Sunteți pe pagina 1din 69

Dr. URECHIA

CU OU

-sI

GU

0TET

"vtA'[.A ROMANE,ASCA-

Dr. URECHIA

cu 0u

$r

CU OTET

BUCURE9TI.

Editura .vlAJA ROMANEASCA" S.*A.

LIBRARIA ALCALAY

car,ba vroroRIEr N-rul s?

,

Tip. "CABTEA DE AUR'' Smarden 4

SEFATA NE.LITERARA

MISTERUL DE LA MINISTERUL

INSTRUCTIEI

Doamnelor si Domnilor,

Ca si-gi treaca hapurile amare, spilerul Ie as-

cunde in foaie de argint;

ca se-9i treacA fata uratA'

, plrinlii o ascund ln

- hap 9i mai amar

foaie., ,

plicticbasi, conferenliarul o ascunde in prbec-

Jiuni. $i astfel trdce 9i hapul Si fata Qi con-

fefinla.

e atit de adevirat cA numai zestrea lace

de zestrel ca sA-$i treaci conferinla-

$i

si

treaci fata certat4 cu estetica qi proectiu-

nile confeiinla certati cu publicul, incdt ascul-

tati ce a pilit un conferenJiar care nu era des.

tul de petruns de acest adevir: Con-ferenfiarul

anuntas un s-ubiect dQ cea mai mare actuali-

tatq, ceva in adevAr palpitant : ,,Culttira asi- riand", ctt proectiuni, Cu proectiuni

In seara hotirati conferen,tiarul

.fncepe

prin

.Cul-

a ardtl o serie de proectiuni felative la

tura asiriani,. Proectiunile terminate, conferen*

tiarul,

ca ori Qi care conferenliar care se res-

pect6, tuEeqte, bea apd, mai tu$e$te odata qi

infine iflcepe:

(tragc man$cta dil dreapta) sl

(trage man$eta clin stdnga)! Proec-

.,Donnilor

Diatnnetor

liutile

ne-au

pe cati am oriut onosrea sd vi Ie prezint

d0cumentot asuprs Culturii asiriene' Rd-

mdne acun ca, bazali pe aceste documente, sd in-

trdm tn stultiut Stniinunlit at Cullurit asiriene" '

d-lor au fost suticiente aceste cu-

vinte,

Ei bine,

pentru ca auciitorul, impins de instinctul

sA paraseasca in corpore sala,

con{erer.rliar cu ameninlStorul siu

de conservare,

lasand

p0

"studiu

De

dffidnunllt' asupra

"Culturii

asiriene''

lasd pentru

atunci, conferenliarii prudenli,

la urmi Proecliunile.

Subsemnatul,

addnc convins de irnportanfa

proecJiunilor

cautai,

"tement

pentru digerarea conferin{elor, am

mele acest

tlreqte, si adaog, expunerii

indispensabil

de succes' dar vai ! mi-a

fosi

imposibil sA gissc proecliuni cari sA aibi

vag raport cu subiectul ales' In ase-

nu-mi ramanea decat doua

imit pe un reposat profesor

,rniuersiiar care, facand la Atenetr, o conlerinta

solutii: prima, sa

menea impreiurare

micar un

desprq ,,Mhrobi"

qi pe $tefan

a aretat $i pe Mihai Viteazul

imit, zic, Ei si vi

cel Mare, sll

i i {

aret pe Alexandru Makedon ori pe &tadam

Smara

A doua soluiie: sA renulrt la proectiuni $i sA

Ir'a asasinez cu o conferinta

agremente ! Vedeli, D-nelor

lipsitd de asemenea

gi D-nilor ce pe-

ricol, ce pericol mare va amenintd, Norocul

D-lor'lvoastre a fost

bru al ,,Societdlii pentru protecNla auditorilor

ci, in calitatea rnea de mem-

rcmAni" am luat o rezohlie

filantropic6: am

renunlat Ia conferintd $i m,am multamit cu o

3implA

,,serata

ne \terar\,,. intrebat;i n,au intrebat dece a-

Mulli s'au

cest ostentafiv ,,ne,,? Explicaiia e simpld: Ob-

servasem cidecdtva timp, in afar4 de obiqnui-

gravele epidemii cari bantuiesc in Ro-

tele qi de

mdnia, in afarA de scarlatini Si de tifos, de

anghina difterica Si de dame ortodoxe, mai

bantue o nouA epidemie: o epidemie de litera-

dura, ori de pretinsi

tare, !ezAtori literare, ceaiuri literare, chefuri

literaturA. Conferin{e lite-

,literare, cu doamne literare, cafenele literare,

saloane Iiterare, p6rueli literare, cerqetorii li- ,

,terare, plictiseli ljterare,

toate in scop de

binefacere, bineinteles, binefacere cel pu!in pen-

tru organizatori. Observasern cA.decatava vreme

se revarsa asupra capului

bietLrlui public atAth

conferinlA qi atita pseurloliteratura, incat multi

asenenea manifesta,tii filan_

numai ce aud de

tropico-literare ii ii

$i

apuca cdscatul.

Mai ieri un orb iegea dela a orbilor ,,Serata

abundent literari. Ajuns in stradtr'

literara",

orbul

lngenunchie qi ridicandu-9i privirea stinsi

spre cer exclanla:

De ce fusegi

tu Doamne, cu mine atdt decrud'

$i ma facugi tu orb, in loc sA mafaci surd? I

Sunt convins, onorat auditor, ca simtitoarea

in RomAnia din ultimii ani

laliri a conferinlii qi a li-

s6 reziste. cineva unei

personal,

cregtere a nlortalitAiii est; datorita acestei

teraturii. Nu e uqor

molimi de literaturi

exantematica ! Eu,

nu am cunoscut deeit doi oameni

cari s6-i li

rezistat. Unul, de$i este mai nelipsit dela con- ferinlele Ateneului ca un politician dela buget'

trae$te inca. Tlaegte 9i Uanci, ta miiloc, drept

regulat vine,in primele

in

fala conferentiarului

aten.tie incordata tot' tot'

relalive la influenla mus-

gi asculti cu u

ii

eag

Ultimele:cercetari

ietor asupra-eclipselor solore" ca $i

tode StiinliJice pentru astuparea

sdurilor de sveiter". $i

?."1u tu el,

me-

herm.elicd. a

"Noile

nici un sell]n de oDo-

nici un semn de intoxicare, deboala!

Multa

extraordinari, acum i-am aflat cauza: fericitul

este comPlectanlente surd'

vreme m'am minunat de aceastA viguoare '

i

I

i

I

!

'i

i

Al doilea om care a rezistat conferinlelor

celor mai savante, l'a!i cunoscui cu totii : Conu lancu Kalinderu.

E prodigioasd cantiiatea de conferinli consu-

mati de . Conrl Iancu in lunga-i existenli ! Ate-

neiste, legiste, jandarmiste, pompieriste, spana-

chidiste, smariste, geografice, academice, por- nografice, veterinare, obstetricale, damoortodo-

xice, ceferistice, biciclistice, Milabiciclistice, la

toate a azistat, la toale a rezistat Conu Iancu

Kalinderu. Ei, dar Conu Iancu avea procedeul sAu special, infailibil : cind incepea conferen!iarul,

Conul Iancu adormea ! Adormea qi dus dormea

gi, sforiitul sau academic acompanid, in sur-

dind, conferenJiarul pdni la sfdrgit.

N'a fost conferinla la caresanu doarmi Conu

Iancu Kalinderu. Conu lancu Kalinderu a dormit

la propria-i conferin!i.

$i cdnd te gdndegti

ca unor asemenea aca-

demiciani, d. Dr. Marinescu le vorbelgte - o

ifonie ! -

despre insomnie !

lineli minte, d-lor, procedeul d-lui Conu

.lancu. El vA poate fi de multe ori folositor ln

viata, poate chiar gi astiisearA

+

Aceasfa fiind starea conferinlei gi a literaturii

la noi, inlelegbJi ca nu voi face o conferinfE,

ea nu voi face literaturA. Siali fari griji, vom

line promisiunea programului nostru : .Serata

ne literata,, seratl fArA ceai Qi fara tombola.

Va cer voie sa va expun care, pe ldngi meritul de a

numai un memoriu,

nu fi {literar', mai

are unul qi. mai mare : acela de a fi scurt,

onorat auditor, ci fali de intenliile

Sper,

noaitre aqi de puJin ofensive, ne veli acordi

circumstante atenuante. Memoriul pe care doresc sA vi-l expun un savant memoriu, de altfel nu cred

cineva printre d-voastfa,care

este

si fie

si fi auzit de un

.Savant, memoriU"

rnemoriu care SA nu fie un

Caracteristica memoriilor este de a fl extrem

de savante, Nimeni nu le contesta aceasta ca- litate, pentru ca nimeni nu le citeqte. $i pentru

ca savantul meu memotiu sa nu pateascA soarta

comuna am luat rezol[tia virila sa vi-l citesc

eu, gi o voi face, chiar cu riscul vietii,-dom-

nielor voastre.

$i acum curai, operalia incepe.

tr

Citisem in sazete.ultima promolie d,e Bene

merenti: literati, pictori, muzican!i, cocote, sculp'

tori, agenli electorali, moa;e etc., etc. (cine

pretindia cl nu mai era romdn nebenemerentat?)'

Clasifica!ia oficiala a victimelor mA lAsase loarte nedumerit: unii arti$ti Bene Merenti

clasa I-ia,

allii clasa 2-a, allli Serviciul cre-

dincios,

altii Meritul agricol, (qi nu erau micar

peizajitii). Scriitori bine apruciali. capitau B' M.

ilasa II-a, pe cAnd recunoscuti spanacocultori

erau bombardali cu clasa I-a' Clasa I-a pentru artiqti de o incontestabili mediocritate, pe cand artigti talentati se alegeau

cu Medalia iubilarA.

mea, inlelegeli cA

de aceait5-fantezista

explica{ia ? Care

InJelege{i perplexitatea

ramdsesem foarte nedumerit

clasificatie. Care sa-i lie

sa-i fie cauza ? Nimic mai

este cea

-Catza

?n tara roma-

simplu imi veli zice. Canza?

atit de veche Ai atat de puternici

neasci. Cauza este p|oteclia. Scriitorul cu o

protectie de 10 deputali

M

nii

lie nu

clasa

"1,

are

I-a, pe cnnd

putere va capAta Bene

parlitul a carui protec-

nici 2 Senatori putere se va alege cu

II-a; a doua, pentru ca'nu exista a Ill-a'

In cazul de fal6 proteclia nu

Nu surdcteli, nici un rol' Da,

Ei bine nu e aqir.

joacd nici ufl rol.

pune omul in

joc proteclia de care dispune

cev?r: o catedri universitarA'

pentru a cipiti

o lur-nitura,

un tramvai, un export de cereale,

dar cine-i prostul care sa-$i uzeze proteclia

pentru Serviciul credincios

cl. ll-a ori Bene

Merenti cl. I-a 2 Atunci z-Atunci rnister, mis-

terul dela Ministerul Instruc!iei.

Eram loarte nedumerit, zi $i noapte mt in-

trebam de ce un pictor de valoarea lui PAtralcu

sa capete clasa 2'a, pe clnd unul denevaloarea

lui Serafinescu clasa I-a ?

Dupi cum toati lumea Stie, sub numele de

se ascundea colaboralia lui /ost/ cu a

Mirea

lui Anghe!. Ei bir.re, tocmai cind aceasti cola-

boralie eri in toiul ei, in aceea* promotie de

Bene Merenti, jumatate Mirea, D-llosif, capita

clasa I-a; pe cdnd cealaltE jumitate a lui Mirea,

D-l Anghel, numai clasa 2-a. De ce?

De ce D-l Staicovici, mustar et conservE,

,,Coloniale

Ra-

Bene Merenti ? De ce D-l Furnicd,

et delicatese", Bene Merenti, pe cdnd D-l

netti, literature et

moa;elor ? I De ce ?

talent, nici mi.car Avdntul

De ce atatea alte, sa zi-

cem. ciudatenii, ca'sf, fim politicogi ? O fi deandoasele, zice unul. Clasa 2-a o fi

cea mai mare. Explicalia merge pentru cazul

PAtraScu, dar.ce te faci cu Mirea: Iosif-An-

ghel, transformat prin ministeriala clasificare

intr'un fel de vagon mixt: jumitate clasa I-a

junetate clasa 2-a. Un fel de pldcintd, jumd-

tate cu carne, jumatate cu b.ranza

Numirile se fac dupa vechinre, zise altul.-

Ba dupi greutatea

-,,Creutatea

totu$. atunci

corporala, susline al treilea;

dar

ce te faci cu Sadoveanu ? Celor

corporala" ? Da, poate

100 k, de Sadoveanu nu le mai aiunge clasa

I-a, Li se cuvin6 un Bene Merenti qi mai mare

un Bene Merenti Vagon-Lits.

dar lAricul poef Stavri ce va cipiti ?-Trecerea DAnbovilei, or, mai nemerit, RAsplata pentru biserica, ca fiind de post,

$i

atunci duiosul,

T6ccre, D-lor, am aflat: briteriul ministerial este elasticitatea coloanei vertebrale.

11

Fire$te, fiecare din acesle ipoteze poate -ex-

nri.u ,ln.iu din ienti. nici una

cazurite promoliei de Bene Me-

pe toate. Enigma perzista' per-

zista Misterul

-Dezesperdnd

de la minister'

ca prin simpl6 logice sA putern

anu tinisturiafuf taientometru,

;;;;tet

lnsuq ninistrului

frlinittiu il deranjarim

pe Ootorf

sa ne

declari ci nu are nici

n"*ltif"-". it.tlise. ,'E drept'

;;";i;i;t, ca la un monrent

:;;;;;'l;

artil{i pretind

";ij

oii.iii. q""rl : $coati

rr,'S*rf"

;;;,

il

ne deciserim.sd

clasi{icator' Vai'

ln zidar' D-nia o cunogtinii de adaose' miniskul

dat' auzind ci unii

ca fac parte din

impresionista' $coala fran-

cubisth 9i alte

nituralista, $coala

lrezut de datoria

mea' ministrul al

l"""i.rot' sa trimit sa le inspecteze si pe a-

l"tL". fi bine,

.J " *i".1*e

;;;;ti;i

ioiri

D-te,

am aflat astfel ca totul

i Inspectorii mei au colindat Bu-

au lntrebat biriarii'

au intreb;t politia,

au putut gisi nici

cubista"' nici

! Numai minciuni'

u iott in zf,dar': nu

S.luLu

3.ouf^

ttun.rri", nici ,,$coala

*unti;i.1i",

, D-i

nici una

meu, tlu va pot da.nici o 16-

benemerenJilor' Intre- general, poate ca el"'

iu,a

iloilt" utuptu clasificarii

Uuli p. t".t.tu.ul meu

La Secretarul general'

DragA Doctore,

-

qti, ni,ni.- despre

regret, dtr ' personal nu

numiriie de cari imi vorbeqti'

t2

Nu in{eleig insi mirarea D-tale. Te intrebi :

artist tle talent a capAtat nu_

de ce Petra;cu,

mai clasa 2-a, pe

de talent, clasd I-a,

c|.nd Serafinrescu, ar.tis ipsit

? Apoi bine, doc_

$i

te miri

tore, dacd Pi.traqcu are talent,

decoralie ?

$i

nu vezi cat de

si fie qi

bietul Serafimescu

cora.lie ? ! Gandesc, scumpe

icei

vret'sa

ce-i mai trebue

nedrept ar fi ca

fAre talent gi fdr6 de_

Doctorc, ca aces_

au conclus

Totuq,

de

tea's sentimentele umanitare cari

pe

cari au facut clasificarea.

tlr rnai pozitiv informat, treci la Directia

A. poate cA acolo

*

Iata-ina 's ia Direcgia A.

Suntem,

scumpe D-le doctor, cu totul stre-

cari ni le senrnalagi. Singu_

-

ini de nulririle pe

rrle. nullliri in ordinul Bene Merenti facute de

noi au fost numirile noastre.

Vezi dar, numiri

privegte. Curn

absolut necriticabile. Restul nu ne

qtii aci noi ne ocupam de invdtramant, nu avem

nimic a face cu literile, cu

Pedagogia gerntalta a aratat

artele, cu inteligenla.

Pedagogia gern'tana,

brrr ! am ardtat, D-lui

Director, ci irrtlati

ce voi avea cateva sApti_

"sA aflu parerea pedagogiei

preocupat de teribilul

mdni libere, voi trece

gelrnane

Deocamdeta,

mister, an trecut la direcfia B.

:1.

Nu va putem da nici o

deslusire, imi zise

Directolul Direcliei B. Nu facem noi nrmirile

13

aveli drep-

tate: distribu(ia de Bene Merenti, agi cum se iace, e o ru$ine. Se face in aiara de olice or-

dine ierarhici, in alare de otice consideratie de

vechime! lati, deexemplu, eu, I)irector, direc- ior de 20 de ani, $i bdgali bine de seama, in

aceasta lunga carierd n'anl scris nimic, n'am lucrat nimic, n'am produs nimic, desfjd sa-mi

Personal inse cred, D-le UrechiI, ci

arltati un rand, unul

! nimic, ninic, tocnai ca

si nu poata fi controversi asupla meritelor

mele, ]limic.

Ei bine, D-le, eu tollts llu am

Bene Merenti decdt clasa 2-a ! Ruqine.

$i

poate.

tuici pe acesta nu-l aveanl, de nu se tniqca

nevasta mea, mititica !

lncerca{i la directia 6-a, poate ca acolo

Nici Direclia 6^a nu qtii nimic de numirile

iacute, $i nici Direclia 7-a qi nici Directria B-a

gi nici o Direclie.

Casa qcoalelor ranase inchisA, ca o adevA-

rate cassa ce este. Casa bisericii iqi l6cu cruce

Si jura ca nu gtie nimic. Nimic Ia Contencios,

ninic la StatisticA, nimic la Contabilitate. Imi

mai rananea Registratura. Haide la Registratura,

ultima speranla.

Nu itim nimic, D-le Urechie.

- Vi

-

rog, va conjur, sunteli ultima mea

cercetati, aduce!i-va aminte, nu ali

speranta,

inregistrat cumva petilii de pt la scriitori, ar-

ti$ti, muzican!i

-

14

.

um nu, am inregistrat sute de petilii

A ! in fine, voi afli !

-

Poetii cereau sa transforme in sonete, cir-

culirile D-lui Ministru, pictorii ofereau si fac5. portretul D-lui Ministru, sculptorji bustul D-lui

Ministru qi toli nn cereau dec6.t cAteva mii de

lei pentru racoperirea cheltuelilor, restul gra-

tuit,, gratuit

- Dar petilii pentru a- cere Bene Merenti ?

- Nu am pomenit. Am pomenit pentru a-l

-

reluza,,.

Oribili soarti !Misterul perzista. A$a dar ni-

mene; nimene in tot ministerul nu $tie.cine face

promotia de Bene Merenti ! Nu cunoagte nimeni,

in tot Ministerul criteriul care prezidlt la clasi- ficarea scriitorilor no$tri, artiStilor nostri. Tor-

turator rnister.

Ca sf, scap de groaznicul chin mi gindeam

la sinucidere, cumpArasem chiar Analele Aca-

Birjar,

demiei romAne, cind o ideee geniald

la Julia poloneza, vestita ghicitoare.

Iat6-ne. Pe zidul casei o nare tabli:

JULIA POLONEZA Inspirata zeilor, eleua lui Mehmct Ali.

Foasli inlernd la Malemitale.

Spunc numerile. cigtigitoate la loterie.

Comori, boli, divofiuri, auotturi, tendeuuzuri.

Futnisoara Cufiii Regale.

An par/i Fnntez,

- Pofti!i de a$teptati putin, conill e in cabi-

netul de consultatie.

N

-

-

,-15'-

Oare cu cine o fi ?

E cu D-l

lonel Bratianu. Vine in toate

zilele sa-i ghiceasca de razboi.

Dupa o lunga a;teptare u$a cabinetului se

deschide: un miros de tAmaie, paciuli $i nA-

du$eala rezbufneqte. Inspirata zeilor, eieva lui Mehmet Ali, malestuos Paqe$te.

Am venit celebra Doarnna.'.

- Ticere, qtiu tof. Asculta sa vezi cull]

-

ghicesc gi, inchizdnd ochii, inspirata zeilor con-

iinua astfel: Eqti

de staturd mica, porti oche-

lari, nas potrivit, ochi potriviti, chelie potri-

vita

EQti de sexul lnasculin-

- Inca, rAspunsei, nirat de toate cdte le ghicise a$e de uqor. Da, toate sunt exacte, dar

am venit

I

i

-

torie.

muui

Lasd, Stiu tot. Asculti: vei face o cAla-

De nu vei

fi sandtos,

vei fi bolnav' Ai

dugrnani, dar qi prieteni' Unii ili vor riul,

ceilalti binele. Fereqte:te

de unul lung, cu barbA

lunga, te pande$te cu o conferinta. Ai s6 pri-

meqti o scrisoare. Ai sa-mi dai 20 de lei

Aci ai scrintit-o. Dar ilustra matroand'

- e vorba de mine, Altul e cazul pentru care

am recufs la qtiinta ta, la atta ta. Avem in

nu

o sumedenie de pictori, de sculptori, de

toli au

,tard

muzicaflti, toti lire$te geniaii, cd doar

sAnge tricolor, nu se Etie

cAli-va din aceqti nepoti

insa prin ce minune

ai divului Traian qi

fii ai muzelor ramasesera inci nebenemerenta.ti'

16

De Pagti, zile in

noi, copiii muzelor cepdtar6 medaliute gi de-

cari copila$ii capata ghetute

corAtele. NLr insi toti acelea$i.

Unii capatara

Bene Merenti clasa I-a, altii clasa 2-a. Unti Trecerea Dambovilei, alfii Risplata pentru bi- sericir. $i lumea s'a mirat de asemenea impar-

tealA. Si lumea vrea sA Qtie care a fost norma

Ministrului cind lui Pitraqcu i-a dat clasa 2-a

pe cdnd lui Serafimescu clasa I-a. Si lumea vrea

sa ltie de ce calitatea I-a lui Iosif qi numai a

doua lui Anghel qi lumea vrea sA gtie de ce

Staicovici, bicalul, are Benemerenti $i literatul

Ranetti, nu, Si cate nu vrea sa $tie

lumea.,.

$i am intrebat ministrul $i ministrrl nu a

qtiut; gi am ?ntrebat secretarul general qi se-

cretarul general nu a Stiut, $i am intrebat tot

ministerul $i tol nrinisterul rni-a raspuns ca nu

atunci am alergat la D-ta, la D-ta

inspirata zeilor, la D-ta vestita Julia poloneza,

$i-1i zic: lata Julio nu ne ldsa. Spune-ne care a

fost criteriul ministerial, lalico di-ne cheia mis-

terului dela minister.

qtie nimic.

$i

$i Jala Julia mi-a dat in cafea, mi-a dat in

ciocolati, mi-a dat in iaurt, mi-a dat chiar ln

bani,' in banii miei, vai, Si toiul a fost in zadar:

criteriul ministerial nici eleva lui Mehmet AIi

:ru I'a puiLrt afli !

Birjar, la "Conu Iancu Xalinderu.

Salonul de aqteptare e plin. $apte minigtri,

17

;apte ambasadori, $apte consilii de administra-

lie, Sapte

cocole

cai de calerie, qapte biciclete, gapte'

igi agteaptA rindul. Dar eu am iarba

fiarelor: o carte de recomandatie dela D-goara.

Mitza de Vagon-lits. ln marea salA a muzeului sau, in mijloc, Conu

lancu, mai mult cu barbd de cat Co cioc, sta

in automobilul dArlit de M. S. Regele Carot.

sub un glob de sticla,o pe-

Linga Conulancu;

rina de trasura, Ce o fi $i asta ? Escelenla sa

vede privirea mea interogatorie, se scoali, se

inclinA respectuos cetre perina de sub glob li

cu vocea-i impunitoare rostegte: Perina pe

care Augustul meu stipan !i-a pus Augustul

Siru Fundament.

Perina, Esceienla sa l$i reia locul tntre cei doi

$i

dupir ce respectuos sarute

vAcsuitori cari li lustruiau celebra mustalA.

Tinerespune repede ce doreqti, sunt foarte

$apte

rendez-|ous-uri, lapte Consilii de

grabit.

-

administra{ie, lapte sotietati

ln doua cuvinte

explical Escelenlei sale teri-

bila enigmi.

-

-

-

Nirnic mai semplu, tinere.

Escelenla voastra a fnleles ?

Eu anleleg tot, eu qtiu tot. AflA deci, ti-

nere, cA criteriul

crite.,. cri

cfi

hor

horr,

Vai.ce flenoroc pe mine! cand si-mi spuntr,

Conu lancu a adormit. Hor.,, Horr

*

l3

La Pink-ul *omAn. Ali auzit, desigur, de D-l Pink, celebru prin

pilulele sale" Eqti anemic,

, iule sale. Eqti sangeros?,

D-l Pink ili ofera pi-

D-l Pink l{i

pi-

oierh

lulele sale.

pilulele

ofera piluiele sale. Nu e boala, nu e bolnav care

sa rezisle pilulelor

Iti cade parul

? D-l Pink

lti oferd

sale. Te strdnge gheata ? D-l Pink ili

D-lui Pink' Cu faimoasele

de toate: de riic ca 9i de

oilule te vindeca

euturai, de holera ca $i (ie soacra D-l Pink estc

,

un on mare.

Multi vrerre o-l

multa

Pink a fost singurul

renediu

vrene D'l Pink a operat fara

universal,

concurent5. Astizi, ln Iine, lucrurile s'au schim-

bat : Romania

tere rivalrflui

ouieln striqa

nostru, uraa,

este fericita lari care a dat na9-

D-lui Pink' Astazi, frati romani'

cu tndndrie: aveln $i noi Pinkul

tralasca D-l Iorga, traiasca Pinkul

roman.

Pinkul roinAn este chiar superior Pinhului ame-

caci pe cand acesta se adreseazf, fizicului'

rican,

PinkulromAn, psihicului, Pinkul romAn gtie tot' vin:

tot, tot, mai bine ca ori $i

cevi, se face cevi in lara romd-

deci tot,conducetot,

cine.se intimpla

neasci ? Bal

ori eclipsa, tabli de logaritme ori

vilel cu cloui capete, irdatA Pinknl romAn

confeclioneaza o piluli, pardon,

"ni"

qi

un - articol

,,ni" dl leacul, indrumarea, explicalia' Nu se

intampla

zinta

nimic ? E la fel, Pinkul roman n-e pre-

toiug pilula sa' Rdnd pe rand, pilulele

lr

I)inkului ronan vindecarA,

cenzuta[A,indrumaii,

exploatara,

or{aiizar5,, decretara, incurcard,

inbiloqarA, ljteratura, politica, religia, moda,

patriotismul, spanachidismul, comer,tul, fiuantele,

biagageria, nlagistratura, astronomia, nloQitul,

sculp tura, piscicul tLlra, horticultura,

iilologia, bucataria, jandarmeria, pinkul

maturitura,

roman

se pricepela

toate, rlregc roate, r.onduce toate,

exploateazi

toate. Feriti-va

de

incurci toate,

contrafaceri, adev?iratele pilule pink nJ se ga-

sesc decat la farmacizr

$i

dacA El

nisterului imi

,,NeamLll. romanes c,,.

$tie tot, El

zisei eu. EI,

$tie Si criteriul rni_

tot EI, nLrnrai El o

sa deslege

tortrlratoarea eniglna. La El ciecj.

imbracat in elegant

costum nalional, cimaqd

bibilurj,

incins ia

nA prini

cip

cl

cu qabacuri, izmenute cu

cu

braul lui Iov, Pirikr_rl R.ominiei

.aceste

care ai

crLvinie: Cine eqti tu r'nfinr normoloc

indraznil sa rnrrerupi genialele mele Eqti tu Mihai Viteazut, eqti tu gtefan

ginduri?

eel Male 2

E$ri /u Donthita Smatd

A

noaslri Jana Darci,

Tomnareca

A

fecioar),

mea co-directoara.,

.

Neintrecut geniu al

omerririi, vai, nu su t

Mihai Viteazul,

Tu, mare

Domni[a Smara qi nici lllacar

dar eniglna care ma lr:imanta nuniai

geniu, o poli deslegi qi deaceea Ia Tine venit-

am. Cu tolii ne intrebam care sa fi fostcriteriul ministerului cand a clasificat scriitorii nogtri'

arti$tii no$tri in di{erite

clase, ne intrebAm '

Criteriul ministerului nu voi si-l $tiu, dar

iti

- dau pe al meu Si e destul : arti$tii, magis-

tia!ii, moagele, scriitorii, militarii, veterinarii,

sacagiii, filologii,

omenirea toata se imparte in

categoria celor cu talent 9i ca-

tegoria celor IAra. Cu talent sunt toti aceia cari

doui categorii:

mie se inchind '

,ji(

Adio ori ce speranta.

nu a

Nici El, El, care pe

toate le $tie,

ministerial.

putut si-mi dea criteriul

Vino moarte, vino !

Deschid Analele Academiei, somnul de moarte

iati vine, vine repede, cind bchilor mei gata

sa se lnchida pe vecie,

Creionul intr'o mana,

paratul

apare un tindr elegant'

carnetul ln cealalta, a-

fotografic in a treia, el imi striga:

Stai, doctore, stai, nu muri ca un simplu

-

client. Euili

eu iti not di

potdeslega enigma care te tortura, Inisteriosul criteriu. Pentru mine

nu &iitu mister in strada Diaconeselor'

-

Cie eqti tu, tinere salvator?

Eu sunt

reporterul modern Eu aflu tot'

vid tot, miros tot, fotografiez tot, Qi la nevoie

-

invent tot.

Ai vrut se alli pe ce s'a bazat Ministerul

Instructiunii cind a clasificat scriitorii nogtri'

artigtii

noqtri 5i n'ai Putut afli'

Nu, vai !

Ministrul nu o Etie, Secr