Rezumat

Un arbore cotit a fisurat ntr-un mod ciudat in timpul un test fara sarcina, dupa numai 20 min.
Patru fisuri au fost gasite la marginea gaurii de ungere. Folosind analiza mecanic,
microstructural i metalurgic, cauza acestei avarii a fost identificata ca fiind fora de frecare
excesiva cauzat de repararea i asamblarea necorespunztoare arborelui cotit.

1.Introducere
Arborele cotit avariat era nou (model RD8T), fiind montat pe motorul unui buldozer TCM-175B.
Dup o reparaie la carter, arborele cotit a fost montat pe motor si apoi s-au facut teste, fr nici o
sarcin. 20de minunte mai trziu a aprut un zgomot neobinuit, iar testul a fost oprit n mod
automat. A fost efectuat o dezansamblare pentru verificri si s-au descoperit patru fisuri, toate
situndu-se la marginea orificului de ungere de pe fusul palier IV (Figura 1). Lungimea fisurilor
a fost de 6-9 mm. S-a observat ca si cuzinetul IV a fost serios avariat (Figura 2). Materialul
antifrictiune de la interiorul cuzinetului a fost aproape n totalitate indepartat. Numai mici
portiune din acest material au ramas aleator pe suprafaa arborelui si a cuzinetului. Culoarea
suprafaei fusului palier IV a fost modificata i s-au observant zone circulare albastre i negre,
traversate de fisuri. Nici o alt pagub nu a mai putut fi observata cu ochiul liber.

Fig. 1. Ilustrare schematic a arborelui cotit i fisurilor din fusul palier numarul patru

Fig. 2. Cuzinetul deteriorat

2. Analiz chimic
A fost analizat un eantion prelevat din arborele cotit, confectionat din otel 40CrMnMo
(Tabelul 1). In urma analizelor s-a constatat un coninut de Mn i Mo cu putin mai mic decat cel
nominal, insa acest lucru nu putea induce nici un efect grav asupra proprietatilor materialului.

3. Analiza metalurgica si teste de duritate

Dou esantioane au fost prelevate din arbore: unul a fost tiat vertical prin fisura,
pentru a vedea traseul acesteia, iar celalalt a fost obtinut prin aplicarea unei sarcini progresive pe
arbore, pana la ruperea acestuia si una dintre bucatile rezultate a fost folosita pentru analize
metalografice.
Testele pentru microduritate au aratat c duritatea stratului superficial clit a fost redus
datorit inclzirii excesive (Figura 3).
Tab. 1. Compoziia chimic a materialuilui arborelui cotit
C
Si
Mn
S
P
0,39
0,27
0,83
0,01
0,02

Cr
1,17

Ni
0,08

Mo
0,19

Cu ajutorul unui microscop electronic S-570 au fost investigate microstructura

materialului de baza si a celui de la suprafata fisurii. Microstructura arborelui n centrul seciunii
a fost sorbitica (Fig. 4). In stratul superficial dur, de aproximativ 3,2 mm grosime, structura a fost
de martensit (Fig. 5). Unele sorbite calite pot fi vzute si n apropierea suprafaei arborelui (Fig.
6). Dimensiunea grauntilor de martensita variaza de la mare la fin cu creterea distanei de la
suprafaa arborelui.

Fig. 3. Distribuia duritatii in stratul superficial al arborelui, pe directie radiala

Fig. 4. Microstructura parii

centrale a arborelui

Fig. 5. Microstructura zonei

de tranzitie

Fig. 6. Microstructura stratului

de la suprafaa arborelui

4. Analiza fractografica
Se observa fisurile s-au format in trei zone (Fig. 7). Fiecare fisur a fost iniiat de la
muchia orificiului de ungere i orientarea lor a fost in lungul arborelui. Ele exista intr-o zon
ngust de-a lungul suprafaei arborelui. Zona a doua prezinta o mica nclinaie si o culoare
estompata. Zona a treia este una larga, cu aceeai orientare ca si prima.
Microscopia arat c fiecare zon are propria caracteristic: n prima zona conturul
format din planul multi-alunecare (Fig. 8), zona a doua este una adncit (Fig. 9) i zona a treia
este una de rupere (Fig. 10).

Fig. 7. Vederea de ansamblu a suprafetei de rupere

Fig. 8. Fisuri de alunecare

Granulaia aproape de suprafa este mai mare dect cea din interiorul arborelui (Fig. 11). Pe
seciunea transversal pe traseul fisurii se observa trei stadii (Fig. 12). Prima etap,
corespunzatoare primei zone, este o fisur dreapta, perpendiculara la suprafaa arborelui. Avea
numai 0,05 mm lungime. A doua etap a fisurarii, de 0,6 mm lungime,este nclinat fa de prima
etap cu aproximativ 40. Aceasta a fost dreapt de asemenea (fig. 13). A treia etap, cu o fisura
de aproximativ 3,2 mm lungime, i-a ntors orientarea sa la aceeai direcie ca in prima etap. n
acest stadiu fisura are un curs in zig-zag i prezinta unele ramificaii (Fig. 14).

Fig. 9. Suprafata de rupere cu adancituri

Fig. 10. Gruni la limita fisurilor

5. Analiza procesului de avarie

Frecarea excesiva s-a produs ntre suprafaa arborelui i cea a cuzinetului. n conformitate cu
acest lucru i combinat cu starea suprafetei arborelui i respectiv a cuzinetului, analiza s-a axat
pe frecare.
Este clar c gaura de ungere a arborelui a fost executata pe o maina de gurit. Prima i a cincea
gaura au fost alese ca gauri de ghidare iar celelate trei au fost apoi pozitionate fata de ele. Dup
gurire alinierea a fost perturbat, astfel incat asamblarea arborelui nu s-a facut in conditii bune
Este un defect ascuns frecarea solid.

Un alt posibil motiv pentru frecarea neobinuit de mare ar putea fi proasta lubrifiere. Insa
datorit faptului c toate fusurile paliere, cu exceptia celui distrus, sunt ntr-o situaie bun, nu se
poate vorbi in acest caz de o lubrifiere deficitar.

Fig. 11 Variaii ale dimensiunii grunilor

Fig. 12. Traiectoria fisurii

Asta nseamn c sistemul de ungere al motorului a functionat bine. In consecinta,

fisurarea nu poate fi asociat cu lubrifierea deficitar.
Pentru a rezuma, se poate deduce c principalul factor al fisurarii fusului palier a fost
reparatia si montajul necorespunztor al motorului. Din cauza ajustajelor necorespunztoare
dintre fusul palier IV si cuzinetul sau, a aparut o frecare excesiva. Din acest motiv, temperaturile
fusului palier si ale cuzinetului au crescut rapid n timpul desfurrii testului. Topirea aliajului
antifrictiune arat c temperatura a depasit de 600C. Sub actiunea frecarii, materialul de sub
suprafa trebuie s curga paralel cu forta de frecare (Fig. 15).

Fig. 13. Vedere a primei i celei de-a doua etape a

fisurii

Fig. 14. Microstructura martensitica i a treia etap

a fisurii

6. Concluzii
1. Arborele cotit s-a fisurat sub actiunea tensiunilor tangentiale produse de frecarea
excesiva dintre suprafaa fusului palier si cea a cuzinetului, cauzata de reparatia si montajul
necorespunzator.
2. Frecarea poate provoca alunecari pe suprafee, mai ales atunci cnd temperatura merge
pn la niveluri critice.
3. Expunerea la o temperatur de 300C -500C poate conduce la o fragilizare a otelului
40CrMnMo.
4. E posibil ca aliajul antifrictiune topit din cuzinet sa fi produs fragilizarea fusului palier
al arborelui cotit.

Fig. 15. Ilustrare schematic a fortei de frecare ntre arbore i cuzinet i distribuia tensiunilor
tangentiale n arbore