Dr.

URECHIA

OU
CU
-sI
GU

0TET

"vtA'[.A ROMANE,ASCA-

Dr. URECHIA

cu 0u
$r

CU OTET

BUCURE9TI.

Editura

.vlAJA ROMANEASCA"
LIBRARIA ALCALAY

..

, car,ba vroroRIEr

N-rul

s?

S.*A.

SEFATA NE.LITERARA
MISTERUL DE LA MINISTERUL
INSTRUCTIEI

Tip. "CABTEA DE AUR'' Smarden

Doamnelor si Domnilor,
Ca si-gi treaca hapurile amare, spilerul Ie ascunde in foaie de argint; ca se-9i treacA fata uratA'
hap 9i mai amar , plrinlii o ascund ln
-foaie.,...,
de zestrel ca sA-$i treaci conferinlaplicticbasi, conferenliarul o ascunde in prbecJiuni. $i astfel trdce 9i hapul Si fata Qi confefinla.
$i e atit de adevirat cA numai zestrea lace
si treaci fata certat4 cu estetica qi proectiunile confeiinla certati cu publicul, incdt ascultati ce a pilit un conferenJiar care nu era des.
tul de petruns de acest adevir: Con-ferenfiarul
anuntas un s-ubiect dQ cea mai mare actualitatq, ceva in adevAr palpitant : ,,Culttira asiriand", ctt proectiuni, Cu proectiuni...
In seara hotirati conferen,tiarul .fncepe prin
a ardtl o serie de proectiuni felative la .Cultura asiriani,. Proectiunile terminate, conferen*

tiarul, ca ori Qi care conferenliar care se respect6, tuEeqte, bea apd, mai tu$e$te odata qi

aret pe Alexandru

Makedon

ori pe &tadam

Smara...

infine iflcepe:

A doua soluiie: sA renulrt la proectiuni $i sA

Ir'a asasinez cu o conferinta lipsitd de asemenea
agremente ! Vedeli, D-nelor gi D-nilor ce pericol, ce pericol mare va amenintd, Norocul

.,Donnilor (tragc man$cta dil dreapta) sl

Diatnnetor (trage man$eta clin stdnga)! Proecliutile pe cati am oriut onosrea sd vi Ie prezint

D-lor'lvoastre a fost ci, in calitatea rnea de membru al ,,Societdlii pentru protecNla auditorilor
rcmAni" am luat o rezohlie filantropic6: am
renunlat Ia conferintd $i m,am multamit cu o
3implA ,,serata ne \terar\,,.
Mulli s'au intrebat;i n,au intrebat dece acest ostentafiv ,,ne,,? Explicaiia e simpld: Observasem cidecdtva timp, in afar4 de obiqnuitele qi de gravele epidemii cari bantuiesc in Romdnia, in afarA de scarlatini Si de tifos, de

ne-au d0cumentot asuprs Culturii asiriene' Rdmdne acun ca, bazali pe aceste documente, sd intrdm tn stultiut Stniinunlit at Cullurit asiriene" '

Ei bine, d-lor au fost suticiente aceste cu-

vinte, pentru ca auciitorul, impins de instinctul

de conservare, sA paraseasca in corpore sala,
lasand p0 con{erer.rliar cu ameninlStorul siu
dffidnunllt' asupra "Culturii asiriene''
"studiu
De atunci, conferenliarii prudenli, lasd pentru

anghina difterica Si de dame ortodoxe, mai

bantue o nouA epidemie: o epidemie de literadura, ori de pretinsi literaturA. Conferin{e litetare, !ezAtori literare, ceaiuri literare, chefuri
,literare, cu doamne literare, cafenele literare,
saloane Iiterare, p6rueli literare, cerqetorii li,terare, plictiseli ljterare, toate in scop de

la urmi Proecliunile.
Subsemnatul, addnc convins de irnportanfa

proecJiunilor pentru digerarea conferin{elor, am

cautai, tlreqte, si adaog, expunerii mele acest
indispensabil de succes' dar vai ! mi-a
"tement
fosi imposibil sA gissc proecliuni cari sA aibi
micar un vag raport cu subiectul ales' In asemenea impreiurare nu-mi ramanea decat doua
solutii: prima, sa imit pe un reposat profesor
,rniuersiiar care, facand la Atenetr, o conlerinta
desprq ,,Mhrobi" a aretat $i pe Mihai Viteazul
qi pe $tefan cel Mare, sll imit, zic, Ei si vi

binefacere, bineinteles, binefacere cel pu!in pentru organizatori. Observasern cA.decatava vreme
se revarsa asupra capului bietLrlui public atAth
conferinlA qi atita pseurloliteratura, incat multi
numai ce aud de asenenea manifesta,tii filan_
tropico-literare ii ii $i apuca cdscatul.
Mai ieri un orb iegea dela a orbilor ,,Serata

i{

literara", abundent literari. Ajuns in stradtr'

orbul lngenunchie qi ridicandu-9i privirea stinsi
spre cer exclanla:

i
I

atdt decrud'
surd? I
mafaci
sA
loc
orb,
in
$i ma facugi tu
De ce fusegi

tu

Doamne, cu mine

Sunt convins, onorat auditor, ca simtitoarea

cregtere a nlortalitAiii in RomAnia din ultimii ani
est; datorita acestei laliri a conferinlii qi a literaturii. Nu e uqor s6 reziste. cineva unei
molimi de literaturi exantematica ! Eu, personal,
nu am cunoscut deeit doi oameni cari s6-i li
rezistat. Unul, de$i este mai nelipsit dela conferinlele Ateneului ca un politician dela buget'
primele
trae$te inca. Tlaegte 9i regulat vine,in
Uanci, ta miiloc, drept in fala conferentiarului
gi asculti cu u..eag aten.tie incordata tot' tot'
ii ..Ultimele:cercetari relalive la influenla musietor asupra-eclipselor solore" ca $i "Noile metode StiinliJice pentru astuparea herm.elicd. a
sdurilor de sveiter". $i nici un sell]n de oDo?."1u tu el, nici un semn de intoxicare, deboala!
Multa vreme m'am minunat de aceastA viguoare
extraordinari, acum i-am aflat cauza: fericitul
este comPlectanlente surd'

rezistat conferinlelor
celor mai savante, l'a!i cunoscui cu totii : Conu

Al doilea om care

lancu Kalinderu.

E prodigioasd cantiiatea de conferinli consumati de . Conrl Iancu in lunga-i existenli ! Ate-

!
'i

neiste, legiste, jandarmiste, pompieriste, spanachidiste, smariste, geografice, academice, pornografice, veterinare, obstetricale, damoortodoxice, ceferistice, biciclistice, Milabiciclistice, la
toate a azistat, la toale a rezistat Conu Iancu
Kalinderu. Ei, dar Conu Iancu avea procedeul sAu
special, infailibil : cind incepea conferen!iarul,
Conul Iancu adormea ! Adormea qi dus dormea
gi, sforiitul sau academic acompanid, in surdind, conferenJiarul pdni la sfdrgit.
N'a fost conferinla la caresanu doarmi Conu
Iancu Kalinderu. Conu lancu Kalinderu a dormit
la propria-i conferin!i.
$i cdnd te gdndegti ca unor asemenea academiciani, d. Dr. Marinescu le vorbelgte o
ifonie !
despre insomnie !
- minte,
d-lor, procedeul d-lui Conu
lineli
.lancu. El vA poate fi de multe ori folositor ln
viata, poate chiar gi astiisearA...
+

Aceasfa fiind starea conferinlei gi a literaturii

'

la noi, inlelegbJi ca nu voi face o conferinfE,

ea nu voi face literaturA. Siali fari griji, vom
line promisiunea programului nostru : .Serata
ne literata,, seratl fArA ceai Qi fara tombola.
Va cer voie sa va expun numai un memoriu,
care, pe ldngi meritul de a nu fi {literar', mai
are unul qi. mai mare : acela de a fi scurt,

Sper, onorat auditor, ci fali de intenliile

noaitre aqi de puJin ofensive, ne veli acordi
circumstante atenuante.
Memoriul pe care doresc sA vi-l expun este
un savant memoriu, de altfel nu cred si fie
cineva printre d-voastfa,care si fi auzit de un
rnemoriu care SA nu fie un .Savant, memoriU"
Caracteristica memoriilor este de a fl extrem
de savante, Nimeni nu le contesta aceasta calitate, pentru ca nimeni nu le citeqte. $i pentru
ca savantul meu memotiu sa nu pateascA soarta
comuna am luat rezol[tia virila sa vi-l citesc
eu, gi o voi face, chiar cu riscul vietii,-domnielor voastre.
$i acum curai, operalia incepe.
tr

Citisem in sazete.ultima promolie d,e Bene

merenti: literati, pictori, muzican!i, cocote, sculp'
tori, agenli electorali, moa;e etc., etc. (cine
pretindia cl nu mai era romdn nebenemerentat?)'

Clasifica!ia oficiala a victimelor mA lAsase

loarte nedumerit: unii arti$ti Bene Merenti
clasa I-ia, allii clasa 2-a, allli Serviciul credincios, altii Meritul agricol, (qi nu erau micar
peizajitii). Scriitori bine apruciali. capitau B' M.
ilasa II-a, pe cAnd recunoscuti spanacocultori
erau bombardali cu clasa I-a'
Clasa I-a pentru artiqti de o incontestabili
mediocritate, pe cand artigti talentati se alegeau

InJelege{i perplexitatea
foarte nedumerit
ramdsesem
mea, inlelegeli cA
de aceait5-fantezista clasificatie. Care sa-i lie
explica{ia ? Care sa-i fie cauza ? Nimic mai
simplu imi veli zice. Canza? -Catza este cea
atit de veche Ai atat de puternici ?n tara romaneasci. Cauza este p|oteclia. Scriitorul cu o
protectie de 10 deputali putere va capAta Bene
M...nii I-a, pe cnnd parlitul a carui protec"1,
cu
lie nu are nici 2 Senatori putere se va alege
clasa II-a; a doua, pentru ca'nu exista a Ill-a'
Ei bine nu e aqir. In cazul de fal6 proteclia nu
joacd nici ufl rol. Nu surdcteli, nici un rol' Da,
pune omul in joc proteclia de care dispune
pentru a cipiti cev?r: o catedri universitarA'
o lur-nitura, un tramvai, un export de cereale,
dar cine-i prostul care sa-$i uzeze proteclia

cu Medalia iubilarA.

pentru Serviciul credincios cl. ll-a ori Bene

Merenti cl. I-a 2 Atunci z-Atunci rnister, misterul dela Ministerul Instruc!iei.

Eram loarte nedumerit, zi $i noapte mt intrebam de ce un pictor de valoarea lui PAtralcu

sa capete clasa 2'a, pe clnd unul denevaloarea
lui Serafinescu clasa I-a ?
Dupi cum toati lumea Stie, sub numele de
Mirea se ascundea colaboralia lui /ost/ cu a
lui Anghe!. Ei bir.re, tocmai cind aceasti cola-

11

boralie eri in toiul ei, in aceea* promotie de

Bene Merenti, jumatate Mirea, D-llosif, capita
clasa I-a; pe cdnd cealaltE jumitate a lui Mirea,
D-l Anghel, numai clasa 2-a. De ce?
De ce D-l Staicovici, mustar et conservE,
Bene Merenti ? De ce D-l Furnicd, ,,Coloniale
et delicatese", Bene Merenti, pe cdnd D-l Ranetti, literature et talent, nici mi.car Avdntul
moa;elor ? I De ce ? De ce atatea alte, sa zicem. ciudatenii, ca'sf, fim politicogi ?
O fi deandoasele, zice unul. Clasa 2-a o fi
cea mai mare. Explicalia merge pentru cazul
PAtraScu, dar.ce te faci cu Mirea: Iosif-Anghel, transformat prin ministeriala clasificare
intr'un fel de vagon mixt: jumitate clasa I-a
junetate clasa 2-a. Un fel de pldcintd, jumdtate cu carne, jumatate cu b.ranza...
Numirile se fac dupa vechinre, zise altul.Ba dupi greutatea... corporala, susline al treilea;
corporala" ? Da, poate... dar
-,,Creutatea
totu$. atunci ce te faci cu Sadoveanu ? Celor
100 k, de Sadoveanu nu le mai aiunge clasa
I-a, Li se cuvin6 un Bene Merenti qi mai mare
un Bene Merenti Vagon-Lits. $i atunci duiosul,
dar lAricul poef Stavri ce va cipiti ?-Trecerea
DAnbovilei, or, mai nemerit, RAsplata pentru
biserica, ca fiind de post,
T6ccre, D-lor, am aflat: briteriul ministerial
este elasticitatea coloanei vertebrale.

poate
Fire$te, fiecare din acesle ipoteze
-exBene Mede
promoliei
nri.u ,ln.iu din cazurite
perienti. nici una pe toate. Enigma perzista'
Misterul de la minister'
zista
-Dezesperdnd
ca prin simpl6 logice sA putern
deciserim.sd
anu tinisturiafuf taientometru, ne
Vai'
clasi{icator'
;;;;tet lnsuq ninistrului ln zidar' D-nia
pe Ootorf frlinittiu il deranjarim
de
sa ne declari ci nu are nici o cunogtinii
miniskul
n"*ltif"-". it.tlise. ,'E drept' adaose'
ci unii
auzind
dat'
monrent
ca la un

;;";i;i;t,
din
:;;;;;'l; ";ij artil{i pretind ca fac partefranoii.iii.

q""rl

: $coati

impresionista' $coala

cubisth 9i alte
..rr,'S*rf" nituralista, $coala
al
;;;, il lrezut de datoria mea' ministrul
pe
al"""i.rot' sa trimit sa le inspecteze si totul
ca
astfel
aflat
l"tL". fi bine, D-te, am
colindat Bu.J " *i".1*e i Inspectorii mei au
lntrebat biriarii'
;;;;ti;i au intreb;t politia, au putut
gisi nici
ioiri u iott in zf,dar': nu au cubista"'
nici
..S.luLu ttun.rri", nici ,,$coala
minciuni'
!
Numai
una
nici
..3.ouf^ *unti;i.1i",
o 16iu,a O. .., D-i meu, tlu va pot da.nici
Intreiloilt" utuptu clasificarii benemerenJilor'
p. t".t.tu.ul meu general, poate ca el"'
Uuli

La Secretarul general'
nu
DragA Doctore, regret, dtr ' personal
vorbeqti'
qti, ni,ni.- despre numiriie de cari imi

13

t2

Nu in{eleig insi mirarea D-tale. Te intrebi :

de ce Petra;cu, artist tle talent a capAtat nu_
mai clasa 2-a, pe c|.nd Serafinrescu, ar.tis ipsit
de talent, clasd I-a, $i te miri ? Apoi bine, doc_
tore, dacd Pi.traqcu are talent, ce-i mai trebue
decoralie ? $i nu vezi cat de nedrept ar fi ca
bietul Serafimescu si fie qi fAre talent gi fdr6 de_
cora.lie ? ! Gandesc, scumpe Doctorc, ca aces_
tea's sentimentele umanitare cari au conclus
pe
cari au facut clasificarea. Totuq, de
icei tlr
vret'sa
rnai pozitiv informat, treci la Directia
A. poate cA acolo...
*
Iata-ina 's ia Direcgia A.
Suntem, scumpe D-le doctor, cu totul streini-de nulririle pe cari ni le senrnalagi. Singu_
rrle. nullliri in ordinul Bene Merenti facute de
noi au fost numirile noastre. Vezi dar, numiri
absolut necriticabile. Restul nu ne privegte. Curn
qtii aci noi ne ocupam de invdtramant, nu avem
nimic a face cu literile, cu artele, cu inteligenla.

Pedagogia gerntalta a aratat...

Pedagogia gern'tana,.. brrr ! am ardtat, D-lui
Director, ci irrtlati ce voi avea cateva sApti_
mdni libere, voi trece
aflu parerea pedagogiei
"sA
gelrnane... Deocamdeta,
preocupat de teribilul

mister, an trecut la direcfia B.

:1.

Nu va putem da nici o deslusire, imi zise

Directolul Direcliei B. Nu facem noi nrmirile

Personal inse cred, D-le UrechiI, ci aveli dreptate: distribu(ia de Bene Merenti, agi cum se
iace, e o ru$ine. Se face in aiara de olice ordine ierarhici, in alare de otice consideratie de
vechime! lati, deexemplu, eu, I)irector, direcior de 20 de ani, $i bdgali bine de seama, in
aceasta lunga carierd n'anl scris nimic, n'am
lucrat nimic, n'am produs nimic, desfjd sa-mi
arltati un rand, unul ! nimic, ninic, tocnai ca
si nu poata fi controversi asupla meritelor
mele, ]limic. Ei bine, D-le, eu tollts llu am
Bene Merenti decdt clasa 2-a ! Ruqine. $i poate.
tuici pe acesta nu-l aveanl, de nu se tniqca
nevasta mea, mititica !
lncerca{i la directia 6-a, poate ca acolo...

Nici Direclia 6^a nu qtii nimic de numirile

iacute, $i nici Direclia 7-a qi nici Directria B-a
gi nici o Direclie.
Casa qcoalelor ranase inchisA, ca o adevArate cassa ce este. Casa bisericii iqi l6cu cruce
Si jura ca nu gtie nimic. Nimic Ia Contencios,
ninic la StatisticA, nimic la Contabilitate. Imi
mai rananea Registratura. Haide la Registratura,
ultima speranla.
Nu itim nimic, D-le Urechie.

- Vi rog, va conjur, sunteli ultima mea

speranta, cercetati, aduce!i-va aminte, nu ali
inregistrat cumva petilii de
ti$ti, muzican!i...

pt la scriitori,

ar-

,-15'-

14

. um nu, am inregistrat sute de petilii...

A ! in fine, voi afli
- Poetii
sa transforme in sonete, cir- D-luicereau
Ministru, pictorii ofereau si fac5.
culirile

cu cine o fi ?
- Oare
E cu D-l lonel Bratianu. Vine in toate
zilele sa-i ghiceasca de razboi.

portretul D-lui Ministru, sculptorji bustul D-lui

Ministru qi toli nn cereau dec6.t cAteva mii de
lei pentru racoperirea cheltuelilor, restul gratuit,, gratuit...
Dar petilii pentru a- cere Bene Merenti ?
- Nu
am pomenit. Am pomenit pentru a-l

reluza,,.

Oribili soarti !Misterul perzista. A$a dar nimene; nimene in tot ministerul nu $tie.cine face
promotia de Bene Merenti ! Nu cunoagte nimeni,

in tot Ministerul criteriul care prezidlt la clasificarea scriitorilor no$tri, artiStilor nostri. Tor-

turator rnister.
Ca sf, scap de groaznicul chin mi gindeam
la sinucidere, cumpArasem chiar Analele Academiei romAne, cind o ideee geniald... Birjar,
la Julia poloneza, vestita ghicitoare.
Iat6-ne. Pe zidul casei o nare tabli:
JULIA POLONEZA
Inspirata zeilor, eleua lui Mehmct Ali.
Foasli inlernd la Malemitale.
Spunc numerile. cigtigitoate la loterie.
Comori, boli, divofiuri, auotturi, tendeuuzuri.

Futnisoara Cufiii Regale.

An par/i Fnntez,

Pofti!i de a$teptati putin, conill

netul de consultatie.

in cabi-

Dupa o lunga a;teptare u$a cabinetului se

deschide: un miros de tAmaie, paciuli $i nAdu$eala rezbufneqte. Inspirata zeilor, eieva lui
Mehmet Ali, malestuos Paqe$te.
Am venit celebra Doarnna.'.
- Ticere,
qtiu tof. Asculta sa vezi cull]
ghicesc gi, inchizdnd ochii, inspirata zeilor coniinua astfel: Eqti de staturd mica, porti ochelari, nas potrivit, ochi potriviti, chelie potrivita.. EQti de sexul lnasculin-..
Inca, rAspunsei, nirat de toate cdte le
ghicise a$e de uqor. Da, toate sunt exacte, dar
am venit...
Lasd, Stiu tot. Asculti: vei face o cAlatorie. De nu vei fi sandtos, vei fi bolnav' Ai
muui dugrnani, dar qi prieteni' Unii ili vor riul,
ceilalti binele. Fereqte:te de unul lung, cu barbA
lunga, te pande$te cu o conferinta. Ai s6 primeqti o scrisoare. Ai sa-mi dai 20 de lei...
Aci ai scrintit-o. Dar ilustra matroand'
nu e vorba de mine, Altul e cazul pentru care
am recufs la qtiinta ta, la atta ta. Avem in
,tard o sumedenie de pictori, de sculptori, de
muzicaflti, toti lire$te geniaii, cd doar toli au
sAnge tricolor, nu se Etie insa prin ce minune
cAli-va din aceqti nepoti ai divului Traian qi
fii ai muzelor ramasesera inci nebenemerenta.ti'

16

17

De Pagti, zile in cari copila$ii capata ghetute

noi, copiii muzelor cepdtar6 medaliute gi decorAtele. NLr insi toti acelea$i. Unii capatara
Bene Merenti clasa I-a, altii clasa 2-a. Unti
Trecerea Dambovilei, alfii Risplata pentru bisericir. $i lumea s'a mirat de asemenea impartealA. Si lumea vrea sA Qtie care a fost norma
Ministrului cind lui Pitraqcu i-a dat clasa 2-a
pe cdnd lui Serafimescu clasa I-a. Si lumea vrea
sa ltie de ce calitatea I-a lui Iosif qi numai a
doua lui Anghel qi lumea vrea sA gtie de ce
Staicovici, bicalul, are Benemerenti $i literatul
Ranetti, nu, Si cate nu vrea sa $tie lumea.,.
$i am intrebat ministrul $i ministrrl nu a
qtiut; gi am ?ntrebat secretarul general qi secretarul general nu a Stiut, $i am intrebat tot
ministerul $i tol nrinisterul rni-a raspuns ca nu
qtie nimic. $i atunci am alergat la D-ta, la D-ta
inspirata zeilor, la D-ta vestita Julia poloneza,
$i-1i zic: lata Julio nu ne ldsa. Spune-ne care a
fost criteriul ministerial, lalico di-ne cheia misterului dela minister.
$i Jala Julia mi-a dat in cafea, mi-a dat in
ciocolati, mi-a dat in iaurt, mi-a dat chiar ln
bani,' in banii miei, vai, Si toiul a fost in zadar:
criteriul ministerial nici eleva lui Mehmet AIi
:ru I'a puiLrt afli !

;apte ambasadori, $apte consilii de administralie, Sapte cai de calerie, qapte biciclete, gapte'
cocole igi agteaptA rindul. Dar eu am iarba
fiarelor: o carte de recomandatie dela D-goara.
Mitza de Vagon-lits.
ln marea salA a muzeului sau, in mijloc, Conu
lancu, mai mult cu barbd de cat Co cioc, sta
in automobilul dArlit de M. S. Regele Carot.
Linga Conulancu; sub un glob de sticla,o perina de trasura, Ce o fi $i asta ? Escelenla sa
vede privirea mea interogatorie, se scoali, se
inclinA respectuos cetre perina de sub glob li
cu vocea-i impunitoare rostegte: Perina pe
care Augustul meu stipan !i-a pus Augustul

Birjar, la "Conu Iancu Xalinderu.

Salonul de aqteptare e plin. $apte minigtri,

Siru Fundament. $i dupir ce respectuos sarute

Perina, Esceienla sa l$i reia locul tntre cei doi
vAcsuitori cari li lustruiau celebra mustalA.
repede ce doreqti, sunt foarte
- Tinerespune
grabit.
$apte rendez-|ous-uri, lapte Consilii de
administra{ie, lapte sotietati...
ln doua cuvinte explical Escelenlei sale teribila enigmi.
mai semplu, tinere.
- Nirnic
Escelenla voastra a fnleles ?
- Eu anleleg tot, eu qtiu tot. AflA deci,
tinere, cA criteriul... crite.,. cri... cfi... hor... horr,..
Vai.ce flenoroc pe mine! cand si-mi spuntr,
Conu lancu a adormit.
Hor.,, Horr...
*

lr

l3

La Pink-ul *omAn.

Ali auzit, desigur, de D-l Pink, celebru prin

pilulele sale" Eqti anemic, D-l Pink ili ofera pi, iule sale. Eqti sangeros?, D-l Pink l{i oierh pilulele sale. Iti cade parul ? D-l Pink lti oferd
pilulele sale. Te strdnge gheata ? D-l Pink ili

ofera piluiele sale. Nu e boala, nu e bolnav care

sa rezisle pilulelor D-lui Pink' Cu faimoasele
oilule te vindeca de toate: de riic ca 9i de
(ie soacra D-l Pink estc
euturai, de holera ca $i
un on mare.
Multi vrerre o-l Pink a fost singurul renediu
universal, multa vrene D'l Pink a operat fara
concurent5. Astizi, ln Iine, lucrurile s'au schimbat : Romania este fericita lari care a dat na9tere rivalrflui D-lui Pink' Astazi, frati romani'
ouieln striqa cu tndndrie: aveln $i noi Pinkul
nostru, uraa, tralasca D-l Iorga, traiasca Pinkul
roman.

Pinkul roinAn este chiar superior Pinhului american, caci pe cand acesta se adreseazf, fizicului'
gtie tot' vin:
PinkulromAn, psihicului, Pinkul romAn
deci tot,conducetot, tot, tot, mai bine ca ori $i
romdcine.se intimpla cevi, se face cevi in lara
ori
logaritme
de
neasci ? Bal ori eclipsa, tabli
romAn
vilel cu cloui capete, irdatA Pinknl
"ni"
qi
confeclioneaza o piluli, pardon, un - articol

leacul, indrumarea, explicalia' Nu se

intampla nimic ? E la fel, Pinkul roman n-e prezinta toiug pilula sa' Rdnd pe rand, pilulele

,,ni"

dl

I)inkului ronan vindecarA, cenzuta[A,indrumaii,

or{aiizar5,, decretara, incurcard, exploatara,
inbiloqarA, ljteratura, politica, religia, moda,
patriotismul, spanachidismul, comer,tul, fiuantele,
biagageria, nlagistratura, astronomia, nloQitul,
sculp tura, piscicul tLlra, horticultura, maturitura,
iilologia, bucataria, jandarmeria, pinkul roman
se pricepela toate, rlregc roate, r.onduce toate,

incurci toate, exploateazi toate. Feriti-va de

contrafaceri, adev?iratele pilule pink nJ se gasesc decat la farmacizr ,,NeamLll. romanes c,,.
$i dacA El $tie tot, El $tie Si criteriul rni_
nisterului imi zisei eu. EI, tot EI, nLrnrai El o
sa deslege tortrlratoarea eniglna. La El ciecj.
imbracat in elegant costum nalional, cimaqd
cu qabacuri, izmenute cu bibilurj, incins ia cip
cu braul lui Iov, Pirikr_rl R.ominiei nA prini cl
.aceste crLvinie: Cine eqti tu r'nfinr normoloc
care ai indraznil sa rnrrerupi genialele mele
ginduri? Eqti tu Mihai Viteazut, eqti tu gtefan
eel Male 2
E$ri /u Donthita Smatd
A noaslri Jana Darci,
Tomnareca fecioar),
mea co-directoara.,

Neintrecut geniu al omerririi, vai, nu su t

Domni[a Smara qi nici lllacar Mihai Viteazul,
dar eniglna care ma lr:imanta nuniai Tu, mare
geniu, o poli deslegi qi deaceea Ia Tine venit-

am. Cu tolii ne intrebam care sa fi fostcriteriul

ministerului cand a clasificat scriitorii nogtri'
arti$tii no$tri in di{erite clase, ne intrebAm..'
Criteriul ministerului nu voi si-l $tiu, dar
iti dau pe al meu Si e destul : arti$tii, magistia!ii, moagele, scriitorii, militarii, veterinarii,
sacagiii, filologii, omenirea toata se imparte in
doui categorii: categoria celor cu talent 9i categoria celor IAra. Cu talent sunt toti aceia cari
mie se inchind..',ji(

Adio ori ce speranta. Nici El, El, care pe

toate le $tie, nu a putut si-mi dea criteriul
ministerial. Vino moarte, vino !

Deschid Analele Academiei, somnul de moarte

iati vine, vine repede, cind bchilor mei gata
sa se lnchida pe vecie, apare un tindr elegant'

Creionul intr'o mana, carnetul ln cealalta, aparatul fotografic in a treia, el imi striga:
Stai, doctore, stai, nu muri ca un simplu
client. Euili potdeslega enigma care te tortura,
eu iti not di Inisteriosul criteriu. Pentru mine
nu &iitu mister in strada Diaconeselor'
Cie eqti tu, tinere salvator?
- Eu
sunt reporterul modern Eu aflu tot'
vid tot, miros tot, fotografiez tot, Qi la nevoie
invent tot.
Ai vrut se alli pe ce s'a bazat Ministerul
Instructiunii cind a clasificat scriitorii nogtri'
artigtii noqtri 5i n'ai Putut afli'

- Nu, vai ! Ministrul nu o Etie, Secretarul

gcneral nu o gtie, nu o ftiu Directiile, nu o
ptie Casa $coalelor,-nu o Stie Casa Bisericii,
nu o Stie Registtatura, nimeni nu o gtie in Minister.
Eroare, doctore, eroare, o Stie...
-*

? Cine ?
O qtie acela care in Milister ia-ce promoliile de Bene Merenti.
Dar cine? Cine? Te conjur pe ce ai mai
scump, pe leafa ta, pe capul Snarei, spune odatd cine e genialul literat, cine e eminefltul
critic care face clasificarea, care decide proCine

motia, cine

? Portarul,
- Cine
Portarul ? Por-ta-rul ? ?
-.- Porlarul, da portarul Ministelului.
Portarul

!l

Aga,dar genialul iiterat, enrinentul

critic care clasifich scriitolii nogtri, artiqtil

nogtri, care decide promoiia cle Bene Merenti
este portarul ministerului I Ma pregAtean sa
legin, dar mi gdndi cA mai bine si alerg la
minister.

*
Am venit, D-le Portar...
- Nu
sunt portar, srtnt Directorul deschiderii
portilor...
'
- Domnule por... pardon, D-le DirectorQl
deschiderii por!ilor, ag dori, zisei, aritindu-i
diplomatic o piesa, ai doli D-le por... director

2:l

si

aflu cine din minister face numirile dd Bene

Merenti.

Nimic

mirile.

rhai semplu.

Eu, b-le, eu fac nu-

nu se poate. D-ta
- Taci,
mirile
de Bene Merenti ?

D-ta faci nu-

Pa crucea mea.
Grea insd.rcinare, D-le Portar. Greu sd.
judeci cui sE dai clasa I-a !i cui a 2-a qi cui
sa nu dai. Greu.
Portarul pufni de rds. Ce grel D-le. Nimic

,-

rrrai,semplu.

a$i, cum ?
- E,
Ioit'aSa : Am doui
bilelele cu fel de fel de

saculete, intr'unul pun

nuine de prin sazete.
ln celalall purl biletelele cu lozul, adic6tele cu
dicora{ia: Bene.-&lerenti clasul I-i, Bene Merenti
clasul al doilea, Rasplata pentru Biserici, Me_
dalia de Barbatie, de toate. De doua ori pean,
vinc ortlin de sus sa scot 2
-3 miide dicoraji, Si-l
scot. Dintr'Ltn sac trag un nume,.din cellait nevasta mea trage lozuJ, adjcdtelea dicoralia qi
gataa. Serrrp Irr, D-lc.
Cat se poate.
--,- laca, un parexamp, sA zicem ca Donr Menistru rni-a telefo[at; Hilo, hilo... pe mine mA
ch.iami Dumitru, tla Dom Menistru lmi zice
Hhlo..., gust... E, hilo portar, scoate doi clicorati,
infcles, siru-mdna, zic eu.
- Am poftim
Acum,
rlomnule doctor de-mi ajute

sd-i scot. IacA eu iau saculetul iu numele, ia

D-ta pe cel cu Iozurile, cu dicoraliile... a$aa...
Incepe D-ta, trage un bilet.
Adici de ce nu, zic eu. Bag m{na in sac,
scot un bilet: Bene Merenti,.clasa 3-a.
- Acir eu, zice portarul Si scuate un bilet :
Mi... Mi,.. Mihail I... Iminescu. Care va-zicd Mihalache iminescu capata Bene Merenti clasa
3-a. $i gata unu.
Acu al doilea. Scoate lozirl.
-- Poftim. Bene Mernti clasa I-a.
Acll eu, zice portarul, si vedem cui 3...
Si... Si... Snrara.
E. vizuqi ?
Minunat nene HAlo, astr, nene Dumitre,

minunat.

Eu le vad baiat h[n, fiposta D-l Portar,

di Criciun te scot Parol de scot
($i ir)linzind ma a) pa viitorul tneu {e sCot, te
sa Qtii ca

scot clasul I.
+

M'a scos, dar a gre$it Iozul: m'a

dolie ju bilari.

scos. r\,{e-

PANSEURI MAI MULT SAU MAI

PUTTN ORTCTNALE
Numai cand soarele apune, se vad stelele.
+

Nimic nu se g6se$te mai uqor ca o femee

pierdute.

Socialdemocratii au uni nea liberA, noi avem

Tango-ul, tot noi mai expeditivi.

Numai frecuentAnd ,,rnondul,, vezi cate ravalAcu t Iiloxera!

gii a

d.

O stea care cade, se

cade, se aprin de.

stinge; o femeie care

Cocogul cant6, giina ouA.

Fii

gAina, femee

ronrdna.

Crucea are doui brale de cari la nevoie se

te poli agata,*sau spAnzuri.
',1
Cdnd eqti jos, uitA-te sus; c6.nd eqti sus,.ui-

ta-te

ios.

Femeea este

,.

o {ereastri. deschisA spre pa-

radis. Numai cA pe mulli ii apuc6 junghiLii cdnd

stau la fereastri.
*

Dracul cdnd imbatraneste se face dalna ortodoxa.

GREVA SARACILOR
O gravd $tire turbure societAlile noastre cele
mai filantropice: SAracii din Capitaii au votat
greya generala!,,Obolul",,,Furnica,,,,,Musca,,
au rdmas trAsnite:,,Matetna',,,,Leagdnul,,,
,,Maso de n00pte" li-av concediat doicile: Policlinicele's deqarte : ,,Fenteete romdne" au I Amas
goale ! ,,Sapa plpulard",,,Pdinea zilnicd',, ,,Sarea amard." au suspendat distribfiia; ,,Crucea
Ro$ie" a ingalbenit i ,,Vatfa luminoosti', a deschis o noui subscrip!ie ; ,,Prinlesa Maria,,,
,'Regina Elisaveta", ,,Doamna Smara,, Si-au amanat balurile ; ,,Academia rorndnd', este in catalepsie ! Greva seracilor romdni a cAzLlt ca un
trisnet ln s6nul numeroaselor noastre societati
ultra-qic qi ultra-filantropice. ,,Fichu nltre cotitlon" at li exclamat prezidenta societetii ,,Economia casei", iar Capqa a primit ordin sa nu
mai prepare banchetul societdlii ,,Ciorba sdracului". Situatia e gravi. In adevAr, greva saracului rom6.n peticliteazd inseqi existenla nume=
roaselor noastre societati de binefacere, existenla acestora fiind strans legatA. de complezenla domnilor sdraci. $i ce rugine pentru Romania daci, pentru a satisface apetiturile filan-

26
27

tropice qi danlatoare ale femeei romdne, am fi

nevoili si comandim in stldinAtate siracii
nostri !
Doritor sa dau cilitorilol mei date precise
asupra grevei, jata-mA in Calea Victoriei i8 bis,
la sedinl ,,Societdlii saraci!or romdni". S. S. R.
cu intentia de-a jnterviewa pe d^ NiculescuNic. preqedintele acesteia.
,,D-l Pregedinte este foarte ocupat,,, spuse
feciorul. A lost insa destul sa arat calitaiea
mea de reporter'eleclric pentrLl a ti imecliat
intfodus. Nn e timpul acum sA descriu cn cit

gust societAtile,,TesAtoarea,,,,,Furnica., !i

,,Arta romen6" au decorat saloanele S. S, R.

Nu pot insd trece firi sd sennalez adnirabileie
peiragii lucrate de seclia de pictura a .,Vctrei
luminoase". La elegantul sau birorl (opera a
societatii ,,Arla ln penitenciorc',) D. Preqedinte
scrie. In fata sa o pretioash fotografie a M. S.
Regina Elisaveta. totogralie pc care cjtesc: .,Va
multumesc, din suflet, penlru sprijinul pe care
Societatea Siracilor rondni il c{i Vetrei Lunin oase ",
Aq dori sd aflu, d-le Preiqedinte, cauza
pentru carc saracii romani s'au plls in greva.
E foarte simplu, doilnul meu, sArdcii romani au decretat greva din cattza surmenagiului
la care sunt supugi de numeroasele societiji
de binelacere cari traiesc pe urfla lol. Din

pricina acestora, neierilul sarac rolnan nu mai

are azi un moment de rcpaos, un rnomenl de
Iiberlate. Azi, noi, saracii romiini, nu mai avem
liniQte, nu mai avem copil, nu mai avenl nevasta, nu mai avem lamilie! Judeci, Domnule:
de abia nAscut, copilul nostru ne este disputat
de numeroase societati. Leaginul, Materna,
Scufi{a, ZAnele,. Scutica, se bat pe el. Situalie
delicata: il dai la Leagar, te persecutl liberaiii,
il dai la Materna, nemultrume$ti pe consel vatori.
Personal nu am a nA plange: gralie fecunditilii doarnnei Niculescu-Nic ant putut satisface
cererile diferitelor societAti cari se ocupd cu
cre${erea copiilor saraci. lJ.ta scrisoarea pecare
o prirriii chiar ae urn dela o noua asernenea socielatc:
,,

Domn4le

diinte,

{n semn cle recunostinld pentru copilul pe

cqre.ali bii!evoit a ni-l lncredinld, societqtea noastrd v'a votat o pensie lunard. de 200 lei.
Ne mdgulim cd Si in viitor teli da preferinld
litrcrii n,t0slre socieloli.
Primili, domnuLe pd.rinte, asigurarea lnaltei
noa slrt r onstd erat ii".
Esmeralda Po pescu
Prezidenta societalii ,,Buricul romAn t.

lata, d-le, cn ce mijloace ni se rapesc copii

noitri. $i tot ala pAtim cu soliile noastre. ,,Cul-

tura femeei", ,,Sprijinul", ,,MoaSa romdnd", ,,Cdminul cocotetor", etc., etc. ni le pindesc. De
trei zile n'am vdzLtt pe d-na Niculescu-Nic,
,atAt este de filantroPata I
Ctrt pentru noi, bieli bArbati, sdraci romani,
.e oribil : numeroasele societAti filantropice nu
ne lasA un monent liber. De dimineali 9i pini
seara suntem acaparali. Aqi ca fale de numeroasele cereri ale acestor societAti, a!n fost nevoili si impirlim sarcina slracilor ronrAni:Am
fecut dilerite echipe. Una pentru ,,PAinea zilnicd,", alta pentru ,,Azilul de noapte", o a 3-a
pentru Restaurantul vegetarian, etc., etc' FAcusem o echipi qi pentru Scoala de nlenaj'
$tili ce la acea qcoali june donniqoare i5i incearcA talentele fiJantropo - culinare. Echipa
noastrd avea ca sarcina sa consume ptodusele
crudelor domniqoare. Ei bine, d-le reporter'
.mortalitatea a lost atat de mare...
Soneria telefonului intrerupse. pe d-nul pregedinre.

romini ? Prea
- AlO, Ald, Cine ? Academia
bine. Cum ? Sd trimitem auditori pentru qedin(a
publici? Da, se poate, 3lei de persoani, patru
dacA doritri,,Aplauze in delung repetate".
Ali auzit, d-le repotter, nu nurnai bie!ii noi,
saracii ronani satisfacem toate necesitAtile societatilor filantropice, dar tot noi populan gedinlele Academiei, noi primim cu ,,mal e entuziasm'r pe Majestalile noastre la qare' noi s[n-

tetn,,poporul care aclamd"., noi aparim ,,fralii

no$tri" noi, mereu noi, Nu zic, srntem bine
plAti!i, dar prea multa muncA, sunteln surmenati. Surmenagiul, iatA cauza grevei 9i greva
noastra nu va inceta pAnd ce nu vom fi redu's
la 8, orele de filantropare. Rcstul si fim liberiO adresa urgenta de la Vatra luminoasi,
D-le Preqedinte, zice feciorul, intrdnd.
pregedinte
-citlA,: iatA, o ltireplecLrta, zise d-l
$i

Domnule Pertsiorur,
Cum, d-voastri, pensionar al Vetrei iu-.

minoase

Da, rispunse, cu modestie gi inchizAnd

ochii, d-l pre$edinte. Da, ani Iost nunit orb.'.
onoriiic"

Domnule Pensio n ar,

Sunteli rugat sd luali parte la serata oferitd
de Votrs luminoasd ptatejallt7t sai. Program:
Producliuni cinematogralice.
..

or

UN SFAT PE ZI

..\'rtli sd t,d ldsafi. de tutun ? Iatd un procetltu sigur, zice,,SIatsl"i Funali tn fiecate zio
lt.!,iri mai pulin ca de obicei. Va teni ostJel o

irt care rut ti se cuvine nici una, Continuali

a nu furttii Si cu siguranld teli scdpti de

trs/.lcl
Lumea cunoaqte sacrificijle continue pe cari Minerva Ie {ace pentru a putea satisface, cll o ora
qi un sfert mai nainte, curiozitatea lectorilor sai:
maqini rotative, l eporteri electrici, redactori automati, colaboratori scdiclaji in aur (de cend scrie
la Minerva, D-rul Urechid nu s'a rrrai dat jos
din tranvai !) telegraf Itrri sdrmd, vlnzdtori flri ghete, autonlobil de o hergelie putere, 020
kiloqr. colaboratori literari.. ce n'are Minerva? I
Ce? - Nu va bateli capul, lectori, v'o spun gu,
n'are ,,Un sfat pe zi", rubrici care a ajutat
atat de puternic la sriccesul altor gazele Universale. Regretabila lacuna: qtili cu tolii c?te
prelioase invataminte, cdt lolos practic tragem
din acel modest ,,s/oi" zilnic. Lector asiduu
al sau, ii datoreSc cea mai lnare parte din vastarni eruditiune. Zilnicul sfat m'a invAlat, cunl
sa cresc paduchii de lemn (combustibil atat de
prdlios) gi;cum sA starpesc creditorii, el mi-a
dat reteta unei ape infailibile pentru a face sd
cadi pirul (adevirul e ca ,,sfatul' o recomandi
pentru a-l facb sa creascd), lui in fine, ii datoresc fericirea de a nu mai fumir. Etern va ramane
gravat in carnetul meu miraculosul ,,sfat" gratie
cdruia am scApat de fumat.

zi"

esle o vastd enciclopedie,

ste lar"orsse-lll sdracului. Colecliondnd zi cu zi
prcgioasa rubrica am allat !i ,,Cum se fabrica
cconomic braga", ii ,,Culr poli deveni mitropolit",
lLur aflat ;i facerea sarmalelor de post gi leacul
carrcerului. E iabuloasd qtiinta celui care ledactcaza aceasti rubrica. El qiie tot, tot qi chiar'
.sj restul. El ni'a invdlat- in mod cat se poate
tLe practic, de ugor, ,,Cum putem deosebi boabele de diamant de boabele de nlazare verde",
,,Cum putem scoate petele de pe o hainii" ori
ccle de pe onoarea unei doilnigoare, ,,Cum ne
puteln plocura ieftin o ghilotina", ,,Cumputem
'face
din carne de porc lnilel de vitel", ,,Ce a
rpus d-na de Sivigrti drpA nloartea sa", ,,Cum
putem face dulcea{a de chitra {ara chitra", ,,Cum
putem lace copii geIreni...
,,Minerva", dorind sa complecteze rubricile
sale, s'a adresat subsemnatului qi subsemnatul,
sedus de puugile cu aur oferite de administratie,
a promis sA redacteze ,,.Un sfat pe zi". lncepem clriar de astazi, cu mai multe sfaturi, pentru a ne pune la curent.

,(ln

sfat pe

32
33

Cum putem scoate petele depe o haind neagrd?

Pentru a scoatepetele de pe o haini. neagrS,
ludm o foarfecl ascutrita $i tAiem jur lnprejur

bucata patatA.
N.B. Teiali cu bigare de sealna pentru a nu
scoate cumva gi din partea nep?itata.

pulew cuuoarsle ottdle proaspele? _ Se

pentru sdnatatea

llie c6t de importanl este

de

Cum putem deosebl ciupetcile bune de cele rele ?

lei ciupercile, le cureJi, le tai buca!ele, le

dai sare, le gAte$ti. Cind sunt gata trimeli o
farfurie soacrei.d-tale. Daca 24 ore dupa ce
le-a mdncat, moare, e semn ca ciupercile nu
au fost de cele bune. E deci mai prudent sa
nu mancali din

baia este prea fierbinte

copilul in baie, dacA devine rosu

,.,i
tare
e
semn postiv cA baia e prea fier_
{il}i
l)i le. Mai punefi deci apa rece.
()ttn.t

,!

Dacd ureli sd nu aveli nicildatd durere

dinli purtati numai dinli artiJiciali.

lr.rrrrorrretru, dacd
Ir;r1'rLli repede

.ele.

Cum scoatem petele de rugind de pe o batistd?

patata intr'un amestec ficut
- Muiali batista
din un sfert de apa cu piatra acra $i trei sferturi cerneala neagra, Lasali batista 24 ore in
acest amestec. Dacd. cernealo a fost de bund
calitate cu siguranta ce nu se va mai vedea
pata de rugina.
*

In multe menajuri lipsesc termometrele de

baie. Iata un mijloc simplu pentru a afli, fara

noasira cunoagterea oualor proaspete. De aceea

rrrleroase sunt nijloacele indicate pentru a

;Ljunge la acest rezultat. Dintre toate insd,
cel
rrrai sigur $i nai practic rdmine tot acel des_

coperit de noi : Spargefi pe rand ouaje. Miro_

:;ilile, Cele cari t tt un tiyos urtit nw sunl

/'t oJ.sl'elf.

Mai bine e deci ca pe

a!i. s

cumpir

acestea se nu Ie

I.ttd, pentru gbspadine, o et:ccleutd t ctetd. atti_

Lua(i 2 kilo lniez de painc,
un kiio lapie,
un kilo unt de lemn.
Frecati panA obtineli o pastA aiba uniformi.
ColoraJi apoi cu o linguri[d de vacs de hrwd
calitate, Add,ogali o coada de sardea cle lissa.
Veli ob{ine astfel o escelentb. *satatd de icye>

.tari:

Oud Ia frigare.
Voltaire iubei foarte mult
ouale Ia,.frigare, $i-avea dreptate, as e! prepa_
raie oudle sunt delicioase. La noi ^-sd pujine

gospodine $tiu sa le reu$easca. $i cu to4te

icestea nimic mai uqor, daca veti urmi. lntocmai sfatul nostru: dupa ce ai scos oul din
ghioace il introduci intrlo {rigare bine unsA,
ipoi invirteqti cleasupra unui foc viu' Daca,
qli
cumva, oul c:ide din lrigate e se xn cd' iab
Reincepe!i'
iuud.rtit cl.esl'ul cle repede frigarea.

'pana veli

reu$i.

Citeant aceste inlelepte sfaturi amicului nleu

'Iodoform. Dupi ce ma felicitA pentru partea
atit de practica a lor, anicul lodoform imi
21ss; .Bine e, frate.Urechi6, ca de acun inainte Minerva va avei .Un sfat pe zi", dar
mai imporiant er), crbd, sa unrpleli o aita lacund

!9

O alta lacuna, frate Iodoform, esclamai eu,

gi pdrul lni se zbarli ai rar ca al lui Delavfancea,

rubrica nodei, nenorocitule, unde

e?-nMotlo,,
Uitata-i cA mocla, - a tot puternica moda
in toate manifestaliile vielii ?
se amesteca azi

-De la moaqd, la Belu sirniem sclavii

ei. fruncii
ca
anul
tlecut
lung
mai
mult
buricul
poartA azi
denlodat'
cu
totul
acum
qi dricut din 1900 este
Moda comancli lui Petre cum sa se imbr&ce
gi Milei cum si se dezbrace, moda'.'
Nu qtiu ce o mai fi spus amicul meu cici,

:;rrpr:L-convins.de spusele sale, am sirit repede

rr qalo$ii mei cu motor qi, cu o iutealA mai
rrrrrc chiar ca aceea cu care parlamentul voI t:itzi birwi, me repezii in braJele Doamnei Monlir[tintear]u, celebra patroani dela,, Maison Miuty,
robcs et frou-frou.s".
'- Arn venit sd vA iItervievez,..
Numai... o[ta, n)atul a doamna.
...relativ la moda sezonului viitor. Minerva
- sd spuna lectorilor sAi cum se vor dezbrace
(loreqte
elegantele noastre. D-na Montarginteanu bine
voi sa redacteze srmdtoarea notA, foarte misierioasa pentru nine. Poate d-trd si pricepeti

cevi.
"Se va fu.rti wult taicr ii toalut i, t*epcleSi.n gi
lusaruri cu, jabotuti, lliseuri Si greloturi de sulaSnri. Grilopu/ ta Jt ittlocnit pri,r .-,riasie, ro-.canlarid ;i bll-lmreru. Mdneco, u.;or bnfantald.
Si picheotd, se ua 1:ttrli. la sqsale: tqtia ta srrblioa{d, spatele iu fald.. Dawela nu xot, mai aleit
lt ott-tt ou,ri,,
* Pecat.

Dar fasonrrl rochiilor va continui a fi tot

aqa de indiscret?
- Nici de cun, rochiile vor fj numai demiajustate.

36

Iattr modelul

ULTIMA ORA
DOCUMENTE DIN RAZBOI

Viena (oficial,d).
In Gali[ia situalia artnalelor auslro-ungare -este spleudl.dd, Du.pd wari
sforldri am reusit sd alrage t pe rusi in Lewberg.

*
Viena (urgenti).
Conform planului nostru
strategic, inamicul -inainteazA regula t.

:
-

Doamnele sunt incantate.

D'apoi barbalii l

Badapesta, 21 Sept.
Cu loate sforldrile
iria$e ale inawicului, el- n a paktl irupiedicii.
tictorioasa rctragere a armatelor oastre. AuAulul lrtpelor noaslye esle titanic.
In cel mu.ll lrei r,ile ele uor fi la Badapesta,
(K, K, Bureau).
Vieua, 25 Se!t., orete t 6,30.
ina- Arnnta
care i.mltresoard Prstnsl uu
a pwlul impied.icd. freqfieutele eSiri ale a%ndlelor i4oastre i
d.ilt contra.
(I{. I{. Bureau).
tr,ticd,

Viena (urgenl,i).
d.e nwueroasd a fos!
- ASit,uoaslre
prada lwald de arfllalele
in glorioasele

lor retraget'i iucAt ntLnaai azi s'& ler$ninal i11I)entdriarea ei. Pe lAvgd cele 60 de tnii de hL'
nuri, ar:to t tqi lual ,i 21 Dleagno tlmri abandonate de inatuc pe deaiurile celdlii.
(Bluffbureau\'

SUS $ORTUL

Contrariu afirmatiunilor
nici ut't picior de
noqtri,
dulmanii
de
niscocile
nostru.
in
spatele
rus nu se mai alld

Multa vreme Administra!ia Domeniilor CoIoanei a detinut recordul circulArilor. lmpins de

nrarea sa solicitudine pentru taranul roman, d-l
L Kalenderu nu lasi si treaci nici cea mai
rlici intimplare {ArA a trimite acestuia o circulari plind de povetre mdntuitoare. Din aces-'
tea taranul romAn invdtd $i cultura macaroanelor Ei aceea a ol'ezirlui cu lapte qi tot acestea
rAspendira 1a sate Si teatrul Ei alifia vdnitd,
$i d-l Haret se perpelea in ghiarele invidiei :
Ministerul instructiunii publice lamasese in
urma cu 18 kilometri de circular6 I O idee geniaii ii asig[ri insa o revanEi eclatanta asupra A. D. C.
Ministerul instrucliunii publice puse in vederea d-lor inspectori qi sub inspectori cdt qi
a d-lor directori, supra gi sub, ai invdtanantului, ci a instituit o prirni de 50 lei pentru
kgr. de circulAri. Scurt timp dupa luarea acestei hotAriri vagoane de cilculari se abaturi pe
capul corpuLui didactic. Profesorii aflard astfel
cite virgule pot pune la o paginA 9i cdte bucili de zahdr la o cafea; care este cernealacu care vor trebui si semneze in
singura

Budapesta, 3 Oct.

Majestatea sa impiratul
Viena, 25 Sept'
Franz Iosef a trimis' M. S. Wilhelm urmatoarea
telegrani: .la-i dupi mine cd-i omor'.

Berlin (oficiala). - Statul major a fost pus

in cruda necesitate sA bombardeze turnul catedralei din Reins, deoarece francezii instalaserA in acel turn numeroase baterii de asediu
Intreaga lurne civilizatd condamnd purtarea
(Volffbureau)'
Franlei.

Berlin, (oticiaia).- Statul tnajor e acrlm ocupat cu inventariarea imensei prade de risbolu, cucerit6 in ultimele sate franceze ocupate
de armatele germane. An luat 2 tunuri, T pu$ti'
4000 .giini $i peste 2000 porte-monnaie-uri"
Gold mit uns.

4l

condici

qi

care purgativ intruneqte cerin!ele

- germane, firefte. Nenumerate circulari reu$ira sii reguleze intreaga activitate
a protesorilor, activitate Ecolari gi extia qcoAard, diurnl, nocturnA qi W. C, zisti.
Un singur pltncf ramasese necircularizat:
Costumul. Lacuna a disparut. prin circuiara
N-rul 89705499725 Ministerul a decretat por_
tul gor{ului obligator pentru institutoare. lati
texlul circuli.rii : ".litnisterwl crede de nruiin(d
sd. alragd. alealia d-uelor instiluloare, cu privire
Io rtlililalea ptwlirii Sorlnlui . "
$i, dupA ce a <atros &tenNi& cu privire 1a..,,
al instrucliei Minister continui aratand toate
pedagogiei,

binefacerile $ortutu i :
aEL nenajeazat imbrdcdruinlea, ferind-o de
praful de cret,i 5t de celelalle tnnrddlii d.in clas",
Si o crutd totdeodatd,.
Cine, dupi aceasta elocventa circulara, se va
putea iridoi de binefacerile qorlului ? Vedeli: el
nu numai ca <menajeaza imbracamintea, dar
gi <o eru!6 totdeodati, ! Fireqte cA daca acest
fapt extraordinar nu ne-ar fi afirmat de insa$
cir.culara ministeriali noi nu ['am putea crede.

9i

in ca...

Agadar gorlul *qi menajeazi Si cru!6, (totdeodata) irlbracimintea de praful de creta Si.
de alte .rnurd,i.rii din clasi'. Fara a inziste
asupra celorlalte
"wurddrii, - ce vretri, bietii
copilaSi... erilotiunea... braga... vom caute sa

in relief distractiva. hotarire a ministerrrlri de a controli ilnbracdmintea lntrgului

(.orp al institutoarelor, lntregului corp didactic
chiar, qortul nefiind, spefAm, dec6t un fericit
lrrurcnt

inceput. Ce perspective parfumate pentru d-nii

controlori !
Urmdnd principiul stabilit, fiecare mernbru
irl corpului didactic va trebui sa poarte
lun coslum id raport, fireqte, cu specialitatea
sa. Nimic mai logic ca d, dr. Dreghiescu, profesor de obstetrici, sA se prezinte audiiorului
intr'o elegantd rochie de moa$l, iar d-l Burileanu, distinsul elenisf, cu o frumoase fustaneli.
Mor de neribdare sa vad pe d-l Pompiliu Eliade
piruelind gratios ln balerini, Sunt insa sigur
c6 suceesul cel mai mare il va avea tot fecundul nostru profesor de isiorie, d-l N. Ibrga,
proprietarul lirmei : La adextdralul ualionaltsm
noltondl.
Catedra sa nalionale, sentimentele sale tricolore, ii dau tot dreptul, ba ii impun chiar
datoria, sl profeseze in costum nalional. $i va
fi o zi mare pentru tot rom6.nul verde, verde,
dar totug tricolor, ziua in care d-l Nicolae,\ ga1.
va urci treptele catedrei universitare or acelea
ale ttibunei parlamentare imbracat in elegante
izmenute olten eQti.
Dar daci Ministerul Instructiei di asemenea
circuleri, ce rost mai au scriitorii nogtri comici ?

DomniSoarc (continuA cu dereticarea sertarului).

Subsemnatul (cu sfiala omului care indrizrreqte sE turbure o domniqoari. telegrafo-pogtale):
Vi 169, do;nniqoari," ai dori cirli pogtale, 4O
de carti po$tale.,.
Domnisoara (supirata de indrizneala moji-

IDEILE LUI DOM'$EF

Comedie tragici intr'un act.
Scena reprezintl biuroul telegrafo-pottal de

laFinalte,

"vinzirii de mirci, cxrti postale, mandate4 tlc,Murddria obisnuiti acestor localuri. - Caldure tropicali.ghifetul

Duhoare factoro.postalr,

PERSOANELE

O .domniioard,, mai spoitA ca un lazarel

de holerici, funclioneazi la ghiget.
Dom'Sef, studiazA zborul unei mugte.
Sabsemnatul alteaptA, inpreuni cu alli nu.
merogi muritori, in fata ghi;etului.
La ridicarea cortinei.domnigoara, pritocegte,
tacticos, un teanc de scrisori. Dupi ce a ispravit pritocul de sus in jos, reincepe operalia,
de jos in sus. Trec 5,6, trec 8, trec 10 minute.
Publicr.rl ofteazS, spfijinindu-se cdnd pe un
picior, cdnd pe altul.
"DomniSoara'

a isprdvit pritocul. Acura

"donrnigoara, atanieaza in sertar...

Subsemnatul (cu sliala comandata d6 situalie.):
DotlrligoarA, vd rog, aq dori cArli postale, 40
carti poQtale ').
1) Scena s'a petrecut inaintea rizboiului, lnaintea deci alipsei d api, de aer, de carti poitale, de toate.

cului, scurt, IdrA a arunca mecar o privire

spre ghiqet) : La tutrrngerie.
Subsemnatul. Mersi, nu lurnez. Domniqoari
va rog se-mi dati 40 carti po$tale.
Domnisoara (privind fioros spre ghiget) .La
tu-tun-ge-rie,.
SubsemnatuL Bine, domni$oard,

aci stA scris

de mArci, cArti po$tale,.., va rog sa-

"vdnzare
mi dali 40.
Domnisoari. .N'auzi, d-le, la lutungerie. Eu
vdnd una- doui, nu-Ji dau 40. Du-te la tutungerie,.

Subsemnatul, Bine, d-qoari, aci e biurou

poStal, aci e pldvdlia statului pentru vanzare
de carli postale, se poate se refuzati se-mi
vindeli 40, sub pretext ca cer prea multe? Cu
atat mai bine pentru stat, dacA...
Donnisoara (ddnd semne de extrerna exasperare, trante$te teancul de scrisori pritocite)'
Dom'Sef. Ce e, domniqoard, ce vrea .ala'?
Domnisoara. *Auzi, dom'le qef, pretinde s6-i
daLr 40 de carti poftale" !
Dom'Sef , Cdil? t
'; Domni$oara, 40 !

Dom'sef (cu o privi.re de buldog constipat)

40 ! Patru zeci de carli pogtale? ! La tutungerie,
.dom'le

!,

Subsemnatul. Cum, domnule, md trimili'la

tutungerie cand aci e birou poqtal ? Nu vrei
si-mi. vinzi 40 de cdrti poqtale?

Dom'gef. .Fireqte cA nu. Care va sA zici

dacA i-o veni unui nebun grstul si-mi cumpere
o sutA de c5rti po$tale, eu s6-i le dau? hzii ?!
Si stau eu sa numar, hai?!, (9i ldom'qef, ramdne ca o baleni fala de o ecualie de gradul al
doilea).
Subsemnatul. Daci !i le pliteqte...
Dom'Sef. *Qi apoi de unde qtiu eu ce vrei d-ta
s[ faci cu ele, poate d-ta vrei si faci speculi".
Subsemnatul (gata sa leqin fald de genialita1ea lui dom'Eef). Domnule qef n'am vreme gi
nu vreau sA discut cu d-ta, te intreb, pentru
ultima ori imi dai ori nu 40 de carli pogtale ?
DomniSoaro.. . He, domnule Jii politicos cu
dom'qef, unde te trezegti ?'
Subsemnatul. Alba domnigoarA, asta e o
impertinentd.
Dom'Sef. " Te dau afard, te dau afar6, dom'le l"
Subsemnatul. Mi voi pl6nge qi eu amicului
'Cosdcescu, Directorul Pogtelor cA m'ati dat
afarA pentru ca am avut indrdzneala sA cer,
la un birou pogtal, 40 de carli po$tale !
Dom'Sef. Bine domnule... hm... cunoa$teti pe
D-l Director... hm, dar dacE toatA lurnea"atr

j
I

l
':1

cere 40 de carli po$tale... Bine domnule daca"

cunoa$teti pe.... hm... hm, infelege!i... In line,
dacA sustineli ci vd trebuie... va rog luati loc...
Si cum ma intorceam acasa, cu pachetul de
po;tale, n]i se f6cir lunind in stramta-nli nlinte
de contribuabil romAn. Auzi, obrAznicie, dttzi
naivitate ! Sd ceri la un birou pogtal sa-!i
vindi 40 de carli poqtale, agi deodatA' fAra
cea rrlai mica recomandatie ! Bine zicea "dom'$ef",
genialui dom'gef : {Poate d-ta vrei sA faci speculi cu ele" l FireSte, le iei cu 5 parale qi lei
vinzi crt un franc-doi bucata ! Poate qi un pol,
dar vezi ci domnul gef a mirosit gheqeftul.

Unrr-i do rir'se i !
Auzi 40 de cdrti po$tale, dar bine, cum zicea
domnul $ef, genialul dom'qef, dar dacd "vine
un nebun ;i-mi cere o suta, eu sa i le dau'.
hai?' - Nebunul tot nebun ! Dar ce e Statul
m6 ? Dar ce e don]nul $ef, ma, sluga ta, sa
tot numere la carli poqtate pentru gustul tau.
Deabia a incropit o mie, doua $i tu; parlitule'.
sa-i le cumperi ? Marg ola tutungerie>.
Ah, domnule qef, domnule gef, iarti indrazneala ntea .rte a'Ji fi turburat qefeasca-li digestiune. Ma recunosc culpabil, cu atat lnai
culpabil, cu cAt acum ini vin in minte Si alte
intimpliri cari ar ti trebuit sa-mi serveasci
de lecjie. Inchipueqte-Ji, donnule gef, ci un
bun prieten al meu, doctor in medicina, se
cluce la gara de Nord si ceara un vagon pentru

11

46

a-qi transporte automobilul. Gralie.a v,ro zece

consultalii date d lor hamali, d-lor gefi qi sub_
Sefi de birou, obtine, in fine, favoaiea sa i se
transporte automobilul, plus favoarea se pleteasca o suma bunicica.
. Mirat de dificultafjle intampinate, leri nainte
de razboi) intreaba-sfios, de ce e agi de greu...
Apoi, sa vedeti, d-le doctor, daci ar fi.
- uqor,
mai
ar'cere toati lumea...
Ar cere, ii ar plati, Statul ar incasa....
- Ar incasir, da, dar intelege[i
ce greu ar
^.
tr...- atatea cereri... pentru noi... adio Iini$tea...
Vorba d-tale, clomnule qef, *daca vine un
nebun qi'mi eere o suta ? l,
$i mai avuseseln inca o Ieclie, qefule genial !
Inchiprregte-[i ea, oclata, cumparasem ]a un
fierar din Lipscani o anulnitd qurup.elnila, nai
comodA ca cele obignuite, Ei, cum rin prietei
ni-o (imprumutase), mA duc la negustorul meu
sA'mi iau alta.
popescLr, rnai ddjnri o
- Te rog,da.dournrle
gurupelniqa.
$tii, tot ca aia...
,
Ca aia ? Tot ca aia?
- La fel.
- Aga e c'a fost
bulja ? $i care va szi zica
mai vrei una la fe1? prea bine, da vezi cd nu
rnai am.

-Ce pacat,

era a$a de buna,

AdevArat foarte buna.
Apoi de ce nu nrai aduci ?

d-le

popescu.

--

pentru ca era foarie buni, zice

- Tocmai
patronul. Am. adus, domnule doctor,
exasperat
am adus 12, da 12, Si le-am vdndut pe toate.
Nu mai aduc,.domnule, nu poti sA Jii una in
privalie. Mai bine nu mai aduc.

ii amicul Popescu, spre marea

lui rnirare, a fecrt un -fel dg faliment, noroc
N'a trecut mult

lnse cA Statul apreciind ?nteligenta donnului

Popescu l'a fAcut qef de birou pogtal.

CIUDATA IDEE

'

Domnirl Costici Nictilescu patlonul vechiului

restaurant .La llcica liri Traian,, zis gi uLa
Costici,, fu nevoit si convie, nu farA amiraeiune. ca pe cdnd InuQterii sai se rareau, acei
ai lui Fritz, concurentul sau, .La gnilelul vienez,, zis gi .La Fritz", se inmulteau pe Jiecare zj.
$i ce n'a facut Costici ca sa-$i retina clienlii ! Din porc tiganesc a facut .Fripture de vitel
dela rinichi,, din ficat de malac .Patet de foa
grass de Strasburk', Si n'a ramas zgirciule! in
talere pe care el sd nu-l transforme in *Salatd
de beff,. A dat n6.ncdri din ce in ce mai proaste'
a mic$orat din ce ir ce mai mult porliile' ba
chiar, dezesperat, a ridicat pre,turile atat, de a
ajuns bibanul de Herastrau, cit cel de Cap$a, $l
peptul de gisc6 cdt cel de cocota ! Ce n'a Iacut bietul Costica ? ! $i totul in zadar: ingralii
de mu$terii au pArasit .Fleica lui Traian, Si au
dat ndvali la "$nilelul lui Fritz'. $i situalia lui
Costicd devenei pe tiece zi mai gravi: .Salata
de beffr plecase singurai la plimbare, Si camembertul Jusese prins tocmai la rondul al doilea'
aleea pietonilor. Situalia er) gravi.l cu toata
cartela gratuita, perceptorulpierduse rabdarea'

Domnia ta, lectorule, ce ai fi fAcut ca se intorci mu$teriii dela.$nitelul vienez, la .FIeica

rorndni, ? Ai fi cdutat, nu e aqi ?, sa dai $i
d-ta mnncare tot aqir de buni, de nu $i mai, ca
mizerabilul de Fritz, ai fi mirit porliile, barim
cat ale lui Fritz, ai fi scAzr,lt prelurile, cat ale
lui Fritz. Nu-i aEi, lectorule, ca pentru a-1i
pestre muQterii, logica cea mai elementara te-ar
fi ficut sa iei asemenea mi.suri ? E, vezi ci
- te pricepi
d-ta nu te pricepi la comer!, d-ta nu
cun.sA invingi concurenta. Asculta ce a facut

d-l

Costicd.

Domnul Costici Niculescu vazandu-$i situalia

dezesperatd s'a inteles cu domnul Nicu Constantinescr dela .Patricjanll romdn, 9i cu domnul ,\latache Dobrescu, cunoscutul otrivitor dela
birtul .lkon-omic, 9i-a luatAra reteveiul la
niauA !i poc $i poc qi sparserl gi capul muqteriilor 1ui Fritz.qi eeanurile pravaliei acestuia.
lar daca vazir dnm Cosjica ca nici aqi nu-i
rlerge comer!ul, se duse drept la deputatul siu
qi a dorta zi depulatul. glar, mai grav ca lrn
accent grav, interpela pe clornnul ministru al
cnltelor asupra Ialirii qni!elului vienez, infamul
strdin, in dauna ileicei na,tionale, fleicei tricolore.
Grav, deputatul dornnuiui (:osticl intrebd: dacd
fata de aceasta stal e care 4ameniflla temelia statului rond.n" nu are dc g6nd donnul ninistru
si intervini pentru a readuce mrrgterii dela qnitelul lui Fritz la tleica lui Costica ? Iar domn4l

5l

ministru a recunoscut imediat ci in adevir trebuie sd se ia .miisuri, penlru a zdrobi .cu o

ori mai inainte, concurenta, $i a inlatura "pericolul, Qnitelului vienez, $ni!elului strein.
Lucrul, lectorule, !i se pare desigur, ndscocit de mintea unui humorist in deJir, atat este
de neverosimil, de abracadabrant. Nu-i aqi? Ca
ce sa se amestece ninistrul in concr:renla a doi
ncgustori ? 9i daca Costicii gate$te qiscump 9i
prost, ca ce s'ar alnestecal guvernul ca sa-i
aduca muqterii dela Fritz, care gdteqte qi ieftin qi
bine ?
- Inposibil. $i cu toate acestea imposibilul este posibil, in lara romAneasci. Imposibilul s'a petrecut mai zilele trecute, in parlamentul ronan, cu o mt'c5, cu o foarte mica modilicare, Ncgustorul care se pld,ngeir ca'l lasa
muqterii qi care fdcei apel la guvern ca acesta
.se ia masuri, prin cari sA forteze lumea sd-i
consune marfa avariatd, nu vinde articole de
mdncare, ci articole de religie cre$tina, marca
ortodoxa, iar concurentul de care se pl1ngeiL ci-i
ia muqterii, desface marfi tot creitind, insa marca adventista. A incercat, la Ploe$ti, negustorul
de ortodoxie, sd readuce, cu bAta,' muQterii la
privdlia sa, ola adevirata religie cre;tini", "a
se feri de contrafaceriu, dar s'au gasit ticalo$i
de muqterii, cari, nici cu capul spart, nu au consimlit sa consume marfa ortodoxa qi au conti-

nuat sA prefere pe cea adventisti. Vazand

at nci negustorul ca nu reu$eqte cu beta, a

angajat, pentru desfacerea marfei, dame: {Dame

ortodoxe rornine,. Dar vai, atracfia nraturelor
dame nu fu sufieienla, o nu, pent;u a face sA
salte comertul ! $1, fala de acest rezultat, imi
ziceam, eu, bre, da ce mai marfd extra o fi si
marfa adventistd, cA fdrd reclami., fara de b6ta,
fara. de buger, fara de danle, ea totus
ura ,,,"_
ces ! Iar negustorul de marfa orto.loxi, vazan_
du-se amenintal sa-i ja concurenga gi pu!inii
muqterii ce-i mai avea, ainterpelat rniniitrul cul_
telor ca de ce guvernul nu ia misuri cari
se
apere lleica orlodoya. de $nitelul adventist?
Ce
Iac la n darm ii ?
Iar eu mi-am zis: bine c,4 n ,s dama orto_
d:xAl cA mi-ar fi crdpat obrazul de ru$ine, ori
c6t de bine tencujt ar fi fost el. Cum, iu, reiigie ortodoxa, e$ti tu oare a$e de slabi ca sa
tremuri la cel mai mic vant adventist sa fii
$i
ncvoi{a sa ceri profectia jandarfieriei romiine ?
Dar oare Crist, Crist in numele caruia tu ai
deschis tarabi, cu ajutorul jandarmului, a im_
prs doctrina lui ? Cum tu, .religie a strAmo_
$ilor nogtri,, tu .g41s1. datorinl trecutul, pre_
zentul Qi viitorul acestej !d,ri,, n,ai tu deitula
putere in tine ca sA lupli cu o parlitA de secta
advenlisti, si lup!i qi sA triurnfi ? Cum, tu
"re_

ligie a strdmo$ilor nogtri,, in loc sa cauti si

obJii victoria cu frumuselea moralei iale, cu
inaltimea invAtamintelor taie, cu bldndelea firii
tale, tu faci apel la beta popilor dela Floeqti,

li

la cilugele jandarmilor, la decretele de expulzare ? $i nu rogesti sa ceri asemenea sprijin,

Si nu rosesti de o victorie pe care a; caltige-o
cu asernenea sprijin ?
Norocul pentru tine este, o .religie a stramogilor noqtri,, ci aceasta victorie ruqinoasA nu
o vei aveiL; jandarmul nu va putea sperid omul
cu congtiinta curati, ;i filirnicia maturelor dame
ortodoxe nu va reuqi sA ademeneasca decat
cativa minori intelectuali. Nu cu asemenea arme
poti sA lupti, trebuie sZ. lupti. Cauta-ti altele,
gribeqte, ori de nu te ./or parAsl gi ultimii mugterii, iar pe obloannle trase ale priviliei tale,
, Raliuriea va scrie: Faliment,

MICA PUBLICITATE
Sunt, o mirturisesc (dreptul e ci mirturisirea nu
ma costA, altmintrelea..) sunt, o mirturisesc, un
om ciudat: pe cand onrenirea se arunca ia tigrul pe prada, ca deputatul pe diurnA, ca jabricantul ,,roman', pe conqumator, pe cdnd omenirea, zic, se ar nca cu Iacomie pe pagina
l-a a gazetelor, eu nd repecl ta paginj IV-a.
Pe cdnd unul inghite cu deliciu ultirnele gtiri
ale zilei $i penultimele minciuni ale nopJii, pe
cdnd altul palpiti si afle mai repede ce a devenit vaca femeei Stana lui lon Buzatu din Pirlitii de sus, pe cand al treilea trenure de lmpacienli sA vada ce a raspuns ,,Cotttesa cu
doud capete" cand, din sicriul de aur, mortul
asasin i-a strigat: ,,Mizerabilo tevai...,, jmpre, caliun-e cumplitii, intreruptd, vai I de ,,va urme", $i pe cand ai patrulea lector se arunce
pe gazetd sA afle cum polilia a descoperit, in
fine, ci sirmana Jana Cristescu a fost asasinati de reporterii ziarelor ,,A4inerva,, gi ,,Universul', pentru a intrigd pe lectoiii acestora;
eu, v'o narfurisesc, mi reped Ia ,,Mica pubti-

54

citate" ! In ,,Mica publicitate,, se oglindefte

viata noastre socialA cu rrizeriile ei, cu viciile
ei, cu prostia ei. Vai, cAti! Un psiholog care
ar citi ,,Mica publicitate,, ar aduni. material suficient ca sa va pjseze o via!4 intreagi. Fi{i lini$titi, nu surrt psiholog.
$i ce varietate de nolc in.,Mica publicitate,,.
In ea gAse$ti tot ce doreQti ; Copil de dat,
calei de vanzare, dame de inchiriat, praf contra
insecteior, hapuri contra soacrelor, noagi in
rate, rahat purgativ, casier onest, piano ,,aproape nou", .domni$oard putin uzatA,, ce nu
gase$ti Ia,,Mica pr.rblicilate,,?
Citeva mostre.
Urmatoarele dou5, absolut autentice (eu numai le am apropiat) le supun rneditaliunilor
d-lui Ministru al instructiunii publicet

Profesor ilYi1*;: cauti strada '"

Bucfltar

onorar

40

restaurarlul X din Capitali

s;f;JTfA lei

luDar.

40 qi 3001 $i tolug dau, bie{ii, nivali la liceut

Ce vreti, profesorul arc 40 lej, da, dar ,,0notar,',pe
caBd cei 300 ai bucitarului stLnt ,,salar", Ji donc !
Nu-i mai bire sE tragi pe d I Haret dc coadi?
Transcr'iu acum cileva anunci{ri cari se semna-

leazi atenliei noastr prin Iogica lor extraordinari.

1116,n[r

pertect caligraf, cauti loc mecanic.

O SCRISOARE PIERDUTA
'Sunt

Drogd Mary

tare nenorocita. Nu rAcle, da, cu toata

cu toata tinerelea mea, cu tot
nilionul pe care o se.l am zestre, sunt nenocitA I Inchipuefte-!i: afurisitul de Solomon, gtji
"Maison franqaise" nu mi-a trimis rochia! $i
tocmai mdine avern o partidd. delicioas* : societatea noastrA .Domni$oara Romana" a olganizal o vizill la slr^cii ei. In vedere cu acesta petrecere imi conandasem o toaleta simplA
- lire$te - dar de stil. Afurisitul de Solomon
arc o adevaraia specialitare de rochii .Visite
de pauvres, qi ieftine ! nici 600, ma chdre.
Preparasen chiar gi micul meu discurs, $tii ci
societatea noastli nu se mirgine;te in ajuti
material saracii ei: ea are un scop mai inalt,
ea cauta sa ie dea $i s{aturi morale. Fie care
din noi, nembrele, avem indatorirea sA indrurnAm saracii pe cari ii vizitanr pe o cale sAnatoas6, sA le ardtim pericolul luxului, relele
flecumpatifii, sa Ie insuflam economia. .Econolnia este temelia caseir cum ne toacA pape.
Eu prepafasem cevi tlespre economie, ceviL
frumuseledL mea,

6l

qic, nu rade, nu mai sunt cheltuitoarea pe care

ai cunoscut-o. Da, da, uite chiar eri, la Marcela,

aleg o superba palArie. Cat ?'intreb eu.
Trei sute, pentru d voastrA.
- A,
dar e oribil de scumpa, rispund eu.
crede-md,
am marqandat ! gi, eu, Esmeralda
$i,

Protopopescu, .risipitoarea,, am feuqit sd scot

pildria cu 280! Ce triumf cand voi spune lui
Papd. 20 lei, vei zice, nu conteaze. Nu, dar
ste un inceput. La ac6qti 20 lei am 'adaos inca
300 pi am luat astfel Si o delicioasi cascheti
pentru oto. Yezi, dragd Mary, ce e si qtii
face economii ? !
Ei,'dar ce md. fac daca nu-mi trimite rochia?
Tu zici: .sa aqtepte sAracii,. Foarte simplu,
fireqte, sdracii pot s'agtepte, dar, inchipueqtefi
draga Marl', rochia mea este 3vert tilleul' pi
Ella spune cA saptamana viitoare se va purt:t

.veft

crapaud !,
Oh, cat sunt de nenorociti

Dragl Ma|y, reprogrrile ca n -!i scriLr nu's

. drepte, Sunt aqi de ocupata ! 'l'u, in fundul
provinciei t.tlc, nu-li poti illchiprri cat de ocupate suntelrl noi, domniqoarele din societate,
aci ln Capitala. Judeca. Dinineata sau Visites
de pauvres, sau practicd la .Ciminul domniLa .Carnin,
Soarelor lomane.. Nu cunoqti?
ni: ducem sa invalim nlenajul.- (Menajul este
podoaba femeei roinAneu zice papir. Ce fru-

mos subiect pentru un sculptor; .Femeea

roman5, ,o maturA intr'o mdn6, o lingurd

in cealalti, citind .Neamul Romanesc,. 9i iatAne la Caffiin inv6{dnd bucataria nalionala, in-

grAsatul animalelor (parctr n'ar fi bugel!) ori

starpirea insectelor daco-romAne. Vei zice,
poate, ca ce ne trebue, nouA, fete de milionari,
sA cunoa$tem. secretele spilirii scdnd relor, ori
pe acela al fasolei sleite, dar ce vrei,'curentul
practic, solid... AltA dati noi, fete bogate, invllam muzici, picturA, literatdra, azi s,a sfar$it
cu {fleacurile streine,, papi zice ch ne trebuie
o nindrumare serioasA qi na,tionald'. $i iati-ne
la .Camin, prepardnd tocana.nationald, pentru siraci. Biefii siraci ! Eri am ieginat cle rds:
Dupa ce, cu cl]iu ct] vai, gAtisen un amestec
oribil, au inceput letele sa-i adaoge fiecate cdte
cevir. Una sa1e, alta piper, altele ofet, untdelemn, vanilie, usturo:', ce au gasit. Nebgna de
flla loarna ii o sticllrta rie Zakerlin, rhnrasi
cle la cursul de
'Si61O;t.n insectelor', $i mestecAl Cand, u$a se deschide qi iatd Ministrul !
Inspector conqtiincios, ntinistrul gustA' opera
noastrA. Tu$e$te, stranutA, se stramba, lacrime1e'i curg.,.
- Tocarrd .nalionali,, explic6 d-l Bucataldirector.
"Natrionali,' repeta, cu extaz, Excelcnla
sa,- qi ese. ttl$ind,
DIpa amiaz avem, draga Mtry. ldu,ia.rile

diferitelor noastre societi!i: Pruncul romani,

Vileii orfani, S. pentru Protecria cainilor turbali,
Societatea pentru propagarea $vai!erului natrional, qi cdte gi cite, apoi prepararea Serbirilor,
cursurile Ia Crucea roqie...
Si mi vqzi ce picanta sunt eu cu brassard $i
gorluleJ. E delicios: fel de fel de bolnavi cari sufar, qi de docto-ri cari ne explic:i Este unul blond,
rualt, care resufrif .. incurci de cate ori ma uit la
el. Facem pansamente, punem ventLtze. Tremuri bolnavii cdnd ne vhd viind.
Mama urmeaza la Moa$a rom6nd,.

Cum vezi suntem fbarte ocupate, atAt de

ocupate, incdt bietului pape care s'a imbolnevit,

a trebuit sa-i aducem o sord de caritate pentrli

a-r rngf rl r.
Se nu crezi insi, dragd Mary, ci o ducem
ntrmai in petreceri, avem vai, qi cunferin!ele
SocietiJii .Cultura Daco-Romini,. Ce chin,
draga mea ! Mai alaltiaeri, un domn ne-a torturat doui ore cu nd qtiu care defunct mitropolit "pdrintele literaturii, -Ai al plictiselei.

Maman numelqte $edintele "CultLrrii' .Purgatoriul). $i dre dreptate: nu doala. cA asculti cineva, dar statul pe Ioc, cildura, puricii dacoromdni, ciscatul .. e groaznic... gi conferen(iarul
toarce, toarce, ca o pisici. In special terrribil
este unul lung, lung, lung cat barba sa, gi barba
cat vorba sa, cine-i, nu qtim. Gri-gri ii zice .antre , de nationalism". Noi l-am botezat

Torquertada. Ce spune nu ,stiu, dar vorbe$te !

Define recordul. Este un ron-ron monoton' mor'
tal" interminabil. Odata am etit, tiptil, una cafe
una, lisdndu.l singur. A doua zi ne lntoarcem:
la catedra, Torquemada vorbea inca I
Din fericire, acum conferinlele sunt suspendate in a$teptarea A. S. R, Principile de Muntenegru. Pentru distractia ilustrului oaspete

preplrim o prea frumoasi pantomini: Une

nuit au

horem.

6l

DrN FR.ucrELE rNVATAMANrulur

"

PARTICULAR

t.

Note din carnetul unui xamiflator

Deschideli gazetele noastre, nu adaog "ggls

--rai bine informate' de oarece este $tiut cA
fie
care din ele estd .cea mai bine infqrmatA', deschldeli gazetele noastfe, ceutati rubrica .Spectacole ;i petreceri,, ?ci veti gasi mentionate fe
de lel de spdctacole, iel de fel de petreceri
Teatrul naJional qi Teatrul Jignila, Velodromul
romdn qi Senatul idem, Menajeria lui Braun gi
Camera deputatrilor, etc., etc., in nici o gazeta
nu veli gisi insa, la rubrica aceasta, trecute Qi
.Examenele elettilor particulori,, de$i exainenele
acestora constituesc, farA indoiale, unul din
spectacolele cele mai interesante pe care Bucure$tiul ni-l poatc .procurA, gi irrca gratis. Amatorii de spectacole triste nu vor gisi nici
odati unul mai lamentabil ca acela al candidaJilor particulari de clasa Vlll-a, iar persoanele
cali vin Ia spectacol ca sa radi, vor glsi rare
ori prilej si radi mai bine ca ascultand respunsurile nuniitilor candida!i. Pentru cei cari
s'ar indol de exactitatea afirmaJiunilor mele

transcriu aci, ldtd nici o o.lterdfe, citeva din

rispunsurile date, la examenul de igienS, de
cdtre unii din elevii particulari, clasa VIII-a,
- Poti se-mi dai, d-le Cons,,... un exemplu
de aliment quaternar ?
Aliment quaternar,.., buna oare... aertll.
- Ce
este tenia ?
- Tenia
este un nicrob.

Iti

De ce, d-le Popescu, igiena ne povalue$te

prea multe alimente azotate?
Pentru ci daci rndncim prea multe alin],ente azotale ne imbolnivim.
- De?
- De pojar.
- $tii ceva despre pelin ?
- Pelinul este o substanld extrasi. dintr'un

si-nu mdncim

arbore.

Dar laptele de var ce este ?

Laptele de var este lapte falgificat cu var.
Ce sunt, d-le Dirn.,,, condinentele ?
sunt acele substanle cari
- Condimentele
produc
energia migcArii.
ce se strica aerul prin respiratie?
- Dc
Pentru ca scoatem pe nas lucruri rele.
- Ce
anume lucruri rele scoatem pe nas?
-

. - Sulf.
gulf pi mai ee ?

Sulf qi fosfor..

Vorbe$te-ne, d-le Ferm.,,. ceva despre acidal

fenic.
{enic sau.,. alcoolul etilic...
- Acidut
Cum? curr ?
Candidatul taie, un camarad ii sufle .Fenol,,
candidatul lncentat, irbucnegte :
Acidul fenic sau Fenelon...

Candidatul mi-aruncA
Si,..,

!i

o privire

spaimantati

tace.

Cine

a descoperit serul antidifteric

Cristof Columb,

Concluzia:

!i

.$i Doctorul, prea e sever, !

:x

D-le San.,., ce este tabagismul

Tabagismul este un om...

-_?
Un om care iumeazi.
- Ce
rele produce abuzul fnmatului
- Dizenteria.
$i.....?
-Dupa
matura gandire:
- $i rdia.

P. S, Aceste raspunsuri au fost dat inainte

de riz,boi, acum lucrurile s'au schimbat, achm
andida i,i respund li mai.... bine, ca .sA nu fi.u
.<pfa sevefr.

di

Ce este o substanla antiseptica, d-le Toc....

Candidaful ia o pozA de adancA gAndire gi....

gi

tace.

Ce prepara{ii culinare se fac din carne?

-Candidatul
gandeste '!i mai prof-und la aceasta grea cestiune ii,.. gi tace.
,carne, mai cunoqti un alt ali- ,In atrara de
ment datorit .regnllui animal ?
Candidatul continud a ticea, cu acelaq succep.
Ce este serul antidifteric ?

Asociafia elevilor lenegi din Capitali, ad8nc

de numeroasele probe de solicitudine
pe cari Ministcrul Instrucliej publice i le-a dat
panl azi, va roaga sA fiti interpretul gratltudinei sale penlru trecut !i a speranlelor sale
pentru viitor. A. E. L: D. C. e convinsi cl veli
Sti desavargi opera predecesorilor d-voastra $i
realizir astfel dezrobirea elevului romatl de sub
iugul instrucliunii obligatorii ! Mult a fost, pu{in a ramaS. In adevir, gratie solicitudinii trecutelor administratii qcolare, sitnalia elevrltli
leneS a lost considerabil ameliorata: examenile
anuale au fost suprimate, corigenlele vor fi,
programele u$urate, iar muUamita noilor.metoaghe pedagoji$e, din studiul limbelor s'a
suprimat gramatica; din acel al geografiei, numele proprii ; datele $i perscanele din acel al
Istoriei; calculele din al matematicelor, aqii ei
situalia Elevului leneq s'a imbunitatit considerabil, o recunoagtem. Aceasti situatie a adus
inflorirea Asocialiei loastre care azi numara numeroase sucursale in provincie. Recunoscitori
pentru trecut, venirn, d-le Director al invElimdntului sA vA arAiam dezideratele noastre pentru viitor, IatA-le:
1. Cursurile sa se lina numai in zile de sarbatori recunoscute.
2. SA se suprime interoga{iile.
3. Onor. Minister sA arate o severitate mai
mare pentru d-nii profesori.
flliqcatA

A. E. L. D.

C.

Un toasll) core este infii.le artualilote,

Cu toati prietenia adeverate $i stima deosebita pe care o am pentru iubitul nostru coleg
$i amic, nu am luat cuvintul pentru a bea inca
un pahar in sinatatea sa. ln sinatatea amicultti
rlostru am baut, d-lor, pdni acum atatea pahare, incdt mi se pare imprudent a continui
acest exercitiu. Imprudent pentru noi, illtprudent pentrul amicul nostru care a1 Ji arneninlat
cu un esccs de sdnatate: Am luat, d-lor, cuvAntul pentru a indeplini o datorie: Sunt insdrcinat sA prezint, pe langa felicitAri qi o cerere

aA.E.L,D.C,

A. E. L. D. C, Aeledece, sub acest nume se

ascunde puternica ,4sociatie a Elevilor lettesi
Din Capjtala, asociatie recunoscuii ca persoane
moralA de catre parlamentul nostru, parlament
in sdnul caruia Asociatja numera ulti nenlbri fondatori.
Iata adr esa A. E. L. D. C.
, .Domnule Director al Invlllmintului secundar.

l) Rostit la un banchet dai in onoarea d-lui Lilzica care

{{6ese numit director al nu mai gtiu cirui invilamanl'

4. Cursurile sA fie formal facultative, inleturandu-se incurcS,turi actuall cr biletele de rnolivare.

5. SX se acorde jetoane de prezentl d-lor

DE LA SINAIA

EIevi.

6. Elevii neinscrigi in Asocialia noastrA sa nu.

aiba dreptul la absolvirea de cit a doue clase.
anual.

Daci autoritatea superioarA va bine voi si

ne acorde gi aceste modeste cereri, Asocialia
Elevilor lenegi e sigure ca Romenia va putea
aratA strainetalii un procent de promovali mdi
male chisr ca cet din trccut.
Primili asigurarea prea osebitei noastre leni
PreSedinte de anoare
(semnat) C. Constantifl escu
Sen&tor

Al

Fost ninistru
lnstrucliei publice.

l)n ziar bucuregtean ne de o prea interesanti corespondenti din Sinaia, corespondentA

din care aflem $tiri {oarte imbucuretoare pentru
loti cei cari au proectat o vilegiaturi in acea
delicioasd loc4litate. La paragraful " Pentru sezonistb atllm cA d-l medic veterinar (se descarcd prea clnf,tiincios de datorie" 9i ne gra"bim si-l felicitim pentru succesul sau, nu feli{ritem insa pe d-l medic veterinar $i pentru ca:
"dupd stdruinta sd, Ministerul Agriculturii va
tnfiinld in Sinaia o staliune de nnntd'. aslatiune de monter Ia Sinaia ? I - Pe cat gtim' la
Sinaia, nu se simte de loc lipsa u[ei <Stafiuni
de rnonti'. Ce? nu-i destul de nare Parcul' li
nu's destul de rtumeroase cametile la Caraiman ?

Daci credem cu totul illutile infiinlarea unei

alte rStatiuni de monti' la Sinaia, suntem,
din contra, absolui pentlu rezolulia Primiriei
Sinaiei de a infru[luseta urbea. Cu deosebita
plfcere am citit c|: .Prinidria locald a proiectat, pentru tnfrumuselarea orasului facerea de
strade noi precum Si de....',
E, cine ghice;te cu .ce va infrumuseta ora-

t3

qul, Primaria Sinaiei t

- Cu o fdntAni monumental[, cu cimpuri de flori, cu statua Domnnlui Grigu,td, patronul bulei ? Nu mai cautatj,

nuncA de geaba, lnai de. grabd veti gAsi politician onest ori dame ortodoxi frumoasi, decat
ce a decis PrimAria Sinaiei pentru infrumusetarea oragului. Citez: .Prim6ria locale a proectat pentru lnfrumuselarea oraqului. facerea de
strade noui, prec um Si de closete publice,. .Closete
publice, iati, in adevir, o neaqteptatA .infrumusetare, ! Ce asalt la trenurile de placere cand

"Closetele publice! vor .infrumuseli' Sinaia.

Fericiti turi$ti, lista excursiunilor voastre se
lungeqte: Virful cu dor, Cuibul Prinlesei, Closetele publice.

FericiIi editori de postale ilustrate, nai Iericitri insd ca to!i, persoanele oficiale Si ne, cari
vof fi invitate la inaugurarea frumoaselor monumente. Ce serbare innaltatoare! Dupi obi$nuita sfegtanie va urma, de sigur, nu mai pulin
obiqnuita telegraml citre M. S. Regele.
Maiestat

e,

lntruniNi pentru a inaugurd Closetele publice

ale llrbei Sinaia, gdrtdut ttlstru cel d'intditt se
tnakd cdtre Acela sub a Cdrui inaltd lnfelepciune Si ittbire de lard s'a dat satisfaclie nevoilor nici si mari ale cetdNenil7r sinaioti.

Trdiascd Maiestatea Sa Regele,

T'?iiascd Dinaslia.

Mult aplaudati va fi de sigur cuvantarea

d-lui Primar care, intr'o improvizalie bine studiat5, va face istoricul institutiunii closetelor,
din timpurile cele rnai vechi pana in tirnpurile
lorioasei Domnii a Regelui Carol, aretand proEresele uriaqe ficute de omenire care, de la

anticul qi barbarul tot dupi casi, a ajuns la

modernul .tot la canal', triumf al civilizaJiunii.
Domnul Primar se va ridicir contra acelora
cari, irtrefinand o agita!ie intestinA, impiedici
buntll mers al treburiior mari gi rnici. Domnul
Frimar va conjurd pe toli cei incuiaJi in egoisrnul lor sa cerce sd iasA macar odata alar5 din
el, Si sA faca to1 posibilul pentru inflorirea institutiunilor noastre: CLosetele publice. $i, arFrtand cu un gest elocvent flamura cercetaqilor
din cohorta Cacalelii de jos, prezenli la serbare, va exclami: Deviza lor sa fie a noastrd:
.Totdeauna gata,.
Domnul Primar sfar$egte prin a mulldmi tutLrror celor cari in aceasta zi solenrni atl venit
sd dea concursul lor patrioticei institu{iuni: in
randul lntai D-sa mulldmeqte membrilor guvernului cari au pronis tot concursul lor atunci
cdnd vremurile ie vor pefmite sa iasi din asfixianta rezervd, deplord absenla d-lui Ministru
al afacerilor externe, atdt de indicat sA aziste
la aceasti serbare, o deplord, dar o inlelege:
in imprejuririle actuale o nare discrelie i ie

7:

..

impune, dugmanul pindegte, cel mai mic zgo*

rnot...

in fine, d-lui Di'rector al Fabrifr{ulleme$te,

-hartii
Bugteni pentru preliosul s[u concurs
cei de
si termind Diin a oferi azistentilor numeroase

intrtri d" iavoare, iar d-lor Consilieri fraiuri

permanente.

Dornnul Ministtu al Agriculturii' ludnd cuvantul, arate lnsemnetatea noului izvor de avutie pentru agriculturd:
'Ceea ce este Cassail
-pentru
nalionale' va
econorria
ae" bepuneri
pentru
agriclltura
voastre
institutia domnielor
Mitistrud'l
romanl, 9i, in uralele azisien!ei,
atirni pe'pieptul d-lui Primar Meritul agricol !
{.

Discursurile terminate, se serve$te o mica

gustare, duptr care, d-nii Minigtrii trec sl inaurezervale domnielurere caUinete specialmente

lor

lor.

*
Innainte de a se despirJi mullimea iscaleste

urmltoarea telegrami:
D-tui Pretedinte al Consiliutuit
Intruntrli pentru a insugutd, gftndio$ul . CIoset
3e
oublic ai IJrbei Sinaia, ca corc un altul nu
'mai
afld, simtim nevoia sd ne descdrcdm inima,
plind'de reeunolltinld pentru ocela sub a cdrui

inleleaptd cd.rmuire pytidut nostru a.scrjs o.

noud pagind luminoasd tn cdrtea de aur a
neamuluL Erd dat partidului nostru care a luptat pururcs pentru libertate, partid care a dat
romdnului libertatea ionStiinlei, Iihertatea gdntllrii, libertatea presei, libertatea mitei, erd dat
lui sd deo cetdtea.nului Fi libertatea pfrntecelui.
ln semn de recunoQtinld, cetelenii Sinaioli au
decis ca monumentul ce inauguraram sA poarte'
veneratul vostfu nume.

O PREFATA.
PANSEURI REGALE INEDITE
Din noroiul iluziilor pierdute se PlamAdelte
'cristalul vietii' Sulerin!a-l Slefnegte, fericirea

il

sparge.

la credinla, prin credinte, credinli

'pentru
*
Cu credinla,

Cura deschisa asupra Neantului; haos clocotitor de p4timi stinse; Credin{i, Suferinti'
-Adevar,

iatd Viata.

Elisaveta

Iubite Domnule Quintus,

ln ziua In care d-ta mi-ai cerut, 9i eu !i-am,
promis, si scriu o prefata pentru volumul d-tale
de Epigrame, am ficut gi unul gi altul o mare
gregeali. Nu aceea la care maliliogii se gindesc,
ci greqeala de a nu fi hottrat ce anune fel de
prefale dore$ti. $i iati-ma acum, din aceaste
pricin6, intr'o mare incurcaturf,. Ce fel de preiati?'
Si-!i torn una savanti? O prefale plind de
erudiliune, o prefatd in care, dupi ce, in cate-'
va sute de pagini magistrale, voi fi aritat influenla Epigramei asupra fluxului gi refluxului,.
sa esplic, in alte cate-va sute, riu mai putin
magistfale, pe aceea a cutremurilor de pEmAnt
asupra Epigramei ?
Asemenea prefale imi suride. Gindeqte D-le
Quintus, ce capitole savante:

ISTORTCUL EPICRAMEI

Epigrarna in diJerite epoce geologice.- EpiEpigrama la plante. grama la minerale,

Epigratfia in seria animald,
$i d{pa ce a! fi aratat diferitele laze prezintale de Epigrami in trecerea sa de la do-

bitoacele cele mai mici pana la dobitocul cel

mai mare
omul * ar urma ni$te capitole, de
a ciror -importanlA collosal5 vei fi convins
citindu-le titlurile :
Butlismul, Cristianismul, varzd acrii Si Epigrama, Parteq Epigranei tn descoperirca Anericei.
Eclipsele de lund, Microbii $i Epigrama.
Si Agiul, $i ag termini savantul
-meuEpigrama
studiu printr'un paragraf intitulat Epigrama
gi Volul universal, paragraf in care aQ arAta
catA dreptate au toli Apostolii cari pretind cA
Epigrama, $veiferul ;i Soacra nu pot fi bune
pind ce Proletarul nu va fi dobAndit Votul
U

niv er sal.

O prefata ca aceasti, prefati care s, facd

pe lector sa fanlana umilit de vasta mea erudiliune, mi-ar fi placut sa scriu. Sunt insii, vai,
nevoit si renun! Ia o asemenea lucrare: nu
posed pe Lsrausse.
+

Dar atunci, dintre nenumiratele feluri de

prefaJa, pe care sA'l aleg ? Prefafa in care
prefa{ierul iqi bate joc de autorul volumului?
Preiata-specialitate a D-lui Hasdeu? Dar eu
nu sunt D-l l{asdeu, pi o regret, Si d-ta nu
eDti D-l $Aineanu, qi te felicit.
+

Un al! soi de prefala este acela 'n care pre.

falierul vorbeqte de razele lui Rdntgen, de
legea maximului, de cultura crenviirgtilor, de

.atenuarea soacrelor, de,., de ori-ce afard de un

lucru : de volumul caruia e destinata prefala, DacA
'!i convine genul, ifi scriu bucuros o aseme-

nea prefat6, cu atdt mai bucuros, cu cat de

multA vreme doresc si arat publicului, intr,o
dizertafie eloquentA, superiorilatea termometrului Domnului Rdaumur asupta aceluiaal Domnului Centigrad, Superioritate incontestabil5. In
adevAf, cu primul apa fierbe la 80 grade, pe
cind cu cel de-al doilea numai la 100! Termometrul Riaumur ne permite deci si realizim
e notabili economie de combustibil.
Vrei acest studiu, sau preferi lucrarea mea in
care, cu statistica fntr'o mina $i cu condeiul
in cealaltA, probez ci numarul crimelof dintr'o
lar5 este direct proporlional cu acela al soa.crelor ?
Ce zici ?
*

Sunt prefalieri cari au gasit un alt mod de

a nu l6udi autorul volumului. AcStia ii gasesc
merite atat de colosale, calitili atnt de hipergeniale, lncdt opera autorului, care nu e de
.cdt buni, cade victimi acestor laude exagerate.
[-ectorul care, dupl o asemenea prefatA, se
aqtepta sa gAseasca in volum cel pulin leacul
oftigei, mi;carea perpetua gi echilibrul bugetului, va avei desigur o deziluzie constatand ce
scriitorul unei opere agir de ldudate nu a des.coperit nici mlcar Zakerlinul politic.

3l

Vrei, D-le Quintus, sa scriu eu ci D-ta a!

creat Epigrama, Si ca o datd cu D-ta Epigrama
va dispare ? Vrei se me extaziez la fiecare
cuvint din opera D-tale, sl cad in catalepsie,
la fie-care ti, si mor la fie-care punct de esclamaJie? Vrei sa afirm lectorului ca la D-ta
am gesit o virgule geniala, .horribil de geniald",
o virguli care sintetizeazi pe Sakespeare gi
pe Wagner, pe Rafael 9i pe Darwin ? Vrei, D-le
. Quintus, si dau ochii peste cap in fata,virguIei D-tale $i sa incep sA strig: O D-lof, privili
aceast6 vifgule, ce adanca psicologie, ce profunzime ame{itoare, ce geniall analomie a sufletului omenesc, ce...
Dar vezi ce, iubite D-le Quintus, ca se faci
asemenea tartine trebuie se fii mai nerusinat
ca un senator romin, gi eu nu's nici deputat.

'*

Dar atunci ?
Atunci qtiu eu cum ar fi nai drept, mai
bine : s[-!i spun pur gi simplu ce gindesc.
despre Epigramele D-tale, Sd-ti sputl cl in ele.
se gaseSte observalie destuld qi spirit cit observalie. Si-!i spun ca Stii sd zezi, fi ttii si
spui ce vezi, sa-li spun ci... Dar intr'o larA
in care D-l .Mihalache, e rcritic', D-na .Smara,,
rscriitoare>, 9i D-l Iorga <autor dramatic,l intr'o
lari fn care toate scrierile sunt ,admirabile"
$i to!i scfiitorii .Eminenli", a-!i spune, D-le
Quintus, ci observa{ia !i-e iustA adesea, $i

fine de multe ori, a-ti spune, D-le Quintus, ci

ai Qtiut se petrunzi multe din slibiciunile omeneqti qi ci sEgeata-li asculiti nemerelte dese
ori in centfu, a-ti spune acestea, toate.acestea,
e totug prea putin. Ji se cuvine, cel pulin, un
bulevard, o piali, qi o statue.

GANDIRI EXTREM DE ADANCI

MARGARITARE
(g{sitF 11.... gazete)

(Peste 100 metri l)

-.voe;te ei aei lnteit

- .. 'ijJ[111:i

Poelii se imbata de cate o stea, eu n'am habar

nici de 'trei stele''
Nenea Iancu
.lJnde's doi lwterea cre;le:'

Ei' aq I
Mita Tramcar

Ce n'a6 da sd devin Ei eu june turc !

Abdul Hamid

Si

te fere$ti, romdne, de cui strdin in casi

Fabrica Costinescu

zatie,
!

Tutalegi

Doctor Buicliu
Cdnd talpa lirii e gaurita, atunci miroase riu'
N. Iorga
P. conf. U.

rnica manie, yai, adesea fbarte supAratoare. Cjne

n'a avut sa patimeasca dupa urma tanarului a
carr;i manie estg de a faie oliteraturio e Cilbnt
asiduu al colului red4cliilor revistelor Iiterare,
tanarul, poet ori prozator. are totdeauna, <din

intAmplare",

Nu lSsi pe mdine, ce poti face ast6zi.

Cel mai reuqit calcul, este calculul hepatic

In afara de tifos, politica, oJtica $i de palariile cocoanelor, omehirea mai suiere gi de nungrg4lg qanii, I!f:! om fara mi.ca lpi maiiie,

in

buzunar ultima sa .improvi-

U4d! te-q prinde, ln tramvai ori la baie, la

teat(u ori 14 B..elu bl e gata sa te atace cu ir
rnica lectur:1.

lmi dai doua momente ? Am tocmai la

mine, din intdmplare, ulfima mea poema...
Inutil scumpe, inutil, am citit-o, o cunosc,
adrnirabila, ni$te v1suri...
- Pardon, e p.roza.
Nu mai pulin ,pfic,lico,s este domtul a cirui
m4nie e,st9 sa puq4 !a calp Europ+. Felili-vi !
Domnul acesia gtie t6t ce planuegip .lswolsky,
tot ce gande$te B[elow, tot ce a visat Tittoni.
Si, ce o gtie nu-i niriric, dar ti-o Si spune, vai !

- Crede-mi, mon cher. Aerenthal a ficut o

normA gogomenie, cici daci Buelow nu ar fi
un imbecil - da, un imbecil, !i-o spun Eu
auzi si lase el pe Sultan... Mon cher, daca a9
fi eu Sultanul...
C'e picat ca nu e el Sultanul, ar mai fi speranle de scipare t
O variitate a marelui diplomat este domnul
.bine informatu. Domnul .bine informat' cite$te
des de dinineald gazeta, apoi, aprovizionat cu
.ultirnele informalii' incepe si opereze. Ultirnile, ca gi post-ultimile informa{ii ale gazetei
devin .secrete, pe cari el, numai el, le gtieCat te intalnegte, te ia la o parte, cu privirea
inspecteazl jur impreiur daci nu-l poate auzi.
nici un indiscret, clipegte misterios, g'apoi, ;optind, ili spune : Nu gtii ce am aflat ? (Aci o'
pauz5,, ca si arate jmportanta informafiei), Am
aflat ci Ionel s'a dus, incognito, la Valea Ci*
lugireasci

, - Ce spui? ! replic eu, simuldnd culmea miririi, deqi de eri informalia eri ln toate gaze-'
tele. Ce sPui ! !.'.
Po-zi-tiv, a fost la Valea Celugereascil
Te rog insi sa nu -mearga vorba mai departe'
e un secret,Sa ramana intre noi.
Fii pe pace, va remene lntre noi qi lec-

- gazetelor.
torii
Incintat de efectul produs, d-l bine informat

se urci in tramvai. Din nenorocire, vagonul gol.

Cu-i sa comunice (secretul' ?
,
De 15 bani, da, ai utzit cA Ionel s'a dus
la- Valea Calugareasci ? Te rog, sA rAmana
intre noi...
Mania furatului, kleptomania, este loarte raspdndita gi la noi,
pfintre casieri.
Statisticomania -bantue mai mult prin occient, totug ea are gi'n Romdnia reprezentanti
eminenli. Sunt oameni cari, atingi de aceasti
manie, ili'pot spune, precis, cdte luici a biu.t
prinlul, de caie ori a stflnutat regelq de cdte
ori s'a fotografiat prinlesa, cite ceasuri poate
surdde regina qi chiar cdt spanac poate produce d-l lorga I
Mai raspanditA lnsa ca toate maniile este mania eoleclionarii. Rar omul care sa nu fi coleclionat, oi i si nu colectioneze cev?r : postale ilustrate ori cutii de sardele; soacre ori bilete de
lramvai.
Mania colectionarii s'arata Ia unii joarte de
timpuriu.
Intre camarazii mei de clase prilnare unii coleclionau penile, allii muste cu hartie in coeda;
allii umblau vegnic cu pantalonii in vine din
cauza patimii lor de-a coleclioni nasturii.
Inaintdnd in virst6, orizontul se lirgeste Si
colectiunile devin mai variate. Mulli concetaleni coleclioneaza lefuri, mai . modelti, aUii se

E6

ihuliirnesb cu decoralii: ctlebri coleclie a d-lui

Kalinderu nu este fnTiecuta de clt.db aceea a
P'oitaiutui palaiului. veche rivhlitlte.
lari .emiriarhente aglicili,, mu{i romini coleclioneaza !api (rasa Bragadir e loaltc stimatll).
Coleclioneaze omul ce poate; D. NiculescuNic colecJi6neeza pllme.
tr'tania coiicfionarii e atdt de puternici in
cit unele persoan. ciileclibnea2a fhra se Etie..
A6solut adeverat anr mnodcut birbaii cari
piiseilau cite o superbl co-fecfie de coarire. $i
habar n'aveau. Nu-i tbt orhul fanfarofi!
O superba colectie de ceasornice am vazut
la domnul... la domnijl,.. numele imi scapir,
rhi-ariiinibsc 'numdi profediuirea : doinnul erir
ceve in polilie.
Junile Jenici colec{ioneazi cirhitari; Grand
Hiitel Patiia, ploghife ; refele 'Clrol, lichele.
Oh, ce mai colectie: roqii, albe, tricolore,...
Subdemnatul poseda nu una, ci doue supdrbe
colecfii. Prima, de rabderi prAjite, a doua de
prostii, adun[te de prin gazete, Aceastb colece cai se poate de interesantd, $i de bouhtAl
tie
_:
.. l
vrelr sa va uit'iit tn eal'Iata cdfevh mdrgarit'aie : .
Din .Apdrarea Nalionatd,. Articol prbgrarn.
lBine inieies, toate citatile's rlgbros exaite).
,,Avern deplini inciedeie ce curentul internarliorial ette tidcitor si CiL tn tuitjil cald zl

conqtiintei lafionale lne,olNe$te sdntburele unul

nou curent de mare patriotism".
.Un cuib, .cuibul conttiirtlei nal.ionaleu un
'
cuib ln care ,,tncolleSte uh s1nbure" Si inci
.sdmburele unui cure t, nu, )ate fi decdt un
cuib din .care va risare tomdn verde $i spanac
idem.

.Antisemitut,, rsn alt ziar 'nationaltst' (ali

observat cdt de viguros cre$te, pe ogorul
adeviratului naJionalism, spanacul tricolor?)
.Antisemitul' zic, sub iscilitura eminentului meu
coleg, d-l dr, K...u scrie:
. D-l Doctor Clement este cltirurg unic tn
Jelul sdu, dar tn ramura medico-chirurgicald
u prcd a escelat, El este un medic distins sau
mai blne zis un curlc:an public eminent,,
Dlrpi ce ie arati astfel ca d-l dr, Clement

este (un medic distins,sau mai bine un curtezan

pubiic eminent, autorul ne.gratificA cu urmatoarea prea frumoasi figuri de retolica:
,,El ,este .pasd.rea ,nrurdqrd cqre sboard (|in
,partid ln psrtid, gratie las,itdtii sale, grgtie caroctcrului sdu rept ian".
Cum vedeli suntem in fala unui nou sistenr
de aeroplan. Motorul : .laSitatea", aripelele
.caracterul reptilian'.
D-l Doctor K...u ne dA aceste ldnruriri in
articolul prin care ne arate, victorios vedeli,
aa pe nedrept fusese destituit din serviciul

medical al C. F. R. pe notiv de .negligenti>,

de catre (pasarea murdara cu caracter reptilian,. $i, in adevdr, confratele nostru aduce
urmitoarea probi .zdrobiloare ca nu i se poate
imputi neglijenli in serviciul sau medical:
,Auzili romAni ! negligenld tn serviciul meu !!
Pdstrez adresa murdarA cu care am /osl onorat
in ziua de 27 Noembre s. n.
Acum trei ani cind sm luat in primire ser'
viciul nu erd (le cAt un bolnav,,.
Acum ori cine poate sd vddd numdrul' mare
al bolnavilor...,
Nu voi si gicanez, stimabilill conirate asupra
pretinde ci .o JosI
"adresei nrurdare, cu care
gi eu:
D-sa
strigi
onorat, ci cu
voi
.negligenta
Auzifi, romani,
in serviciu cand
in ag?r scurt timp d-l doctor K. a reu;it sa
sporeascA, atat de considerabil, numArul bolnavilor !
Cdnd a luat serviciul .nu eral decat un bolnav' iar de cand functioneazii D-nia sa (ori cine
poate sA vadA numarul mare al bolnavilor".
Speram cA eminentul medic a reusit tot a$;r
de bine gi cu numArul morlilor.
*
Un vechiu numar al .lJniversului, ne spune ca:
."Pdndinct un moment cAnd dJ Cdpitan lipsed,
ord.ondnla ti furd tloud ceasuri de damd fdrd
capac..,
Strmana dama !

Din

acelag

Viena, 14 Octombrie.
'Ciocnire de trenuri.

- I

rlniti

O telegramd sosilti din Petersburg anunld cd

pe linid feratd Balticd a avut loc azi o ciocnire
.de trenuri.

Sunt opt morli din cari trei t ntod mortal,E cumplit I . Opt mor"ti, din care trei in mod

mortal I'
Sa speflln

ci

cel . pulin ceilalli morti, mai

uqor lovili, vor sci.p;r cu viate!
'l:

Nu putem decat sA ne asociem urmitoarei

energice protestari a ldrei,,
N-rut 784:
"

.Nemai auzil !
.Zjlele acestea, P{tirligeanu, prefectul, adal
ordin tuturor sub-prefeclilor ii primarilor din
iude! sa'i geseasca Ei sa-i aduca musai o tloicri !
Rele zile o sa ajungem !
Rugine d-le Piitiirlageanu !
Daci d-ta, in calitate de prefect, flpluegti
asemenea ispravi, ce o sa faca Costicl lonescu
cdnd va auzi de ceea ee faci d-ta!?
Dar"' voiu mai reveni'
,,Froridor-

E, in adevir, .ne mai auzit, ! Ni se sbaflegte

pulinul pAr ce ne-a mai rimas pe cap gindindu-ne la ceea ce va face Costica lonescu, cand,
d-ta, d-le PatarlSgene intrebuinlezi Administra-

90

9l

fia la confecJionarea de doici ! Are dreptate d-l'

.Floridor" .rele zile a Jost siaiungep' gi.ru*
gine, d-le Patarlagean u !'
Ce-!i mai trebuie lata doicii, :d-le Prefect,.
cAnd ai defir !i!a bugetului ? !
Dar destuli politici, se trecem acum la
,,Partea lilerard,t'

fala publicului sd.,,.. culn sA spun.... se.... mai

bine citili ce anunte Direcliunea acelui Circ,
prin toate gazetele: .lntreaga trupd se va reproducc innointca publitulul, timp de 2 ore',
Ali citit bine d-lor, .i1111saga ttttpa se 1)a reptoduce innaintea publicului, timp de 2 ore''.
Nu gtim ce sa infierim mai mult: neruqinarea
trupei sau negligenta Autoritililor aari permit

Momente fericite

.Noaptea se revarsA, Pasirile.prin ciripitul

lor simbolic incep a se retrage spre pidure.
Din cAnd in cand se mai aude cSntecul unui
rnierloi care prin ilueratul lui fugar sare de pe
'o ramura pe alta.
Luna cu discut ei comut are inlatiqarea unei
figuri balaie ce vecinic surade secretelor noplii'.
.,Prin tufi$uri $i prin locuri mai retrase (?)
pereclri de tineri, in amurgul sarii, i$i descopdr
tluios pdrlile lor secrete,.
Ce frumoasE scene de cinematograf; perechi,.
perechi, tinerii trec prin tufi$uri $i, la lumina
discului cornut..al Iunei, iqi ..descopAr, duios,, pArjile lor secrete'. Numai de i-o lisa polilia.
,*

Or cdt de *duios' or procedi, totuf, e, de

sigur, destuli ner sinare la acegti tineri cari i|i
descopir pertile lor secrete, dar tot au o circumstanii. atenuanta : ei se dedau la acele descoperiri (prin tufiguri $i locuri tnai retrase' pe
cdnd "artigtii Circ.ului Sidoli, .ru .se siiasc ca in

asenenea spectacole !
Acun ca ne-am arAtat legitima indignare pentru ,partea pornografic[ a acestui spectacol, trcbuie se tecunoaftem cA trupa Sidoli este o r.iguroase trupe, am ,putea zice ci deline recordul reproducerii ; 2 ore ! Ce zici, dragi Pavelicb ?

PROLOG
Doamnelor Si Domnilor,
Innainte de a incepe seria proecliunilor la
cari ati fost invita,ti cu plate ma vAd da- lamuriri- asupra (scotor sA vA dau oare cari
pului, ne511n, precum gi asupra intrebuinlatii
pe care o vom da francului domnielor voastre.
Scopul nostiu. Ni s'a spus cA rnulte din persoanele prezente nu ar putei privi, cu conqtiinta lrnplcati proecliunile noastre dacA, prealabilmente, nu le vom fi lunrinat asupra (scopului, lor. O, inlelegem aceste scrupule: firegte,
.cunr hi putei admira, sau chiar critica un tablou, o statui, nigte proecliuni, daci nu !tii
,.in ce scop, autorul a expus tabloul, statua,
proec{iunile ? Firegte, azi nu se mai poate admite desfatare fArA tendinte, desfatare ff,ri scop.
'Care doamna din isocietate, ar mai primi, azi, .
3d petreaca, 5A danseze, bunloari, fere o nenorocire sau un nenorocit? Cine ar mai putei
azi, luir parte la un banchet, dacA banchetul nu
.ar fi dat pentru alinarea unor afamali oarecari ?
AltA data .Societatea,, pentru alinarea sufefinitelor, da din punga, azi di din picioare : azi

petrecerea a devenit ui act eminamente filan-'

tropic. Azi nu poli bea o cea$ca de ceai de nut
e in profitul copiilor raiogi ori al soacrelor turbate.
Nu ma mir deci ca, atunci cand am aretat
unor persoaDe proecliunile noastre Si Ie-am comunicat inten,tia noastre de a da o iedinte publici, mi s'a spus: .Excelente idee, proecJitlnile's foarte frumoase, ioarte interesante, vor
interesi qi place tuturor nunai.,,, numai in ce
scop ?'
* Firegte, fire$te, rAspunsei eu, nu putem.
admite un scop a$A dB furre-d-terre ca acelade
a privi niSte proecliuni pentru simpla placere
de a le privi, firegte, ar fi ruginos, ne trebuie
neapirat <un scop', daci nu ifilantropic', dar

cel pulin rnalional,. Votn cAute.

Temerari promisiune ! Necesitatea de a petrece, de a danli, voi sa zic de a-$i arlta
este azi
lilantropia,
filantropia 5i Jnlele

- incdt a devenit imposibil

se
aqi de mare

mai gisegti nenorocire sau nenorocit care si

nu fie exptoatat de una din numeroasele noastre
Societati filantropice, * filantropice gi seltatoare'
ln zadat am explorat cartierele cele mai sirace in sperantA de a gasl un rscop' proec-'
liunilor noastre: unde m'am adresat am {ost
rcfuzat.
.Regretim, dar sunten angaia\i la 'O''

95

bol,rJl>

mi:a rAspuns Sindicatul P4pugiilor ro:

rnAni.

-.lmposibil, suntem relinuli de .Elisabeta,

.mi-a respuns Uniunea senatorilor gugali.
sSuntem legate, prin contract, cinci ani,
.cu-.Sqbina,, Spcietate pentru ajutarea cpcoti
rom0ne.

Deze$perat ci nu giseam rscopr proecliunilor noastte pusei, la "Mica publicitate' :

Se cafild persoave c&ri sd. binetsoiascti a pernile a se da i,n fauoarea lor o seratd. de praecliuni. Se primesc clriar qi persoane onorabile.
Nu mi indoesc de succesul anun.tului meu,
aE?r ci d-lor qi d-n-elor nu veti fi in penibila
situalie de a privi proecliunile mele, fSrA ca placerea d-lor voastre sA aiba filantropicul scop d
rig oar e.

RAmane acurn si raspund la a doua intre,bare ce mi s'a pus: de ce cu intrar $i nu

gra t is.

Nu gratis pentru

ci

gratuitatea este omorA-

mai mult, cine aplaudi mai

pulin?
gratuiJ. Speetatorul grae nici odata mullamit. Pentru el totul
tuit nu-.$psglatorul
este ra-freux", lo.tul este infccl, mon clNe!,, nu
e critic mai $ver ca cel intrat pe gratis.
$i v'am qe{ut irancul ,d-,voastri nu nu[lai
pentru a scAp, de nemullimirea gratuitqlui, d4r
gi pentru .a.da acostui frqnc o deotinalie gren'dioasi. E vorba ca si funddnr, cu el, o .96toare. Cine c.ritic5

cielale tr)e lrn incd.lzirea regiunilor polare*. E

grandios, nu e agi. scopul nostru ?
GAndi!i-vi ca prin incAlzirea regiunilor polare vom da agriculturii ime'nse terenuri azi improductive ; incilzind regiuliile polare vom face
ca acolo, unde azi nu inflorelte de cit ursul
;rib, si infloreasci portocalul, macaronul Si

'chiar gi parmezanul.
In afari de aceasfa, inci'lzit ea regiunilor polare va avea urmdri gtiinfifice extraordinare. Ce
se opune, aclualmente, la descoperirea pol.llui ?
- Frigul mare. Ei bine, indatd ce Societatea noastra, graJie francului d-voastri, va
inlaturiL frigul, nu va mai fi nici o piediea la
descoperirea polilor, descoperire dupe care aleatgd. azi, in zAdar, atali romani.
poate

.Acum, domnilor $i doannelor, ca v'am lini$tit,

vi rog insi sa nu abuzati de intu.ireric... pentru a o qterge.

incepem',

$fi itl{fi?#***,t**i:ifigffir

,,GUNOI ORATIS.
Unii urmlresc rizboiul in discursurile lui Wilson, altii in publicaJiile de divorl, eu il urmitesc la .Mica Publicitate,. Mica publicitate, este
cea mai fideli oglindi a consecintelor rizboiului. Numai el a putut provoci anunluri ca a-.
cestea:

De vdnzare S;ul;." vi"t""i{i 302 un oo proaOIef fli!|,"b[i ptotiu "ur[ "t';l"itu"i*n"tor""Sehimb

rS;"1;|;Lif,l'

Aviz
mu

lrac Dou contra milai.

lf
It mai rezisteDti.

()CaZie.

DaU

;ul""""' i,i,"T.',if"l";i l"lilJ:

P^" damS;3:3t"
de

ii:

un mlgar si o pereche ghetc

i

A" suflet 6 copii mici si o soacrd in etate.

PianO

de concert se

di

coutra ceapi arpagic.

Tot la .Mica publicitate', am citit zilele tre-.

cute, ufmetorul anun!, pe care-l redau absolut
exact:

Nu ma pot miri indestul cum acest

anuut.
sA. de importan t prin atetea l"tr"l,
,ar.'J
neobservat de prese, de cenzurd.
"
.Cate invateminte in aceste cAteva linii! Nu
$tiu ce e mai de admirat: gefterozitatea
d_lui
doctor Urechi;i, care in aceste vremuri
in
cari un chibrit te coste cinci lei,
,n
politi
Si
cian cinci mii, oferd
"gratis, ceva, Iie si *orr_
noi de bucatarie,, sau
neglijen[a serviciitrl
d"
saptam;ni
o'. r"ni
1'^^*'ll:::
:ul:
Tace datoria?
"r-ii
Nu ne lndoim ca Consiliul con:u_
a

nal

.va grebl sd numeasca vre_o

3_4 comisii
q:n"tT u studia cauzete penfru cari serviciul rl_
.se

qrcarfi gunoaejor nu este

Ia .irrdlfimea
rilor mari pe cari le tr6im,. Se poate vremu_
cfriar sa
9i trimita un membrrr pentru a studie chestiu_
nea ia paris, Londra, &lonte_Carlo.
Asta pentru
naivi
mai sunt inci ! _ Ceilalli qti,
b;;;"';;
de oarece Comuna a. incasat banii
contriluaOi_
ar
si execurA serviciut ? Ce,
li1"-i:j..tot ca pemai
suntem
vremea dugmanului, sa iei
romdnului gi gunoiul din casd?
altd intrebare la care nu am putut r5spun_
. O._ur*atout.":
Cum au reuqit b_nul doctor
9,"
Urechi6 s4 aiba .gunoi de bucdtdrie,
.prima" pe aceste vremuri rr Cunoi Si ilcit
oin lui

:.

Oase? Dar pentru asta ar li trebuit sa aibi

carne, Si noi ltim bine c6 d-nia sa nu face
Darte din Co nsiliul Comuna-l').
CurAtituri de cartofi ? Dir care-i miliardarul
risipitor care sA mai curele azi, cartolii ?
ienuga e Dar cenuqa presupune lemne, Ei
noi Stim bine ci lipsa lemnilor e agir de generala lncat lnvalizii Ei-au ars picioarele, Si spitalele pdduchii. $i cine nu gtie ci din cauza
lipsei materialului lemnos a ajuns la preluri
frbuloase untul de lemn ?
Intrigat la culme cum numitul doctor a putt'tt
stringe "gunoi de bucatarie' am luat drumul
marinimosultli
spre

itr.

Numa Pompiliu, locuin!a

donator. Nu am putut illsa lrece de colf,

atat de multd lfme venise sA profite de oferta
d-lui doctor. Ghionturi, strigite, injurdturi *
te-ai. fi crezut la Cameri - cand iata apare'
la o iereastri, simpalicul (cel pLr!in nrie) Dr'
UrechiA. D-nia sa explici rnullimei ci, ta,ti cu
numeroasele cereri, gunoiul se va iOparti nunai
celor cu cartele speciale pentru acest' produs'
Flueraturir huidueli, lumea eriL gata-gata sa
lortreze. portile locuin.tei, cAnd iatd ca un elegant.
automo;il ae opre$te, un capitan se coboara'
strigd el, 'haide plecali, nu
"La o parte, loc,
e rechizitionat"'
gunoiul,
se mai distribue
o
$i gunoiul ! Plinge babi'

1) Si vezi acum,
vrabioare..

cum s'a

lngriilil

Numai uuqchi

9i

'i

'I

DE PE FRONTUL BOTOSANILOR

UN VULTUR

.- H.e I Ce mai faci, Ionescule ?

Pertect, Doctore, perlect, Sunt la Aviatie.
($i- amicul meu Ionescu
imi afttA toate

insig_

nele cari semnaleazi. admiraJiei trecitorilor pe

zburdtorii nogtri).
Oho ! La avia[ie, nu mai pulin ?l Bravo,s

lonescrrlc

Visul neu a fost, Doctore, o viatd inden_

sivd. Sa tr;iesc intr,o clipd cat-altul

in zece ani.
Vdzduh, hrpt5, triumf, ce ciulci emolii, Doctore !
Sa cucere$ti irirperiul ae:-uiui, sa 1e duci ca
VultLrrLrl sus, tot'ntai sus, $i tot ca vulturtrl sA
te niprstegti asupra pradei : opregil niotorul
qi glirn'i. irr lacele, suprinzi ilraiuieul ln rrori.
Mitraliera-fi tacdne, dufmanul ingrozit luge, tu
dupa, ei... Cand, deodata, iata_te.inconjurit .de
avioanele dugmane. Frigurile luptei 1e cuprind
mitraliera-li secera... Victorje: unul se prabul
Se$te lovit de moarte, alful cu aripa zdrobitil,
al treilea capoteazd, al patrulea u in tta"ari,
faci prizonier gi pe al lcincelea, celelalte fug
spiimdntate. Iata te din nou stapan al vizdul

lqq_
hului, incadrat intre grapnelele inamice, ca intr'o
apoleoza, Jos, camarazii te aclamd,. te poarta
in triumf. Ah doctore, doctore, asta viatl' ast?
fericire ! .

Aia-mi vorbi amicul meu lonescu-0toPeni

distinsul furier al cancelariei Avia!iei Botogani,

P. S.

DE PE

FRoltrul B_qro$g{[qR

UN VIITOR EROU
Privifi-l cdt de rnarlial calcA : capul sus,
pieptulinainte, stanguuu.,. stanguuu.., parc'ar
urmi fanfara Victoriei !
Pe pieptul lui un curcubeu de panglici : Medalia jubilarA, Meritul agricol, Av6.ntul moaqelor, Chinl $i Invarteala clasa I-a (cu spade)
etc., elc.
O proluziune de curele ii cuprinde bustul; cu
invidie se uita caii la acest harnagament. De
centuronul sclipitor, c:ire-i desemneazi talia
mlAdioasA, at{rnA 1lneltele victoriei; iata baioneta cu drago.ni (c6t sange inchegat o nai
fi inca pe acest glorios olel care a strapuns
ataiea cutii de conserve!); iatA port-harta cu
{oaia .Berlin,; iata tocul cu binoclu. ultimul
model, cu busole, termometru, baromeiiu, tJlemetru li spirtometru. Dimeniiunile binoclului
ne dau siguranla ca du$lTlanul va fi descoperit
gi in fundul pamentului. Alaturi de binochl, revolverul, ce zic .revolverul,, e 6el pulin o mici
fiitralieri ! Si iate, in fine, saculelul cu masca
contra gazelor asfiiiante.
Capul sus, pieptul nainte, casca pe. o ureche,

'

-.10?

stanguuu.,, marlial pisefte Domnul Locotenent

fredonind uLa arme, !
Pirtenii bat tactul.
VizAndu-l trecind inima-{i salte de bucurie:
simti c'a sunat ora revanqei. Uraa ! Triiasci
Domnul Locotonent Popescu Napoleon, glolioasi unitate a Serviciului fotografic.

FACTOR RASPUNZATOR

Am onoare si

mi

prezint: lon

lonescu...

si vadi ce efect a fecut) ,.. Ioan

I. IoneScu . . . nu . . . (cu dll1frzi) IOan l. IoneScu,
.Factor raspunzd.tor' I E, qtiam eu c6 do vi spun
profesiunea, ma cunoagteti !
Factor rispunzator, asta meserie ! Crede!imA pe mine, ca multe am practicat pani s'ajung Factor rAspunzator. Ce n,am lost !? Am
inceput prin a fi vanator,
ca mine in- cine
puqci francul l? M'am stabilit
in urml gasitor
de cdini pidrduli. Meserie bunicici: gi-acum
mi-aduc aminte de o mice javri boboqati, mai
bobogatd.ca o broasca constipate, cu!u-cu!u..,
culu-cutu... o geseam (gest de $terpeiiri) r.egulat in
luiiandu-se la |ublic

fiecare saptAmand. Recompensi 30 lei, pe lunai 120,

Venind .ai no$tri, m'au numit Gardian gef

al rirugtelor din Ciqmigiu, 300 pe lun6. Am
trecut apoi Veterinar al Societijii romdne de
automobile, Dantist al, gurilor Dunirii, Cinematografist la Vafta luminoasi, ImblAnzitor de
soacre, Stenograf la Societatea surdo-mulilor,
Sufleor la Cinema, Mamo$ al jandarmeriei rurale,: Fabricant de, mu;amale,
- pentru guvern,. . ce n'am fost ?!

101

Eu am fost r0norata adunare', eu (Cetaleni

ai Capitalei,, eu .Fratilor,,
- plzifi buzunarelel
Eu .aplauze indelung repetatate,,
eu .Ovacari
au
durat
mai
bine
de
un
sfert de
Jiuni
strigar,
Ia
ori
la
ord,. Cine ca mi0e
Dacia
Eforie:
Ruqine. .. afartr, . . a$a e .. . bravo .. . traiasca
conu Alecu . ., ?
$i am strigat, 9i anr sirigat, pana am dat de
o dama nobilA, viduvtr unui erudit tAbAcar. Ea
era bogata, eu tinicheir; ea erA maturA, eu
erarn tanar:. . ba, la Ofilerul stiirii civile numai
ce-o intrebd: .Pardon, madam, n'a venit inca
mireasa fiica D-tale? ! Str-i vini legin.
Imbdcile I

- Bibilico...
- Imbdcile...
- doua zi, gazeta paftidului meu... \t'am
A
spus ca ma. !i inscrisesem la clubul Conservator:anarhist?
A doua zi <Bomba Conservator-anarhista' anunli: .leri s-a celebrat casitoria amicuhi nostru loan S. Ionescu cu gentila
(;trambituri) Doamna Esmeralda MuSaci. Urdm . .

etc...

etc.

'

DupA cateva zile puteali citi in Bomba: .Eminentul nostru amic Ioan I. Ionescu, care a
subscris zece mii lei pentru propaganda conser vato r-anarhis ta, se afla Ia domeniile sale
din Bibanii de jos, unde adund date pentru
irnportantul s6u studiu : . Influenla jqnddrmeriei
rural e dsupru dlspIriliunii gdiflilor,.

Apropiindu-se alegerile, Bomba conservatorana;hisia anunla: .Cunoscutul economist, D-l

loan I. Ionescu, va candidala colegiul al treilea'
Reugita amicului nostru, care a ficut atStea
sacrificii pentru partid gi care (apisat) suntem
siguri e gata sA mai fac5, e pe deplin asigurata'.
Odata dqputat, cateva viguroase.La ordine,
la ordine,, amestecate cu energice .lnchiderea
discufiei' m'au ridicat repede la rangul de
.frunta;ul nostruu. Vine in line celebrul final
al discursului meu la mesaj :
*lar Domnia voastri opozifie, care ne tot
calomniali lu sperantA ca, dupA cum a spus-o
marele... Molidre: .calomniati, tot va rimdne
6sv|,.' aflali ci partidul nostru care ispiranduse pururea de necesitatile $i de nevoile' de
bucuriile fi de Jericirile, de trecutul 9i de viitorul, de apusul !i de rasAritul neamului 9i ?Ll
naliei, tarii $i al patriei, a gtiut sA inzestreze
El Romiiria cu munlii sai, cu apele sale; partidul nostru care in momentul de grea cumpanA a dat, El Romafliei cerui sdu albaslru Si
stelele sile sclipitoare, nu va crula nici un
sacrificiu, nu se va da in laturi dela nici o ostenealA pen{ru a asigura tArii sale o regulati
succesiune a.anotimpurilot !
Mai inult Domnilor, parlidul nostru va Eti
sa infiptriasci toate aspiraliunile qi 'nizuinlele neanului nostru, intlucAt, bine inleles'
aceste aspiraXiuni Qi nAzuinte vor fi cornpatibile

106

!07

cu aspiraliunile li nizuintele neamurilor vecine.

(Se gterge de nidu$eala) Arn zis t,

cinci mii kilo pentru a te controld calitatea'

gratuit dupd cum t)fi bine voit a vd aftgai'I''

Am zis qi iatdmd's .Factor rispunzitor, !

Factor rdspunzator I Ah ce dulce profesiune !'
Factorul raspunzitor are toate drepturiie $i
nici o datorje; Faclorul raspunzaror puEine a
invatat, dar pe toate, El, le qtie; Factorul raspr,nzAtor nu face nimic gi pe toate El le face';
Factorul rispunzetorare toate responsabilitetile
qi de nimica nu rispunde !
Vardiqtii il salutd, trecAtorii $i-l arata, cocotele ii fac cu ochiul, Damele ortodoxe ii zAmbesc,
chelnerii il protejeazd, bancherji il sconteazA,
Schriider il favorizeazl, perceptorii i se ploconesc, samsarii il cadorisesc, gazetarli il ciupesc,
jetoanele il inghesuiesc, reporterij il fotografiaz5,.
e Factor raspunzatof I

Trenul iluerd, a pornii. Biletele, striga conductorul. DornnulT

rdsp unzal or.
- TFaclor
raiti,
sarut
mana.
E frig, e ger de 'ngheafi upu ln .upul ,.natorilor. Dumneata, factor nerAspun zdlor, cz
si-ti faci focaduni $i scobitorile de pe trotoare,
eu, Factor rAspunzAlor, primesc bilelelul :
"SdrM mAna Cotne Factore,
,Odatd cu aceaslg u'am expediat dela Depozitul de lemne comunal, o probd in greutate ale

Gratuit
-In Consiliul
de adminisiratie cine e ?
!

Fac-

torul rdspunzatol. Aclirnile cine 1e plate$te?Factorul neraspunzAtor' Tanlieme ii ietoane

cine inraseaza? - Factorttl rasplrnzator, ras-

pun-zai-tor !
Dela lunclalie eram membtu in Consiliul de
administralie al unei afaceri superbe :
Prima s0cletate romdnd pe acliuti pentru explotarea minelor de tclenea d'rn Dobrogea, Limitetl. Capital varsat, doua rnilioane; capital
mdncat, treil Faliment, procuror' duba' - auVdcAreqti, instruclie :
tomobild
D-ta, D-le lonescu rdspunzi de cinci sute mii
lei l ati ca... .avans, din averea Societitii'
D-le judecator, eu sr rasp[nd de"'?
- E'u,
ai, lual, e$ti responsabil.
- Fire$te,
(Cu compAtimire) Dar bine, D-le judecator, eu sunt Factor rAspunzator'
Aaa . , . Factor respunzdtor ? Factor res" ?'
Mii de scuze, nii de scuze, sunteli liber, mii
de sc[ze, D-le Factor raspunzdtor.
Liber, mi gribii se fundez o mare uzini' pe
acliuni, pentru extragerea beltelei din discursuiile parlamentare. (lnsinuant) Nu doriti. cevi
ac{iuni ?
*

r0s

?Aticule,

109

imi zice

Alcibiade, fiul meu, vino

mi_e fricd !
Care va sA zicA nu gtii, puglarni !
Ag, pap}, gtiu, dar ma persecuta profesorii.
Te per-se.cutA?l A doua zi eram la liceu.
Alcibiade, spupe D-ta ceva despre
-lonescu

qi tu miine la examen, cI tare

*-

.nunlii Rorndniei.
'
Munlii Rom;iniei

...

muntii

mun..,
cel mai insemnat munte din

RomAniej

..

Romania

.este .Muntele de pietate,.

*- Spunie, Altibiade, zice profesorul de fizica,
rrn ila negru gi uscat de parca era depastrama
spunie mmai tinere Alfibiade, ce se 'ntamplA
rlagd cade baromietrul ?
Se sparge, Domnule j
- Alcibiade
lonescu, ftji D-ta cand insheata
.apele ?
* Cdnd vorbeqte Wolffbureau.
Dragu[ul tatii ! Toba de carte, D-nilor, tobi !
.Cum s5, .nu treacA? ia o singuri
lntrebare nu
.a pulut rAspunde, dar cinear fi pulut raspun_
,cle? Eri la Istorie. Profesorul, un ila latos de
.parci eri o oaie ligaie, inchipuili-vi ci intreabi:
.Spune, tinere Atcibiade, cat a
linut Rizboiul
.de 30 de ani ?
Auzili cestiune: c6t a linut Rizboiul de 30
Ce ani ? De unde sa Stie baiatul ? Astea-s de_
.tajii de intrebat un copilag (gest aritand in copil
.t!c 5-6 ani) de 18 ani ? Cum si gtie,
D_lor, un

copilaq cdt a tinut Rezboiul.de 30 ani, cittd eu

om matur, uife n'o gtiu.
In fine examenul se termini, Pregedintele i;
pune ochelarii $i anun!i: Alcibiade Ionescu,'
respins !
Respins

Emotie in sald... profesorii se uite la mine '.

il lilos lopte;te Pre$edintelui : e Jiul Factorului
respunzitor.,.

tlcere, strigi Preqedintele'

Ticere, D-lor,
Hm... hm.., zibeam... Alcibiade lonescu respins '"-

nu este. Notele oblinute il promoveaza.

Ha, ha, vi intreb, se putea altfel ? Tobn'
de carie, bdiatul. Ba in canlelarie Preqedintele'
rn'a gi feliciat:
Drept si vi spun, D-le lonescd, aveli un
fiu esceptional, es-cep-!io-nal ! Ce naqte din'
pisic a...

(Cu modLst

()

Aa..,

pentru care cariera il destinati ?

- - $i
N'am hotarit inca.
Eu v'ag sjatui sa-l faceli Factor risputlzAtor. Are stofe, beiatul, Ei cariera-i bund'
Are dreptate, Pre$edintele: Factor respunz!'tor, btrnt proiesiune' dar cAte grbutili !
ianA roli vorbesc, tu trebuie sa taci, e$ti
Factor risPunzitor ;
cand toii lucreazd' tu trebuie se stai, esti
Factor raspunzator;

Il0 _
cand

toti

au

opinie,

..egti Factor raspunzitor;

rl

tu singur si

nu ai,

cend toti decid, tu sa $ovai ; ciind toli des_

.curca, tu sa'ncJrrci; cand toli dau, iu
sA.iei:
cind toti au raspundere, tu singur sa n,ai, egti
Factor raspunza tor I
Nu e ugor, Domnilor I Ba mai dai de cate
$i
. un nebun, cum dadui eu, alaltiieri. Egiam dela
Casa de Depuneri. unde slrnt, tiregte, membru
r . in Consiliul de administratie, mA
duceam se
'.prezidez .Romdnia
Mare,, Societate pe acjiuni
pentru secarea Marii Negre qi vinderea terenu_
rilor in loturi, afacere sigura, sigura! Dac,om
vinde numai un leu metnrl... Am gi viindut
{coniidential) Statului, e cointeresat...
- Eqian, zic, dela Depuneri, cdncl iati Costicd,
.Costici
Lupescu... un stricat, $i_a tocat averea
cu... De$teptarea poporului... qcoli... biblioteci...
anarhistru, mil ,njelegi I Cercai eu si_l evit,
giaba: Costicd :ni atinea calea,
- Nene lancrrle. imi z;(e cL. ioarte .1prins,
nu maj merga, treblrie si jntram ! gi c;r; se
uita spre Carul cu bor.e, 7fg;
. . Costica, mersi, eu bere nu beaLr...
Bere ? Ce bere ! N.auzi ca ne chiama
fra!ii ?
Mircea ?
- Nu
pricepi ? Nu pricepe ! N,ai tu nimic
.aicea ? {4rata partea injmei).

- Se poate? portofoliul doldora,

CosticA.

Costica, din ce in ce mai aprins, incepe sa

strige:
Ora a sunat... ora 4 sunat...
-- (uitandu
se la ceas) Aqe e Costica, Eapte jur atate... e tatziu... ora mesei.
- Ce tdrzir... ce masi ? | Nu 'ntelegi ? Da
bine ce e$ti tu? Spune ce?
Sunt Factor respunzAtor
,

Care va se zicA

Ahe, urla Costica, ahii, bine cA pusei

mAna p'un Factbr rispunzitor

e$ti Factor rAspunzator ?

- Sunt Factor respunzitor, repet eu, rAspicat, sigur ca-i inchid gura. $i-aqi a fost. N'a
mai zis nici pis, amicul Costice, nici pis. Ehe I
JVI'a luat numai de guler, m'a invartit, lni-a dat
vreo douA... (gest cu piciorul) Atunci eu mi'nfurii,
rni, 'ncordez, m.1 reped (Eest arnenintdtor cu pumnul)
!i... Si ma retrag. (RetregArdu se, misterios) Motive
stra tegice.

113

. uf t mI lini$tii I Qe prost, auzi sA benuiesc

eu pe Fifi !
Eu am avut totdeauna mania colec!ionarii.
CAnd eram mic, coleclionam palmele tatii. La

DECORAT
(ln

li acopar arlbele pir{i alc

fracului. Aritind
Rideli? VA mira{i? Co*
lectioneaze fiecare ce-i place. Unul tablouri,
timbre, rnedafii, altul cutii de chibrituri, nasturi,
carti po$tale, scobitbri, ghete de darna, datorii,
frac, decoratji multe

ii

mati

decoratiile).

palme, guturaiuri, slujbe, coarne,

ba inca

cili

- allii quviJe
' Allii (sest de gterpelire) portmoneuri...,
de pir. ahI guvi{e de par cu pambliculei
Fel de fei de manii : unul adund. bilete de
banc6, altul bilete de tramvai ; unul nocturne
de ale lui Chopin, altul diurne de ale Statului.
Sunt oalneni curagiogi cari coleclioneaztr neveste, nevesle proprii, allii, mai putin curagioqi,
se multumesc cu ale vecinilor.
Nevasta-mea colectionea-zd veriqori. N'oi intr)
odatl mai de vreme acasl ferA s'o.gAsesc c'utl
verigor. E de necrezut ce familie numeroasA.
are nevaste-mea ! Puzderle de verigori : mici,
mari, bruni, blonzi, rogcovani . .. ba, odat6, cu,
cin' S'o gdsesc acase? Cu un gdligan negruca
taciunile ! Ptiu, nevasta, zic dar nu !i-o fi qi
abanosul ista verigor?
puiule
- Baaiiocmai
puiu sunt eu
ghicit. Verigor
ba
tocmai,
.da, dragl, verigor.. . prin alianli.

qcoali colec!ionam treiurile, aveam unii cocoqa.ti...

Acum coleclionez decoratiile. -MA prapidesc
dupi ele, Ce n'aq faee si mai capet o decoraJie! Ag face... ag face.,..uite.,. chiar si o
fapte onorabili !
Vedeli c'am reugit sd adun o frumoasi colec_
!ie. Si nu credeli cumvi ci,s romf,negti. Nici
una. Cine nu gtie cdt e de greu sa capeti o
decoratie in Romdnia ! Greu... greu de tot.
Decoralii ii numeri pe degete in Romenia. Ujte
aci tot persoane distinse, decora{i c6!i ? _
DouA, trei: portarul, biletierul, cornisionaiul ...

' Privi!i prin saloane, decofati mai mici rluLrl

Decorali mu[i la un loc eU n'am vazut, zl.u,
decAt...la Vacere$ti.
Ca si-mi fac coleclia mea am trebuit sA nla
duc departe, ehe ! tocmai in Maronia. In Maro_
nia, ugor, privjli I {iii arale decoraliilel

{sl6 !

(cu ifos)

laritind o decoratie).

Meritul Alimentar

Qlzs2 J
De altmintrelea in
Maronia nici nu exista alti clasa.
Sincer v'o spui, chiar qi in Maronia nu-i u$or
sd capeli, l,/teritul Alimentar. In capitala Maroniei existe o institutie numitl .Ospdtdria com nqld,, ca la noi, In Maronia insa nu sla
pornenit om si reziste mai mult de o septA(Misterios)

,14

nlani Ospitariei comllnale, DupA o siptamenA

ii ti line lnmdnarea, Eu ? - Eu am rezistat.
Nu degiaba lmi ziceau mie, in Rominia *Stomac
de politician !, Arn rezisiat o luna ! Dar gi cdnd
s'a implinit luna, pac decretul: Meritul Alimentar!

Asta?
Risplata pentru biserici. Cine a
multe
cruci ca mine ?
ridicat mai
ASta? Asta... ?(se gandette foriat) A ! ln urma
u[ui accident. Un automobil venea cu viteze.
Pac intr'o groapir. In Maronia siradele nu's
pavate ca Ia noi, a$, acolo ttumai gropi, gi
pac automobilul in groape, Si baldabac cei doi
calatori. Ma reped la ei, ei leqinali ; gterge-i
freacd-i, trage-i, di-le cu muc de virginie pe
la nas, d6-le cu cizma vardistului. . . se deq-

teapta,.. multumiri... recuno$tinla... carti

de vizita: D-l Cutare, senator colegiul l-i, D-l
Cutare, senator colegiul al ll-lea ! rn . . ! In.; !

ingriiisem doi senatori ! .. Peste trei zile, pac

decretul: (arltAnd decora{ia) Meritul Veterinar l'
Asta ? {sur: r misterios) CileSc la oMica pubtttitate, : nDami, bine situata doreqte cunogtinfi
tanar voinic pentru conversatie'. Tanar, eraln;
voinic... eram; In'am prezentat, am,. conversat. Ce velva . " . ! A treia noapte am $i primit:
Bdrbitie qi cl edinla !
(Aritand alte dtcoralii) AStea?- Fleacuri: AvAntul
acuatic, Ciminul moaqelor, Societatea pentru
proteclia senatorilor, Trecerea DAmbovilei,.,
Desigur din eroare. Deschisesem un
Asta?

ll5
liceu, in Maronia, La examen, nu Stiu cum se
ficir, dar elevii nogtri ramaserA muli, da ce muli !
Mai muli ca un actor de cinema, mai muli ca
un Factor raspunzator ! Giaba comisia ii bombard6 cu intrebarile, giaba, bravii mei $colari
nu scot o vorb5, una ! Exasperat, Pre$edintele
se scoalA Si striga: Boi, boi boi, domnule, boi
de rasA, Domnule Director !
A doua zi am $i priniit: Meritul Agrigol. .
Pof tim ? Cum ? N'am eu Meritul Sanitar ? Se
poate ? Clasa l-a I
Anul trecut, se ivise o groaznica epidemie
de holeri in Maronia. In cdtunul meu, Cacale{ii
de jos, toli oamenii se tineau cu mdinele de
burta. In lipsa medicului, mobilizal, lac eu o
doctorie: Argint viu, pir de urs $i vitrion.
Infailibiin ! A doua zi epidemia stinsa cu desavar$ire: numai eri un bolnav, unul ! Cum si
mai fie, daca muriserA cu tolii ?l
Am ;i Steaua.. . Maroniei, oliler (o cauta prinhe
decoratii,)Staua . . . unde-i Steaua? A!(Sernn Ia
{ap sa-$i aduci aminte, apoi bate in palme. Yine un conisionar, cu $apca obignuite in6i imbricat cu un lrac plin

di

decora{ii).

Arrr fost nevoit sA-mi tocmesc un comisionar,

nu le mai puteam duce, Ziceam ? Steaua .. .
Stearra . . . Ste . . . a, uite $i Steaua Maronie i.
Cum am cipatat-o ? Afacere (sem de $terpelire)
iinanciar6 ? (nesalie din cap). pe c6mpul de onaore,
ia Partea sedentarA ? T!- (Cu ifos) Steaua

lt9:
Maroniei anl dobandit-o.. la o tornboli de bine
Iacere I
Toate Ie aveam, una singurI-mi lipsea: Bene
Merenti, Bene Merenti din Maronia. $i oftatr,
qi eram trist, Si slebiam .. . slibiam de s'a
speriat gi Bibilica. Bibilica, nevasta-mea, un
boboc! Ce n'o cunoagteli, Domnilor? Nu se
poate, in Maronia toli barbalii o cunosc.
Bibilica-mi zice : SA qtii puiule, .puiule,
(se ara6, muitumii, pe l) sa gtii, puiule ce-!i capet
eu Bene Merenli. Tu nu ;iii sa-!i pui in vedere

meritele tale, Ias

pe

mine, vorbesc eu

cu

Ministrul.
'l'u
- Eu ?itigiumeEti.
zic, (siret) atn eu conbinalia mea'
Sa vezi, combinatia mea reu$elelte totdeauna'
ei ?! Seinbracd, se gete$te,
-.Combinalia'
(maimulire$ie
prnerea pudrei pe fate ii
se dichiseqte
a creionului pe buze) qi tot cantand :
Faut voir na p'iile combinaison,
C'est bien coco, c'est bien cochon..:

'

C'est bien coco, c'est bien cochon,,.

Se dLrce dimineala,

.se duce ziua, se dLtee

sea 14...

Ah, drigula c6t rni iubegle !

pini

strigd:

intorcandu-se de la audienla

PLriLtle,

imi

s'a facut treaba.

.. S'a ficut ?
e$ti...
--- Acun
Sunt ?
-. Egti.". Bene Met enti.
-. Bene M c...
.- Clasa I-a, lucriri escePlionale
{ionale... Sunt I Dar ctlm ? Cum ?
- - ..,
Combinalia mea... infailibila..
- Care ? spune ?
!

Nu se poate...

mie.
-- Numai
Tocnai !ie...?
-Atunci jupaneasa lntra gi spu e: Coni!6'
ugierul de la Minister v'a adtls un pachet c u

combinaJia.

-*

Comb..,?! Ma reped, se repede; eu trag,

pachetul se desface." (comisionarul
trage.,.
ea
de6lI$oari, din pachetul cu care a intrat, o ncombinaisonu
e:eganti, cu bibiluri si fundulite. Pe combinatie, in dreptul

Cere audienld, se duce azi, se duce mdine,

se duce poimaine, se duce o luna, mititica :
Si tot cantard :
Faut voir ma p'tite combinasion,

floapte,

t!:7

ce, 'ntr'o

sirului, o enormi

.-

decoratie).

(Arntend decorafia),

Viltutea menajeri,

I 1.)

citul ca$tigAtor al unui superb irigator

cu mu-

?jeet,

MICA PUBLICITATE
Nu-i om azi care sA nu cumpere o gazeta;
(corfidentiai) ba eu gtiu unul care a cumperat
doui ! Toli a$teptem azi cu nerAbdare gazeta
noastre. Unul $i mai ales una, se repede la
Ioileton: Catiairut viu sau miliootrcle .contesei
cerSctoare o face si palpite.
Politiciarul se repede la .Ultine inforrnalii,
dar vhi ! adesea Ultinele informalii, ?n loc sispune ce gandea D-l Marghiloman la orele 8
Si 16 minute, ll informeazi. ci D-l Morif Cr e:
mene e singurul care vinde galoqii cu pfetul
cel mai convenabil,
pentru el.
Alt cititor tremuri- sA alle cdt mai curand ca
Doamna Vasilichia Neacgu a reclamat $efului
postului de jandarmi din Potlogarii-de sus, ca
ducindu-se dupa cas5, pentru trebuintele sale,
i s'a furat doui oui, din care unul de ra!i.!
.Vom tine lectorii in curent cu. ancheta prescris! in aceasti misterioase afacere, adaogi
gazeta, pentru a excita ;i mai mult curiozitatea
lectorului.
Altul se repede la tragerea {grandioaselor
premii oferite abonalilor nostri, gi e incantat
sa afle cI Pirintele Atanasie Niculescu e feri-

$i cum si nu te induiogezi citind scrisoarea

de muuumire a fericitului cagtigator:

Dle Dirictor,
Fiind oameni sdruei, nici un bibelon nu in.

Prea Stimate

lrumuseld, pdnd acum, tnodestul ttostru salon.

Acum, ia locul de onodre, tn mijlocal mesei,
troneazd saperbul irigatlt pe carci avui norocul
$i cinstea sd-l cdStig la trugerea grandioaselor
D-voastrd premii gi a cdrui funcNionare ne a
dat deplind satisfaclie.
De cdnrl acest obiect de artd orieazd satonul
nostru, este la noi utt continuu tlefileu de conceldleti cari vin sd-l admire. Bo urtii, ludrtdu-l
drept narghilea, au fdcut chiar zdddrnice (rs-

piralii.

Vd. mullurnesc dln inimd, Domnule' Director,

.pentru patriotica D-voastrd
fdptd, ti credeli, vd
rugdm, tn veSnica noastrd recunoStin{d si abonare>.

Or cdt de pasionante sunt (Milioanele contesei cerqetoare, $i .Grandioasele premii, tot

mai lnteresante sunt ultirnele qtiri de la rtrzboi.
Nu e de mirare ci cei mai multi cumpiratori

.de gazete se reped la pagiria cu telegranlele

Iui Wolffbureau, Corbureau gi K. K. bureau.

120

Berlin I9. Este cu tatul lnexact cd flota

englezii ar fi nimicit trei cruci$d.toofe gerrndne.

1'irul indmicului nu (r avut alt efect de cdt a
transfonnit cruciFdt1otele noastre ht submorine.

Berlin 20. ln Polonia ta cdtlca tn curdnc!

tleciziya, ln favarea noastrd, bine tnfeles, de oare
ce, pe cAnd s1ldalii ru$i, necleprin;i cu iarno,
suJdr grozav de fiig, pe ai rtoStri ti trcc tfid(;elile.
Nig. Inrld srtflarrc sirltearcd subs(rip pent :
t'i!licarea nei statui generalului Poiiorek, comandanful arntatelor !(. K, custro- ngare. Statufu va fi a;ezutd la Belgratl Pe piedestal se
vo siipit tnscriplln.' generalului Potiorek, liberaiorul Serbici.
Yiena. Dortd tlintre tclc nai repezi corpuri
tle armatd ouslrc-ungare cari s'au dinstins atdt
ln retragetea tlin Serbio, s'au tnscris pentru a
Iua parte la Derby-ul de primiivard. Succesu!

lor e sigur.
Budapesta, S'aadmirat mult prefetta orgcutizare a Intendenlii uustro-ungare in Serbia. Itt
adevtil pe ciind dusnnnul murea de foans, ai
nostri ntdncau de doud ot'i pe ri, * bdtaie.

Vargovia, ulgenti. f falg cd. panica.ar f!

cuprins cazacii tlottrii, Din contrc, tazacii au
c{prins p'Anica,,. fu bratele Ior.

121

Zmsktvnko, 7 Act. - Este tminentd lnce'

"tarea astdlitdlilor tntre Austro-lJrgaria
fi Rusia'
ln
tntregine
deaarece drmatele ru;eSti au fosl
.caplurate de cele aLrstro-ungare, iar armatele
austro-ul1gore au iost tn total fdcute prizoniete
de edtre dtmdtele rusepti. Se sperd, trtsd, cd vt
.iftterrenl un schimL) de qrmate care va permile
lai 1;ictotii anbil.or bel.igeranli(Molftbureau).

Berlin 7 Oct'-Vietla atlttnld textuql i "PieP

derile noastre totale ld Pizrnysl se urcf, la

500 (cincisute) oameni contla 40.000 (patruzeci

Ce mii) nlorti la rusi,.
Suntem tn mdsurd sd complectdm ,titea vie'
nez.ri: ttic! cllidr ace1ti .500' tle soldali oustriati. tu1 au murit ditt tou/-a i atnicului, ci au
rntuit de bdtrdnefe.

Viena, urgent, - Armatele itoastre

bat continmt, bat tntr,una,_rii

bdt mercu

ii,fflii*",

Viena (gi lnai urgent). - Sa stabilit legdtura intre armatele getmane de rdsdrit $i cele
oustr0-utlgat'e. Ofile i cari coffipfileou statul
najot al glorioaselor 0rnate auslro-u gare au
Jost, tn urma, tntervenliei energice a tntpdratutui F. losif adnisi Ia statul majot germqn' ca ordonanle,

_p_
Sunt cumperitori pe cari ii pasioneaze pa_
.
gina cu morlii zilei gi nici odati nu,s mai veieli
de cit atunci cand cimitirul .Universului, e
bine populat. Eu, v'o spui sincer, me pripadesc. dupa altA rubricA, dupa.Mica publiiitate,.
Pierderi, ciutari, giisiri, lnenajere tinere pentrLl
domni bine situali, jupenese, iandag;, proiesori,
brcete-rese, miniqtri, ciiini pierdufi, soacrc ga_
site, dari de suflet, dinti in rate, fcte de ocazic,..
citesc cu aviditate tot, tot. pentru <Mica pub_
Iicitate, dau totatd gazeta, dar e $i interesan_

Darui pufin lzdtd cautd loc caslerild.

Niculescu, senator, caufi d;icd.

Dantist cautd ajutoh Preferd beliv, penttu a

puted trage tra ndsea.
*.
Dau de. suflet copil 6 lutti, ortoclox, idrocefal"
*
Dau de suflet soacrd tn etate.

,*

Inchbiefi, vAnzdri, pierderi

sd vedem i

ti.

Judeca{i:
. (Citind). .Atelierul Rubin cautd fete pentru
cottfecfiune de copii". (vorbir) E, ;l dr;cului,
Rubin I

mantdnul.

, Rena;tetii SA,
damd nnluri.

nisterial pereche

Foast(i cocot(i cautd loc guvemantd,

:n

Caut deciziva, Stat

nailr
*

germatz.

Fost kelner cautd funclie fn diplomafie.

' More tntreprindere *
financiard cautd. casiert
oneSti. Deputali ti se dtoti tugali ablinerc.
*

"

"

Pierdut tn trenul BucureSti-Buzdu geamattatl

$i fleuastd. Btutd recompensd cut readuce gea'

o, pierderi

'

Alta,: D67gss schimb cdr!i postale portrcgrc_

,. IIiesss,
fice.
senator.

*
se cautd maseur voinic pelifl,

...

Reeompensi
.

bun

z pierdut in cabinet ntijartierc roz, Marie Otd, 16 SilF

Iidelor, astct, SilJidelor.

,Pierduti fatd mare incapabild" .

,,FatA mare incapabila" ?! Am auzit de minigtri incapabili (nu in Rominia, bine inleles) de
de academiciani incapabili, de D-l Pavlici Brata$anu, dar de .fatl mare incapabili, ?! Trista
situa.tie: sa fii qi fald mare li incapabilA' !
+

Odazie

: din cauza ptecdrii

dinli' pultn

uzale.

:i

vAnd doud peri{

125

Pierdut. BunE recompb ns .cui sduce corset

mdlase roz, Episcopia Giurgiu.
*
Acadernia rom6nE cautd proJesor gramaticd.
Dar asta ? E autentici, absolut:
cu ntasind. proprieo
"Caut fete
'Care
va se zica sunl gi .. .
*
trnci nna, tot autentici:
Eliza Niculescu c.autd teparator"
"Domnitoara
D-qoari, greu i
Greu,

Altul :
dore.tte'
,Che-f Cuizinlr , y'Yimul tang, nobil,
'cdidtoria unei Domiigoare cinstitd, ptoductird''
Adresa Universul sub June.'
' Nobile Domn $ef .Cuiziner' afla ce c greu
(productivar'
vei gesi o domni$oare 9i cinsiita 9i
d.

Mai am una, dar asta-i decoltati, decoltata

rtrit, nai decbltata ca o domni$oari' V'ag citi'oo'
dar flu se poate; sunt in sall Ei birbali !

Dar seclia casltoriilor I Cit e de interesanta !

.Ascultali ce g[sesc in
"Universul,.. (citegte)
,rSeminarist se cautd pentru parohie, gdserte
.pi fatd . ..
Uite, D-le, ce noroc pe Seminarist !
pi fatd, tn condilii bune,.
"gds.epfe
Da fati !, nu cine qtie ce fatA. . . uzatd ori
falSificatd. Apoi sE nu te faci seminarist ?
:}

.{ltul tot din n Universul,

nDomnipoard, 33 ani, profesoard, sinpaticd,

veselti, ce poseda toate calititile de a-face un
.onr fericit, doreSte cdsdtorie. IncercaNb.
.Posedi toate calit5tile de a face un om
fericit
- fitcercali, !
Ce ? ce ziceli ? .Adresa, ? La .Universul,,
ttrengarilor.
*

-'

111

TURISMUL
Trecutul, prezentul, viitorul.

Onarat auditor,
Nenumarate sunt probele de bravurA pe cari
ie-a dat Romdnul: Rdzboenii Si CalugAre;ii, Vi_
dinul qi Plevna, $edinJele Societdlii geografice
qi conferinleie Damelor ortodoxe, iati at61ea qi
atatea probe de mare bravuri.
Nici lna insd nu e agi de ,mare ca aceea pe
care ali dat-o D-niele voastre venind s6 asclt_
ta,ii $tiinlificul nostru, jnemori . Onoare bravjlor.
Sunt sigtrr ci Istoria va antinti generaliilor
viitoare eroica D-voastrd ac{iune gi ci Ouver_
nul va ;ti sa atarne pe pieptul acelora cari vor
strpravietui lecturii noastre, cel pulin Trecerea
DAmbovifei.

Drrpa curn arata a[isLrl, imi proprrrr sr va ci_

iesc un simplu memoliu, :lemoriu care, pe langA
ca nu e literar, mai are incd un alt merit: ace]a
de a fi scurt.
Sper, onorat auditor, ci fafa cle intenliunile
nrele agir de pu{in ofensive, inri ve{i acordi cir_
cuntstanle atenuan le.
Memorjul care vA ameninli este Ll . savant

lnemoriu asupra tur ismului, memoriu pe care

I'ant prezentat Academiei romAne, Academie de
litere, arte, qtiin!e ;i... diurne.
Ca ori !i care memoriu care se respecti,
ntenroriul nostru incepe printr,un istoric, savant
bin

e inteles.

lstoric. Drjpa cei mai eminenli istorici, tu_

lismul pe apd a fost inaugurat de b6tranul

Noe. No e el autorul pr;mei corabii ?

Numeroase fiinfe din scara. zoologicA luari
palte la aceasta primi. escursie pe ap6. Apa
pare sA nu fi prea placl.1t bitranului navigator.
Eri;i prea violent ca sA fie apatic,
Este curios, cu cifi tenacitate, s'a transnis
condrcatorilor de vase plutitoare aversiunea
peiltru api a lui Noe, prinul cipitan tle cora.bie I in adevar s'au vAzut cApitani de cordbii
irrshi!i!i de apa, viceversa nici odati I
Urmaqii lLri Noe, Evreii, par a fi pierdut gus_
tnl turismului, proba tandrul Iosif care refirza,
cu atata energie, sa ia parte la excursja de
placere la care 'l inviti Madam putifar.
Trebuie insd sA recunoa$ten ca unul dintre
trlri$tii cei mai celebri a fosl tot un evreu. Cine
n'a auzit de celebrul turist pedestru: Jiclovul
rAiacitor ?
In flne, ca sa fim conplecfi, trebuie sA amin_
tim ca unii istorici vicl in lonas, cel cu balena,
p0 pAlintele subnarinelor modern e.
DacA acuma trecem la Romani (un savant

--l!q

--

129

memoriu trece totdeauna la Romani) daci acun'

zie, trecem Ia Romani, constataln ca strimo$ii
nogtri practicard cu succes turismul ascensiu-'
nilor,

Istoria ne-a pistrat numele unor

temeLari

ascensionigti cari au plitit cu via!a Lot lfidrdz'

neala cle a fi escaladat celebra, dar peric[loasa
stanca tarpeia na
Cesar, in fine, infiirse, in nunlii cari desparteau ltalia cle Galia, primul AlpenStok, in amintirea ceruia aceQti.mun[i cAphArA n'Llmele de
AIpi.
Recunoagtem insii cb al,ti erninenli filologi pt e'
tind ci munlii cle cari vorbim ar fi fost numiti
Alpi din cauza alpelii lor.

Grecii inaugurara turisnrui equestru. Ei il

practicau lnsA cu totul altfe! ca uoi. Cdci, pe
cand noi incilec6m pe cal' grecii se bagau
inniuntru: Calul dela Troia a fost multi vreme
constipat din cauza acestui procedeu.
Onorat auditor, docunrentele pe cari le citataftL ne atati, in destul, ci cei antici practicau
rnult turismul. Nici odat5 insa, ca in zilele noastre, turismul nu a luat o mai mare desvoltare.
Fentru multi azi turismul a devenit o adeviraii
necesitate sociala. Ati inteles ca lac altzie la,
interesanta clasI a casierilor, a bancherllor 5i
a altor eminenJi financiari cari 5e prapadesc

dIpii cAlritorii, tlupii ciillitoriile in Arlerica

ales.

rnai

Cauzele turismului. hstitulia agi numitului

cire,l Iace onrul, dupA pu_
teri, la Chitiia saLr la paris, are o mare insem_
nitate: schilodili de vagoane, jupui{i cle otelieri,
otraviti de birta;i, tincrii cAs{lorili vor
$ti sa
lrettriasc.tl mai bine avantasiilc clornicili lui conVoyage de noce, pe

jrrga

I.

:j:

In turisrnul altola joacA ult nlafe rol scl:rrpirea chiriilor. Un tip de tlrrist Ioarte rdspantlit azi is't Romdnia este locatarxl raticitoi.
Allii sunt impinqi 1a tur.jsrl de aversjunea pe
care o au pentru poiilia ronalla.
Allii ? ., Altii cilitoresc drn cauza ataxiei
lor... loco mo trice.
Pe altii ij irnpinge par-alizia progrcsivd, loafie
I)rogresivl: irr fine r.cpedc-r.cl)c.:f c lirtotesc cei
cu of ticA gabpant(i.
,ii

Sferi de actiune. A {ost 0 vrene in i:are

sfera de acli ne a turistilol et.it ioarte n:iir.gi*

niti : un simpJn " 7p111gs autour clt: ma chontbrle,
a fost destLrl pentr u Xavier cle Maistre ca sil
limliri celebru intre txriglii epocei sale. Azi
Incrurile s'au schinbat: Azi, pedtf :t cLtceri
lanri pe tcreurll tutistic, se cer cilatoi.ii nutlt
tttai irtsernnl Lc, lzi trrLrrrie sa t,rrr.er.,,sti prrltrl
lordic, p(ilul srrdie, polrrl inrpcr.ial.,,

130

Azi ttrriStii cscalaclcazi

t3t
nttltr14i

cei nriLi iLral!i'

pe Moflte
RonrZinii pleferd, dirrtre to{i nlulltii,
Carlo'

Iiu e vorbd ci qi la

noi pozitiile innalte sunt

loarte ca tate, pentrtl a aiuttge insi la aceste

pozitii itlalte nll sc cerc litrie..dc picioarc' sc

spirlrrrl'
c erc elasticllalc ill;;la
ia noi tllRecunoaqtetn insi bucuros ci $i
rismul are tanaticii sai, fanatici cari se duc, se
cluc.". ehe, se dt1c... toclllai pe Iumea cealaltA'
:l

turigti. Irr

Rorn;inia spela cer

nrai r emarealrila este spe!a 'AJcvtirolului lurislrantdtt,.
Adeviratul tulist rorllan infloreqte la Buqteni'
Sculat des de dinrineali, nici n'a biitut 10 cr.loben gi redingoii, cu rtn nesfArqit Alpenstok
in mana, la b loriera cu un bucltet de edelweis'
cules cle el insLrEi- in strachina flordresei Adevaratul tulist romen pleaci ln fiecate dirnineatd la *Carpulb, - cunoscuta cafenea'
La "Carpaji,, cu alpenstoknl in stdnga, crt
paharrl in dreapta, turisttrl romdn i$i repala
iorlele cheltuite in zece ote collsecutive de somn,
si Dgveste$te cZlcnetei dtatttatieele peripe!ii ale
,rnci celebrc ascensittni la Cazinoul din Sinaia'
Un fior,strabate adunarea cinrl turistul romAn
povesteqte cil\fuatea ln vagon. -De n'avea al-

Specii de

penstokul, scApar trenuM

Cfnd variatele aperitive au reugit sa restaure

indestul for!ele adevAratului turist rorndn, adevdratul turist ronrell pdraseqt *Carpatrii,.
Cu un curaj uimitor el pA$egte peste prdpastia
care desparte trotuarul de sosea, iar in fundul
pripastiei, cojile de pepeni ;i capetele de pui
riman incremenite de atata indriznealA.
Iata-l pe gosea. Soqeaua este dotneniul, soEeaua este triumful adevirattjlrri turist roman.
Aci sa-l vezi cvoluand ! Ce abjlitate, ce sange
rece, ce bravura ! Pe qosea, adeviraiul turist
romd.n nu crnoa$te obstacol. Cu pasul incet
dar sigur, tinandu-$i alpenstokul ca Mitropolitul
cArja, adev6ratul turist romAn, spaima puilor,
ralelor gi porcilol bugteneui, nerge lnnainte, tot
innainte, nrereu innaiIltc, palla Ia Taclre, *coloniale et delicatese,,
et pelin.
pelin, : adeviratul
Dat giaba adaosei eu
"et
turist rom6n nu,bea decat bitetLi ,,Carpalillr"
gi amerul " Bucegilor,.
Dupd dejun AdevdratLrl T. R. devine periculos.
Dupd dejun Ahevaratul T. R. umbla in ceati:
nevastA, soacrA, copii, Bepoate, (frailai,,, doic6,
carucior, noagA, azoricd, arntali cu totii cu amenin!dtoate alpenstokuri, ei formeazi un front
solid pentru care $oseaua nu c nici odati destul
de larga, Mai uqor ai strAbate lronful francez
decil frontul adevdra{ilor turiqti ronani.
Sunt orele 5, - p. m., bine inleles. Pe qosea co-

illtrerxptii: adeviralii tuiiqti

au plecat in escursic... la sara.
municaJia e

romdni

l!2
Pldnge!i, Doamnelor qi Domnilor, pl6nge!i.
AdevAratul turist roman,.acest tip aq:l de interesant dispare. Totdeauna in cutent cu moda,
adeveratul T. R, gi-a ales o noua carier6, carierl Ia modd, carierd care-i pare utai rentabili. Cu toata barba lui asiriana, adevaratul
T, R. a imbricat azi pantalonaqii micului cerceta$. E, adeviratul tulist roman, e gata la
toate sacrificiile: e gata sa schimbe chiar qi
edelwaisul dela butoniera pentru o simple pangliculd... Ce n'ar face, adevdratul turist romen,
"pentru Patrieu, - pentru Patrie, iraiuri Ei bancheturi

Af orisme turistice.
Cel mai bun tovar5$, de escursi este Ievolverul. Cel mai bun prieten, gheata veche.

Cine se culcii cu gainele se scoala cu cocogii.

Cele mai rare plante la niunte sunt edelwaisul $i tutun l. Avis ftlmitorilor

La

munte drumnl cel mai iirng e linia dteapti.

Ciobanul tru e nici o data singur, de aceea

fost proclamat membru de onoare la S, P. A.

a $i

Turistule nu te tene de lupi, temete de otelieri.

Roma are friguri, Venelia tantari, Bombay
holera, Bra$ov[[ peduahi de lemn.

Iata-ne ajunsi onorat auditor, la capitolul ultim

$i cel Inai savant al savantului nostru memoriui capjtohrl nijloacelor de locomotiune. Printre
principalele mijloace de lqcomotriune uzitate de
luri$tii ronraui citdlrr :
Patinele, Multe doamne qi donrniqoare se
se servesc de patinc ca si alunece nai ugor.
Nu e vorbtr ca sunt destrle cari alunece $i fAra.
Drumul, d.e ter constitue' n nod de turism
foarte preluit,
de cei cu bilete gratis.
Turismul cu automobilul s'a rispdndit qi la
noi. Foarte fiulti romani se plapa.desc dupd
a u I ornobilul a ltu ia.
'Corabia nu prea este in onoare la turiqtii
romdni de cand la atdlia li s'au inecat coriiile.
Luntrea este indespensabila numeroqilor turiqti
poiitici cari escursioneazA intre cele doua .confinente politiceo, Acest turisn este periculos
pentru aceia cari il practica cu... politica in
doud htntri,
Duba. In timpul din urrni, turismul cu duba
a luat un rnale avAnt, Este Ia rniiloc o simpla
cestiune,
- de Siguranli.
DiyAs?. Ofiterii de cavalerie afec!ioneazi birja,
cei de infanlerie calu1, iar jandarmii calari,
nerg pe jos.
Consilierii cornunali se pliuba cu automobilul, -:pt;nltr'u'
sistem de turisn adoptat (leb

-,

135

asemened de

silieri

sojiile

qi

de doicele D-lor con-

r).

Belivii se plimb6 cu luleaua ncamlului, preolii, mai pracliei, cu eatddruQa.

Intelectualii, saracii, se plimbi cr"r sogoni ,
galo$i, b5tranii . . . cu dricul !
Djntre loti turiqtii, nrini;tfiiau adoptat rnodul
de loconotiune cel rrrai lent: minigtrii se plimbl
bu carul, cu carul statului, probabil a$enumit
pentru cA la el trag senltorii.
,k

Motoare.
Nu voi inzistd asupra spirtului, de oare ce
azi qi spirtul a ajuns denatulati it1 tot cazrl,
spirtul, ca motorpentrir turism, nu e reconlAndabil, prea inpinge la cheltueli: in adev6r to!i
cei cari se servesc de spirt ca nrotor, nu se
nlai mullumesc cu o singerA cirare, vor toli sa
umble pe doua carAri. Crandonanie costisitoare.

Un alt motor, destul de puternic, este piciorui. S'a calculat cd un picior bire aplicat
in - . , partile geogralJce a cuiva, poate sa-i
comunice o iuleald de 15 trepte pe secunda.

Zestrea'? Motol prrtin reuorrrandabil. Repecie

alunajul devine defectuos; nulnai rateuri, numai pane.
Frica n'ar fi un ruotor riu, dacA n'ar prezentd oarecari inconveniente.., intinie...
t) tnutil sa mai aretifi ctr accasti mici reuiatc a fost
scrisd ioainte ca d-l Dr. Urechii si facA parte din Coflsiliul co munal. ,,Acum.. .

Un utotor tlc rrralc putcrc, clc.;i pir{irr culoscrI

estc tinichcaria. Da, d-lor', tinicheaua, NLt nuurai
linicheaua decupatd ca stca 01i cl ucc cafe face sA
se tarasca ati(ia oanreni, dartinichdaua propriu
zisd. 'l'inichcara este u1r nlotor cI n.l[lt srlperiol .,si
alcoolulLri ;i benzinci gi chiar LrntLrlrri de neft.Ca
sa va convingeti, nu avetj decat sd repetati urmitoarea experien{i : lLra{i o bucilicd de tinichea
de l0/10c.p. La rigoare o simplS veche cutie de
sardele e suficierrtd pentrLr experien{a noastra.
Legati solid aceaste tilriclr0a cle coada unui ctrine
Qi veli eoustali ca, irredial, liriclrearra cbrttrrnici cdinelui o irleala de 60 kilonretri pe ori,
iuteala superioar:i chiar iutelii ardei{]-uj.
{.

An pastrat, onorat auclitor, pentrr final, motorLtl cel mai intrebuintat la noi, llrotol care
duce departe

';

proteclia,

O proteclie de 2 liberali putere este sulicienta pentrr a te lace sa urci ii treptele Uni.versitalii qi dealurile cele mai giele, clriar gi
dealul Mitropoliei.

Iali, onorat audjtof, savalltul lremoriu

pe

care, de mai nulti ani, I'arn prezentat Acaderniei Ioastre. Iu urma raportnlui elogios al sec!iei gtiinlifice, Academia, recunoscdnd metitele
niemoriului meu, m'a propus pentru scaunul
cle mitropolit primat,
Amin.

TABLA DE MATERII

Dr. URECHIA

OU
CU
-sI
GU

0TET

"vtA'[.A ROMANE,ASCA-