de invatamin
pu copii S.a 1.3. Soii Negru au ncheiat cstoria n 2004. Peste 2 ani relaiile ntre ei s-au
nrutit din cauza c mama soului vznd c soia lucreaz i nu prea are timp s se ocupe de
gospodrie venea la ei n toat ziua, gospodrea de una singur, i aducea prietene i deseori
trecea pe la butoiul cu vin. Soia a cerut de la soacr s nu mai fac trboi la cas i s-i restituie
toate cheile. Soacra s-a plns la Primrie. Decidei asupra aciunilor Primarului. Care principiu
se va aplica la examinarea litigiului Argumentai rspunsul. Se va aplica pr solutionarii pe cale
amiabila a tuturor problemelor vietii familiale,toate conflictele trebuie sa se solutioneze amiabil
prin intelegere si medirate.Primarul va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va disuta
poate vor ajunge la un numitor comun. 2.Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor/ 2.1.
Relatai despre persoanele asupra crora poate fi instituit tutela i curatela i scopul
acesteia.Tutela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea de
catre acestea virsta de 14 ani,Curatela-se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca
in virsta de la 14-18 ani. 2.2. Analizai ordinea i organele competente pentru instituirea tutelei
i curatelei. Tutela si curatela este o institutie juridica care are o natura complexa,ea reprezina o
natura jur a dr civ care poate fi acordata pers fizice in scopul completarii capacitatii de exercitiu
a lor.Totodata reprezinta o institutie juridica a dr familiei fiind o forma de plasament a copiilor
ramasi fara ocrotirea parinteasca.Scopul tutelei si curatelei este de a acorda copiilor lipsiti de
ocrotirea parinteasca o familie in care ei sa fie educati in conditii apropiate celor din familia de
origine.Tutela si curatela este o sarcina de incredere pu ca intre tutore curator si minor se stabiles
relatii de familieIn ce priveste educatia tutorile si curatorul au aceleasi dr ca si parintii.Tutela si
curatela este o sarcina personala deoarecetutorile si curatorul trebuie personalsa-si exercite dr si
sa-si indeplineasca obligatiile.Tutela si curatela este o sarcina gratuita,exceptie este atunci cind
minorului ii apartin unele bunuricare necesita administrare permanenta. Tutela si curatela
urmeaza a fi instituita intr-o lunade la data primirii informatiei.Numirea tutorelui sau curatorului
se face de catre organul administratii publice locale cu acordul pers care pretinde a fi numit si
acordul scris alautoritatii tutelare.Acordul trebuie sa decurga din rezultatele controlului
conditiilor de trai ale copilului ,conditiile de trai si calitatilor morale ale pers care doreste sa
exercite tutela sau curatel aacestui minor. 2.3. Dup moartea prinilor minorului Dumitru n
vrst de 8 ani autoritatea tutelar a ncercat s-l plaseze sub tutela unchiului su Vasile n vrst
de 40 ani. Acesta nu era de acord, motivnd refuzul prin faptul c nu a avut copii, nu are
experien n educarea copiilor, este bolnav i ii va fi greu s ndeplineasc funcia de tutore.
Autoritatea tutelar a considerat c argumentele nu sunt serioase i l-a numit tutore asupra
minorului.
Decidei asupra hotrrii autoritii tutelare. Care sunt cerinele stipulate n CF RM fa
de persoanele ce urmeaz a fi numite tutori (curatori). P-uca sa fie numit tutore este mai intii
nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl Vasile,in al doilea rind dlVasle este bolnav si
starea sanatatii lui nu-i permite sa educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se poate da
tutela asupra copilului.Cerintele stipulate in cod:la numirea se iau in consideratie calitatile
morale si alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si sa-i apere
interesele si dr legale ale copilului,posibilitatea de asi indeplini obligatiile,relatiile membrilor
familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin svirsta de 10 ani numai cu acordul copilului
Testul12
1Stabilirea paternitii n instana de judecat

1.1.Definii noiunea de paternitate.-Provinienta copiilor de la anumiti parinti se numeste

filiatie,filiatia este raportul de descendenta dintre copil si fiecare din parintii lui,filiatia fata de
tata se numeste paternitate.
1.2.Determinai cercul persoanelor care pot nainta aciunea n instana de judecat i actele care
se anexeaz la cerere.persoanele care pot inainta cererea invederea stabilirii paternitatii o pot
face:-unul dintre parinti-tutorele sau curatorul copilului,-copilul la atingerea majoratului.La
cerere se anexeaza certificatul de nastere al copilului in care rubrica unde este mentionat tatal
este complectat cu numele de familieal mameisau rubrica a ramas necompletata,ceea ce este o
dovada ca filiatia a fost stabilita fata de mama.de cele mai dese ori cererea privind stabilirea
paternitatii este depusa de mama copilului.
1.3.Propunei argumentele care pot stabili paternitatea i faptul paternitii:-Paternitatea copilului
din casatorie se stabileste prim prezumtia de paternitate,paternitate se stabileste in baza
certificatului de casatorie a sotilor,este necesar de prezentatactul medical constatator al nasterii
copilului,documentele de identitate a parintilor,un argument este faptul ca casatoria a fost
incheiata inaintea conceperii copilului,convetuirea mamei copilului cu pretinsul tata,pretinsul
tata a acordat benevol intretinere copilului,mama si pretinsul tata au ewducat impreuna copilul
,expertiza medico-legala,insa cel mai veridic argument este ca sotul mamei copilului este tatal
copilului.
2.Actele de stare civil i modul de nregistrare a acestora.
2.1. Definii actele de stare civil. sunt inscrisuri autentice de stat pri care se confirma faptele si
evenimentele ce influenteaza aparitia,modificarea sau stingerea dr si obligatiilor persoanelor si se
caracterizeaza statutul de dr al acestora.
2.2. Determinai faptele juridice care urmeaz a fi nregistrate la organele de nregistrare a actelor de
stare civil i persoanele care se pot adresa.Sunt inregistrate urmatoarele fapte cum ar fi
nasterea ,moartea,ca urmare a incheierii unor acte juridice:casatoria,adoptia,recunoasterea
filiatiei,sau pronuntarea si raminerea definitiva a unor hotatariri jud cu efecte asupra starii
civile:hotarirea de divort,de stabilire sau contestarea a paternitatii,de declarare a casatoriei
nule,de declarare a mortii.Persoanele care se pot adresa sunt in dependenta de caz in caz de
divort unul dintre soi sau ambii,in caz adoptie pers care doreste sa adopte un copil s.a
2.3. Din iunie 2000 cetenii RM soii Vicol lucrau n baza unui contract n Frana, venind acas
numai n concediu. n 2005 relaiile ntre ei s-au nrutit i ei au divorat n Frana, la locul de
trai, n conformitate cu legislaia francez. Peste un an soul Ion Vicol s-a ntors n ar i a vrut
s se recstoreasc. La depunerea declaraiei de cstorie la OSC cu cet.Neagu A. el a prezentat
hotrrea instanei de judecat din Frana, tradus n limba romn i legalizat n ordinea
stabilit de lege. eful Oficiului de Stare Civil i-a propus s perfecteze desfacerea cstoriei n
conformitate cu legislaia RM.
Decidei asupra cerinelor efului OSC i argumentai rspunsul. Cererea de perfectare este
neintemeiata deoare ce conf CF In RM este recunoscuta valabila desfacerea casotorie intr-un stat
strain cu conditia ca au fost respectate prevederile legislatiei statului corespunzator privind
competenta organelor care au adoptat hotarirea si privind desfacerea casatoriei.
Testul 13
1Temeiurile i procedura decderii din drepturile printeti
1.1. Definii noiunea de decdere din drepturile printeti.-este o sanctiune care poate fi aplicata
fata de parintii care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiile fata de copii sau fac abuz de
drepturile lor parintesti.

1.2. Analizai temeiurile i procedura de decdere din drepturile printetiTemeiurile :a)se

eschiveaza de la exercitaea obligatiilor parintesti-acestea sunt actiunile sau inactiunile care pun
in pericolsanatatea fizica sau psihica a copilului,dezvoltarea lui morala ,asigurarea conditiilor de
trai,invatatura si instruirea copilului
.b)refuza sa ia copilul din maternitate sau alta institutie curativa,educativa din aceste prevederi
pot face excepti cazurile cind copilul are un handicap vadit si la cererea sau la acordul lor este
plasat intr-o instuitutie curativa.Nu se constituie refuz si acordul parintelui dat pu adoptia
copilului
c)fac abuz de dr parintesti-ccea ce include folosirea dr parintesti pu a impune copilul la
cersit,consumul de alool,droguri implicarea in activitatea criminala,primejdia consta ca copilul
are incredere in parinti si ei folosesc neputinta lui.
d)se comporta cu cruzime fata de copil,aplicind violenta fizica sau psihica,atenteazala
inviolabilitatea sexuala a copilului.Violenta psihica se poate exprima se poate exprima in
insuflarea spaimei prin difrita amenintari,inclusiv expoatarea la munca peste puterile lui si
lipsirea de hrana si apa.
e)prin comportarea amorala influenteaza negativ asupra copilului cum ar fi participarea la
prostitutie la transformarea domiciliului comun in casa de toleranta.f)sufera de alcoolism cronic
sau de narcomanie.acerstea sint niste boli care duc la degradarea persoanelor de regula parintii
nu-si dau seama de actiunile care le savirsesc sunt agresivi sau daca nu ei oricum prezinta
primejdie,acesti copii sunt flaminzi,niengrijitim,sufera de diferite boli.g)au savirsit actiuni
premeditare contra vietii si sanatatii copiilor sau a sotului.-atentarea la voata copilului,vatamarea
grava a inteegritatii corporale,comtaminarea cu maladia SIDA,lasaera in primejdie.h)in alte
cazuri cind acestea o cer in interesele cipilolui.atunci cind sunt incalcate dr si interesele copiilor.
ProceduraActinea poate fi pornita de unul dintre parinti,autoritatea tutelara,procuror,Decaderea
din dr parintesti este inaintata la cererea unuia dintre parinti instanta judecatoreasca este obligata
in fiecare caz separat sa stabileasca locul aflarii celuilalt parinte sa puna in discutie chestiunea
.Cerearea privind decaderea din dr parintesti se examineaza cu participarea obligatorie a
autoritatii tutelare,aceasta trebuie sa rezinte actul de cercetare in care sa elucideze circumstantele
constatate.In sedinta de examinare a cererii privind decaderea din dr parintestiinstanta
judecatoreasca este obligata sa solutioneze chestiuneadespre incasarea pensiei de intretinere de la
parinti.\plata intretinerii se va efectua indiferent de faptul daca copilul va fi plasat intr-o familie
sau intri institutie de stat.Instanta de udecata esre obligata sa anunte procurorul despre faptele
infractiunale in privinta copiilor,daca acestea nu au fost constatate.Instanta este obligata ca in
termen de 3 zile de la data cind hotarireav privind decadeera din dr parintesti a ramas definitiva,o
copie a acesteia oficiului de stare civila din raza teritoriala instantei.Parintii care au fost decazuti
din dr parintesti nu pot primi dublicate ale certificatului de nastere al copilului.
1.3 Comparai asemnrile i deosebirile dintre decderea din drepturile printeti i luarea
copilului fr decderea din drepturile printeti. \decadere-defititiva sau exista exceptii de
restabilire a dr parintesti dar lasarea-inseamna limitarea dr parintesti,o alta deosebire este ca
decaderea se aplica in toate cazurile cind este prezenta culpa parintilor,luarea poate avea loc si in
cazul cind parintele nu constientizeaza actiunile sale si deci nu poate fi stabilita vinovatia lui.La
luare unicul temei este aflarea copilului ca aflarea impreum cu parintii prezinta un pericol pentru
viata si sanatatea lui iar la decadere la viata si sanatate la abuzuri de drepturi comportamentul
parintilor fata de copii s.a ambele sunt o sanctiune pu parintii din cauza culpei lor in ambele
cazuriocrotite intereseke cipiilor.
2 Datoriile soilor
2.1. Relatai despre noiunea de datorie i categoriile ei. Datoriile dintre soti sint determinate de
regimul jur al bunurilor sotilor si de felul obligatiei.Datoriile sotilor pot fi personale sau
commune.Ele pot aparea din cauzarea de daune de catre soti sau copii lor minori,restanta la
posesia de intretinere,obligatiile nascute din raporturile de munca s.a

2.2. Determinai care sunt temeiurile juridice ale apariiei datoriilor personale i ale datoriilor
comune. Datoriile personale-sint acele datorii care au aparut pina la casatoria sau in timpul
casatoriei ,dar in legatura cu proprietatea personala unuia dintre soti si nu sint presupuse pu a fi
folosit in interesul celuilalt sot sau al intregii familiei.Personale sunt si obligatiile patrimoniale
care au un caracter personal si nu pot fi transmise ex datorii la plata pensieide intretinere pu
membrii minori,Conf CF fiecare sot raspunde pu datoriile proprii cu bunurile proprietate
personala a lui.Comune-atunci cind ele au aparut in timpul casatoriei din aceasi baza jur.Acestea
sunt datorii aparute dintr-o conventie incheitata de ambii soti in puterea careia sotii si-au asumat
obligatiuni patrimoniale.NU are nici o importanta daca conventia a fost semnata de ambii soti
sau numai de unul din ei.Comuna este si obligatia xare rezulta din cauzarea de daune in comun
de soti si cea care rezulta din dobindireanelegitima a averii de catre ambii soti din contul
terteloor pers.P-u datoriile comune sotii raspund cu bunurile care constituie proprietate comuna
in devalmasie iar daca aceasta nu acopera creantele sotii raspund solidar cu bunurile care le
apartin cu dr de proprietate personala.
2.3. Decidei care bunuri pot fi urmrite: A)n cazul rspunderii prinilor pentru prejudiciul
cauza de copilul lor minor, care a svrit o infraciune. . conform legislatie civile parintii
recupereaza prejudiciul cauzat de minorul de pina la 14 ani , dac nu demonstreaz lipsa
vinoviei lor n supravegherea sau educarea minorului. In cazul minorilor de la 14-18 ani ei
rspund personal pentru prejudiciul cauzatin cazul in care nu are bunuri sau venituri suficiente
pentru repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau n partea nereparat, de
ctre prini (adoptatori) sau curator dac nu demonstreaz c prejudiciul s-a produs nu din vina
lor. In cazul executarii silite se urmaresc bunurile proprietate comuna in devalmasie, B)n cazul
cnd un so a luat un mprumut s fac reparaie n apartamentul care i aparine cu drept de
proprietate personal, Fiecare so rspunde pentru obligaiile proprii cu bunurile proprietate
personal i cu cota-parte din proprietatea n devlmie, care poate fi determinat de ctre
instana judectoreasc la cererea creditorului C)n cazul cnd soii au ncheiat un contract
matrimonial. . in cazul prezentei contractului matrimonial in cazul in care prevederile legale vor
fi respectate, sotul va raspunde doar din bunurile personale sau din cota parte din proprietate
comuna in devalmasie.comf codulu de executare unele benuri nu pot fi urmarite9Ex hainele
personale)

Test nr. 19
1. Procedura adopiei
1.1 Relatai despre competena n materia adopiei.
Adopia poate fi realizat de ctre orice persoan care corespunde cerinelor legii privitor la
adopia. Adoptatorii obin informaii cu privire la procedura adopiei. Persoanele sau familia
care dorete s adopte este luat la eviden de ctre autoritatea tutelar, care ine evidena
copiilor ce urmeaz s fie adoptai precum i evidena persoanelor care doresc s adopte.
Evidena copiilor i prinilor care doresc s adopte copii se ine de ctre autoritile tutelare la
nivel local i de ctre Ministerul Muncii, Protectiei Sociale i Familiei. ncuviinarea adopiei
copilului se face de ctre instana judectoreasc la cererea persoanelor care solicit adopia.
Cererea de adopie se examineaz n edin secret cu participarea obligatorie a
adoptatorilor, a reprezentantului organului de tutel i curatel i a copilului dac acesta a
mplinit vrsta de 10 ani. n proces pot fi atrase, dup caz, i alte persoane interesate de actul
adopiei.
1.2 Analizai procedura prealabil n materie de adopie i efectele nerespectrii ei.

Dorina persoanelor de a adopta este un element al capacitii juridice familiale i poate fi

realizat de ctre orice persoan care corespunde cerinelor legii privitor la adopie. Ea se
manifest printr-o cerere scris, depus la autoritatea tutelar de la domiciliul copilului sau al
solicitantului. La cerere se anexeaz actele necesare - buletin de identitate, acte ce confirm locul
de trai, veniturile, starea sntii a celor ce doresc s adopte etc. n momentul adresrii viitorii
adoptatori obin informaii cu privire la procedura adopiei. Autoritatea tutelar discut cu
candidatul adoptator, afl motivul aciunii de adopie i d sfaturi necesare persoanei n cauz.
Dup ce candidatul la adopie a fcut cunotin cu copilul care urmeaz s fie adoptat el poate
fi ncredinat persoanei care urmeaz s-l adopte. La cererea de adopie se anexeaz actele ce
confirm c persoanele ce doresc s adopte ndeplinesc condiiile de fond i nu exist
impedimente pentru ca actul juridic de adopie s fie nfptuit. Cererea se examineaz n edin
secret cu participarea obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului autoritii tutelare i a
copilului. Instana judectoreasc poate admite sau respinge cererea de adopie.
Hotrrea instanei judectoreti privind ncuviinarea adopiei poate fi pronunat numai
atunci cnd copilul s-a aflat n ngrijirea viitorilor adoptatori (adoptator) nu mai puin de 6 luni.
n unele cazuri, adopia poate fi ncuviinat i fr stabilire acestui termen de ncercare,
motivele menionndu-se n hotrrea instanei judectoreti.
1.3 Soii Railean au depus o cerere de adopie a minorului Dumitru n vrst de 7 ani. Instana de
judecat, dup primirea avizului autoritii tutelare privind raionalitatea adopiei, a
certificatului de natere a copilului, a adeverinei medicale privind starea de sntate,
dezvoltarea fizic i mental a copilului, a acordului casei de copii unde se afla Dumitru, a
cerut de la autoritatea tutelar actul verificrii condiiilor de trai al soilor Railean,
veniturilor lor i caracteristica lor moral, ct i faptul dac nu au copii din cstoriile
anterioare.
Decidei asupra corectitudinii cerinelor instanei de judecat, fcnd trimitere la normele
juridice respective.
Instana de judecat a procedat corect deoarece pentru a lua hotrrea de adopie instana trebuie
s cunoasc toate datele despre soi - identitatea, starea sntii, precum i locul de trai i
veniturile persoanei adoptator. Aceasta este o condiie de fond cu privire la procedura adopiei i
este necesar. Aceasta rezult din prevederile codului familiei conform crora nu poate fi
adoptator (adoptatori) perosoana care n virtutea calitilor morale sau a strii sntii, nu snt n
stare s-i ndeplineasc drepturile i obligaiile printeti de ntreinere i de educaie a copilului
adoptat i cele ale codului de procedura civila (prevederile referitoare la procedura speciala)
conform crora la cererea de adoptie se anexez certificatul de la locul de munc
al adoptatorului despre funcia deinut i cuantumul salariului sau copia de pe declaraia
veniturilor sau un alt act similar, copia autentificat de pe actul ce confirm dreptul de
folosin sau dreptul de proprietate al adoptatorului asupra unui spaiu locativ.
Aceasta rezult din faptul c adopia se face strict n interesele copilului (adopia fictiv
fiind un temei de declaratie a nulitatii acesteia).
2. Drepturile i obligaiile nepatrimoniale ale soilor
2.1 Numii principiul de baz pe care se ntemeiaz drepturile i obligaiile nepatrimoniale ale
soilor i articolele din Codul Familiei n care el este stipulat.
Drepturile i obligaiile nepatrimoniale dintre soi se ntemeiaz pe principiul egalitii
soilor n relaiile familiale. Este prevzut n art. 2, 5 i 16 din Codul familiei.
Egalitatea soilor n drepturi i obligaii presupune:

1)
dreptul fiecruia dintre soi de a-i alege ocupaia i profesia, de a-i determina
domiciliul;
2)
soluionarea de comun acord a problemelor maternitii i paternitii, educaiei i
creterii copiilor i a altor chestiuni familiale;
3)
obligaia soilor de a crea raporturi familiale bazate pe stim i sprijin moral
reciproc, pe grija pentru bunstarea familiei, obligaia de a ocroti i ntri familia, de a avea
grij pentru creterea i dezvoltarea copiilor si.
Toate problemele vieii de familie se soluioneaz de ctre soi n comun n conformitate cu
principiul egalitii lor n drepturi i obligaii. Amestecul n problemele vieii de familie nu se
permite nici rudelor apropiate i nici organelor care reprezint puterea de stat.
2.2 Analizai coninutul drepturilor i obligaiilor nepatrimoniale ale soilor.
Personale snt drepturile i obligaiile soilor care nu au un coninut economic. Coninutul
lor reiese din prevederile codului familiei. Astfel toate problemele vieii familiale se soluioneaz
de ctre soi n comun, n conformitate cu principiul egalitii lor n relaiile familiale. Fiecare
dintre soi este n drept s-i continue ori s-i aleag de sine stttor ndeletnicirea i profesia.
Soii i determin domiciliul n mod liber i independent.
Relaiile dintre soi se bazeaz pe stim i ajutor reciproc, pe obligaii comune de ntreinere
a familiei, de ngrijire i educaie a copiilor.
Soii sunt liberi la ncheierea cstoriei s-i aleag numele de familie al unuia dintre ei sau
cel format prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie comun ori fiecare dintre ei i
poate pstra numele de familie pe care l-a purtat pn la cstorie, ori pot conexa numele de
familie al celuilalt so la numele de familie propriu. De asemenea n momentul nregistrrii
divorului, soii pot pstra numele de familie ales la ncheierea cstoriei sau pot reveni la
numele de familie purtat pn la ncheierea acestei cstorii.
Soii i datoreaz reciproc sprijin moral i fidelitate conjugal, un lucru foarte important, a
crui nclcare duce la efecte negative (certuri n familie, divor, omor n stare de afect i altele).
2.3 Dup sfatul prietenelor sale Angela, muncitoare la uzina de pine a hotrt s devin frizeri.
Soul ei nu a fost de acord cu aceast idee i ei s-au certat. Peste o sptmn el a aflat c
soia totui s-a nscris la cursuri de frizeri. Acesta i-a interzis frecventarea cursurilor, n caz
contrar el va divora. Afirmaiile soului au convins soia c el are dreptate i, dorind s
pstreze familia, ea a renunat la inteniile sale.
Decidei ct este de argumentat poziia soului. Descriei coninutul dreptului soilor de a-i
alege ndeletnicirea i profesia.
Principiul egalitii soilor n relaiile familiale presupune i faptul c fiecare dintre soi
este n drept s-i continue ori s-i aleag de sine stttor ndeletnicirea i profesia. Conform
aceluiai principiu toate problemele vieii familiale se soluioneaz de ctre soi n comun. Din
cele menionate se poate de afirmat c la alegerea unuia dintre soi a altei profesii sau
ndelitniciri sau la continuarea celor vechi soii trebuie s ajung la un numitor comun, reieind
din faptul c soii trebuie s i bazeze relaiile pe stim reciproc.
n cazul dat soul nu a menionat careva motiv ntemeiat pentru ca soia s nu i schimbe
profesia. El a ameninat soia cu divorul n cazul frecventrii cursurilor. Prin aceasta consider
c a fost nclcat principiul egalitii soilor n relaiile familiale. Aceast situaie este strict de
competena soilor, rudele, alte persoane sau careva autoriti publice nu se pot implica direct
n alegerea profesiei de ctre unul din soi i nici la impunerea altui so de a accepta schimbarea
profesiei sau prelungirea celei vechi (cu unele excepii, spre exemplu n cazul n care soul
practic o profesie contrar bunurelor moravuri sau ilegal care afecteaz copilul).

Test nr. 20
1.Contractul privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial
1.1. Definii contratul privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial.
Contractul privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial este contractul care
se ncheie n form scris ntre prinii educatori i autoritile tutelare, avnd ca obiect educarea
i ntreinerea copiilor orfani i a celor lipsii de ocrotirea printesc, contractul fiind un temei
pentru realizarea deciziei autoritilor administraiei publice locale.
1.2. Analizai elementele contractului privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial.
Elementele contractului privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial sunt:
Subiecii contractului privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial sunt pe de
o parte prinii educatori i pe de alt parte autoritatea tutelar.
Forma contractului este cea scris i se poate aproba de ctre conductorul direciei
generale de nvmnt.
Obiect al contractului l constituie educarea i ntreinerea copiilor orfani i a celor lipsii
de ocrotirea printeasc.
Termenul contractului este pn la mplinirea de ctre copii a vrstei de 18 ani,iar n cazul
n care ei i continu studiile pn la mplinirea vrstei de 23 ani.
Preul este remuneraia acordat prinilor educatori n conformitate cu legislaia n
vigoare, lor calculndu-se stagiul de munc n aceast perioad. La fel ca pre al acestui contract
pot fi i ndemnizaiile acordate de stat (deoarece prinii educatori nu sunt obligai s ntrein
aceti copii din sursele proprii) sau diferite sponsorizri i alte surse acordate n acest sens, ns
ele nu reprezint remuneraie pentru aceast munc, aceste sume fiind dedicate strict pentru
copii.
1.3. Prinii educatori Mrioi Elena i Tudor au ncheiat cu autoritatea tutelar un contract
privind plasarea copiilor n casa de copii de tip familial pe care au creat-o. n contract era stipulat
termenul de educaie a copiilor prevzut de legislaia n vigoare i condiiile de reziliere a acestui
contract. Peste un an de zile soii Mrioi s-au adresat la autoritatea tutelar cu rugmintea de a
rezilia contractul din motivul c copii se poart urt i ei au numai neplceri din pricina lor.
Decidei asupra rezilierii contractulkui privind plasarea copiilor n casele de copii de tip
familial. Enumerai cazurile de reziliere anticipat a contractului privind plasarea copiilor
n casele de copii de tip familial.
Legislaia n vigoare nu prevede un aa temei pentru rezilierea contractului , din aceste
considerente trebuie de refuzat n aceast cerere.
Conform regulamentului casei de copii de tip familial, casa de copii i nceteaz
activitatea n baza:
- hotrrii autoritilor administraiei publice locale cu privire la desfiinarea casei de copii;
- hotrrii instanei judectoreti cu privire la anularea hotrrii de creare a casei de copii.
Decizia privind ncetarea activitii casei de copii poate fi luat i la cererea prinilor
educatori sau n temeiul demersului autoritii tutelare i este condiionat de urmtorii factori:
- atingerea majoratului de ctre toi copiii luai n ngrijire;
- decesul prinilor-educatori sau al unuia dintre ei;
- depistarea oricrei forme de abuz asupra copiilor din partea prinilor-educatori sau a altor
membri ai familiei;
- reintegrarea copiilor n familia lor biologic sau adopia lor, precum i instituirea tutelei
asupra acestora;

- depistarea la prinii-educatori sau la membrii familiei lor a maladiilor specificate n anexa

din regulament, care nu permit aflarea copiilor n casa de copii.
1. Procedura ncheierii cstoriei
2.1. Relatai despre formalitile premergtoare.
Pentru a ncheia o cstorie este nevoie de a fi ndeplinite unele condiii de form n
scopul asigurrii prezenei condiiilor de fond i lipsei impedimentelor, recunoaterii publice a
cstoriei ct i dovada acesteia. Condiiile de form ale cstoriei se mpart n formaliti
premrgtoare sau anterioare cstoriei i formaliti privind nsi ncheierea cstoriei.
Formalitile anterioare sunt declaraia de cstorie i opoziia la cstorie. Declaraia de
cstoria de cstorie se depune personal de ctre viitorii soi la organul de stare civil de la
domiciul unuia dintre soi. Declaraia trebuie s cuprind consimmntul soilor,declaraia c au
fcut cunotin cu impedimentele cstoriei, c sunt ndeplinite condiiile de fond ,declaraia c
au luat cunotin cu starea snii a fiecruia dintre soi,date privitoare la identitea soilor,
doleana cu privire la numele de familie, datele despre copii dac au din cstoria anterioar.
Declaraia se face n form scris i se semneaz de ctre viitorii soi i se depune la organul de
nregistrare a actelor de stare civil. Opoziia la cstorie este actul prin care o persoan aduce la
cunotin funcionarului de stare civil,i ea poate fi fcut de ctre orice persoan n form
scris. Opoziia la cstoria se poate face n perioada de timp cuprins ntre data depunerii
declaraiei de cstorie i momentul ncheerii cstoriei.
2.2. Analiai procedura ncheierii cstoriei n faa funcionarului de stare civil.
Cstoria se nchee de ctre organul de stare civil n a crui raz teritorial domiciliaz
unul dintre soi. n ziua fixat pentru ncheierea cstoriei funcionarul de stare civil identific
viitorii soi, constat c sunt ndeplinite condiiile de fond i nu exist impedimente la ncheierea
cstoriei, constat c nu exist opoziii la cstorie sau c acestea nu sunt ntemeate.
Deasemenea aduce la cunotin viitorilor soi drepturile i obligaiile lor de soi i de prini, ia
consimmntul viitorilor soi n vederea ncheierii cstorie, declar cstoria ncheiat i
ntocmete actul de cstorie care se semneaz de soi i de funcionarul de stare civil, apoi
elibereaz soilor certificatul de cstorie.
2.3. Roman Victor a depus o cerere de nregistrare a cstoriei la OSC sect. Buiucani
mun.Chiinu cu cet. ape Victora. n buletinul de identitate al lui Roman V. nu era tampila c
cstoria anterioar a fost desfcut. eful OSC l-a crezut pe cuvnt i a primit cererea, deoarece
el a promis c n ziua fixat pentru nregistrarea cstoriei el va aduce certificatul de divor.
Peste o lun de la data fixat pentru nregistrarea cstoriei el a prezentat hotrrea
rmas definitiv a instanei de judecat privind divorul din 15 februarie 2001. S-a constatat c
aceast hotrre nu fusese nregistrat la OSC.
Decidei asupra aciunilor OSC.
OSC nu a procedat corect n cazul dat, deoarece el nu trebuia s accepte cererea din motivul
c nu era tampila care constat c cstoria anterioar a fost desfcut la momentul depunerii
cerii. n codul familiei ca impediment la cstorie este i faptul dac cel puin una dintre
persoanele ce doresc s se cstoreasc este deja cstorit. Nendeplinirea condiiilor de fond
(prezena unui impediment) este un motiv de a refuza cererea.

Test nr. 21
1. Depistarea i plasamentul copiilor rmai fr ocrotirea printeasc
1.1. Numii cauzele care determin copilul ca fiind rmas fr ocrotirea printeasc
- decesul prinilor;
- decderea prinilor din drepturile printeti n baza unei decizii a instanei judectoreti;
- copilul minor nu locuiete cu prinii i ei nu vor s ia copilul la educaie i ntreinere din
motive nentemeiate;
- copilul a fost luat de la prini n baza unei hotrri judectoreti fr decderea din
drepturile printeti;
- prinii au fost recunoscui n modul stabilit de lege ca fiind incapabili sau avnd
capacitate restrns;
- n caz de boal sau absen ndelungat a prinilor;
- n cazul refuzului prinilor de a lua copilul din instituiile curative sau educative;
- alte cazuri de lips a grijii printeti
1.2. Analizai funciile autoritii tutelare n domeniul depistrii i plasamentului copiilor orfani
i a copiilor rmai fr ocrotire printeasc.
Preocuparea de problemele minorilor rmai fr grija printeasc se pune n sarcina
autoritilor publice. Ele sunt obligate s depisteze i s duc evidena tuturor copiilor rmai
fr grija printeasc. Ele trebuie s culeag informaii privind copii rmai fr din diferite
motive fr grija printeasc, ct i s efectueze controale n diferite instituii educative, curative,
locuri unde se adun copii, case prsite, locuri unde lipsesc maturii etc, din raza teritorial a
autoritilor tutelare. Primind informaia despre un copil rmas fr grija printeasc,autoritatea
tutelar este obligat ca n termen de 3 zile s efectueze un control al condiiilor de trai ale
copilului n scopul confirmrii faptului c copilul este lipsit de ocrotirea printeasc. Pn la
numirea tutorelui sau curatorului a adopiei copilul va fi reprezentat de ctre autoritatea tutelar.
Autoritatea tutelar dup ce a depistat i a luat la eviden copiii rmai fr grija printeasc ea
trebuie s le asigure plasamentul lor prevzut de legislaia n vigoare.
1.3. Prinii minorului Victor 10 ani, au plecat la lucru peste hotare, iar el a rmas cu bunica.
Primele luni prinii trimiteau bani, telefonau, apoi au disprut. Peste un an a murit bunica i
minorul a rmas singur n cas. Un an de zile el mnca la vecini. Acetea ncercnd s afle ceva
despre prini, i vznd c nu pot afla nimic au anunat autoritatea tutelar. Aceasta a
ntreprins msuri s plaseze copilul n localitatea dat, dar vznd c nu-i nici o posibilitate au
transmis datele la Organul central pentru protecia copilului peste 3 luni.
Apreciai aciunile autoritii tutelare i concretizai termenii privind evidena i plasamentul
copiilor lipsii de grija printeasc.
Autoritatea tutelar care a fost informat despre copilul rmas fr ocrotire printeasc
este obligat, n termen de 3 zile, s efectueze un control al condiiilor de trai ale copilului i,
dac se confirm lipsa ngrijirii din partea prinilor, s emit o decizie privind luarea copilului la
eviden, asigurnd aprarea drepturilor i intereselor lui legitime printr-un plasament provizoriu,
admis de lege, pn la determinarea, n modul prevzut de prezentul cod, a formei de protecie
adecvate.
n termen de 10 zile din momentul lurii la eviden a copilului rmas fr ocrotire
printeasc, autoritatea tutelar este obligat s comunice informaia respectiv autoritii
centrale pentru protecia copilului.
n dependen de forma de protecie a copiilor rmai fr ocrotire printeasc aleas de
ctre autoritatea tutelar i se determin termenul de plasament a copiilor lipsii de grij

printeasc acordndu-se prioritate formelor de protecie de tip familial fa de cele rezideniale.

Dac vorbim de adopie, nsi mecanismul ei de realizare este mai complicat i deci va dura mai
mult timp dect spre exemplu instituirea tutelei sau curatelei fa de copil (n practic cel mai des
n calitate de tutore sau curator sunt numite rudele apropiate), care va putea fi realizat mai
repede, ulterior, cu acordul tutorelui (curatorului) putnd fi i adoptat copilul.
n cazul nostru autoritatea tutelar nu a informat n termen de 10 zile din momentul lurii
la eviden a copilului rmas fr ocrotire printeasc autoritii centrale pentru protecia
copilului, ci le-a informat peste 3 luni. n rest autoritatea tutelar a procedat conform legii,
ncercnd plasarea copilului n localitatea unde se afla.

2.Modificarea cuantumului pensiei de ntreinere stabilit de instana judectoreasc sau

scutirea de plata acesteia
2.1. Numii organul competent i persoanele care pot depune cererea.
Cererea o poate depune una dintre persoanele care au dreptul de a primi ntreinerea de
la ali membri ai familiei chiar i n cazul n care plata se efectueaz n mod benevol. Cererea o
pot adresa persoanele care pretind plata ntreinerii i o pot adresa n instana de judecat. Nu este
exclus posibilitatea solicitrii achitrii pensiei de ntreinere de ctre autoritatea tutelar sau
procuror, n vederea aprrii drepturilor i intereselor copiilor minori, precum i tutorii sau
prinii sau alte rude, n vederea aprrii drepturilor copiilor minori, deoarece de la 14 copii pot
s se adreseze personal n instana de judecat, iar pn la 14 ani la autoritatea tutelar dac
ocrotitorii legali nu le apr drepturile.
2.2. Analizai condiiile scutirii sau modificrii cuantumului pensiei de ntreinere.
Scutirea poate fi efectuat de ctre instana judectoreasc cn sunt ndeplinite cumulativ
2 condiii i anume 1 restana s-a format din motive ntemeate, cum ar fi salariul mic,copii
minori la ntreinere, boala grav, scderea brusc a veniturilor i a 2 condiie este cnd la data
examinrii cererii este imposibil lichidarea restanei la pensia de ntreinere, reeind din situaia
material i familiar a debitorului. Modificarea are loc n cazul n care starea material sau
familial a uneia dintre pri s-a schimbat, inst.jud. lund n considerare i alte circumstane
importante ale prilor, este n drept la cererea uneia dintre pri s modifice cuantumul pensiei
de ntreinere sau sl scuteasc pe debitorul ntreinerii de plata acesteia.
2.3. Smochin A. pltea n baza unei hotrri ai instanei judectoreti 1/6 din venituri pentru un
copil din prima cstorie i 1/6 din venituri pentru alt copil din a doua cstorie. La momentul
cnd copilul din prima cstorie a mplinit majoratul mama celui de-al doilea copil s-a adresat cu
o cerere de majorare a pensiei de ntreinere pn la din venituri. Prtul nu era de acord,
deoarece era cstorit a treia oar i mai avea un copil minor i soie care nu lucra, fiind ocupat
cu ngrijirea copilului.
Decidei asupra hotrrii instanei de judecat.
Din prevederile legale, reiese c instana de judecat ar trebui s mreasc pensia de
ntreinere, deoarece ea nu se acord copilului din cstoria recent dac prinii i ndeplinesc
obligaiile legale, deci pensia de ntreinere pentru copilul minor se ncaseaz din salariul i/sau
din alte venituri ale prinilor n mrime de 1/4 - pentru un copil. Al 2 copil nu primete pensia
de ntreinere, ns faptul c el este instana de judecat poate lua n consideraie.
Conform legislaiei n vigoare cuantumul cotelor stabilite de lege poate fi micorat sau
majorat de instana judectoreasc, inndu-se cont de starea material i familial a prinilor, de
alte circumstane importante. n cazul nostru prtul afirm c mai are un copil minor la
ntreinere, iar soia nu lucreaz, fiind ocupat cu ngrijirea copilului. Instana de judecat nu

poate leza drepturile unui copil n favoarea altuia. Deci, n cazul n care situaia material nu va
permite, atunci instana nu va majora cuantumul pn la 1/4 din venituri sau la alt cot. Din
aceste considerente dac instana de judecat va constata situaia material grea a prtului ea nu
va mri cota, iar dac instana va constata c prtul poate achita o sum mai mare, va dispune
mrirea cotelor.

Test nr.22
1. Desfacerea cstoriei cu element de extraneitate
1.1.Numii Legea care guverneaz desfacerea cstoriei cu element de extraneitate n Republica
Moldova i organul competent.
Desfacerea cstoriei cu elemente de extraneitate pe teritoriul Republicii Moldova are loc
conform legislaiei Republicii Moldova. Deci se aplic prevederile naionale cu privire la divor.
Persoanele putnd divora fie la oficiul de stare civil, fie s se adreseze n instana de jucat n
aceast privin.
1.2.Determinai organul competent i modalitatea pentru desfacerea cstoriei cetenilor RM
care locuiesc n afara hotarelor rii.
Conform prevederilor legale naionale, cetenii Republicii Moldova care locuiesc n afara
rii au dreptul la desfacerea cstoriei n instanele judectoreti ale Republicii Moldova,
indiferent de cetenia i domiciliul celuilalt so.
Dac, conform legislaiei Republicii Moldova, cstoria poate fi desfcut de oficiul de stare
civil, aceast problem poate fi soluionat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
Republicii Moldova.
De asemenea este posibil desfacerea cstoriei n afara Republicii Moldova i ea va fi
recunoscut valabil dac, la soluionarea acestei probleme, au fost respectate cerinele legislaiei
statului corespunztor privind competena organelor care au adoptat hotrrea i privind
desfacerea cstoriei.
1.3.n anul 2000 cet.RM Malai Ion i cet.FR Utehina A. au ncheiat o cstorie la Moscova.
Dup aceea au locuit la Chiinu. n septembrie 2005 cet.Utehina A. din cauza nenelegerilor n
familie a plecat la mama sa n Moscova, unde a depus o cerere de desfacere a cstoriei. Malai I.
a expediat o plngere n care a indicat c cerere de divor trebuie s fie examinat la locul de trai
al soilor n conformitate cu legea statului unde ei au domiciliu comun, indiferent de cetenia
soilor.
Decidei asupra organului competent s desfac cstoria .
Conform conveniei cu privire la asistena juridic i raporturile juridice n materie civil,
familial i penal din 22.01.93 dac unul din soi domiciliaz pe teritoriul unei Pri
Contractante, iar cellalt - pe teritoriul altei Pri Contractante, atunci n aciunile de divor
sunt competente instituiile ambelor Pri Contractante, pe teritoriile crora domiciliaz
soii. Din prevederile acestei convenii rezult c este competent att instana de judecat a
Federaiei Ruse, ct i cea a Republicii Moldova.

2.Particulariti la nregistrarea naterii copilului

2.1.Relatai despre termenii de prezentare la OSC a declaraiei de natere.

Coform legii cu privire la actele de stare civil Obligaia de a declara naterea copilului o
au prinii sau unul dintre ei, iar dac prinii nu au posibilitatea de a declara personal naterea
copilului, declaraia respectiv se face de ctre rudele prinilor sau o alt persoan mputernicit
de ei, de ctre administraia unitii sanitare n care s-a produs naterea sau n care se afl
copilul, de ctre autoritatea tutelar, precum i de ctre alte persoane. Declaraia de natere se
face n termen de cel mult 3 luni din ziua naterii copilului. Dac declaraia de natere a fost
fcut dup expirarea termenului de 3 luni, dar nuntrul termenului de un an de la natere,
ntocmirea actului de natere se face de ctre oficiul stare civil cu acordul efului acestuia.
Dac declaraia de natere a fost fcut dup expirarea unui an de la data naterii, ntocmirea
actului corespunztor se face la oficiul stare civil pe baza avizului privind nregistrarea tardiv a
naterii copilului, fiind cercetate cauzele nclcrii termenelor stabilite i exceptat o eventual
dublare a nregistrrii naterii respective
De la regula general sunt i unele excepii. Una din ele este c ntocmirea actului de
natere al copilului gsit se face, n termen de o lun de la data gsirii acestuia.
Alta este referitor la nregistrarea naterii copilului nscut mort decedat n prima
sptmn dup natere. Conductorul unitii sanitare n care s-a produs naterea sau decesul
copilului ori medicul care a constatat faptul naterii copilului mort sau faptul decesului nounscutului n prima sptmn dup natere este obligat, n termen de 3 zile de la data
constatrii faptelor respective, s declare naterea sau naterea i decesul.
2.2. Analizai nregistrarea naterii copilului gsit sau abandonat i nregistrarea tardiv a
naterii.
Persoana care a gsit copilul este obligat s anune n termen de 24 de ore poliia i s
prezinte copilul cu toate obiectele i nscrisurile aflate asupra lui.
ntocmirea actului de natere al copilului gsit se face, n termen de o lun de la data
gsirii acestuia, la oficiul stare civil n a crei raz teritorial a fost gsit. nregistrarea se face pe
baza procesului-verbal ntocmit de un colaborator al poliiei, un medic i un reprezentant al
autoritii tutelare creia i revine i obligaia de a face declaraia scris de nregistrare a naterii.
n procesul-verbal trebuie s fie consemnat
- data, locul i mprejurrile n care a fost gsit copilul;
- sexul i data presupus a naterii copilului, care, concomitent sau ulterior, vor fi confirmate
sau precizate printr-un act aparte al unitii sanitare.
n situaia n care copilul este abandonat de ctre mam n spital (maternitate),
conductorul unitii sanitare are obligaia s sesizeze poliia n termen de 24 de ore de la
constatarea faptului. ntocmirea actului de natere n acest caz se va face pe baza certificatului
medical constatator al naterii i a procesului-verbal ntocmit de colaboratorul poliiei, de
conductorul unitii sanitare i de reprezentantul autoritii tutelare cruia i revine i obligaia
de a face declaraia scris de nregistrare a naterii.
n cazurile nregistrrii naterii a copilului gsit sau abandonat, dac nu se cunosc
numele de familie i prenumele lui, acestea se stabilesc de ctre oficiul de stare civil care
nregistreaz naterea. La ntocmirea actului de natere, la rubrica privind datele despre prini se
va nscrie "necunoscui".
Dac declaraia de natere a fost fcut dup expirarea termenului prevzutde 3 luni din,
dar nuntrul termenului de un an de la natere, ntocmirea actului de natere se face de ctre
oficiul stare civil cu acordul efului acestuia.
Dac ns declaraia de natere a fost fcut dup expirarea unui an de la data naterii,
ntocmirea actului corespunztor se face la oficiul stare civil pe baza avizului privind
nregistrarea tardiv a naterii copilului, fiind cercetate cauzele nclcrii termenelor stabilite i
exceptat o eventual dublare a nregistrrii naterii respective.

n caz de necesitate, oficiul stare civil solicit poliiei verificrile corespunztoare,

precum i avizul medicului legist cu privire la vrsta i sexul copilului a crui natere urmeaz a
fi nregistrat.
ntocmirea actului de natere n aceste cazurile atrage dup sine aplicarea sanciunilor
administrative fa de persoanele care au obligaia de a face declaraia de natere n termenele
stabilite de lege.

2.3. Galina, n vrsta de 23 ani a nscut un copil la maternitatea nr. 1 din or. Cahul. Naterile au
fost complicate, copilul slab i ei se aflau permanent la spital. La a 5-a zi dup natere copilul a
decedat. Mama fiind stresat a stat la spital nc 2 luni, copilul fiind nmormntat fr ea. Dup
ce s-a nsntoit ea s-a adresat la OSC Cahul pentru a primi certificatul de deces al copilului,
dar a primit refuz deoarece nu avea documentul de natere a copilului.
Decidei asupra situaiei. Care acte trebuiesc ndeplinite de ctre OSC i cine urma s
prezinte datele despre naterea i decesul copilului. Cum se nregistreaz la OSC naterea
copilului nscut mort?
Consider c OSC Cahul a procedat corect, deoarece el nu a fost sesizat n aceast privin
i deci nu are temei juridic i nici material (nu exist careva documente) pentru a putea elibera
certificatul de deces.
n cazul decesului copilului n prima sptmn dup natere se va elibera doar
certificatul de deces al copilului.
Conform prevederilor codului familiei conductorul unitii sanitare n care s-a produs
decesul copilului ori medicul care a constatat faptul decesului nou-nscutului n prima
sptmn dup natere este obligat, n termen de 3 zile de la data constatrii faptelor respective,
s declare naterea sau naterea i decesul. Declaraia se depune la organul de stare civil n a
crui raz teritorial se afl unitatea sanitar.
Dac copilul a decedat n prima sptmn dup natere, OSC nregistreaz att naterea
ct i decesul copilului, elibernd numai certificatul de deces.
n situaia dat este necesar de a se adresa cu o cerere conductorului OSC Cahul, fie
adresarea n instana de judecat pentru a constata aceast situaie i de a elibera certificatul
solicitat.

Test nr. 23
SUB I Drepturile i obligaiile tutorilor i curatorilor
1 Definii noiunea de tutore i curator.
Tutore= este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 14 ani, care incheie in
numele si in interesul lui actele juridice necesare, aparin drepturile si interesele copilului in
relatiile cu personae fizice si juridice, inclusive in inst de judecata fara mandat special;
Curator = este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 14 ani la 18 ani isi da
consimtamintul la incher actelor juridice pe care cel aflat sub curatela nu este in drept sa le
incheie de sinestatator, aparind drepturile si interesele copilului in relatiile cu personae fizice si
juridice, inclusive in inst de judecata fara mandat special;
2 coninutul dr i oblig tutorilor i curatorilor Dr-le si oblig-le tuturilor si curatorilor reies din
prevederile CF, care stipuleaza ca tutela si curatela se instituie in scopul educatiei si instruirii
copiilor lipsiti de ocrotire parinteasca, precum si al apararii dr-lor si intereselor lor legitime.
Continutul dr-lor si oblig tutorilor si curatorilor, spre deosebire a rudeniei de singe, apare in baza
actelor administrative. De mentionat, ca dr-le si oblig-le T si C sunt cele privind persoana

minorului, care sunt reglementate de legislat familiala si cele privind bunurile minoului, de
legislat civila. Asadar: -T si C are dr si este obligat sa educe(incluzind si grija de sanatate,
dezvolt sub toate aspectele ale copilului) copilul aflat sub tutela sau curatela; -sa creeze , in
depend de virsta copilului, conditii sanitaro-igienice ce ar asigura dezvolt normala a celui pus
sub tutela sau curatela; -sunt in drept sa determine independent procedeele si mijloacel de
educatie a copilului, fiind obligati ca acestea sa corespunda recomandarilor autoritatii tutelare; -T
si C sa duca o evidenta despre starea sanatatii copilului, fiind obligat sa informeze autoritatea
tutelara si dupa caz, sa cerara plasarea copilului intr-o institutie curativa sau sanatoriala; -T si C
sunt obligati sa asigura invatamintul obligatoriu al copilului aflat sub tutela sau curatela, si sunt
in drept sa aleaga institutia de invatamint precum si forma de studii; -T si C nu este in drept sa
impiedice contactele copiluilui cu rudele lui, cu exceptia cazurilor in care acestea ar leza
interesele copilului; -C si T este in drept sa ceara pe cale judecatoreasca de la orice persoana,
inapoierea copilului pa care acestea il retin fara temei legal; - T si C nu pot reprezenta minorul
tutelat in inst de jud daca cealalta parte in proces este sotul sau ruda pina la gradul al 4-lea cu el.
3 Speta 1) din punct de vedere juridic, bunica este in drept si poate fi numita tutore, daca ea va
putea asigura conditii optime dezvoltarii si educarii copilului (de ex chiar daca este inapta de
munca, are o avere destul de impunatoare sau suficienta nivelului de intretinere a copilui), dar la
numirea tutorelui, inst de judecata este obligata sa tina cont de interesele copilului, prin urmare
din punct de vedere juridic si unchiul este indreptatit sa fie numit tutore daca acesta a pretins,
precum si datorita faptului ca acesta dispune de o posibilitate de vadita de ingrijire si crestere a
copilului, astfel daca de drept prioritate au ambii de a dobindi calitatea de titutore, de fapt se va
da prioritate celui care corespunde cel mai mult exigentei tutelare. 2) Cerinte fata de tutore: pot fi
numii tutori o singura pers fizica sau sotul si sotia impreuna daca nu se afla in vreunul din
cazurile de incompatibilitate prevaz de CF; -la numirea tutorelui se iau in considerare calitatile
morale si alte calitati personale, posibilitati;e acestuia de a-si indeplini obligatiile de tutore,
relatiile lui si ale membrilor familiei lui cu copilul; -numirea tutorelui la copilul care a atins
virsta de 10 ani se face numai cu acordul copilului. 3) potrivit CF copii aflati sub tutela au
dreptul de a locui impreuna cu tutorele lor, de asemenea Ccivil prevede ca domiciliul minorului,
in cazul in care el se afla sub tutela sau curatela, este al reprezentantului legal, adica tutore sau
curator 4) Potrivit CF si a Leg priv pensiile de asigurari sociale de stat, copilor, a caror parinti au
decedat, li se poate stabili o pensie de urmasi pt munca , sau in caz contrar acest ava dispune de o
alocatie sociala de stat prevazuta de Leg priv alocatiile sociale de stat. De asemenea, copilul aflat
sub tutela poate beneficia si de alte indemnizatii si compensatii care se platesc familiilor cu copii
pt ameliorarea situatiei vulnerable. La fel, de mentionat ca daca locuinta ocupata anteriror de
parintii care au decedat le-a apartinut cu dr de propritate privata, copilul are dr la mostenire,
devenind proprietatea lui, pe cae o administreaza tuturele (curatorul) . De asemnea, daca copii
aflati sub tutela nu au avut anterior spatiu locativ,la implinirea majoratului ei urmeaza sa fie
asigurati cu spatiu locativ conform legisalt in vigoare. #Potrivit Ccivil tutorele administreaz i
dispune eficient de bunurile celui pus sub tutel, n numele acestuia, dac nu este numit un
administrator al bunurilor. Sumele de bani care depesc necesitile ntreinerii celui pus sub
tutel i ale administrrii bunurilor lui se depun pe numele acestuia la o instituie financiar de
unde nu pot fi ridicate dect cu autorizaia autoritii tutelare.
SUB II Procedura declarrii cstoriei nule
1 Numii organul competent pentru declararea cstoriei nule i momentul din care
cstoria se consider nul. Nulitatea casatoriei este o sanctiune care se aplica in urma
nerespecatrii, de catre cei ce se casatoresc, a unora dintre cerintele prevazute de lege cu privire la
incheierea casatoriei. Organul competent pt decal casatoriei nule, potrivit CF il reprez instanta
judecatoreasca. Casatoria decalarata nula se considera ca atare din momentul incheierii ei.
2 Determinai subiectele dreptului la aciune.
Dreptul de a cere declararea nulitii cstoriei l au urmtoarele persoane: a)soul minor, prinii
lui (tutorii), autoritatea tutelar sau procurorul, dac cstoria a fost ncheiat de o persoan care

nu a atins vrsta matrimonial i aceast vrst nu a fost redus n modul stabilit. Dup atingerea
de ctre soul minor a vrstei de 18 ani, dreptul de a cere declararea nulitii cstoriei i aparine
numai lui. De mentionat, ca casat poate fi declare nula contrar vointei minorului in cazul cind
exista o primejdie pt viata si sanatatea lui, de ex: antrenarea minorului in activitatea criminala;
b)soul ale crui drepturi au fost nclcate prin ncheierea cstoriei, precum i procurorul n
cazurile viciului de consimmnt; c)soul care nu a tiut despre existena impedimentelor la
cstorie, tutorele soului declarat incapabil, soul din cstoria precedent nedesfcut, alte
persoane ale cror drepturi i interese au fost lezate n urma cstoriei ncheiate cu nclcarea
prevederilorCF, precum i autoritatea tutelar sau procurorul, n cazurile prevaz de CF. Alte
personae pot fi mostenitorii oricaruia dintre soti (de ex: copiii din casatoria anterioara) sau persle care au dr la pensie pt pierderea intretinatorului; d)soul de bun-credin i procurorul, n
cazul n care a fost ncheiat o cstorie fictiv.
3 Speta Decidei asupra normelor juridice care trebuie s fie aplicate la soluionarea cazului.
La sotlutioanarea litigiului se vor aplica dispozitiile CF privind modalitatea de desfacere a
casatoriei, decalrarea nulitatii casatoriei , consecintele de declarare a nulitatii casatoriei, precum
si dispozitiile Ccivil privind impartirea bunului proprietate comuna in devalmasie (imparteala se
face proportional aportului fiecaruia la dobindirea bunului) Poate oare fi declarat nul
cstoria dup desfacerea ei. Da, desfacerea casatoriei nu este un impediment pt decalararea
ulterior si a nulitatii acesteia, intruct nulitatea produce efecte specifice in raport cu cele ale
desfacerii, bunaoara, bunurile procurate n comun de ctre persoanele a cror cstorie a fost
declarat nul aparin acestora cu drept de proprietate n diviziune, iar contractul matrimonial se
consider nul; soul de bun-credin este n drept s cear, n modul stabilit de legislaia civil,
repararea prejudiciului moral i material cauzat, etc precum si alte efecte prevaz de CF. Prin
divort poate fi desfacuta doar casatoria legala care a fost incheiata cu incalcarea prevederilor
legale, nula se declara casatoria incheiata cu incalcarea prevederilor legale. De asemenea, spre
deosebire de desfacere, dr-le si oblig-le sotilor inceteaza din momentul incheierii casatoriei,
precum si pot cere nulitatea orice pers ale carei drepturi au fost lezate.

Test nr. 24
SUB I Drepturile i obligaiile prinilor-educatori
1.Definii noiunea de prini-educatori. Se numesc parinti-educatori fondatorii caselor de copii
de tip familial, care se considera infiintate de la data cind a fost luata decizia autoritatii
administratiei publice locale. De asemnea , se considera parinti-educatori sotul si sotia, care se
ocupa de ingrijirea si educatia copiilor, purtind totodata responsabilitatea pt indeplinirea
functiilor ce le revin. De mentionat, ca parintii-educatori sint reprezentantii legali ai copiilor
plasati in casa lor si apara, fara procura speciala, dr-le si interesele acestora in toate rel;atiile cu
pers-le fizice si juridice, inclusive in inst de judecata
2.Analizai drepturile i obligaiile personale nepatrimoniale i patrimoniale ale priniloreducatori. In conformit cu prevederile CF parintii-educatori au fata de copiii plasati in casele de
copii de tip familial drepturi si obligatii similare celor ale tutorelui .. ei sunt obligati sa educe
copiii, respectindu-le demnitatea; -sa organizeze traiul comun a copiilor care au fost plasati la ei
pt crestere si ingrijire; - sa le educe deprinderi necesare in viata, sa aiba grija de sanatatea si
instruirea fiecaruia dintre ei; -au dr prioritar la adoptia copiilor aflati in propria casa de copii;
-sint obligati sa asigure ingrijirea permanenta, asist medicala necesara fiecarui copil in conformit
cu virsta acestuia; -este obligat sa aplice metode de educatie care sa nu prejudicieze sanatatea
fizica si psihica a copiilor ingrijiti;- obligatia de a duce evidenta starii sanatatii, fiind obilgati ca o
data in an sa treaca examenul medical prevazut de Regulamentul asei de copii de tip familial;
sunt in dr sa aleaga institutia de invatamint tinind cont de dorinta si aptitudinile copiilor. # Daca

sa vorbim de dr si oblig patrimoniale, de mentionat ca parintii-educatori sint obligati sa tina

evidenta bunurilor, veniturilor casei de copii si a cheltuielilor efectuate si sa prezinte o data in an
autoritatilor publice darea de seama respectiva; prin indeplinire dr-lor si oblig-lor sale parintiieducatori isi exercita functiile fiind remunerati, iar perioada de activitate in casele de copii de tip
familial se include in stagiul de munca general neintrerupt; -ei nu sunt obligati sa intretina copii
plasati in casa de copii de tip familial din cont propriu, adica nu are loc o obligatie de intretinere;
-autorit tutelara asigura pastrarea patrimoniului copilului prin exercitarea unui control continuu
al activitatii parintilor-educatori
1.3.Formulai deosebirile i asemnrile dintre drepturile i obligaiile prinilor-educatori i
drepturile i obligaiile tutorilor i curatorilor. Asemanarile. In primul rind atit parintii-educatori
cit si tutorele sau curatorul apara drepturile si interesele copiilor plasati spre ingrijire in toate
relatiile cu pers;-le fizice si juridice. Atit parintii-educatori cit si tutorii si curatorii au
urmatatoarele dreprturi si obligatii: dr si obligati sa educe(incluzind si grija de sanatate, dezvolt
sub toate aspectele ale copilului) copilul plasat la ingrijire; -sa creeze , in depend de virsta
copilului, conditii sanitaro-igienice ce ar asigura dezvolt normala; -sunt in drept sa determine
independent procedeele si mijloacel de educatie a copilului, fiind obligati ca acestea sa nu
prejudicieze sanatatea fizica si psihica a copiilor ingrijiti ; - sa duca o evidenta despre starea
sanatatii copilului; - sunt in drept sa aleaga institutia de invatamint precum si forma de studii, etc.
#Principala deosebire, avind in vedere ca dr-le si oblig-le parintilor-educatori fiind similare celor
ale tutorelui, consta in faptul ca ei isi exercita functiile fiind remunerati, iar iar perioada de
activitate in casele de copii de tip familial se include in stagiul de munca general neintrerupt.
Acestia sunt remunerati la nivelul lucratorilor institutiilor de ingrijire si instruire pt copii orfani,
in functie de numarul copiilor aflati in plasament. De asemnea, potrivit CF nu apare nici
obligatia de intretinere. Precum si raporturile de familie din casa de copii de tip familial apar in
momentul incheierii contr de plasare a copiilor, fiind incheiat intre parintii-educatori si autorit
tutelara.
SUB II Cuantumul i modul de ncasare a pensiei pentru ali membri ai familiei 2.1.Numii
creditorii i debitorii obligaiei de ntreinere respective. Potrivit CF contractul privind plata
pensiei de intretinere poate fi incheiat intre persoana care datoreaza intretinere adica debitorul
intretinerii si persona care ar dreptul la intretinere creditorul intretinerii, adica intre personale
care au obligatia de a se intretine reciproc conform prevederilor legale. Subiecte ale contractului
pot fi numai personae fizice cu capacity deplina de ex. In cazul cind creditorul intretinerii este un
minor sub virsta de 14 ani, contr va fi incheiat in numele minorului de catre parinti, adoptatori
sau tutori. In cazul minorilor intre 14-18, contr va fi incheiat de insusi minorul cu
consimatmintul parintilor, adoptatorilor sau curatorilor. Respective la categoria de alti membri ai
familiei CF atribuie in calitate de debitor: a)Obligaia de ntreinere dintre frai i surori ;
b)Obligaia bunicilor de a-i ntreine nepoii c)Obligaia nepoilor de a-i ntreine bunicii
d)Obligaia copiilor vitregi de a-i ntreine prinii vitregi; e)Obligaia copiilor de a-i ntreine
educatorii. 2.2.Analizai modul de ncasare a pensiei de ntreinere. De mentionat, ca anume
continutul pensiei de intretinere consta in stabilirea cuantumului si a modului de plata a pensiei
de intretinere. In conformit cu CF daca sa ne referim la cuantumul si a modul de plata a pensiei
de intretinere a debitorilor intretinerii, acesta se stabileste printr-un contract intre parti.
Subiectele contr pot stabili cuantumul pensiei de intretinere pe cote-parti; in procente fata de
veniturile debitorului intretinerii,; prin plata sumei totale o singura data. Este relevant faptul ca in
contract poate fi prevazuta si caluza privind posibilitatea indexarii pensiei de intretinere
#Conform CF dac nu exist un contract ntre pri, pensia de ntreinere se stabilete de ctre
instana judectoreasc n sum bneasc fix achitat lunar, inndu-se cont de starea material
i familial a persoanei care datoreaz ntreinere i a persoanei care are dreptul la ntreinere,
precum i de alte circumstane importante.# Dac unul dintre membrii familiei are dreptul la

pensie de ntreinere concomitent de la mai multe persoane, instana judectoreasc determin

cuantumul acesteia pentru fiecare dintre cei ce o datoreaz, innd cont de starea lor material i
familial. Instana judectoreasc este n drept s ia n considerare toate persoanele care
datoreaz ntreinere, indiferent de faptul dac aciunea a fost pornit fa de una, cteva sau toate
persoanele n cauz. 2.3. Decidei, care din persoanele enumerate pot fi obligate la plata
ntreinerii i cum se va calcula cuantumul acesteia.1) Vor fi ambii obligate : si fratele si buneii,
intrucit CF prevede dreptul la ntreinere de la surorile i fraii majori api de munc care dispun
de mijloace suficiente, precum si obligaia bunicilor de a-i ntreine nepoii daca dispun de
mijloace suficiente; 2) se va stabili in suma fixa in functie de venituri acestora

Test nr. 25
SUB I Faptele juridice n dreptul familiei i tipurile lor Definii noiunea de fapt juridic n
sens larg i n sens ngust. In sesn ingust, faptul juridic este imprejurarea prevazuta de norma
juridical care, realizata in concret, are consecinte juridice, adica da nastere, modifica sau
inceteaza raportul juridic familial, iar in sens larg, faptele juridice, dupa cum se expun savantii
nu se reduce doar la nasterea , schimbarea sau incetarea rap juridice, ci atrag dupa sine nasterea
si incetarea capacitatii de folosinta si de exercitiu (de ex hot inst de jud despre declararea
persoanei ca fiind incapabila)
1.2. Analizai criteriile de clasificare a faptelor juridice n dreptul familiei. In modul cel mai
general in lit de spec clasificarea are loc dupa raportarea faptelor jur la vointa omului (adica daca
depend sau nu de vointa omului) respective se impart in: 1)actiuni= fapte voluntare ale omului de
care norma de drept leaga anumite consecinte juridice, acestea se mai clasifica in raport cu
dipozitia reguluii de drept in: -licite( de ex: stabilirea paternitatii) si ilicite (care contravin
legislatiei, de ex: inch casatoriei cu vicierea consimtamintului). #2)evenimente = imprejurari,
fenomene, care se petrec indifferent si independent de vointa omului, si carora norma de drept le
da o semnificatie juridical prin retinerea lor in ipoteza ei. La rindul sau evenimentele pot fi:
-absolute (de ex: decesul unei personae); -relative (nasterea copilului). ##Un alt crietriu este cel
conform umarilor, avem: 1) de nastere a dr-lor si oblig-lor familiale (de ex: adoptia); 2) de
modificare a dr-lor si oblig-lor sub-lor rap juridice familiale; 3) de impiedicare a dr-lor sint
acelea existenta carora impiedica realizarea unui dr stabilit de legislatie; 4) de incetare a dr-lor si
oblig-lor familiale sint acele actiuni si evenimente ca decesul, incet casatoriei. #Sunt discutabile
in lit de spec asa categorii de fapte juridice ca cele de restabilire, precum si calsific faptelro
juridice ca situatie sau stare, insa importanta acesteia este diminuata datorita faptului ca nu au o
insemnatate de sinestatatoare.
1.3. Expunei-v opinia asupra faptelor juridice n dreptul familiei i faptelor juridice n dreptul
civil. Din start as dori sa mentionez ca desi faptele juridice in dr familiei au anumite momente
specifice, clasificarea lor se face dupa aceleasi criterii ca si in dreptul civil. In dr civil , in functie
de originea faptelor juridice, la fel se impart in 2 categ: actiuni si evenimenet. 1)Actiunile sunt
fapte volunatre a caror savirsire in conditiile prevaz de lege atarge consecinte juridice, la rindul
lor de asemenea se impart in licite si ilicite (asa-numitele delicte) In lit de specailit civila se
sustine ca un rol important in procesul de aparitie, modificare si stingere a rap-lor jur il au actele
administrative de inregistrare a faptelor juridice, indeosebi a evenimentelor. 2)Evenimentele ca si
in dr familiei, sunt fapte care se produc independent de vointa omului, dar carora legea le
atribuie anumite consecinte juridice, acestea fiind deasemnea de 2 categorii: -relative si
absolute. #De mentionat, ca in lit de spec civila in raport cu pluralitatea elementelor componente,
faptele juridice se calsifica in simple si complexe. A)faptele jur simple constau in elemente

unice, care produc efecte jur prin ele insele (de ex: moartea pers fizice). B)Faptele jur complexe
sunt alcatuite din maimulte elemente, care numai realizate impreuna, simultan ori succesiv
produc efecte juridice prevazute de lege.
SUB II Scutirea soului (fostului so) de obligaia de a l ntreine pe cellalt so sau limitarea
acestei obligaii la un anumit termen
2.1Numii organul competent pentru hotrrea de scutire sau limitare i delimitai noiunea de
scutire de noiunea de limitare n termen. Doar inst judecatoreasca este in drept sa-l elibereze pe
unul dintre soti de obligatia de intretinere sau sa limiteze aceasta obligatie la un anumit termen in
conditiile prevazute de CF. Notiunea de limitare in termen, la fel ca si cea de scutire presupune o
masura intreprinsa de inst judecatoreasca, insa spre deosebire de aceasta nu reduce continutul
obligatiei de intretinere, ci satbileste o limita in timp de exerciatrare a acesteia in acest sens.
2.2Analizai temeiurile . Potrivit CF instana judectoreasc este n drept s-l elibereze pe unul
dintre soi (fostul so) de obligaia de ntreinere sau s limiteze aceast obligaie la un anumit
termen dac: 1)incapacitatea de munc a soului (fostului so) inapt de munc, care necesit
sprijin material, este rezultatul abuzului de buturi alcoolice sau substane stupefiante ori al unei
infraciuni premeditate. De mentionat ca acest temei are un support juridic bazat pe morala,
intrucit ar fi incorrect de a se sigura dim sursele banesti familiale pe acela care prin
comportamentul si atitudinea sa nedemna n-a contribuit la pastrarea familiei. 2)soul (fostul so)
care necesit sprijin material a avut o comportare amoral n familie. De atentionat, ca
comportamentul amoral urmeaza sa fi avut loc in timpul casatoriei sau dupa desfacerea ei. De
asemenea prin comportament amoral se intelege purtarile defaimatoare, nedemne ale fostului sot
fata de celalalt; 3)soii (fotii soi) s-au aflat n relaii de cstorie cel mult 5 ani, aceasta exprima
faptul o astfel de casatorie neindelungata nu poate duce la stabilrea unor relatii familiale trainice;
4)s-a dovedit, pe cale judectoreasc, c cstoria a fost desfcut din culpa fostului so care
necesit sprijin material, presupune ca daca se va dovedi vinovatia fostului sot car necesita
sprijin material, acesta va urma sa suporte consecinta respective. #Este important ca toate aceste
motive sa fie dovedite pri probe incontestbile, analizate de inst jud in fiecare caz concret 2.3
Decidei asupra hotrrii instanei de judecat. Potrvit CF dreptul de a pretinde ntreinere de la
fostul so pe cale judectoreasc l are fostul so, care necesit sprijin material, ocupat cu
ngrijirea copilului comun invalid pn la vrsta de 18 ani sau a copilului comun invalid de gradul
I din copilrie, respective sotiei Dumtru I se va achita o pensie de intretinere pe durata restabilirii
sanatatii copilului, adica atit timp cit copilul va necesita o asemnea ingrijire. Cuantumul pensiei
de ntreinere ncasate de la un so (fost so) n favoarea celuilalt so se stabilete de ctre instana
judectoreasc ntr-o suma bneasc fix pltit lunar. La stabilirea sumei pensiei de ntreinere,
se ine cont de situaia material i familial a soilor (fotilor soi), de alte circumstane
importante.

Test 28
1. Partajul bunurilor soilor
1.1
Bunurile sotilor pot fi impartite in 3 cazuri: 1in timpul casatoriei 2 dupa desfacerea
casatoriei,la cerea partilor 3 la cererea creditorilor sotilor. Participa sotii (copii minori nu
participa,neavind dr de proprietate asupra punurilor parintilor,) + creditorii
1.2
Determinai cotele-pri ale soilor n proprietatea comun n devlmie a lor.

La impartirea proprietatii comune in devalmasie a sotilor si determinarea cotelor-parti din

caestea,instanta judecatoreasca reiese din principiul egalitatii dintre barbat si femeie si considera
ca partile sotilor sunt egale, deasemenea instanta judecatoreasca este in drept sa diferentieze
cotele parti, tinind cont de interesele unuia din soti si interesele copiilor minori. Majorarea coteiparti a unuia dintre soti poate avea loc in cazul cind prin impartirea patrimoniului in parti egale
interesele copiilor minori pot fi lezate,adica cota parte din casa de locuit a sotului care va locui
cu minorii va fi mai mare, bunurile copiilor nu sunt supuse partajarii. Pentru majorarea sau
micsorarea cotei-parti mai exista si temeiul privind interesul unuia dintre soti,care merita atentie
(incapacitate de munca,)
1.3
Conform prevederilor legale i reieind din coninutul speei instana de judecat va trebui s
restituie acele bunuri care constituie proprietate personal (deoarece conform speei ele nu
provin din activitate criminal). Ceea ce privete cota parte din proprietatea n devlmie, ea va
fi restituit (deoarece aici nu merge vorba de confiscarea averii) dac nu exist suficiente probe
c proprietatea comun este dobndit sau majorat pe cale criminal, atunci putnd fi pus sub
sechestru ntreaga proprietate a soilor sau familiei ori cea mai mare parte a acestei proprieti.
Conform prevederilor Codului de Procedur Penal se pun sub sechestru bunurile ce constituie
cota-parte a bnuitului, nvinuitului, inculpatului n proprietatea comun a soilor sau familiei.
Art. 204 CPP - Sub sechestru pot fi puse bunurile bnuitului, nvinuitului, inculpatului, precum i
ale prii civilmente responsabile, n cazurile prevzute de lege, indiferent de natura bunurilor i
de faptul la cine se afl acestea.
Se pun sub sechestru bunurile ce constituie cota-parte a bnuitului, nvinuitului, inculpatului n
proprietatea comun a soilor sau familiei. Dac exist suficiente probe c proprietatea comun
este dobndit sau majorat pe cale criminal, poate fi pus sub sechestru ntreaga proprietate a
soilor sau familiei ori cea mai mare parte a acestei proprieti.
Art. 106 CP - Dac bunurile rezultate sau dobndite prin svrirea infraciunii i veniturile de la
aceste bunuri au fost comasate cu bunurile dobndite legal, se confisc acea partea din bunuri sau
contravaloarea acestora care corespunde valorii bunurilor rezultate sau dobndite prin svrirea
infraciunii i a veniturilor de la aceste bunuri.

2. Rolul autoritii tutelare n examinarea cauzelor de educare i ocrotire a copiilor

minori
2.1. Relatai despre organele care exercit funciile de tutel i curatel i actele normative ce
reglementeaz activitatea acestor organe.Organele care exercita functiile de tutele si curatela sunt
organele autoritatilor publice locale-aceste organe au un sir de atributii de cotrol si de
indrumare,este un organ de decizie si de sesizare,ea poate sesiza instanta de judecata pentru
luarea unor masuri cerute de interesul copilului ,avid in acest caz drepul la actiune conform
dreptului procesual civil. Autoritatea tutelara supravegheaza educarea copiilor aflati sub tutela
si curatela ,da recomandari necesare tutorilor si curatorilor,iar in caz de necesitate ia masuri
concrete cu tutorele sau curatorul care nu-si indeplineste obligatiile puse pe seama lui. tutela si
curatela este regelementata in CF.
2.2. Determinai cazurile cnd solicitarea avizului autoritii tutelare este obligatorie.
Solicitarea avizului este obligatorie atunci cind:se instituie tutela si curatela de catre autoritatile
publice locale asupra copiilor in virsta de 14-18ani precum si in cazul cind se infiinteaza casele
de copii de tip familial

2.3. Conform legii privatizrii fondului de locuine vnzarea locuinei dup privatizare la care au
participat indirect copii minori poate fi efectuat numai cu consimmntul autoritii tutelare,
att timp ct copii sunt minori.

Test 29
1.Coninutul contractului matrimonial
1.1.Definii contactul matrimonial.
Contractul matrimonial este conventia incheiata benevol intre persoanele care doresc sa se
casatoreasca sau intre soti,in care se determina dr si obl patrimoniale ale acestora in timpul
casatoriei si sau in cazul desfacerii acesteia
1.2.Analizai clauzele contractului matrimonial.
1)contractul matrimonial poate stabili ca toate bunurile dobindite in fiecare dintre soti in timpul
casatoriei sint proprietate personala a sotului care lea dobinditsotii sint in drept sa stabileasca
regimul separarii bunurilor,acesta presupune ca intre soti nu exista nici un fel de proprietate
comuna,fiecare isi procura bunuri pt el insusi care ii vor apartine cu drept de proprietate
personala,aceasta clauza este convenabila in special in familia unde ambii soti au venit stabil si
de sine statator si impart egal obl casnice.
2)Obligatia de intretinere reciprocaatunci cind un sot este inapt de munca si are dr la
intretinere conform legii,conditiile acestei intretineri pot fi doar imbunatatite si nu defaforizate.
3)partile pot stabili ordinea impartirii patrimoniului in caz de desfacere a casatorieiacest fapt
are relevanta atunci cind unul dintre soti se ocupa cu gospodaria casnica si ingrijirea
copiilor,renuntind la interesele profesionale pt binele familiei
3)stabilirea ordinii de participare la veniturile reciproce-aceasta este in situatia cind cind fiecare
din soti are surse proprii de venit,de exemplu sotul se obliga sa transmita sotiei o jumatate din
veniturile sale din activitatea de antreprenor ,iar sotia o parte din salariul ei.
4)stabilirea ordinii de participare a fiecaruia la cheltuielile comune-prin cheltuieli comune
intelegem cheltuieli familiale precum plata chiriei si a serviciilor comunale,cheltuieli pt
alimentare ,cheltuieli legate de achitarea studiilor,de odihna si calatorii,sotii pot stabili limitele in
care fiecare sot trebuie sa contribuie la cheltuieli familiale,ei pot conveni nu doar asupra
cheltuielilor comune dar si asupra celor personale
5)stabilirea a caroror bunuri vor fi transmise fiecaruia dintre ei in caz de divort_este o clauza
importanta deoarece sotii stabilesc concret bunurile care vor apartine concret fiecaruia dintre ei
in caz de divort si prin acesta sint omise aparita temeiurilor litigiilor ulterioare
1.3. Consider neintemeiat refuzul notarului deoarece odata ce sotia este de acord asupra acesti
clauze contractuale contractul matrimonial trebuie incheiat,deoarece partile pot inculde in
contract prevederi ce se refera la relatiile patrimoniale ,un refuz intemeiat al notarului ar putea fi
doar in cazul cind sunt inculse in contract relatii personale familiale sau se lezeaza considerabil
princiipile si natura relatiilor familiale

2. ncetarea tutelei i curatelei

2.1 Numii temeiurile ncetrii tutelei i curatelei fr hotrrea organului respectiv

Tutela inceteaza la atingerea virstei de 14 ani si tutorele devine curator intre 14 si 18 ani fara
o hot a autorit tutelare in acest sens,curatele inceteaza la implinirea de catre minor a virstei de
18 ani fara o decizie speciala a autoritatii tutelare
2.2.Analizai ncetarea tutelei (curatelei) prin hotrrea organului respectiv.Tutela si curatela pot
inceta prin hotarirea autorit tutelare daca aexista temeiuri juridice:copilul este inapoiat parintilor
pt educatie si intretinere de mai departe;copilul este adoptat;copilul este plasat intr-o casa de
copii sau intr-o institutie educativa sau curativa la intretinerea deplina a statului,copilul care se
afla sub curatela s-a casatorit la virsta de 16 ani sau a fost emanicipat;la cererea tutorelui sau
curatorului daca cererea este intemeiata;in cazul decesului tutorelui sau a minorului aflat sub
curatela;in cazul indepartarii tutorelui sau curatorului de la indeplinirea obligatiilor sale daca nu
si le-a indeplinit in mod corespunzato,si a savirsit careva abuzuri neglijente grave in acest sens
2.3.conform prevedrilor legale tutorele nu este obligat sa intretina minorul din mijloace proprii
are dreptul la pensiile si la sursele de venit destinate anume pt intretinerea copilului,astfel
consider ca autoritatea tutelara ar trebui sa intervina pt al dezinvesti de rolul de tutore pe girlea
ion si pt a fi numita in calitate de tutore bunica minorului pt a beneficia de pensia acestuia in
vederea folosirii ei in scopul de-a intretine si educa copilul.pt aceasta bunica trebuie sa se
adreseze autoritatii tutelare sau dupa caz instantei de judecata dar nu la oficiul postal.

TEST 30
1.Exercitare drepturilor parintestiin cazul cind parintii locuiesc separate
1.1Numiti dr.parintelui care locuieste separate. Parintele care locuieste separat de copil are
aceleasi dr. ca si parintele care locuieste cu copilul.si anume:-poate comunica cu copilul-poate
participa la educarea copilului si instruirea lui-poate primi informatiile necesare de la toate
institutiile educative,curative,de asistenta sociala in legatura cu copilul sau. Totodata el are si
obl.de a intretine copilul,de a participa la cheltuielile suplimentare cauzate de circumstante
exceptionale si poarta raspundere pentru prejud cauzat de copilul minor.
1.2Determinati actiunile parintelui care locuieste separate in cazul incalcarii dr.sale parintesti. In
cazul incalcarii dr.sale parintele care locuieste separate se poate adresa la autoritatea tutelara din
raza domiciliului copilului.Aut.tutelara in prezenta ambilor parinti scoate la iveala cauza
neintelegerii, si reesind din interesul minorului,stabileste un orar care sa satisfaca cerintele
ambilor parinti.Daca parintele cu care locuiesta copilul impiedica mai departe accesul celuilalt la
intrevedere el va raspunde conform legislatiei contraventionale.In caz de incalcare repetata ,la
cererea parintelui a caror dr.au fost incalcate litigiul va fi solutionat de inst.jud.Inst.poate refuza
actiunea daca va constata ca comportamentul paintelui este in detrimental copilului (batie,
narcomanie), sau ca acesta prezinta pericol pentru viata si sanatea copilului(copilul nu hrani
ingrijit). In lipsa acest, temeiuri instanta hataraste ordinea de participare a parintelui care
locuieste separate. In caz ca hotariurea instantei se incalca fata de parintele ninovat se vor aplica
sanstiuni aplicate de leg. Procesual civil. Daca incalcarile au character repetat la cererea
parintelui care locuieste separate de copil, instanta poate sai transmita copilul spre crestere si
educare. In acest caz se vor respecta interese copilului, iar daca acesta a implinit 10 ani se va tine
cont si de opinia lui. In process va fi atrasa si autoritatea tutelara.
1.3SPETA .Dup desfacerea cstoriei soilor Ursu, feciorului lor minor n vrst de 7 ani i s-a
stabilit domiciliu la mama. Prinii s-au neles c tata va vizita copilul de 2 ori pe lun. Dup un

an de zile fosta soie s-a cstorit i pentru a ntri relaiile familiale cu soul su nou a nceput s
mpiedice ntrevederile tatlui cu copilul i l-a dus la bunica n sat. Tatl copilului aflnd unde se
afl acesta, l-a luat de la bunica contra voinei ei. Soia s-a adresat n instana de judecat.
Decidei asupra aciunilor fostului so din punct de vedere juridic. Ce organ trebuie de atras n
proces? Ce hotrre va adopta instana de judecat ? Argumentai rspunsul. Actiunele fostului
sot cad sub incidenta legisl.penale.Si anume art1641 care prevede ca pedeapsa inchisoarea de pina
la 6 luni.Mama copilului avea insa obligatia sa informeze tatal copilului precum si autoritatea
tutelara din raza domiciliului sau,mai ales ca intreb ea si fostul ei sot a fost stabilita o
intelegere.Inst de judecata va atrage in process si autoritatea tutelara pentru a stabili daca afost
avertizata despre schimbarea domiciliului copilului cauza data
2.Regimul juridic al bunurilor sotilor
2.1. Definii noiunea de regim juridic al bunurilor soilor.
2.1Prin regim jur. al bunurilor sotilor se intelege totalitatea bunurilor ce pot face obiectul unui
patrimoniu care sunt dobindite de soti pina la incheerea casatoriei precum sin timpul
acesteea.Codul fam. Stipuleaza in art.19 ca bunurile dobindite de soti in timpul casatoriei sint
supuse regimului proprietatii in devalmasie
. 2.2. Analizai regimurile matrimoniale reglementate de legislaia Republicii Moldova Regimul
matrimonial al bunurilor sotilor prezinta un caracter dublu,adica patriminial el depinde de dr
comun al relatiilor patrimoniale si matrimonial este legat de dr familiei si de ideologia
acestuia,acestea sunt bunurile supuse regimului proprietatii in devalmasie. Regimurile
matrimoniale sunt ;In functie de izvorul lor-regimul legal este stabilit prin normele juridice in
vigoare la momentul incheierii casatoriei si pe tot parcursul existentei ei care sunt dobindite de
soti in timpul casatoriei,indiferent de faptul care dintre soti acest bun si pe numele caruia este
scris sau procirat.Regimul conventional-este stabilit de soti prin intermediul contractului
matrimonial incheiat inainte incheierea casatoriei sau pe parcursul ei,contractul matrimonial este
incheiat benevol intre pers care doresc sa se casatoreasca sau sunt casatoreite,prin care se etermin
adr si obligatii patrimoniale in timpul casatoriei sau in caz de divort..dupa structura regimului
matrimonial:-regim de separatie de bunuri care poate fi un regim propriu zis de separatie de
bunuri sau un regim dotal.Regimul separatiei de bunuri presupune cafiecare dintre soti ii apartin
cu dr de proporietate personaola toate bunurile avute inainte de casatorie si cele dobindite in
timpul casatoriei.Regimul dotal-nu exista in legislatie RM.Existz regim mutabil care pozte fi
modificzt si imutabil care nu poate fi modificat. Dar in legislatia RM sut reglementatea doar
regimul matrimonial si legal.
2.3.La data de 01.08.2000 Popescu Ion a procurat un lot de pmnt pentru construcia casei de
locuit. n 2003 s-a cstorit i mpreun cu soia a ridicat pe lotul respectiv o cas de locuit n
valoare de 500 000 lei. La finele anului 2005 relaiile dintre soi s-au agravat datorit
comportamentului amoral al soiei. Astfel, n luna noiembrie 2005 a fost pronunat hotrrea
despre divor. La data de 01.10.2009 n instana de judecat de la soie a parvenit o cerere privind
partajul averii comune. Determinai obiectul partajului. Decidei asupra posibilitii partajului i
mrimii cotei-pri n casa de locuit n cazul cnd exist ncheiat un contract matrimonial i n
cazul lipsei acestuia obeictul partajului Pentru mprirea bunurilor proprietate n devlmie a
soilor a cror cstorie a fost desfcut, se stabilete un termen de prescripie de 3 ani. Dup
aceast perioad consider c litigiul va fi rezolvat conform prevederilor Codului Civil referitoare
la proprietatea comun pe cote pri. Bunurile ce aparin fiecruia dintre soi pot fi recunoscute
de instana judectoreasc proprietate n devlmie a acestora dac se va stabili c, n timpul
cstoriei, din contul mijloacelor comune ale soilor sau al mijloacelor unuia dintre soi ori n
urma muncii numai a unuia dintre soi, valoarea acestor bunuri a sporit simitor (reparaie
capital, reconstrucie, reutilare, reamenajare etc.). Reieind din aceste prevederi legale putem
afirma c n cazul n care instana de judecat va recunoate lotul de pmnt ca proprietate n
devlmie, atunci obiectul partajului va fi casa cu ntreg lotul de pmnt. Dac lotul nu va fi

recunoscut ca proprietate n devlmie atunci obiect al partajului va fi doar casa. La mprirea

proprietii n devlmie a soilor i determinarea cotelor-pri din aceasta, prile soilor snt
considerate egale dac contractul matrimonial nu prevede altfel (adic le revine cte 1/2 cotparte). Deci prin proba contrar se poate demonstra contrariul, aceasta fiind o prezumie
(sintagma se consider).Instana judectoreasc este n drept s diferenieze cotele-pri n
proprietatea n devlmie a soilor, innd cont de interesele unuia dintre soi i/sau de interesele
copiilor minori. Contractul matrimonial poate stabili c toate bunurile dobndite de fiecare dintre
soi n timpul cstoriei snt proprietate personal a soului care le-a dobndit sau poate prevedea
cote diferite pentru fiecare. n cazul contractului matrimonial trebuie de inut cont de fiecare caz
n parte. O situaie ar fi atunci cnd obiect al partajului va fi doar casa (cte 1/2 cot-parte sau o
alt cot prevzut de contract). O alt situaie poate exista atunci cnd contractul prevede clauze
care lezeaz drepturile i interesele unuia dintre soi, ale copiilor minori ori ale altor persoane
ocrotite prin lege. n acest caz el poate fi declarat nul, respectndu-se prevederile Codului Civil.
n orice caz cnd obiect al partajului va fi doar casa asupra terenului cellalt so va avea drept de
folosin (ar putea fi i un drept de servitute sau uz). De asemenea dac unuia dintre soi i snt
transmise bunuri care depesc cota ce-i revine, celuilalt so i se poate stabili o compensaie
bneasc sau de alt natur. De asemenea trebuie de atras atenia c clauzele contractului
matrimonial se sting din momentul ncetrii cstoriei, cu excepia celor care au fost stipulate
pentru perioada de dup ncetarea cstoriei.

Testul 31
1.Litigiile privind educarea copiilor.1.1. Numii litigiile care pot aprea n domeniu.Litigiul
privind determinarea locului de trai.Litigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul
cind parintiii locuiesc separat,litigiul privind educarea copiilor pot aparea nu numai intre
parinti ,dar si intre parinti si alte rude. 1.2. Analizai procedura soluionrii litigiilor. Litigiul
privind determinarea locului de trai.-instanta va tine cont de egalitatea in dr si obligatii parinzilor
si interesele copiilor.La solutionarea unui astfel de litigiu se vatine cont :-de atasamentul
copilului fata de fiecare dintre parinti fata de frati surori,-de virsta copilului-de calitatile morale
ale partilor-de relatiile existente intre fiecare parinte si copil-de posibilitatea parintilor de a crea
conditii adecvate pueducatia si dezvoltarea copilului.La determinarea domciliului copilului
minor instanta jud va cere avizul autoritatii tutelare.Hotarirea instanteijud privind determinarea
locului de trai l opilului pote fi modificata la cererea oricarui dintre parinti. Litigiul privind
exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintiii locuiesc separat-in cazul aparitiei
litigiuluiparinte ale carui dr au fost incalcate se poate adresa la autoritatea tutelara din raza
domicil copilului.Autoritatea tutelara in pre3zenta ambilor parinti scoate la iveala cauza
neintelegerii si reesind din interesul copilului stabileste un orarxare sa satisfaca cerintelor
ambilor parti si sa acorde parintelui care locuieste separat posibilitatea de asi exercita dr
parintesti. Litigiul privind educarea copiilor pot aparea nu numai intre parinti ,dar si intre parinti
si alte rude.Daca parinti copilului sau numai unul dintre ei refuza acest dr litigiul este solutionat
de autoritatea tutelara.In caz ca aplicarea sanctiunilor nu aducrezultateale dorite ,la cererea
bunicilor,fratilor si surorilor litigiul va fi solutionat de instanta de jud. 1.3. Soii Negru au
divorat i n conformitate cu hotrrea instanei de judecat fiica lor de 3 ani a rmas s
locuiasc mpreun cu mama. Tata a plecat cu seviciul din Bli la Chiinu dar, deoarece i
iubea foarte mult fiica, el venea n toat smbta la Bli ca s o vad i s petreac cteva ore
mpreun. Peste un timp soia a nceput a pune piedici la ntrevederile cu copilul, motivnd prin
faptul c ntlnirile cu tata traumeaz psiholojic fiica (ea sufer c tata nu triete mpreun cu
ei). Cu timpul mama ducea fetia ori la bunica ori la cunoscui ca s nu se ntlneasc cu tata.Tata
s-a adresat n instana de judecat cu o cerere privind nlturarea piedicilor n comunicare cu
copilul su. Decidei dac este legal ori nu cerina tatalui i luai decizia necesar. Poate oare
instana de judecat s-l lipseasc pe printele care locuiete separat de copil de dreptul de a

comunica cu el? Ce msuri pot fi aplicate fa de printele care locuiete cu copilul i-l
mpiedic pe cellalt s-i exercite drepturile printeti?Cerina tatlui este legal. Divorul
prinilor nu trebuie s afecteze drepturile i interesele copilului. Copilul are dreptul s comunice
cu ambii prini. Desfacerea cstoriei prinilor, nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu
afecteaz drepturile copilului. n cazul cnd prinii au domiciliul separat, copilul are dreptul s
comunice cu fiecare dintre ei. Nu exist ns o prevedere direct care ar indica dreptul printelui
ce triete separate de a comunica i a se vedea cu copilul. Prin analogie se poate aplica
prevederile referitoare la dreptul bunicilor, frailor i surorilor copilului de a comunica cu acesta.
Aciunea privind nlturarea impedimentelor de comunicare cu copilul a bunicilor, frailor i
surorilor lui poate fi respins numai n cazul existenei unui pericol pentru viaa i sntatea
copilului, pentru dezvoltarea lui spiritual. Deci putem aplica aceste prevederi i soului care nu
locuiete mpreun cu cellalt so cu care st copilul. Din cele expuse se poate de afirmat c
printele va putea fi lipsit de acest drept numai n cazul existenei unui pericol pentru viaa i
sntatea copilului, pentru dezvoltarea lui spiritual. n cazul dat printele care mpiedic pe
cellalt s-i exercite drepturile printeti el poate fi supus rspunderii administrative. Conform
art. 64 al Codului Contravenional mpiedicarea nentemeiat a unuia dintre prini (a ambilor
prini) s comunice cu copilul ori s ia parte la educarea lui, precum i mpiedicarea copilului s
comunice cu bunicii, fraii i surorile se sancioneaz n mrimea stabilit de cod. 2.Noiunea i
importana adopiei- 2.1. Definii adopia actul juridic incuviintat de organul restectiv
competetn0instanta de judecata-in rezultatul caruia intre adoptat si descendentii sai si adiptator si
redele acestuia apar drepturi si obligatii assimilate de lege cu cele dintre parinti si copii si
inceteaza dr si oblogatiile adoptatorului fata de rude3le sale de provinienta. 2.2. Determinai
importana adopiei i domeniul ei de aplicare. Adoptia isi are radacini din cele mai vechi timpuri
si este cunoscuta de toate popoarele.pe parcursul istoriei adoptia avea diferite
scopuru:Economice,de succesiune la tron.Insa in prezent adoptia este de ai oferi copilului minor
o familie pu ai asigura c crestere si dezvolotarearmonioasa.Importanta primoeriala este de a crea
conditii prielnice si adecvate de dezvoltare fizica si spirituala pu copii.Copii sunt crescuti si
educati intr-o atmosfera de dragoste,stima si intelegere.Adoptia seefectuaeaza in interesul
copilului sa asigure copilului lipsit de grija parinteasca un mediu familial adecvat o educatie
buna un climat de iubire,fericire,intelegere,peroana care l-a adoptat trebuie sa-i inlocuiasca
parintii.O alta importanta a adoptiei in aceeea ca multe cupluri nu au copii si doresc sa se
realizeze ca parintiACeasta are o importanta pu inlaturarea pricinei principale ca cuplul sa se
mentina si sa creasca copilul.In tara noastra ca si in alte tari nr divorturilor creste si casatoriile
care se desfac au copii minori si evident ca copii lipsiti de grija parinteasca e in crestere. 2.3.
Comparai adopia cu alte forme de ocrotire a copiilor orfani i a celor lipsii de grija printeasc.
Adoptia si tutela curatela asupra minorilor,ambele institutii sunt indreptate spre ocrotirea
copiilor,asigurarea educatiei,apararea dr si intereselor minorilor.Tutela se instituie pina la virsta
de 14 ani aminorului,curatela pina la 18 iar adoptia nu se stabileste o perioada anumita ci pu
totdeuna,acordindu-i copilului o ingrijire permanenta a copilului.Numirea tutorelui sau
curatorului se face de catre organul adm publice cu acordul pers care pretinde .dar la adoptie pers
care doreste sa adopte un copilea transmite o cerere scrisa la autoritatea tutelara de la domiciliul
copilului.Alte forme de ocrotire a copiilor orfani sunt casele de copii de tip familiat care la fal ca
adoptia are scopul intretinerii numai ca partiale si educatia a copiilor orfani.In comparatie cu
adoptia plasarea in casa de copii de tip familial se face in baza unui contractincheiat intre parinti
si autoritatea tutelara si termenul contractului este pina la virst ade 18 ani sau la 23 daca copilul
isi continua studiile.

Test nr. 33

1.Izvoarele dreptului familiei

1.3. Apreciai corelaia izvoarelor naionale cu izvoarele internaionale rezolvnd problema: care
va fi soluia n cazul n care un tratat internaional, ce nu vizeaz drepturile omului, ratificat de
Parlament vine n contradicie cu Constituia.

2.Plata ntreinerii pentru copiii minori

2.3.Decidei asupra posibilitii micorrii cuantumului pensiei de ntreinere pentru copiii
minori, folosind argumentele respective n urmtorul caz:
Ceteanul X pltea n baza unei hotrri a instanei judectoreti pensie de ntreinere pentru
2 copii minori n cuantum de 1/3 din toate veniturile. Ulterior a devenit invalid de gr. II i s-a
adresat n instana de judecat cu o cerere privind micarea cuantumului de ntreinere pentru
copii din motivul c pensia de invaliditate este mic, iar el are nevoie de tratament medical i
sumele primite nu-i ajung.
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
eful catedrei
Prof.univ. Gh.Chibac ________________
Test nr. 34
Pentru examen la
Dreptul familiei
Anul ______ grupa______ Facultatea
Drept
1.Drepturile copiilor minori
1.1.Numii cadrul legislativ internaional i naional n materie.
Drepturile personale si cele patrimoniale ale copilului sunt reglementate atit de legislatia
nationala cit si de cea internationala: ca Conventia ONU din 1989 ratificata de RM in 1990 si
care a intrat in vigoare in 1993, de Constitutia RM, Legea privind drept... copilului din 1994,
Codul Familiei si anume capi. X si alte acte normative.
1.2.Analizai drepturile reglementate de legislaia n vigoare.
Copilul este privit ca o fiinta ce se bucura de anumite drepturi si ale carui insusiri trebuie
respectate. Astfel dupa nastere copilul are dreptul la nume, ce consta din numele de familie si
prenume si care se inregistreaza conform legislatiei, in toate cazurile copilul are dreptu la
numele parintilor sai. In cazul unui copil gasit daca nu se cunoaste numele de familie si
prenumele copilului acestea se stabilesc de oficiul de stare civila. Pina la virsta de 16 ani
copilul isis poate svhimba num.de familie si prenumele dar cu o cerere depusa de catre parinti la
of de stare civila. Cel care a implinit virsta de 16 ani sau are deja pina la 18 ani poate sa-si
schimbe num de familie si prenumele in baza unei cereri depuse deja personal. Un drept din cele
mai importante este dreptul copilului de a locui si a fi educat in familie anume abitatia in
familie ii ofera garantia dezvoltarii fizice normala, spirituala, intelectuala si sociala a copilului
ca el sa devina o personalitate, si toate acestea pot fi oferite numai de catre familie. Un alt drept
al copilului este regl.de Constitutia RM ce prevede ca fiecarui cetatean este garantata libertatea
gindirii, opiniei precum si libertatea exprimarii in public, acest drept si-a gasit reflectare si in
legea privind dre. Copilului. Din toate aceste reesa ca copilul este in drept sa se expuna in
privinta tuturor problemelor care ii ating interesele de la orice virsta, atunci cind el isi poate

formula o opinie proprie. Din drepturile patrimoniale copilul are dre. De a primi intretinerea
dela parinrii sai, dreptul copilului de posesie si folosinta a bunurilor parintilor, dreptul la
succesiune, copilul are dreptul si la securitate sociala, nu sunt si restrictii privind dreptul la
autor.
1.3.Decidei asupra realizrii drepturilor patrimoniale ale copiilor minori n Republica Moldova,
aplicnd prevederile actelor normative ale altor ramuri de drept.
Un drept patrimonial ce este reg de o alta ramura de drept este dreptul de proprietate reg de CC
conform caruia copilul poate avea in proprietate orice bun care nu este exclus din circuitul civil.
Acestea sunt bunurile primite in dar, mostenite cit si cele dobindide din sursele de venit proprii.
Un alt drept ce este tot reg de CC este dreptul la succesiune conform caruia copilul are dreptul
la mostenirea patrimoniiului parintilor sai ca mostenitor legal de claca a Ichiar din momentul
cind este conceput. In scopul ocrotirii drepturilor succesorale ale copiilor minori, legislatia
stabileste ca acestia au dreptul la mostenirea patrimoniul parintilor sai chiar si in cazul
succcesiunii testamentare. Statutul juridic al autorului ce nu a atins virsta majoratului este tot
reg de legislatia civila. Dreptul copilului la securitate sociala este si el reglementat de un sir de
acte care prevad mecanismul de acordare a diferitelor plati (pensii, indemnizatii, ajutoare) prin
sistemul de securitate sociala.
2.Momentul ncetrii cstoriei n cazul divorului. Efectele juridice ale desfacerii
cstoriei
2.1. Relatai despre momentul ncetrii cstoriei.
Momentul incet. Casat. are o importanta juridica deoarece de la aceasta data inceteaza
raporturile personale si patrimoniale aparute intre soti in urma incheerii casat.
In cazul desf casat la organele de inregistrare de stare civila casat inceteaza din ziua
inregistrarii divortului, iar daca casat a fost desfacuta pe calea judecat ea inceteaza din ziua
cind hot instantei judecatoresti a ramas definitiva.Inst de jud care a solutionat divortul este
obligata sa transmita in termen de 3 zile de la data cind hot de desfacere a casat a ramas
definitiva o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza ei teritoriala. Primind actul of de
stare civila intocmeste actul dedivort, la cererea sotilor li se elibereaza certificatul d edivort si
pe buletinele de identitate se face mentiunea despre desf casat. Fostii soti nu pot incheea o noua
casat pina cing nu peimesc de la of de stare civ certificatul de divort.
2.2. Analizai efectele juridice ale desfacerii cstoriei.
Din momentul divortului acesta produce efecte juridice pentru viitor. Efectele tin de rel
personale si cele patrimoniale ale sotilor si cele dintre parinti si copii. Fostii soti nu mai au
obligatia de sprijin moral si fidelitatea conjugala ei pot dupa divort sa se recasatoreasca.
Conform preved legale sotul care si-a schimbat numele de familie la incheerea casat luind
numele celuilalt sot sau le-a conexat are dreptul de a-si mentine acets nume dupa divort, sau sa
revina la numele de familie care il avea innainte de casat. In cazul de divort inainte de
implinirea de 18 ani a unui dintre soti capacitatea deplina de exercitiu dobindita prin incheerea
casat de sotul minor se mentine.daca un sot este inat de munca si care necesita sprijin material
poate pretinde intretinerea de catre celalalt sot. La prop comuna in devalmasie sotii impart
bunurile in procesul de divort printr-un acord intocmit in scris, regimul matrimonial al
comunitatiide bunuri inceteaza o data cu desf casat. Pentru actiuna de impartire a bunurilor
proprietate comuna in devalmasie care au capatat acest regim din momentul cind bunurile au
fost dobindite in timpul casat a sotilor divortati se aplica termenul de prescriptie de 3 ani, acest
termin se calculeaza din momen cind unul dintre soti a aflat sau trebuia sa afle despre
incalcarea derp de proprietate. Fostul sot nu are dreptul de mostenire asupra bunurilor ramase
dupa moartea celuiilalt sot. La rindul sau desf casat nu afecteaza situatia juridica a copiilor

nascuti din aceasta casat. Parintii sunt in drep si obligati sa-si ezercite drepturile parintesti cu
privire la persoana si bunurile copilului.
2.3. Conform hotrrei instanei de judecat din 25 octombrie 2006 soii Voinovan au divorat.
Bunurile proprietate comun n devlmie a lor nu au fost mprite. La data de 26 octombrie
2006 soia i cumpr un automobil. Peste o lun soul se adreseaz n instan cu o cerere
privind partajarea bunurilor proprietate comun n devlmie. n lista bunurilor este insclus i
automobilul procurat de soie la 26.10.2006, invocnd faptul c acesta este procurat n timpul
cstoriei i, deci, din banii lor comuni.
Decidei asupra posibilitii partajului automobilului i argumentai rspunsul.

____ _____________ 200__

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
eful catedrei
Prof.univ. Gh.Chibac ________________
Test nr. 35
Pentru examen la
Dreptul familiei
Anul ______ grupa______ Facultatea
Drept
1.Exercitarea drepturilor printeti
1.1.Numii principiul de baz al exercitrii drepturilor printeti.
Un principiu de baza putem mentiona ca parintii care isi exercita drepturile si obligatiile fata de
copii sai sa le exercite numai in interesul copilului. Adica sa creasca copilul, sa-l igrijeasca, sa-i
dee o educatie, o instruire si pregatire prifesionala in conformitate cu capacitatile copilului si
posibilitatile parintilor.
1.2.Analizai procedeele i mijloacele care nu pot fi aplicate de prini la educarea i aprarea
drepturilor i intereselor copiilor minori.
Exercitindu-si drepturile, parintii trebuie sa excluda la educarea i aprarea drepturilor i
intereselor copiilor minori:
-comportamentu abuziv, acesta se poate exprima prin diferite forme ex ( copilul este pus la o
munca fortata care nu coincide cu virsta si starea sanatatii a cestuia)
-insulte si maltratari de orice fel, discriminare. Acetee actiuni folosite de parinti duc la formarea
unei persoane cu deficiente care ulterior se pot manifesta prin agresivitate, cruzime, lasitate....
-antrenarea in actiuni criminale. In afara de faptul ca aceasta se pedepseste de legea penala,
societatea nu permite ca copiii care sunt viitorul natiunii sa fie educati intr-un astfel de mediu
-violenta fizica si psihica care poate duce la imbolnavirea copilului acestea pot sa se manifeste
atit in copilarie cit sin maturitate.
-consumul de bauturi alcooolice, folosirea sub stupifiante si psihotrope, deoarece aceasta este o
actiune negativa asupra psihologiei care duce la degradarea personalitatii, imbolnavirea
copilului si care poate provoca si moartea acestuia.
-practicare jocului de noroc, cersitul si alte acte ilicite. Prin toate acestea copilul este lipsit de
posibilitatea de a-si dezvolta aptitudini pozitive care l-ar ajuta sa duca un mod decent de viata.

1.3.Evaluai posibilitatea exercitrii drepturilor printeti de ctre prinii minori. Minora Elena
de 16 ani, necstorit a nscut un copil. Ea s-a adresat la Casa de asigurri sociale pentru a
primi ndemnizaia de ngrijire a copilului pn la vrsta de 3 ani a acestuia. Funcionarii casei de
asigurri au refuzat s-i perfecteze actele i s-i plteasc ndemnizaia, motivnd prin faptul c
nu are capacitatea de exerciiu.
2.Obligaia de ntreinere dintre fotii soi
2.1.Definii noiunea i caracterele obligaiei de ntreinere.
Obligatia legala de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei
persoane mijloace necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si in cazul
parintilor fata de copiii mijloace pentru eduvare, invatatura si pregatirea lor profesionala.
Carac intretinerii sunt: Carac strict personal, care reese din faptul ca exista o legatura strinsa
a pers care beneficiaza de pensia de intretinere, precum si a pers obligate sa o presteze ca insasi
obligatie, nu poate fi transmisa prin mostenire, contracte, debitorul nu poate trece datoria sa
altora.. Caract de intretinere reciproca asta nu inseamna ca intotdeauna el este realizat,
deoarece nu intotdeauna parintii la o virsta inaintata au nevoie de intretinere de la copiii sai si
tot asa. Carac indelungat sa succesiv as\ceasta se manifesta prin faptul ca din momentul
nasterii oblig si pina la incetarea ei se scurge un timp destul de indelungat. Aceste obligatii de
intretinere sunt stabilite de lege ce inseamna ca indatoririle sunt impuse de lege in tot timpul cit
creditorul se afla in nevoie, ceea ce fac ca partile sa n-o poata inlatura sau restringe prin acte
juridice.
2.2.Analizai condiiile de apariie a dreptului de ntreinere ntre fotii soi.
Conditiile de aparitie a dreptului de intretinere intre fostii soti sunt urmatoarele: I cond Sotul
care pretinde intretinerea sa fie inapt de munca si sa necesite sprijin material neavind un
venit propriu suficient aceasta stare de nevoie se stabileste de catre in stanta de judecata in
fiecare caz concret.
II cond sotul obligat la plata intretinerii trebuie sa aiba mijloace
suficiente pentru intretinerea sa si pentru plataintretinerii ati fostului sot , cit si a altormembrii
ai familiei, cuantumul pensiei de intretinere pentru sot sau fostul sot se stabileste de catre inst de
judec. Intr-o suma baneasca fixa platita lunar. Mai sunt si un sir de conditii de a pretinde dreptul
de intret si pe cale judec...: a) fosta sotie in timpul graviditatii acest drept apare daca
graviditatea a aparut inaintea desf casat.,
b) fostul sot care necesita sprijin material ocup cu ingrijirea copil. Comun timp de 3 ann,i
c) fostul sot necesita sprijin mater daca a fost ocupat cu ingrijirea copilului pina la virsta de 18
ani sau daca este invalid de gr I copilul,
d) fostul sot devenit inapt de munca in timpul casat sau timp de un an dupa desfac casat.,
e) fostul sot necesita sprijin mater si a atins virsta de pensionare in termen de cel mult 5 ani din
mom desf casat daca sotii au fost casat ce putin 15 ani..
2.3.Cet. Vcu Diana i Vcu Boris au fost cstorii din 1982 pn la 1 aprilie 2002. La 15 mai
2003 Vcu Diana s-a adresat n instana de judecat cu o cerere privind plata pensiei de
ntreinere de la fostul so pe motivul c i s-a stabilit gradul 2 de invaliditate. La examinarea
cauzei soul a obiectat mpotriva cerinelor reclamantei, invocnd faptul c la moment fosta soie
se afl n relaii de concubinaj cu cet. Albu Ion.
Decideii asupra posibilitii ncasrii pensiei de ntreinere de la fostul so
____ _____________ 200__
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
eful catedrei
Prof.univ. Gh.Chibac ________________
Test nr. 36

Pentru examen la
Dreptul familiei
Anul ______ grupa______ Facultatea

Drept

1.Litigiile privind educarea copiilor

1.1.Numii litigiile care apar n privina educrii copiilor.
Litigiile privind educatia copil pot aparea intre parinti si alti membri ai
familiei privind, locul de trai al copilului si exercitarea dreptului la
educatia lui.
1.2.Analizai ordinea de examinare i soluionare a litigiilor i organul competent n domeniu.
La deter locului de trai al copilului cind parint traiesc separat si lipseste un acord intre ei
intervine instanta de fudecata care stabileste cu cine dintre parinti vor lacui copiii. La
determinarea locului de trai instanta va tine cont de egalitatea in drepturi si obligatii mamei si
tatalui precum si de opinia copilului, de virsta copilului, de calit morale ale parintilor, rel
existente intre fiecare copil si parinte.... Apoi instanta cere un aviz de la autoritatea tutelara in
care se elucideaza conditiile de trai a fiecarui parinte, aspectele psihologice, prezenta altor rude
si rel cu copilul, sa. La examinarea cauzei autorit tut participa obligatoriu pentru a sustine
avizul si a-si expune opinia. Hot inst privind determinarea locului de trai poate fi modificata la
cererea oricarui parinte. Litigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintii
locuiesc separat se solutioneaza de catre autoritatea tut iar decizia poate fi atacata in inst de
judec care va emite hot respectiva.. Un alt litigiu privind educarea copiilor poate aparea nu
numai intre parinti, dar si intre parinti si alte rude, deoarece leg invigoare prevede ca bunicii,
fratii si surorile copilului au dreptul sa comunice cu acesta, daca unul din parinti refuza acest
drept litigiul este este solutionat de autorit tut., acesta din urma emite o hot si daca aceasta este
incalcata de catre parinti atunci este aplicat codul contraventional, la rindul daca acestea nu
aduc rezultate bunicii, fratii surorile pot solutiona litigiul in inst de judecata.
1.3.ntre soii Vcu a aprut litigiu privind instruirea fiicei Olga n vrst de 7 ani. Tatl dorea ca
fiica s nvee la Liceul n care mai multe obiecte se predau n limba englez, iar mama era
categoric mpotriv, deoarece ea considera c din cauza strii sntii Olga nu va putea rezista
ritmului stabilit n liceu. Bunicii care locuiau mpreun cu soii Vcu erau de acord cu mama
copilului.
Decidei asupra soluionrii acestui litigiu, argumentnd rspunsul cu prevederile legislaiei.
2.Contractul privind plata pensiei de ntreinere.
2.1.Definii noiunea i enumerai caracterele juridice ale contractului.
Contactul privind marimea, onditile si modul de plata a pensiei de intretinere
poate fi incheiatintre persoana care datoreaza intretinerea(debit intretinerii)
si persoana care are dreptul la intretinere (creditorul intretinerii). In cazul
cind debitorul intretinerii si\sau creditorul intretinerii sint declarati incapabili,
contractul este incheiat de catre reprez legali ai acestora. Persoanele cu
capacitatea limitata de exercitiu incheie contractul cu acordul curatorului,
acest contract se intocmeste in scris si este autentificat la notar.
Acest contract are urmatoarele carac juridice: este un contract bilateral, cu
titlu gratuit, consensual dupa opinia unor autori, unibligational si are
caracter solemn.
2.2.Analizai coninutul contractului.
Continutul contracat Contractului privind plata pensiei de ntreinere consta in stabilirea
cuantumului si a moduluide plata a pensiei de intretinere, cuantumul pens de intret stabilite prin
contract se deermina de catre parti la incheerea contractului, partile rees din situatia materiala

si familiala a debitorului intretinerii cit si necesitatea creditorului. Desi partile sunt libere in
stabilirea marimiii pensiei de intretinere conform cod fam in cazul copiilor minori aceasta nu
poate fi mai mica decit cea stabilita de cod familiei. Subiectele contractului pot stabili
cuantumul pensiei de intretinere pe cote parti; in procente fata de veniturile debit intret; intr-o
suma baneasca fixa platita lunar; prin plata sumei totale o singura data s.a. Modul de plata a
pensiei de intret la fel poate fi stabilit de catre parti: prin achitarea personala de catre debit
intret; prin achitarea de catre debit prin intermediul unei pers terte; prin transfer postal pe
adresa la domiciliu s.a. in contract poate fi prevazuta clauza privind posibilitatea indexarii
pensiei de intretinere. Daca in condit de inflatie marimea pensiei de intret se devaloreaza si nu
corespunde cheltuielilor efectuate pentru intretinerea creditorului. Contractul privind plata
pensiei de intret poate fi modoficat sau reziliat in orice moment in baza acordului dintre parti..
2.3.Comparai contractul privind plata pensiei de ntreinere cu alte contracte similare:
a) Cu contractul de donaie sub form de prestaii periodice;
b) Cu contractul de rent gratuit viager;
c) Cu contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via.

____ _____________ 200__

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
eful catedrei
Prof.univ. Gh.Chibac ________________
Test nr. 37
Pentru examen la
Dreptul familiei
Anul ______ grupa______ Facultatea

Drept

1.Reglementarea juridic a ncheierii cstoriei cu element de extraneitate

1.1.Numii Legea rii care guverneaz condiiile de fond ale cstoriei cu element de
extranietate.
In cazul in care RM a incheiat tratate internationale , legea aplicabila raporturilor de familie cu
element de extranietate se determina in baza acestor tratate. Iar in cele mai dese cazuri se
aplica Codul fam si legea privind actele de stare civila.
1.2.Analizai condiiile de fond i de form pentru ncheierea cstoriei cu element de
extranietate pe teritoriul RM.
Conditiile pentru incheierea casat pe terit RM de catre cet straini sau apatrizi sint determinate
de legislatia nationala. Cet straini trebuie sa prezinte un certif eliberat de autorit competente ale
statului ai caror cet sunt din care rezulta ca ei au dreptul de a incheia casat. In rest se conditiile
de fond si lipsa impiedimentelor la incheierea casat trebuie sa coincida cu codul fam si ele sunt:
Casat trebuie incheiata cu consimtamintul reciproc, neviciat exprimat personal si neconditionat
al barbatului si femeii precum si atingerea de catre ei a virstei matrimoniale. Persoanele ce
doresc sa se casat sint obligate sa se informeze reciproc despre starea sanatatii lor.
1.3.n anul 1997 cet. RM Modrc Maria i Calestru Ion, aflndu-se la odihn n Spania au
ncheiat acolo o cstorie religioas n conformitate cu legislaia spaniol. Dup ntoarcere ei au
trit mpreun fr a mai ntreprinde vreo aciune n vederea nregistrrii cstoriei n ar. n

anul 2000 ei s-au desprit i Modrc Maria a plecat la lucru n Italia. Peste 2 ani Calestru Ion a
ncheiat o nou cstorie cu Volcova A., nregistrnd-o n ordinea stabilit de lege. La finele
anului 2004 Calestru I. a decedat ntr-un accident rutier. Modrc M. s-a rentors din Italia i
avnd pretenii la motenire s-a adresat n instana judectoreasc cu o cerere privind nulitatea
cstoriei ncheiat de Calestru Ion cu Volcova A. Drept dovad ea a prezentat actul de cstorie
din Spania.
Decidei care va fi soluia.
2.Stingerea obligaiei de ntreinere
2.1.Definii noiunea de stingere a obligaiei de ntreinere.
Stingerea obligatiei de intretinere este -obligatia de intretinere, aparuta in baza unui
contractului privind plata pensiei de intretinere, inceteaza in urma decesului uneia dintre parti,
a expirarii duratei contractului sau conform clauzelor acestuia.dar deobicei se stinge si prin
executarea acesteia.
2.2.Analizai temeiurile stingerii obligaiei de ntreinere.
Temeiurile de stingere a obligatiei de intretinere sunt daca obligat de intret a luat nastere in
baza acordului dintre platitor si beneficiarul obligatiei de intretinere, ea se stinge la expirarea
termen actiunii contract, la decesul uneia dintre parti sau baza altor temeiuri prevazute de acest
contract. Daca pensia de intret este incasata in baza hot inst de judecata, obligat se stinge o
data cu decesul platitorului sau al beneficiarului pensiei de intretinere. Plata pensiei de intret
pentru copii minori se stinge din momentul atingerii majoratului sau obtinerii capacitatii de
exercitiu sub virsta de 18 ani in rezultatul incheierii casat sau emanciparii. Obligatia de intret
care se plateste in baza hot ins de jud pers inapte de munca si care necesita sprijin material
inceteaza din momen restabilirii capacitatii de munca sau imbunatatirii situat mater. Daca unul
din soti s-a casat obligat de intret intre ei inceteaza. Ca raport juridic concret obligat de intret
se stinge in mod obisnuit prin executare adica prin plata asa cum indeobste se sting si celelalte
obligatii.
2.3.Robu Olga ngrijete de un copil comun invalid n vrst de 14 ani, nefiind angajat n cmpul
muncii. Tatl copilului, fostul so Robu Ion pltete o pensie de ntreinere pentru fosta soie n
mrime de 300 lei lunar. Peste 2 ani de zile Robu Olga se cstorete.
Decidei asupra plii pensiei de ntreinere n continuare i argumentai rspunsul.
____ _____________ 200__
Test nr. 37
1.Reglementarea juridic a ncheierii cstoriei cu element de extraneitate
1.1.Numii Legea rii care guverneaz condiiile de fond ale cstoriei cu element de
extranietate.
In cazul in care RM a incheiat tratate internationale , legea aplicabila raporturilor de familie cu
element de extranietate se determina in baza acestor tratate. Iar in cele mai dese cazuri se
aplica Codul fam si legea privind actele de stare civila.
1.2.Analizai condiiile de fond i de form pentru ncheierea cstoriei cu element de
extranietate pe teritoriul RM.
Conditiile pentru incheierea casat pe terit RM de catre cet straini sau apatrizi sint determinate
de legislatia nationala. Cet straini trebuie sa prezinte un certif eliberat de autorit competente ale

statului ai caror cet sunt din care rezulta ca ei au dreptul de a incheia casat. In rest se conditiile
de fond si lipsa impiedimentelor la incheierea casat trebuie sa coincida cu codul fam si ele sunt:
Casat trebuie incheiata cu consimtamintul reciproc, neviciat exprimat personal si neconditionat
al barbatului si femeii precum si atingerea de catre ei a virstei matrimoniale. Persoanele ce
doresc sa se casat sint obligate sa se informeze reciproc despre starea sanatatii lor.
1.3.n anul 1997 cet. RM Modrc Maria i Calestru Ion, aflndu-se la odihn n Spania au
ncheiat acolo o cstorie religioas n conformitate cu legislaia spaniol. Dup ntoarcere ei au
trit mpreun fr a mai ntreprinde vreo aciune n vederea nregistrrii cstoriei n ar. n
anul 2000 ei s-au desprit i Modrc Maria a plecat la lucru n Italia. Peste 2 ani Calestru Ion a
ncheiat o nou cstorie cu Volcova A., nregistrnd-o n ordinea stabilit de lege. La finele
anului 2004 Calestru I. a decedat ntr-un accident rutier. Modrc M. s-a rentors din Italia i
avnd pretenii la motenire s-a adresat n instana judectoreasc cu o cerere privind nulitatea
cstoriei ncheiat de Calestru Ion cu Volcova A. Drept dovad ea a prezentat actul de cstorie
din Spania.
Decidei care va fi soluia.
Casatoria incheiata de cater Modirca Maria si Calestru Ion nu va fi valabila si ea nu va putea
avea pretentii la mostenire.
2.Stingerea obligaiei de ntreinere
2.1.Definii noiunea de stingere a obligaiei de ntreinere.
Stingerea obligatiei de intretinere este -obligatia de intretinere, aparuta in baza unui
contractului privind plata pensiei de intretinere, inceteaza in urma decesului uneia dintre parti,
a expirarii duratei contractului sau conform clauzelor acestuia.dar deobicei se stinge si prin
executarea acesteia.
2.2.Analizai temeiurile stingerii obligaiei de ntreinere.
Temeiurile de stingere a obligatiei de intretinere sunt daca obligat de intret a luat nastere in
baza acordului dintre platitor si beneficiarul obligatiei de intretinere, ea se stinge la expirarea
termen actiunii contract, la decesul uneia dintre parti sau baza altor temeiuri prevazute de acest
contract. Daca pensia de intret este incasata in baza hot inst de judecata, obligat se stinge o
data cu decesul platitorului sau al beneficiarului pensiei de intretinere. Plata pensiei de intret
pentru copii minori se stinge din momentul atingerii majoratului sau obtinerii capacitatii de
exercitiu sub virsta de 18 ani in rezultatul incheierii casat sau emanciparii. Obligatia de intret
care se plateste in baza hot ins de jud pers inapte de munca si care necesita sprijin material
inceteaza din momen restabilirii capacitatii de munca sau imbunatatirii situat mater. Daca unul
din soti s-a casat obligat de intret intre ei inceteaza. Ca raport juridic concret obligat de intret
se stinge in mod obisnuit prin executare adica prin plata asa cum indeobste se sting si celelalte
obligatii.
2.3.Robu Olga ngrijete de un copil comun invalid n vrst de 14 ani, nefiind angajat n cmpul
muncii. Tatl copilului, fostul so Robu Ion pltete o pensie de ntreinere pentru fosta soie n
mrime de 300 lei lunar. Peste 2 ani de zile Robu Olga se cstorete.
Decidei asupra plii pensiei de ntreinere n continuare i argumentai rspunsul.
In cazul dat obligatia sotului de intretinere fata de sotie se stinge odata ce ea s-a casatorit.In
privinta copoilului minor parintii pot incheia un contract privind modul de plta si cuantumului
mijloacelor pt intretinerea copiluli.