Bolile imunodeprimante curente si alternativele terapeutice

Gripa este cea mai importanta dintre virozele respiratorii, fiind responsabila de
excesul de mortalitate generala in cursul epidemiilor si al pandemiilor.
Din secolul al XIV-lea, cand s-au descris primele epidemii de gripa, si pana astazi au
aparut 31 de pandemii. Marea pandemie din 1918-1919, cunoscuta drept gripa
spaniola, a ucis intre 50 si 100 milioane de oameni din intreaga lume, fiind
considerata cea mai ucigatoare pandemie cunoscuta pana acum in istoria omenirii. A
fost cauzata de tipul H1N1 al virusului influenza, care este similar cu cele doua tipuri
H5N1 si H5N2 declansatoare ale gripei aviare de astazi.
Gripa umana a cunoscut in ultima perioada, la nivel european, o crestere, iar
numarul imbolnavirilor s-a marit constant. Exista 6 tari in care se inregistreaza in
acest moment epidemii extinse, dintre care cele mai afectate sunt Franta si Olanda.
In Spania si Elvetia exista focare regionale, iar in alte 20 de tari sunt focare locale si
activitati sporadice.
Si in Romania numarul cazurilor de gripa inregistrate la nivel national se afla intr-o
continua crestere.
Avand in vedere faptul ca in ultima perioada de timp in tara noastra au fost
descoperite noi focare de gripa aviara si luand in calcul observatiile expertilor OMS
potrivit carora primavara ar putea inlesni extinderea acestor focare (expertii OMS
fiind ingrijorati ca virusul ar putea suferi o mutatie, devenind unul uman, profilaxia
printr-o imunoterapie specifica este masura ce se impune a fi luata.
Afectiunile virale se asociaza in general cu o depresie a sistemului imunitar si de
aceea ISOPRINOSINE, cu mecanismul sau unic de actiune - imunostimulator
si antiviral - reprezinta o terapie sigura si eficienta. Infectiile virale nu pot fi tratate
cu antibiotice, iar utilitatea terapiei cu antibiotice la pacienti susceptibili la
suprainfectii bacteriene este discutabila. In plus, uzul antibioticelor in scop profilactic
(in exces) contribuie cu siguranta la dezvoltarea tulpinilor bacteriene rezistente la
antibiotice uzuale. De aceea, imunoterapia cu ISOPRINOSINE (inosine pranobex), un
derivat purinic de sinteza cu dublu beneficiu terapeutic, reprezinta alternativa sigura
si eficienta pentru infectii virale si imunodepresii.
Alte medicamente antivirale care actioneaza prin blocarea replicarii virale afecteaza
procesele celulare normale care se desfasoara in organismul-gazda (in functie de
selectivitatea interactiunii cu sistemele enzimatice), iar limitele intre doza toxica si
cea terapeutica sunt foarte mici. In cazul ISOPRINOSINE, DL50 este de 5.000
mg/kgc (10 cp/kgc), ceea ce confera o siguranta maxima in utilizare si consecutiv nu
exista cazuri de supradozare. S-a demonstrat ca in cazul unui sistem imunitar
incompetent se dezvolta tulpini virale mutante, rezistente chiar si in cazul utilizarii
unei terapii antivirale eficiente, din cauza prelungirii timpului de replicare virala si a
expunerii virusurilor la agentii antivirali. Datorita proprietatilor virustatice ale
medicamentelor existente (blocheaza replicarea virala, dar nu neutralizeaza virusul),
trebuie sa ne bazam mai mult pe sistemul imunitar propriu pentru a ne apara
impotriva agresorilor virali.
Tratamentul cu un medicament capabil sa stimuleze raspunsul imun al organismului
reprezinta un raspuns logic pentru afectiunile virale si imunodepresii, mai ales ca
deseori infectii variate apar consecutiv unui deficit imun si imposibilitatii organismului
de a se apara.

Studiile clinice in vitro si in vivo au demonstrat proprietatile antivirale ale

ISOPRINOSINE atat impotriva virusurilor tip ADN, cat si ARN. Mecanismele prin care
actioneaza ISOPRINOSINE sunt: direct - supresia sintezei ARN viral prin incorporarea
acidului orotic in poliribozomi, mediata de inosina, inhibitia atasarii acidului
poliadenilic la ARN-ul mesager viral si reorganizarea moleculara a particulelor
plasmatice intramembranare limfocitare cu cresterea exagerata a densitatii lor, dar si
indirect - prin potentarea sintezei proteice in ARN-ul mesager al limfocitelor
depresate si al abilitatii translationale.
ISOPRINOSINE va ofera solutia de succes in tratamentul infectiilor virale acute si in
managementul infectiilor cronice si recidivante prin normalizarea raspunsului imun.
Tratamentul precoce si corect cu ISOPRINOSINE are urmatoarele avantaje: reduce
intensitatea simptomatologiei, scurteaza durata infectiei, scade frecventa si
intensitatea recurentelor, este bine tolerat atat la copii, cat si la adulti si are efecte
secundare rare, minime si tranzitorii. Studiile clinice au demonstrat ca este un produs
sigur si netoxic atat pe termen scurt, cat si pe termen lung si ca normalizeaza
raspunsul imun.
ISOPRINOSINE este inregistrat in Romania din anul 1985, dar este promovat activ
din septembrie 1999, demonstrandu-si eficacitatea an de an prin cresterea numarului
de prescriptii atat in pediatrie, cat si in boli infecto-contagioase.
Inosine pranobex (ISOPRINOSINE) se comercializeaza astazi in peste 75 de tari
incluzand Marea Britanie, Irlanda, Franta, Italia, Germania, Europa Centrala, tarile
francofone africane, Japonia, Canada, America Centrala si de Sud, Orientul Mijlociu.
Descoperirea moleculei vine insa din Statele Unite ale Americii, acolo unde savantul
Paul Gordon incepea in 1957 studiul inosinei, derivat purinic care dovedea proprietati
farmacologice deosebite in activarea celulelor hepatice, musculare si a eritrocitelor.
Cercetarile sale privind interactiunea inosinei cu alcoolii alkil-aminati s-au soldat cu
lansarea in 1972 a noului medicament denumit ISOPRINOSINE. Produsul s-a impus
ca fiind unul dintre cei mai folositi agenti sintetici imunostimulatori pe piata
mondiala, pentru ca oferea medicilor posibilitatea tratarii infectiilor virale, mai ales a
celor asociate cu imunodepresii, fara riscul unei toxicitati marcate. In urma
rezultatelor clinice obtinute, ISOPRINOSINE a fost recompensat in 1982, in Franta,
cu Premiul Galien - premiul pentru medicamentul anului.
Astazi, ISOPRINOSINE este larg recunoscut ca un agent imunostimulator care
stimuleaza sistemul imun propriu si creste rezistenta organismului la infectii.
Recomandari privind profilaxia in bolile asociate cu imunodepresie: 50 mg/kgc/zi,
timp de 7 zile/luna, trei luni consecutiv, divizat in 3-4 prize egale in cursul zilei.