Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Rezolvate Pentru Examen La Drept Procesual Civil. (Conspecte - MD)
Teste Rezolvate Pentru Examen La Drept Procesual Civil. (Conspecte - MD)
Test 2
1.Notiunea de izvor al DPC si felurile izvoarelor.
1.1 Dati defin izvor de DPC
Notiunea de izvor poate fi analizata in 2 acceptiuni. In sens material,intelegem conditiile social
economice ce impun crearea unui ansamblu de norme, iar in sens juridic , tocmai aceste norme,
mijl specifice, puse la dispozitia organelor specializate ale stat, exprimate prin acte normative,
care sa apere rel economice si sociale. Specific pt DPC este fapt ca astfel de reglementari se
contin numai in Constit si alte legi organice.
1.2Nominalizati felurile izvoarelor de DPC
Putem evidentia 2 categor de izv: interne si internat.
Interne:1Consit RM (care stabileste structura inst judecator, principiile fundament etc)
2Legile organice: CPC, Cod de executare; alte legi (Leg Contencios Adm, Leg insolvabilitatii,
leg cu privire la taxa de stat, leg cu privire la notariat, leg cu privire la procuratura, leg cu privire
la avocatura, CM, CF-infiintarea adoptiei, CFisc)
Internat: CEDO, Pact internat cu privire la dr civ si pol, Conv privind procedura civ, Conv de
arbitsaj comercial internat, Conv pr recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale strain, Conv
cu priv la asistenta juridika in materie civila si penala, Trat bilaterale. Precedentul judiciar nu
constit iyvor de drept ci el este folosit doar pt aplicarea corecta si uniforma a legislatiei.
1.3 Analizati actiunea legii proces civ in timp.
Cu privire la act legii proces civ in timp, putem sp ca in cadr DPC se aplica princip
neretroactivitatii legii adika legea procesuala dspune numai pt viitor. Specific acestui principiu
in DPC: 1N de organizare judecator sunt de imediata aplicare.2N de competenta, care modifica
competenta inst sesizate in momentul aparitiei egii noi, permie existenta mai multor solutii:
a)pastrarea competentei pt cauzele in curs de judecata.b)pastrarea competentei pt cauzele in curs
de judec doar daca procesul a ajuns in faza dezbaterilor judiciare. C)dezinvestirea si transmiterea
cauzei instantei nou competente. 3N de procedura sunt de imediata aplicare, ceea ce inseamna
ca noua lege nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse si ca rezultat ala aplicarii
legii vechi si nu le desfiinteaza. Instantele judecatoresti aplica legile procedurale civil in
vidogoare la data judecarii cazei civile, efectuarii actelor de procedura sau executarii actelor
judecatoreti.
Test 4
1Notiunea si importanta principiilor dreptului procesual civil
1.1Dati definitia princip DPC si enumerati izv in care ele sunt consfintite. Principiile DPC-
idei fundamentale calauzitoare, cu caracter general prevazute de NJ care stau la baza proces civil
si guverneaza intraga activitate judiciara. Izv: Const RM; CPC; Leg privind organizarea
judecatoreasca; leg cu privire la statut judecator,CEDO, Pact internat cu privire la dr civile si
politice. Leg privind tratatele internat etc.
1.2Demonstrati importanta princ DPC la infaptuirea justitiei. Ele prezinta reguli esentiale
ce determina structura procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara. Ele reprez nu numai
o importanta teoretica, cit si una de politica legislativa , avind si o semnificatie practica. Din
punct de vedere teoretic- contribuie la intelegerea si interpretarea corecta a N procesuale. Sub
aspect legislativ-orienteaza activitatea de elaborare a legislatiei procesuale in sensul editarii unor
reglementari coerente si eficiente. Importanta practica a lor rezida invocatia lor de a contribui la
formarea unei jurisprudente unitare. Principiile defindesc insusi proces civil, ii dau fizionomie
generala stabilind trasaturiel caracteristice intregului sistem de institutie procesal civile. In lipsa
textului de lege expres sau apropiat de cel care se calauzesc judecatorii, in solutionaerea
pricinilor civie, acesti recurg la analogia dreptului, adika la aplicarea princ fundamentale. Au un
caracter obligatoriu si se aplica la toate fazele procesului civil, sunt si principii insitutionale care
se aplika doar la anumite institutii.
1.3 Clasificati princ DPC. 1dupa forta juridica a actului normativ in care sunt consacarate:
a)princ constituionale si b)consacrate in legislatia procesual civila. 2dupa sfera de actiune:
generale, interramurale, ramurale, insitutionale. 3dupa izvor:interne si internation. 4dupa
obiectul de reglementare:functionale- care determina organizarea inst judecatoresti, din care fac
parte princ legalitatii,rolul diriguitor al judecator, contradictorialitatii,disponibilitatii, nemijlocirii
si oralitatii in dezbaterile judiciare; organizational-functionale care pe linga organizare
determina si funcionarea inst de judecata, din care fac parte: infaptuirea justitiei exclusiv de catre
inst de judec-ceea ce inseamna ca nici o alta autoritate decit inst de judec egal constituita nu pot
infaptui justitia prin inermediul hotaririlor care se bucura de puterealucrului judecat si de forta
executorie, pr independentei judecatorului si supunerii lui numai legii, pt egalitatii cetatenilor si
organizatiilor, pr publicitatii, pr limbii oficiale de procedua.
Test5
1Notiunea si esenta principiului disponibilitatii
1.1Dati defin princ disponibilitatii. Prin acest princ se intelege posibilit participantilor la
proces , in primul rind al partilor, de a dispune liber de dr subiectiv material, sau de interesul
legitim supsu judecatii, precum si de a dispune de dreputirle procedurale , de a lege modalitatea
si mijl procedurale de aparare. In continutul sau princ disponibilitatii cuprinde o serie de dr
procedurale si libertatea de a dispune de ele dupa propria optiune.
1.2Argument interactiunea princ disponibilit cu princ legalitatii, contradictorialit. Pr
disponibilit se ofera mai mult la obiect litigiului, iar pr contadictorialit se refera la procesul de
probatiune. Pr legalitatii nu este adresat doar inst de judec, ci tuturor subiecteleor participante la
R proces civile, iclusiv participantilor la proces si pers care contribuie la infaptuirea justitiei.
Intre aceste subiecte este stabilit un control reciproc, astfel incit inst de judec vegheaza
respectarea procedurii de catre participantii la proces, iar acestea din urmapot contesta actiunile
inst pe care le considera ilegale. Pr legalitatii fiind un pr fundamental al activit tuturor organelor
de stat, chemate sa asigure respectarea legii si a prevederilor cerintelor democratice. Acesta este
un principiu cadru inauntrul caruia treb sa se regaseasca toate celelalte principii. Proc civ este
organizat in asa fel incit partile si ceilalti partcipanti dispun de posibilitatea de asi formula si
argumenta pozitia in proces, de a alege modalitatile si mijl sustinerii ei independent de ins, de
alte organe si pers , de asi expune opinia asupra oricarei probleme de fapt si de drept, care are
legatura cu cauza si de asi expune punctul de vedere asupra initiativelor inst de judecata.
1.3 Descrieti actele de dispozitie ale partilor in conformit cu princ disponibilit. 1 dr pers
interesate de a porni sau nu un proces civil. De regula, inst nu se investeste din oficiu. Este
necesar ca ea sa fie sesizata cu o cerere de chemare in judecata, intocmita de titularul dr subiectiv
incalcat sau contestat. Pers respective vor aprecia daca este sau nu cazul sa poneasca procesul
civil. Disponibilitatea nu este exclusiva, adika legislatia prevede dr sesizarii si altor persoane. 2dr
de a determina limitele cererii de chemare in judeca sau ale pararaii. Limitele cererii sunt
determinate de reclamant el fiind cel care stabileste cadrul procesual, pers chemate in rpoces, si
obiectul procesului. 3 dr de a renunta la judecata sau la dr subiesctiv, de a stinge litigiul pt
tranzactie. 4Pirit poate inainta actiunea reconventional. 5 partile pot ataca hotar judecator si pot
retrage cererile de apel sau de recurs. 6solicitarea executarii silite a hotaririi.
Test6
1.Asigurarea probelor
1.1 dati definitia asigurarii probelor.Descrieti temeiurile pt asigurarea probelor.
Asigurarea probelor-procedura de conservare a probelor daca este pericol ca ele sa dispara sau sa
devina greu de administrat in viitor.Ca temeiuri pt asigurarea probelor sunt:prevenirea disparitie
probelor.2-imposibilitatea administrarii I viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor.
TEST 7
1.Notiunea si esenta principiului nemijlocirii referitor la examinarea probelor.
1.1indicati cerintele principiului nemijlocirii referitor la examinarea probelor.
Esenta principiul-in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile judecatorul trebuie sa
cerceteze direct si nemijlocit probele si sa emita hotarirea numai in temeiul circumstantelor
constatate si al probelor cercetate si verificate in sedinta de judecata. Instanta apreciaza probele
dupa intima ei convingere ,bazata pe cercetarea completa,nepartinitoarea si nemijlocita a tuturor
probelor din dosra in ansambul.Instanta,ca rezultat al aprecierii probelor e obligate sa reflecte in
hotarire motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe,precum si argumentarea
preferintei unor probe fata de alta.Pt asi putea forma propria convingere judecatorul trebuie sa
analizeze personal.in mod direct si nemijlocit de nimeni toata probele.
Test 8
1Proba prin declaratia martorului
1.1Dati defin si caracterizati declaratia martorului ca mijloc de proba. Depozitiile martor ca
mijloc de probatiune canstau din informatii care confirma sau infirma anumite circumstante
importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit: el nu are interes jurid in proces, nu este
exclus un alt interes al martorului; 2 declaratiile martor nu pot fi considetare drept probe daca
martor nu poate indica sursa informatiilor sale;3 martor este prevenit de rsp penala pt darea
declaratiilor false, sau de eschivarea de la darea declaratiilor. Din punct de vedere procesual
declaratiile se divizeaza in declaratii generale si speciale. Generale se refera la datele de
identificare a martor, in ce relatii se afla cu partile. Speciale constau din relatarile martor referitor
la unele aspecte ale cauzei examinate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces.
1.2 Descrieti pers care nu pot fi audiate ca martor in judecata si pers care pot refuza sa
depuna marturii. Nu pot fi audiati ca martori in judec:1pers care din cauza virstei fragede ori a
handicapului fizic sau mintal nu sunt in stare sa inteleaga just faptul si sa depuna asupra lor
marturii viridice; 2 functionarii publici si fostii functionari publici asupra datelor ce constit secret
de lege, care le-au parvenit in aceasta calitate,daca nu au fost degrevati de obligatia pastrarii lui.
3slujitorii cultelor, medicii, avocatii, notarii, si orice alte pers pe care legea le obliga sa pastreze
secret informatiei confidntiale primite in exercitiul funciunii. 4judecatorii referitor la problemele
aparute in dezbaterea circumstantelor pricinii in camera de deliberare la pronuntarea hotaririi sau
sentintei. 5 pers care in virtutea functiilor profesioanle au participat la pregatirea, executarea sau
raspindirea publicatiilor periodice, emisiunilor telivizate referitor la personalitatea autorului de
materiale ori documente, la informatia parvenita de la acestea in legatura cu activitatea lor, daca
materialele si doc sunt destinate redatiei. Sind in drept sa refuze de a face dispozitii in calitate de
martori: sotul impotriva sotiei si viceversa, inclusiv cei divortati, fratii si surorile unul impotriva
altuia, buneii impotriva nepotilor si invers, deputatii referitor la datele care le-au devenit
cunoscute in virtutea indeplinirii obligatiilor de deputat. Logodnicii, concubinii, unii impotriva
altuia, etc.
1.3Analizati particulatit procedurii de audiere a martor minor. La audierea martor in virsta
de pina la 14 ani sau de la 14 pina la 16 ani va fi citat sa asiste un pedagog, sint citati dupa caz si
parintii, infietorii, tutorele sau curatorul minorului. Aeste pers precum si participantii la proces,
pot cu permisiunea presedintelui sedintei sa puna intrebari martor, sasi expuna considerentele
referitor la pers martorului si la continutul depozitiilor lui. In anumite caz exceptionale, cind este
necesar de a constata unele circumstante ale cauzei, inst judecator printr-o inkeiere poate dispune
ascultarea minor in camera de deliberare fara ca partile sau alte pers sa fie de fata. Dupa ce
completul de judecata revine in sala de sedinte, participantilor la proces li se comunika
depozitiile martorului minor. Martorul in virsta de pina la 16 ani, dupa ce a fost audiat, paraseste
sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu este necesara.
Test 9
1Notiunea raportului procesual civil si particulatritatile lor. Premisele pt aparitia R PC
1.1Dati defin R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre inst de judec,
pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu examinarea si solutionarea
cauzelor civile si executarea hotar judecator.
1.2Specificati particularit R PC. 1existenta R PC doar in forma juridika- R procesuale nu pot
exista in lipsa unui supert ormativ, de aceea analogia in cadr dr proc civ aproape ca nu exista.
2subiect obligatoriu este inst de judecata- luind in consideratie faptul ca justitia este realizata in
exclusivitate de catre ins judecator, aceste din urma participa la toate R PC in calitate de sub
obligatoriu, indiferent de faza procesului si felurile de procedura. 3 prluarilatea de sub in cadrul
RPC- alaturi de ins de judec, ca subiect ale RPC participa un nr mare de participanti la proces
care difera in de pendenta de felul de procedura si complexitatea cauzei judecate. 4unitatea si
uniformitatea RPC- toate RPC au un obiect comun- cauza civila concreta aflata pe rol sau R
material letigios, de aceea nu putem separa RPC dintre inst si reclamant, inst si pirit, etc.
Unitatea obiectului determina si unitatea scopului RPC. 5 caracterul autoritar al RPC- confirmat
prin caracterul imperativ al unor norme de DPC , prezenta inst de judecata ca subiect obligatoriu
si subordonarea prexenta in cadrul proces civ. 6caracterul dinamik- PC este in permanenta
miscare, in masura in care PC este pornit si ia amploare el trece dintr-o faza in alta respectindu-le
consecutivitatea.
1.3Descrieti si dezvaluiti premize necesare pt aparitia R PC. Pt aparitia RJPC sunt necesare
urmatoarele premize: 1existenta N de procedura civila- in lipsa N de procedura, RPC nu pot
exista. NJ juridica reprez premiza generala care contureaza in abstract faptul jurdic, sibiectele ,
continutul, si obiectul R. 2capaciatea juridica procesuala al subectelor participante la proces-
care este compusa din capacitatea procesuala de folosinta si cea de exercitiu. 3producerea
faptului juridic- care este o imprejurare prevazuta in ipoteza NJ, care realizata in concret are
consecite juridice, adika atrage dupa sine, aparitia, modificar sau stinger unui RJPC. La rindul
lor faptele juridice se impart in evenimente si actiuni, insa pt aparitia RPC au iportanta doar
actiunile.
Test 11
1Notiunea si esenta principiului contradictorialitatii
1.1Dati defin pr contradictorialit. Temei juridic: leg privind organizarea judecator,
CPC.Esenta:PC este organizat astfel incit partile si ceilalti participanti la proces dispun de
posibilit de asi formula, argumenta si dovedi pozitia in proces, de a alege modalitatile si mijl
sustinerii ei independent de nst, de alte organe si pers, de asi expune opinia asupra oricarei
probleme de fapt si de dr care are legatura cu cauza si d asi expune punctul de vedere asupra
initiativelor inst de judecata. Acest pr se aplica doar in cadrul procedurilor litigioase.
Contradictorialitatea se mai numeste pr egalitatii armelor.
1.2Indicati specificul pr contradictorialit in fiecare faza proces civ. Acest pr este viabil in
toate stadiile si fazele in PC, exceptind etapa deliberarii si pronuntarii hotaririi. Intentarea.: la
cererea de chemare in jud se anexeaza: copiile pe de cererea de chemare in jud si de pe inscrisuri,
certificate in mod stabilit intr-un nr egal cu nr de piriti si intervenieinti daca ei nu dspunde aceste
acte- plus un rind de copii d pe aceste acte. Pregatirea- judecatorul in faza de pregatire a pricinii
pt dezbaterile judiciare, cheama in judecata reclamantul pt al audia privitor la pretentiile lui,
cheama in judec pirit pt a audia prvitor la circumst pricinii, clarifica obiectiile pe care le are
impotriva actiunii si problele prin are pot fi dovedite aceste obectii. Judecatorul expediaza sau
inmineaza pirit copia de pe cererea de chemare in judecata. Dupa ce constata ca pricina este
pregatita suficient pt dezbateri judiciare, judecator pronunta o ikeiere prin care se stalib termne
de judecare a pricinii in sedinta de judecata notificind partilor si altor participanti locul data si
ora sedintei. Dezbaterile- cererile si demersurile participantilor la proces in problema judecatii
pricinii se solutioneaza prin inkeierea judecatoreasca dupa ascultarea opiniilor celorlalti
participanti la proces. In caz neprezentarii in sedinta de jud a unui participant la proces, dsp a
carui citare legala nu exista date, procesul se amina. Dupa prezentarea R asupa pricinii inst de
jud asculta explicatiile reclaman t, pirit si ale celorlalti participanti la proces. Fiecare parte treb sa
dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obectiilor daca legea nu
dispune altfel.
1.3Demonstrati interactiunea pr contradictorialit cu princ egalitatii partilor in dr
procesuale, disponibilitatii si legalitatii. Pr disponibilitatii se refera mai mult la obiectul
litigiului, iar pr contradictor la procesul probatiunii. Egalitatea partilor in drepturile procedurale
este garantata prin lege si se asigura de catre inst prin crearea posibilitatilor egale, suficiente si
adecvate de folosire a tutuorr mijloacelor procedurale pt sustinerea pozitiei asupra
circumstantelor de fapt si de drept, astfel incit nici una din parti sa nu fie defavorizata.
Legalitatea costa in indepinirea exacta , neabatuta si uniforma anormelor de drept de catre
instanta de judecata, de catre toti participantii la proces si pers care contribuie la infaptuirea
justitiei in cadrul examinarii si solutionarii cauzei civile si executarii hotar judecatoresti.Acest pr
nu este adresat doar inst de judec ci tuturor subiectelor participante la RPC. Pr legalitatii este un
prinipiu cadru inauntrul careia treb sa se regaseasca toate celelalte principii.
Test 12
1Subiectii raportului procesual civil si clasificarea lor
1.1Descrieti sub care din nume personal pornesc procesul sau intervin in proces pt a apara
dr proprii. Subiectii care din nume propriu pornesc procesul sau intervin in proces pt a apara dr
proprii sunt: 1partile reclamantul si piritul. Reclamantul este pers prezumata ca fiind titularul
drptului subiectiv sau al interesului legitim care s-a adresat in inst de judecata sustinind ca dr sau
subiectiv(interes) este incalcat sau contestat neintemeiat de catre pirit. Pirit e pers impotriva
careia in inst de judecata s-a inaintat o act civila fiind presupus ca ar fi contestat sau incalcat un
dr subiectiv al reclamantului. 2intervenientii participantii la proces care intrvin sau se atrag
intr-un proces deja pornit pt asi apara interesele si dr ocrotite de lege care pot fi atinse prin hot
jud. IP inainteaza pretentii proprii asupra obiectului litigiului, IA nu au pretentii proprii asupra
obiect litigiului.
1.2Descrieti subiectii care din nume propriu pornesc procesul sau intervin in proces pt a
apara dr altor pers. 1Procurorul care participa la judecarea pricinilor civile in prima instanta in
calitate de participant la proces, daca el insusi l-a pornit in conditile legii. El nu este subiect al R
material litigios. El inainteaza actiuni in nume propriu, dar in interesele reclamantului, deci el are
doar un interes procesual. El dispunde de aceleasi drepturi ca si reclamantul cu anumite exceptii
prevazute expres de lege. 2 Autorit publice, organizatiile si cetatenii- scop de baza al participarii
lor este de acorda asistenta jurid in proces civil pers care nu sunt in stare din anumite motive sa-
si apere dr si interesele personal. Participarea acestor subiecte are loc in legatura cu competenta
atribuita de lege acestor organe, organizatii sau cetateni intr-un anumit domen de activitate si al
vietii sociale. Legislatia procesual civila prevede 2 forme de participare a AOC la PC:*inaintarea
actiunii- in interesele unei alte pers la cererea acesteia, in interesele pers incapabie indiferent de
cererea acestora, in interes unui cerc nedeterminat de pers, de ex: autorit tutelara poate intenta
procesul privind declararea nulitatii casatoriei etc. *depunerea concluziilor- se face numai daca
legea prevede expres acest lucru. Scop depunerii concluziilor este de a apara dr , libert, interesele
altor pers, a intereslor stat si a ascoietatii.
1.3Caracterizati subiectii care participa la proces pt a contribui la infaptuirea justitiei.
Martorii poate fi orice pers care nu are interes la proces si carei ii sunt recunoscute, direct sau
indirect fapte referitoare la pricina. Pers citata in calitate de martor este obligata sa se prezinte in
fata instantei la data si la ora stabilita si sa depuna marturii veridice. Expertii sunt persoanele
care poseda cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu stiintific, cultural, tehnic, legislativ
etc., un bun specialist in acel domeniu. Pers desemnata ca expert este obligata sa efectueze
expertiza daca este numit oficial ca ezpert in problemele care trebuie cercetate. Specialist- pers
care cunoaste temeinic o disciplina sau o anumita problema si este antrenat in procesul civil in
modul prevazut de lege pt a contribui la stabilirea adevarului. Interpret este pers invitata in
proces civ de catre organele competente care traduce oral dintr-o limba in alta sau care traduce
semele celor muti ori surzi mijlocind astfel intelegerea dintre 2 sau mai multe persoane.
Traducator- pers care traduce in scris un text dintr-o limba in alta.
3Proba prin declaratiile de martor. Pers care nu pot fi audiate ca martor in jud. procedura
de audiere a martor.
3.1Dati defin si carcaterizati declaratiile martor ma mijl de proba. Depozitiile martor ca
mijloc de probatiune canstau din informatii care confirma sau infirma anumite circumstante
importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit: el nu are interes jurid in proces, nu este
exclus un alt interes al martorului; 2 declaratiile martor nu pot fi considetare drept probe daca
martor nu poate indica sursa informatiilor sale;3 martor este prevenit de rsp penala pt darea
declaratiilor false, sau de eschivarea de la darea declaratiilor. Din punct de vedere procesual
declaratiile se divizeaza in declaratii generale si speciale. Generale se refera la datele de
identificare a martor, in ce relatii se afla cu partile. Speciale constau din relatarile martor referitor
la unele aspecte ale cauzei examinate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces.
3.2Analizati particularit procedurii d audiere a martor min. La audierea martor in virsta de
pina la 14 ani sau de la 14 pina la 16 ani va fi citat sa asiste un pedagog, sint citati dupa caz si
parintii, infietorii, tutorele sau curatorul minorului. Aeste pers precum si participantii la proces,
pot cu permisiunea presedintelui sedintei sa puna intrebari martor, sasi expuna considerentele
referitor la pers martorului si la continutul depozitiilor lui. In anumite caz exceptionale, cind este
necesar de a constata unele circumstante ale cauzei, inst judecator printr-o inkeiere poate dispune
ascultarea minor in camera de deliberare fara ca partile sau alte pers sa fie de fata. Dupa ce
completul de judecata revine in sala de sedinte, participantilor la proces li se comunika
depozitiile martorului minor. Martorul in virsta de pina la 16 ani, dupa ce a fost audiat, paraseste
sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu este necesara.
3.3Apreciati legalit actiunilor inst de jud in urmat caz:
a)Pavlicenco
b)Popovici
c)martor Rusu
a)Daca medical de familie detine in virtutea functiei sale careva informatii dsp starea sanatatii
PavlicencoN.pe care este obligat sa le pstereze secretul,atunci acesta nu va putea fi citat in
judcata si audiat in calitate de martor.
B)Nu a procedat correct ,deoarece deputatii sint sint in drept sa refuse de a face depozitii in
calitate de martor,doar in cazul in care datele din litigiu i-au devenit cunoscute in virtutea
indeplinirii obligatiilor de deputat.In cazul dat Popovici nu este in drept a refuza depunerea
marturiilor in litigiu de anulare a testamentului fostului sau vecin.
C)O data ce detine calitatea de IA Rusu nu va putea depune marturii,cid oar explicatii cu privire
la litigiul.Rusu este parte la proces,iar martorii sint persoane care contribuie la infptuirea justitiei.
Testul 13
I.Felurile de procedura in procesul civil
1.Dati definitia felului de proceduar
Felurile de procedura civila reprezinta ordinea procesuala de intentare ,examinare si solutionare a
unui grup de cauze civile determinate de caracterul si specificcul drpetului material sau a
interesului legitim ce urmeaza a fi aparat pe cale judiciara.
2.Motivati prin ce se explica in procesul civil existenta mai multor foorne de procedure
Legislaia procedural civil stabilete modalitatea de judecare a pricinilor n aciuni civile ce
rezult din raporturi juridice civile, familiale, de munc, locative, funciare, ecologice i din alte
raporturi juridice, a pricinilor cu procedur special i cu procedur n ordonan (simplificat),
precum i a celor care apar n legtur cu executarea actelor instanei judectoreti i actelor
altor autoriti.
Litigiile care se examineaza pe cale judiciara sint diferite dupa natural or juridical,ceea ce
determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora.De asemena,atunci kind nu exista
un litigiu de drpet,ci se pune problema apararii unui interes,aplicarea procedurii de judecatre a
litigiilor nu este rezonabila ,astfel interesul fiind ocrotit de lege prin intermediul unie procedure
speciale.Din aceste considerente legislatia prevede pt anumite categorii de cauze reguli de
examinare distincte ,astfel putem spune ca procedura civila cunoaste mai multe feluri de
proceduri.
Testul 14
I.Incidente procesuale la compunerea completului de judecata
1.Numiti temeiurile de recuzare a judecatorului
Judectorul care judec pricina urmeaz a fi recuzat dac:
a) la judecarea anterioar a pricinii a participat n calitate de martor, expert, specialist,
interpret, reprezentant, grefier sau executor judectoresc;b) se afl n raporturi de rudenie pn la
al treilea grad inclusiv sau de afinitate pn la al doilea grad inclusiv cu vreuna dintre pri, cu
ali participani la proces sau cu reprezentanii acestora; c) este tutore, curator sau adoptator al
uneia dintre pri; d) i-a expus opinia asupra pricinii care se judec; e) are un interes personal,
direct sau indirect, n soluionarea pricinii ori exist alte mprejurri care pun la ndoial
obiectivitatea i neprtinirea lui.Din completul care judec pricina nu pot face parte persoane
care se afl n raporturi de rudenie sau de cstorie.
Testul 15
I.Fazele procesului civil si sarcinile fiecarei faze.
1.Definiti notiunea de faza .
Faze a procesului civil este o totalitate de acte procedurale indeplinite de catre instanta de
judecata si aprticipantii la process ,la o anumita etapa a desfasurarii procesului,indreptate spre
atingerea unui scop unic apropiat.
Testul 17
I.Proba prin explicatiile partilor si intervenieintilor
1.Caracterizati explicatiile partilor si intervenieintilor ca mijloace de proba.
Explicatiile pertilor si intervenieintilor sint informatii communicate de persoane care au un
interes juridic in proces si care nu poarta raspundere pt declaratiile false..explicatiile partilor si
intervenieintilor ca mijloc de proba urmeaza a fi verificate si evaluate deopotriva cu celellate
probe.
Constituie probe doar acele explicatii a partilor si intervenieintilor care servesc ca informatie dsp
circumstantele care formeaza obicetul probatiunei.Emotiile aprecierile date
circumstanetelor,calificarea juridical a raporturilor nu reprezinta probe.
Curile de apel de drept comun judec n prim instan litigiile privind contestrile actelor
juridice cu caracter normativ, hotrrilor, aciunilor (inaciunilor) autoritilor administraiei
publice din municipii, ale consiliului municipal i primriei municipiului Chiinu, ale
funcionarilor publici din cadrul acestora, ce lezeaz drepturile, libertile i interesele legitime
ale cetenilor i organizaiilor.
Testul 18
I.Aprecierea probelor
1.Dezvaluiti aspectul logic(intern) si juridic(extern)al aprecierii probelorAspectul logic al
aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele care sunt aduse de catre parti
pt a preveni incalcarea legislatiei procesuae si pt ca partile prezentind probele pot sa greseasca in
apreciere lor sau constient sa sustraga instanta de la obiectul probatiunei.Aspectul juridic esta
faptul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor convingere,bazata pe cercetarea
multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita a tuturor probelor din dosar n ansamblul
i interconexiunea lor, cluzindu-se de lege.
2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor judiciare.
Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor:
-instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere
-probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv
-la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legislatie
-nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilita ,ceea ce inseaman
ca nici o lege sau alt act normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii c ear stabili forta
probanta sau importanta probei sau nici un organ administrativ ,nici o persoana cu functii de
raspundere nu este in drept sa indice instantaei de judecata forta probei.
A)in cazyul dat cauza nu va fi starmutata di n motiv ca ca piritul si0a schimbat locuinta.
B)Aici nu exista temei de starmutare,daca pricina a fost retinuta cu incalcarea competentei
generale instanta va inceta procesul sau va scoate cererea de pe rol.
C)Starmutarea pricinei din acest motiv se va efectua de cater instanta ierarhic superioara,a carei
inchieire este irevocabila si nu este susceptibila ded recurs.
B)
Testul 19
I.Probele materiale
1dati definitia si caracterizati proba materiala ca mijloc de proba
Probele materiale sint obiectele care prin aspect,calitate,proprietati,insusiri,schimbri,loc de aflare
sau prin alte caracteristici pot servi la constatarea circumstantelor importante pt solutionarea
cauzei.
Legea procesuala nu poate da o enumerare exhaustive a probelor materiale.Ca exemple de probe
materiale sint insusi obicete le materiale ale litigiului-automobile,immobile,obiecte ale dreptului
de autor,averea deteriorate,prodeusele defectuoase s.a.
2.Argumentai prin ce se explica in procesul civil existenta mai multor foorne de procedure
Legislaia procedural civil stabilete modalitatea de judecare a pricinilor n aciuni civile ce
rezult din raporturi juridice civile, familiale, de munc, locative, funciare, ecologice i din alte
raporturi juridice, a pricinilor cu procedur special i cu procedur n ordonan (simplificat),
precum i a celor care apar n legtur cu executarea actelor instanei judectoreti i actelor
altor autoriti.
Litigiile care se examineaza pe cale judiciara sint diferite dupa natural or juridical,ceea ce
determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora.De asemena,atunci kind nu exista
un litigiu de drpet,ci se pune problema apararii unui interes,aplicarea procedurii de judecatre a
litigiilor nu este rezonabila ,astfel interesul fiind ocrotit de lege prin intermediul unie procedure
speciale.Din aceste considerente legislatia prevede pt anumite categorii de cauze reguli de
examinare distincte ,astfel putem spune ca procedura civila cunoaste mai multe feluri de
proceduri.
3.Determinati felul de procedura in care urmeaza a fi examinate urmatoarele pricini
civile_
a)anularea adoptiei
b)restabilire in functie a unui functionar public
c)recunoasterea dreptului de proprietate asupra unui automobile
a)anularea adoptiei va fi examinata in actiune civila deoarece exista un litigiu rezultat din
raporturi de dreptul familial.
b)in contencios administrativ ,intrucit sint 2 parti cu interes contrar. Si este obligatoriu ca o parte
sa fie exponent al puterii de stat,ceea ce aici avem.
c)in procedura speciala pt ca avem doar un singur subiect si in cazu dat nu exista un litigiu de
drept ci are drept scop constatarea unor fapte care au valoare juridical,recunasterea unui drept
fara de care acesta nu poate fi exercitat.
Testul20
I.Proba prin raportul de expertiza
1.Caracterizati raportul de expertiza ca mijloc de proba
Expertiza judiciara este cercetarea si aprecierea de catre experti pe baza cunostintelor speciale a
obiectelor prezentate de catre instanta cu scopul aflarii informatiei importante pt cauza,efectuata
intro anumita ordine stabilita de legea procesuala..Insa,nu expertiza este mijlocul de probatie,ci
raportul expertului intocmit in urma petrecerii expertizei.raportul de expertiza se elaboreaza in
scris si se depune in instnata cu cel putin 5 zile inainte de data judecarii pricinii.El cuprinde
descrierea ampla a cercetarilor si concluziile pe marginea lor .El se examineaza in sedinta de
judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe.Raportul de exper nu este obligatori pt
inst de judecata,insa daca el este respins aceasta trebuie sa fie motivat.
a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista
prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la
locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or.Telenesti la judecatoria de
drept comun.
b)in cazul datva fi competenta jurisdictionala teritoriala in mai multe pricini civile.CPC prevede
ca aciunea mpotriva mai multor pri cu diferite domicilii se intenteaz n instana de la
domiciliul sau locul de aflare al unuia dintre ei, la alegerea reclamantului.
A)In cazul dat ISCalea Ferata va fi reclamant deaoarece este persoana care s-a adresat in
instanta de judecata sustinind ca dreptul sau subiectiv este incalcat.
Axenti Mihai este piritul,fiindca el e persoana impotriva careia in instante de judecata s-a inaintat
o actiune civila.
Sotia si mama sotiei lui Axenti Mihaivor fi intervenieinti principali deoarece ele intervin in
proces si pot invoca un drept al sau asupra obiectul litigiului.
B)Grecu-Reclamant
SAApa-Canal-pirit
Ursachi va fi atras in proces ca intervenient accesoriu,deoarece el nu are interes material si
procesual in solutionarea cauzei.El poate avea drept scop evitarea unei actiuni ulterioare in
regres de catgre APa canal
Testul 21
IProbatiunea judiciara si probele
1.dati definitia probatiunei judiciare.Descrieti etapele probatiunei judiciare.
Probatiunea judiciara reprezinta o activitate procesuala desfasurata de instanta de judecata si
participantii la process ce reiesi din principiuul contradictorialitatii si este indreptata spre
realizarea cunoasterii corecte a faptelor juridice ce au importanta pt justa solutionre a cauzei
civile.Etapele probatiunei judiciare sint:
1determinarea obiectului probatiunei .Initial determinarea obiectului probatiunei este pus ape
seama partilor.Totusi determinarea definitive a circumstantelor care a\u importanta pt
solutionarea justa a cauzei ii revine instantei.
2.afirmarea unor fapte.
3. indicarea probelor ce pot confirma faptele indicate
4.prezentarea si reclamarea probelor.
Ultimele 3 etape pot avea loc concomitant .Subiectii acestor etape sunt participantii la process
5.administrarea probelor probelor.In cadrul acestei etape ca subiect poate aparea atit instanta de
judecata kit si participantii la proces
6.Aprecierea probelor.Subiectul-instanta de judecata
7.verificarea aprecierii probelor.Este etapa finala si definitorie al procesului de probatiune
judiciara.Subiect-instanta de control judiciar.
Definitia de proba este reflectata atit in doctrina kit si in legislatia procesuala.In doctrina probele
sint definite ca mijloacele legale prin care se obtin informatii veridice dsp circumstantele care
au importanta pt examinarea cauzei.CPC defineste proobele ca fiind elemengte de fapt dobindite
in modul prevazut de lege,care servesc la constatarea circumstanetlor ce justifica pretentiile si
obiectiile partilor ,precum si a altor circumstante importante pt justa solutionare a cauzei
Probele constituie un concept unic in care se intercaleaza informatiile despre anumite fapte si
mijloace prin care se obtin acestea.Natura juridical a probelor este tripla:
-in primul rind ,probele au un anumit continut-informatie dsp circumstantele cauzei
-in al doilea rind,au o forma procesuala,numita mijloc de probatie,care garanteaza veridicitatea
informatiei
-in al 3-lea rind probele trebuie sa urmeze o anumita ordine de administrare.Datele obtinute cu
incalcarea legii nu au putere de probatiune si nu pot fi puse de instanta in temeiul hotarirei..
In aceasta ordine de idei proba constituie informatia cu rivire la circumstantele de fapt pe care se
intemeiaza pretentiile si obiectiile partilor,precum si alte circumstante impotante pt justa
solutionare a cauzei,care in ansamblu alcatuiesc obiectul probatiei in cauza data,informatie care
se contine pe anumite suporturi numite mijloace de probatie si care terbuie sa fie
determinate,colectata,prezentata si cercetata intr-o anumita ordine procesuala stabilita de lege.
A)incetarea procesului poate avea loc doar dupa faza intentarii lui.Poate avea loc in faza
pregatirii pt dezbateri judiciare si in faza dezbaterilor judiciare.
B)dispunerea efectuarii expertizei are loc in cadrul pregatirei pricinei pt dezbaterilor judiciare
C)conform CPC la cererea participantilor la process ,judecatorul sau instantade judecata poate
lua masuri de asigurare a actiunei.Asigurarea se admite in orice faza a procesului-in cazul in care
neaplicarea masurilor de asigurare a actiunii ar crea dificultati judecatoresti sau ar face
imposibila executarea hotaritlor judecatoresti.
A)nu poate fi reprezentant in judecata persoana a carei interese sint in contradictie cu interesele
persoanei pe care o reprezinta.In cazul dat reprezentantul va fi recuzat,iar instanta va numi din
oficiu un rperezentan ,precum ca reprezeentatul este limitat in capacitatea de exercitiu.
B)Pt a putea renunta total sau partial la pretentiile din actiune in lipsa
reclamantului,reprezentantul are nevoie de imputernicirea speciala a reprezentatului care trebuie
mentionata expres,sub sanctiunea nulitatii, in procura eliberata d reprezentat.
C)Judecatorii sint persoane care nu pot fi reprezentanti in ptoces,cu exceptia cazului participarii
lor in calitate de reprezentant legal.
Testul 22
I. Delegatiile judecatoresti
1.Dati definitia si caracterizati delegatiile judecatoresti.
n cazul necesitii de a aduna probe ori de a nmna acte judiciare ntr-un alt ora, municipiu sau
raion, instana care judec pricina d instanei judectoreti respective, prin ncheiere, o delegaie
pentru efectuarea unor anumite acte de procedur,aceasta delegatie se numeste delgatie
judecatoreasca..Deci ,instantele de judecata apeleaza la acesta modalitate cind probele se afla in
alt raion administrative-teritorial,adica in afara teritoriului de actiune a instantei de judecata ce
examineaza cauza..In incheierea privind delegatia judecatoreasca se indica fondul pricinei,datele
referitoare la parti,inclusive domiciliul sau locul aflarii lor,circumstantele ce urmeaza a fi
clarificate si probele pe caretre sa le adune instanta executoare a delegatiei.Aceasta incheiere
este obligatorie pt instanta careia ii este adresata si trebuie sa fie indeplinita in cel mult 10 zile de
la dat primiriii delegatiei. Instanele judectoreti ale Republicii Moldova pot da delegaii
instanelor judiciare strine n vederea efecturii diferitelor acte de procedur n conformitate cu
legislaia Republicii Moldova i cu tratatele internaionale la care aceasta este parte.
CAE in actiune civila solutioneaza litigiile cu privire la pricinile privind aprarea drepturilor i
intereselor statului, ale unitilor administrativ-teritoriale ce in de buget, privind rezilierea,
rezoluiunea i declararea nulitii contractelor ce lezeaz interesele statului, privind protecia
mediului nconjurtor si cererile de declarare a insolvabilitii
2.JEC nu are competenta de a solutiona cauze in contencios administrative,pe cind CAE
solutioneaza pricinile privind contestarea actelor administrative ce vizeaz dreptul de proprietate
asupra unor bunuri care au intrat n circuit civil;3.In procedura speciala atit JEC kit si CAE
solutioneaza pricinile privind reconstituirea procedurii judiciare pierdute.4.Doar CAE are
competenta de a solutiona cauzele in procedura de insolvabilitate.
3.Indicati in fiecare caz care instanta economica este in drept sa judece pricina:
a)litigiile privind apararea dreptului de autor sia drepturilor conexe.
b)litigiul dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitaeta sicietatii
c)cererile de declarare a insolvabilitatii.
B)
Testul 23
I.Pertinenta probelor si admisibilitatea mijloacelor de proba
1.descrieti cerintele cu privire la pertinenta probelor
Instana judectoreasc reine spre examinare i cercetare numai probele pertinente care
confirm, combat ori pun la ndoial concluziile referitoare la existena sau inexistena de
circumstane, importante pentru soluionarea just a cazului.
Din definitie rezulta cerinta conform careia determinarea pertinentei poate fi facuta doar de
catre instanta de judecata,deoarece celelalte subiecte ale procesului de probatiune pot dag res in
determinarea pertinentei.La del din definitie rezulta cerinta ca probele pertinente trebuie sa
confirme, combata sau sa puna la indoiala concluziile referitoare la existenta sau inezistenta
circumstantelor.Pt asta este nevoie de de cercetarea tutror probelor necesare examinarii si
solutionarii cauzei civile si excluderea probelor care nu au legatura cu cauza ,astfel pprobele
trebuie sa fie necesare si importante pt cauza data.
Pt a califica o proba ca fiind pertinenta este nevoie de parcurgerea a 2 etape:
1.determinarea circumstantei care intra in obiectul probatiunei
2.se decide in ce masura proba poate confirma ,combate ori pune la indoiala faptele ce formeaza
obiectul probatiunei.
Testul 24
I.Formele si modalitatile de aparare a drepturilor civile
1.Distingeti conceptul formei de aparare a drepturilor civile de modalitate de aparare.
Forma de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpet procesual care consta dintr-un
anumit tip de activitate a organelor competente,in vederea apararii unui drpt sau intees legitim al
persoanei,activitate reglementata de norme juridice.
Deci spre deosebire de forma de aparare modalitatea de aparare reprezinta o categorie de drept
material si metodele dsate sint prevazute de catre CC,pe cind forma de aparare este o categorie
de drpet procesual si constituie activitatea organelor jurisdictionale care sint investite de lege cu
competenta examinarii si solutionarii cauzelor civile,in vederea apararii drepturilor inculcate sau
contestate ale persoanei.
a)Recunoaterea dreptului. Necesitatea aplicrii metodei respective apare n cazul n care dreptul
subiectiv al titularului este contestat, negat sau exist pericolul real de a fi exercitate asemenea
aciuni. Recunoaterea dreptului, ca metod de aprare a drepturilor, se poate realiza pe cale
judiciar.
b) Restabilirea situaiei existente anterior nclcrii dreptului este alt metod independent de
aprare a dreptului. Aceast metod se aplic n cazurile n care dreptul subiectiv civil nclcat nu
se stinge i poate fi restabilit ca rezultat al nlturrii consecinelor negative ale nclcrii lui.
Esena acestei metode de aprare a dreptului const n posibilitatea titularului dreptului de a
suprima (nltura) aciunile care nclc dreptul sau care creeaz pericolul nclcrii lui.
c) Aprarea drepturilor subiective civile poate avea loc i prin metoda recunoaterii nulitii
actului juridic. Nulitatea este o sanciune civil, ndreptat mpotriva efectelor actului juridic
civil, care este ncheiat cu nerespectarea condiiilor de valabilitate
d) Aprarea drepturilor i intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau juridice se poate
realiza prin intermediul declarrii nulitii actului emis de o autoritate public. Dac prin
emiterea de ctre o autoritate public a unui act se ncalc drepturile titularilor, acetia sunt n
drept s cear instanei de judecat nulitatea lui.
e) Impunerea la executarea obligaiei n natur se caracterizeaz prin aceea c debitorul este
obligat, la cererea creditorului, s execute acea prestaie la care s-a obligat. Prestaia poate consta
n a da, a face sau a nu face. Aceast metod de aprare a dreptului se aplic n raporturile
obligaionale.
f) Autoaprarea ocup un loc aparte n sistemul mijloacelor de aprare a drepturilor subiective
civile. n scopul autoaprrii, nu sunt considerate ilicite aciunile persoanei care ia, sustrage,
distruge sau deterioreaz un bun sau reine persoana obligat care ar putea s se ascund, sau
nltur rezistena celui obligat la aciunea pe care acesta trebuie s-o tolereze, dac nu se poate
obine asistena organelor competente i, fr o intervenie imediat, exist pericolul c realizarea
dreptului va deveni imposibil sau substanial ngreuiat
g) Repararea prejudiciilor reprezint acea metod de aprare a drepturilor civile nclcate, care
d posibilitate persoanei drepturile creia au fost lezate s cear repararea integral acestora
h) Clauza penal reprezint o evaluare anticipat de ctre pri a prejudiciului. Stabilirea clauzei
penale prin contract sau prin lege are ca scop prentmpinarea nclcrii drepturilor civile i
stimuleaz executarea obligaiilor. De aceea clauza penal este nu numai mijloc de aprare a
drepturilor civile, dar i mijloc de garantare a executrii obligaiilor civile
i) Repararea prejudiciului moral este acea metod de aprare a dreptului civil care const n
obligarea persoanei care a cauzat suferine fizice sau psihice la plata unei compensaii bneti
unei alte persoane. Aplicarea metodei date de aprare a drepturilor civile se limiteaz la
urmtoarele circumstane: n primul rnd, cererea de compensare a prejudiciului moral poate fi
intentat de o persoan fizic concret i n al doilea rnd, prin fapta persoanei obligate la
compensarea prejudiciului sunt nclcate drepturile personale nepatrimoniale.
j) Metod specific de aprare a drepturilor civile constituie desfiinarea sau modificarea
raportului juridic. n temeiul acestei metode de aprare a dreptului nclcat, titularul dreptului
este ndreptit s solicite de la contraagentul su desfiinarea sau modificarea raportului juridic
k) Neaplicarea de ctre instana de judecat a actului ce contravine legii emis de o autoritate
public. n cazul emiterii de ctre autoritatea public a actelor care contravin legii, instana de
judecat nu le aplic, chiar dac declararea nulitii lor nu este de competena sa.
l) Aprarea drepturilor civile poate avea loc i prin intermediul altor metode. Posibilitatea
dat rezult din coninutul articolului comentat, deoarece enumerarea metodelor nu este
exhaustiv. Astfel, prin lege pot fi prevzute alte metode de aprare a drepturilor civile.
3.INdicati in fiecare caz instanta de drept comun competenta sa judece pricina cu privire
la:
A)contestarea refuzului notarului de a elibera certificate de mostenire legal din cauza
existentei unui testament.
b)contestarea deciziei consiliului raional Briceni
c)declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii RM domiciliati in strainatate.
Conform CPC litigiile cu privire la refuzul organelor organelor notariale de a indeplini aniumite
acte notariale sunt examinate de catre judecatorii,ca instante de contencios administrativ.
La fel judecatoriile ca instante de contencios administrative examineaza litigiile privind
contestarea actelor adiminstrative emise de APL.Respectiv , litigiul privind contestarea deciziei
consiliului raional Briceni va fi examinat de catre judecatorie ca instanta de contencios
administrativ.
CPC prevede ca ca instanta de drept comun,CA judeca in prima instanta pricinile civile privind
incuviintarea adoptiei da catre cetateni ai RM domiciliati in strainatate .Daca CA are competenta
de a judeca litigii cu privire la incuviintarea adoptieiei,tot de competnta ei tine si declararea
nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii RM domivciliati in starinatate.
III.obiectul probatiunei
3.1Dati defin obiect probatiunii.Identific categor de fapte jurid care pot constitui obiect
probatiunii. Obiectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstantelor care au importnata pt
solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie dovedite de participantii la proces. Categoriile
de fapte care pot constitui obiectul probatiunii: 1circumst de fapt cu caracter material juridic-
aestea sunt acele imprejurari de care depinde conf legii materiale aparitia, modific, sau stinger
RJ. 2 circums de fapt cu caracter procesual juridic- acele imprejurari ce se refera la dr la
inaintarea actiunii si desfashurarea normala a procesului civil. 3 faptele probatorii- care fiind
stabiite sunt utilizate pt constatarea existentei sau inexistentei circums cu caracter material
juridic. 4 faptele de verificare.
3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si rol inst de
judec si a participantilor la proces la deteminar obiect probatiunii. Determinarea corecta a
obiectului probatiunii inseamna predarea directiei corecte a procesului de colectare si adminstare
a probelor. Deosebim 2 surse de informare a obiectului probatunii: 1temeiul actiunii si obiectiilor
inaintate; 2 ipoteza si dispozitia normei de dr material aplicabila in cauza respectiva. Fiecare
parte trebuie sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si
obiectiilor sale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este
facuta de parti(recalamntul in cerea de chemare in judecata, iar piritul in referinta), insa rolu
decisiv il are inst. Obiectul probatiunii se determina definitiv de catre inst de judecata, pornind
de la pretentiile si obiectiile partilor si ale altor participanti la proces, precum si de la N de dr
material si procedural ce urmeaza a fi alicate. Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa
duca la emiterea unei hotarii neinteeiate. Netemeinicia hotaririi este un temei pt casarea acesteia.
3.3Detereminati obiect probatiunii in pricinile civile cu privire la:
a)dezmintirea informatiei
b)repararea prejudiciului
c)incasarea pens de intretinere
a)hotarire cu caracter adm/penal prin care se constata caracterul ilicit al faptelor;existenta
informatiilor;publicarea acestora;aducerea la cunostinta a acestor informatii unui cerc larg de
persoane
b)existenta contractului urmeaza a fi constata: 1existenta contractului; 2 executar
necorespunzatoare a oblig contractuale; 3 prejudiciul; 4 legatura de cauzalitate dintre executarea
necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul cauzat; 5 vinovatia.
c)prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil major inapt de
munka. Treb luat in considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza a fi constatat daca nu
mai exista si alte pers carora pirit este obligat sa le plateasca pensia de intretinere. In baza acestei
constatari se va stabili cuantumul pensiei.
Test 25
I.Notiunea de drept procesual civil .obiectul si metoda de reglementare
1.1Dati definitia DPC.
DPC-reprezinta o ramura autonoma de drept care cuprinde totaliatea NJ ce reglementeaza
relatiile care apar intre instanta de judecata si participantii la proces in cadrul examinarii si
solutionarii pricinilor civile,precum si executarea hotaririlor judecatoresti si altor organe
jurisdictionale.
Conform CF actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de celalat
parinte ,tutorele copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De aici rezulta ca AP care este in
drept de a porni procesul in cazul decadereii dib drepturile parintesti este autoritatea tutekara.La
fel CF prevede ca cererea privind decaderrea din drepturile parintesti se examineaza obligatoriu
cu participarea autorit.tutelare.
In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de catre organelle de tutela
sau curatela.CPC prevede ca procesul privind declararea incapacitatii persoanei din cauza unei
tulburari psihice poate fi pornit la cererea membrilor ei e familie,a rudelor apropiate sau la
solicitarea organului de tutela sau curatela.
Prezumtia prezinta eliberarea partii in favoarea careia ea este prevazuta de obligatia de a dovedi
anumite circumstante de fapt pe care le invoca.Astfel in cazul prezumtiilor o anumita
circumstanta de fapt est invocate e una dintre parti dar dovedirea ei este pe seama celeilate
parti.Prezumtiile pot fi contestate conform regulilor generale de probatie,ceea c ear inseman ca
partea in defavoarea careia se instituie prezumtia poate adduce probe cre,administrate fiind
conform legii,vor dovedi vice-versa.Mai mult decit atit instanta are dreptul din oficiu sa verifice
veridicitatea faptelor prezuamte.
Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile CF care prevede ca copilul nascut din parinti casatoriti sau
in timp de 300 zile din momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pe sotul sau fostul sot al
mamei.
Un alt ex,este conform CC care prevede ca posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu
este dovedit ca a inceput sa posede pt altul.