ENZIMELE

Enzimele sunt proteine specializate in cataliza reactiilor

biologice (marirea vitezei de reactie).

Denumirea enzimelor

1. Se denumesc prin adaugarea sufixului aza, la numele

substratului (molecula asupra careia enzima isi desfasoara
activitatea catalitica).
Ex.:

- ureaza catalizeaza hidroliza ureei in NH3 si CO2

- arginaza catalizeaza hidroliza argininei in ornitina si uree
- fosfataza catalizeaza hidroliza esterilor acidului fosforic.
2. Unele enzime au primit denimiru nespecifice.
Ex.: pepsina, tripsina, catalaza.

3. Din acest motiv, s-a adoptat o clasificare sistematica a

enzimelor, tinand cont de recomanarile uni comisii
internationale de enzime, care imparte in sase clase mari,
dupa tipul reactiei care o catalizeaza.
I. Oxido-reductaze catalizeaza reactiile de oxido-
reducere.
II. Transferaze transfera grupari functionale.
III. Hidralaze reactii de hidroliza.
IV. Liaze aditie de dubla legatura.
V. Izomeraze reactii de izomerizare
VI. Cigaze formare de legaturi de scindare de ATP.
Activitatea unor enzime depinde numai de structural or proteica,
altele au nevoie de una sau mai multe componente neproteice,
numite cofactori.

Cofactorii pot fi:

- un ion metalic
- o molecula organica numita coenzima
- ambele.
 Cinetica enzimatica studiaza viteza reactiilor catalizate de
enzime.

In general, o reactie enzimatica se scrie:

Cataliza enzimatica are 2 etape:

1. Formarea complexului enzima-substrat.

2. eliberarea enzimei si a proteinelor de reactie.

Factorii care influenteaza viteza de reactie:

- concentratia enzimelor
- concentratia substratului
- ph-ul (fiecare enzima are zona ei de ph)
- inhibitorii
- to (viteza de reactie creste cu to)

Digestia proteinelor

Proteinele alimentare nu vor suferi nicio modificare pana la

nivelul gastric.

Aici, digestia proteinelor incepe sub actiunea HCl si pepsinei.

Pepsina va transforma proteinele insolubile in proteine solubile. La

nivelul stomacului, proteinele vor suferi un metabolism
intermediar.

La nivelul intestinului, proteinele astfel sensibilizate vor suferi o

degradare sub actiunea tripsinei si se vor scinda in polipeptide.
In continuare, polipeptidele sub actiunea aminopeptidazei si
carboxipeptidazei vor fi scindate pana la aminoacizi.

La nivelul intestinului subtire, aminoacizii sunt preluati sub forma

libera de sangele portal, care ii transporta la ficat.
 Ficatul utilizeaza o parte din aminoacizi pentru sinteza proteinelor
proprii si a proteinelor serice. Restul de aminoacizi e distribuit prin
circulatia sistemica, celorlalte tesuturi.

Catabolismul aminoacizilor

Aminoacizii, prin degradarea oxidative completa, trec in:

NH3+CO2+H2O

Intensitatea procesului depinde de:

- continutul de glucide, lipide si proteine al alimentelor

- nevoile energetice ale organismului
- intensitatea degradarii proteinelor tisulare.
Etapele degradarii:

- dezaminarea
- degradarea scheletului hidrocarbonat
- formarea de CO2 si H2O
HN2-R-COOH

Digestia glucidelor

Glucidele provin din alimentatie sub forma de:

** polizaharide:

- amidon
- glicogen
- celuloza etc.
** dizaharide:
 - zaharoza

- maltoza

- lactoza

si

** monozaharide:

- glucoza
- fructoza
- pentaze etc.
Glucidele ingerate sub diferite forme vor fi hidrolizate si vor tinde
sa-si rupa legaturile de polimer, rezultand fractiuni mai mici, vor fi
absorbite de intestine si vor intra in sange.

Digestia amidonului

Incepe sub actiunea amilazei salivare si continua in intestinal

subtire sub actiunea amilazei pancreatice maltoza.

Dizaharidele sunt hidrolizate de enzime, specifice pentru fiecare

dizaharid.

Ex.:

- maltoza (maltaza)
- lactoza (lactaza)
Hidroliza are loc la nivelul jejunului, iar enzimele sunt sintetizate
de enterocite (celulele intestinale). Membrana plasmatica a
celulelor epiteliale intestinale are o structura ce permite marirea
suprefetei active in procesul de digestie si absorbtie a zaharurilor.

Absorbtia glucidelor
 Zaharurile, odata ajunse la stadiul de glucoza (monozaharid)?

In intestin exista 2 enzime:

- invertaza care catalizeaza hidroliza zaharozei in glucoza si

fructoza
- lactaza care catalizeaza hidroliza lactozei in glucoza si
fructoza
- se absorb in sange si vor intra in ficat.
Glucoza, in ficat, va polimeriza rezultand glicogen, care va suferi
o scindare n+1 molecule de glucoza.

Absorbtia se face dintr-un compartiment in care concentratia este

mai mica, spre un compartiment in care concentratia este mai
mare.

Membranele celulare prezinta permeabilitate selective.

CICLUL KREBS (ciclul acidului citric)

In cadrul ciclului Krebs are loc oxidarea completa a glucozei pana

la CO2+H2O.

Se afla la rascrucea metabolismului glucidic, lipidic si proteic si

permite oxidarea completa atat a glucozei, cat si a unor
aminoacizi si acizi grasi.

Enzima = citratsinteteaza inhibata de ATP si succinilCOA?

Ciclul Krebs este calea finala de degradare comuna a

glucidelor, lipidelor si proteinelor.

Metabolismul lipidelor
 Principalele componente lipidice ale ratiei alimentare sunt: TGL,
fosfolipide, cholesterol, vitaminele hiposolubile.

Digestia si absorbtia lipidelor este un process complex, deoarece,

pe langa necesitatea degradarii lor hidrolitice, se adauga
necesitatea solubilizarii si mentinerii intr-un mediu optim a
substantelor hidrofobe.

Lipidele alimentare, in contact cu acizii biliari vor suferi o

emulsionare. Asupra lipidelor emulsionate actioneaza
hidrolazele pancreatice (lipaza pancreatica).

Acizii biliari nu vor fi absorbiti la nivelul intestinali se vor intoarce

sa stabilizeze alte molecule lipidice.

1. Colesterolul

- Este principalul steroid din organismele animale.

- Este elemental structural al membranelor celulare.

- Creierul contine cantitati mari de cholesterol liber.

- Ficatul contine acil-colesterol. SE gaseste si in gonade, care il

folosesc la sinteza hormonilor steroizi.

Colesterolul este un alcool cyclic, monovalent, nesaturat (=)

Este solubil in solventi organici, insolubil in apa si alcool la rece.

Rolul fiziologic

Regleaza permeabilitatea membranei celulare a eritrocitelor,

emulsioneaza lipidele prin reglarea tensiunii superficiale, intervine
in procesele de imunizare prin absorbtia particulelor coloidale.
 Digestia colesterolului

Colesterolul din organism provine din sinteza endogena (bila) si

din surse exogene: alimente (oua, ficat, creier).

In intestine numai o parte din colesterolul exogen este absorbit.

Colesterolul neabsorbit este eliminate pron fecale. In celulele
mucoasei o parte din cholesterol este esterificat si incorporate in
lipoproteine, care sunt secretate de vasele limfatice.

Acizii biliari sunt cataboliti ai colesterolului care se formeaza in

hepatocite. Sunt secretati in canalicule biliare si dupa un tranzit
prin vezica biliara sunt deversati cu bila in duoden.

Acizii biliari primari sunt sintetizati in ficat: acid colic si acid

chenodezoxicolic.

Acizii biliari secundari rezulta din ac. le? Primary. In intestine,

dupa ce au participat la solubilizarea lipidelor alimentare, sunt
supusi unor transformari catalizate de enzimele din flora
intestinala.

Absorbtia acizilor biliari are loc in segmental distal al ileonului,

printr-un mechanism active si prin sistemul port ajung din nou la
ficat, unde sunt conjugate si impreuna cu alti acizi biliari sunt
secretati in bila si apoi in intestine, realizand circuitul
enterohepatic.

2. Trigliceridele

Se gasesc depozitate in tesutul adipos.

Exista 2 mari fluxuri plasmatice de trigliceride:

I. Circulatia trigliceridelor alimentare exogene de la intestine
in restul organismului.
II. Circulatia trigliceridelor de origine endogena de la ficat
spre tesuturi extrahepatice.
In plasma, trigliceridele sunt cuprinse in particule lipoproteice.

Degradarea tisulara a trigliceridelor are loc spre hidroliza cu

punerea in libertate a acizilor grasi si a glicerolului.

Prima etapa este cea mai lenta, de aceea mono si digliceridele nu

se acumuleaza.

Glicerolul format din hidroliza trigliceridelor in tesutul adipos

difuzeaza in plasma.