Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alternative Educationale
Alternative Educationale
PEDAGOGIILE ALTERNATIVE
Fiecare dintre noi a asistat n secolul XXI, mai mult ca oricnd la o ''punere sub lupa'' a
sistemului educational, determinat att de noile schimbari ale societatii ct si de impregnarea valorilor
aduse din vest n ceea ce priveste sistemul educational. Aceasta tendinta s-a concretizat n Romnia prin
introducerea alternativelor educationale, cele mai multe avnd la baza initiative private.
Privite la nceput cu reticenta, aceste initiative private au ajuns astazi a fi apreciate de cei
mai multi dintre cei implicati n actul educational. Daca pna mai ieri, societatea romneasca se ferea a
aminti de alternativele educationale care existau n vest astazi observam o preferinta catre aceste
sisteme-lucru deloc neglijab 14214v216o il pentru cei interesati a introduce reforma n nvatamnt.
n comunicatul de presa al M.E.C si C.N.A.E din 31.03.2004 sunt precizate cele 5 forme de
educatii alternative existente n Romnia:
Prof. Dr. Gheorghe Felea, coordonatorul lucrarii Alternative Educationale din Romnia
precizeaza ca educatia traditionala reprezinta elementul static, pe cnd educatia alternativa reprezinta
elementul dinamic. Astfel n nvatamntul traditional se pregateste elevul pentru viata, pe cnd n
nvatamntul alternativ scoala face parte din viata, cunostintele sunt descoperite de copil.
PEDAGOGIA WALDORF
''Nevoia de fantezie, simtul pentru adevar, simtul de raspundere-acestea sunt cele trei forte
care sunt nervii pedagogiei'', spunea Rudolf, Steiner. Pedagogia Waldorf este o arta ce actioneaza direct
asupra fiintei umane n devenire. Dascalii care predau ntr-o astfel de scoala se confrunta, nu att cu
modalitati diferite de predare sau forme de organizare a nvatamntului, ci cu ntrebarile: ce forte traiesc
n copil? ce trasaturi volitive poseda copilul? cum este gndirea si afectivitatea lui? . Cunoscndu-le
profesorul actioneaza n sensul dezvoltarii lor. Metodele folosite pentru educarea gndirii, vointei si
simtirii copilului se concretizeaza prin exercitiul artistic(educa vointa), cuvntul rostit(actioneaza asupra
afectivitatii copilului, oferindu-i posibilitatea sa se concentreze asupra materiei predate), exercitiul
practic(duce la nvatarea prin fapta, prin activitate concreta, practica).
Dupa instructia de baza ntr-o zi de 90-100min., urmeaza ore cu ritm saptamnal: lb. straine,
sport, abilitati practice, etapele mestesugaresti, pregatirea religioasa dupa optiunile parintilor sau
pregatire libera daca nu apartine nici unei comunitati religioase. Dupa vrsta instructia dureaza ntre 24-
36 ore saptamnal. La acestea se adauga teatru, orchestra etc.
Aducnd n actul predarii n mod armonios grija pentru cele trei componente ale fiintei
umane: gndire, simtire, vointa, pedagogia Waldorf uneste gndirea analitica si sintetica, intelectul
obiectiv, de lucrul consecvent, cu sens si calitativ nalt prin intermediul simtirii artistice si morale.
Particularitatile nvatamntului Waldorf sunt centrate pe urmatoarele domenii:
1*importanta ritmului
2*nvatarea n epoci
8*conducere colegiala
1. n scoala Waldorf, ritmul are un rol important n educarea vointei, urmarindu-se ritmul
unei ore, al zilei, al lunii si al anului. Ritmul orei este reliefat de mpartirea cursului principal, ce se
desfasoara la nceputul cursurilor n primele doua ore, n trei parti:
Utilizarea ritmului n educatie permite ca ntreaga fiinta a persoanei educate sa fie abordata si nu
numai componenta sa intelectuala. Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv n
prima parte a acesteia si a celor artistice si practice n cea de a doua parte. Acest lucru face posibila
adncirea subiectelor teoretice prin aplicarea lor n practica si prin nsufletirea lor artistica. Ritmul lunii
se refera la existenta unor module de 2-4 saptamni n care zilnic ntre orele 8 si 10 sunt studiate
materiile principale (romna, matematica, fizica, chimia, biologia, istoria, geografia etc.). Aceste
module poarta denumirea de epoci.
2.Materiile cognitive sunt studiate n epoci: o clasa studiaza, de exemplu, fizica, zilnic,
primele doua ore fara pauza, timp de 2-4 saptamni. ntr-o astfel de epoca se poate parcurge chiar si
materia pe un an scolar. n scoala Waldorf uitarea este considerata un aliat, din doua motive: n primul
rnd pentru ca uitnd fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacitatile unui nou domeniu, de
exemplu, literaturii, iar n al doilea rnd pentru ca, dupa ce fizica a fost uitata aparent complet, la
rentlnirea cu aceasta stiinta, elevul si va reaminti mult mai intens cele nvatate.
4.n scoala Waldorf nca de la nceput copilul scrie pe caiete fara liniatura, considerndu-se
ca liniatura este folosita exact cu scopul de a ngradi si limita la norme clar stabilite scrisul copilului.
Alternativa Waldorf nu pledeaza pentru un scris dezordonat, ci dimpotriva, ordinea, latura estetica, n
general, sunt puternic cultivate n scoala. n absenta liniilor, elevul va trebui sa depuna un efort mai
mare pentru a-si ordona scrisul. si n legatura cu instrumentele de scris n scoala Waldorf elevii lucreaza
mai mult cu suprafete, n special n primele clase. Astfel, n clasa I elevii scriu cu blocuri cerate, n clasa
a II-a grosimea liniei se subtiaza, folosindu-se creioane cerate, din clasa a II-a copiii vor scrie cu
creioane colorate groase, n clasa a III-a elevii exerseaza scrisul cu pana si apoi ncep sa scrie cu stiloul.
Caietele vor fi organizate in asa fel nct, partea estetica, de scriere, de ilustrare si de ornamentare sa fie
n permanenta avute n vedere, intr-un mod artistic,de calitate. Aceasta, cu att mai mult cu ct
redactarile n caiete reprezinta forma personala de ''manual'' pe care o realizeaza elevii nsisi.
6.scoala Waldorf este o scoala fara note. Din acest motiv orele sunt mult mai libere, elevii
fiind deosebit de deschisi, participnd n mod natural la ora, fara frica de note proaste. Majoritatea
elevilor ntreaba cnd nu au nteles si ies cu curaj la tabla. La sfrsitul fiecarui an scolar, elevul primeste
un certificat n care fiecare profesor descrie activitatea sa din toate punctele de vedere. Din aceste
certificate, parintii afla mult mai multe despre copilul lor dect dintr-o medie. n registrul matricol este
cuantificata activitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ sau nota, echivalente cu evaluarea
facuta n timpul anului.
9. O parte din materiile si activitatile specifice scolii Waldorf sunt: scrisul si cititul, limba
romna, limbile straine, drumul de la basm la istorie, aritmetica, desenul formelor, desenul geometric cu
mna libera, matematica, zoologia, botanica, geografia, fizica si chimia, euritmia, muzica, abilitatile
practice si educatia tehnologica, practica, arta dramatica etc.
De la fondarea sa n 1919, modelul scolii Steiner s-a implantat n Germania, apoi n Marea
Britanie, n Canada, n Africa de sud si n Australia; el a cstigat apoi metropolele din Sud si Japonia. n
prezent este n curs de a dobndi teren n tarile Europei de Est. Federatia Waldorf din tara noastra
cuprinde 23 asociatii, care reprezinta interesele gradinitelor, scolilor, liceelor si centrelor de pedagogie
curativa din Romnia. Rezultatele la examenele nationale de capacitate si de bacalaureat confirma
performantele acestui nvatamnt alternativ si i confera o pozitie egala n sistemul national de
nvatamnt.
PEDAGOGIA MONTESSORI
Maria Montessori, pedagog si medic italian, prima femeie medic a Italiei, a nfiintat n 1907
''casa dei bambini'' pentru copiii de 2-6 ani ai caror parinti erau n cautare de lucru. ''Casa dei bambini''
similara gradinitei este o comunitate educativa care nu se substituie, ci completeaza si desavrseste
educatia copilului n familie. Maria Montessori a prezentat n lucrarile sale ideile care au pus bazele
pedagogiei Montessori. Ea considera copilul ''fiinta divina, dar nenteleasa''si afirma ca ar trebui ''sa nu-i
educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cnd ei vor fi mari si nimic
nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i nvatam sa se adapteze''.
Pedagogia Montessori are drept principiu de baza educatia necesara, adecvata si continua-
tendinte ale reformelor actuale din educatie care confirma ideile Mariei Montessori si le fac aplicabile
n practica. Ca atare prin pedagogia Montessori se urmaresc promovarea drepturilor copilului,
extinderea si intensificarea educatiei timpurii si educarea parintilor, formarea deprinderilor de activitate
intelectuala intensa si continua, de adaptabilitate si de asumare a schimbarilor; cresterea rolului
mediului educativ n ansamblul educatiei, n familie si n comunitate; educatia cosmica si cea ecologica
care pregatesc generatiile urmatoare pentru extinderea relatiilor cu universul fizic si pentru asumarea
unor responsabilitati de care poate sa depinda chiar viata umanitatii; educatia pentru libertate, pace,
pentru schimbari pozitive asumate responsabil.
ntr-o clasa Montessori copiii sunt pur si simplu absorbiti si foarte preocupati de propria
activitate. Aproape toate lectiile sunt individuale, deci fiecare copil are de obicei un plan diferit de
activitati pe care educatorul l gndeste si l pune n practica n functie de interesul si nivelul la care se
afla copilul. Toate materialele din clasa sunt usor accesibile si la dispozitia copiilor, asezate pe rafturi
joase. Copilul este liber sa aleaga dintre materialele care i s-au prezentat anterior si dupa ce termina de
lucrat cu ele stie ca trebuie sa le aseze pe raft n acelasi loc si n aceleasi conditii, gata pentru urmatorul
copil interesat de aceeasi activitate. Posibilitatea de a alege este un privilegiu pe care, din pacate, copilul
din scoala traditionala nu l are. n clasele Montessori copilul se poate misca liber dintr-o parte a clasei
n alta, ascultnd de propriul lui impuls interior. Cu timpul, exercitiul alegerii devine obisnuinta, adica
se dezvolta capacitatea copilului de a lua decizii cu privire la propria persoana. Miscarea copiilor
obisnuiti sa ia decizii pentru ei nsisi devine o miscare inteligenta, cu scop si dictata de vointa, ba mai
mult aceasta miscare merge mpreuna cu cunoasterea si invatarea, fara ea acestea fiind nenaturale la
vrsta copilariei.
1. Viata practica (practical life ) care cuprinde activitati practice legate de viata de zi cu zi.
Toate acestea l ajuta pe copil sa se adapteze noului mediu din clasa, sa si cstige independenta, sa si
coordoneze miscarile si sa exerseze concentrarea atentiei.
2. Activitatile senzoriale care vizeaza dezvoltarea simturilor. La aceasta vrsta (3-6 ani)
copilul exploreaza prin intermediul simturilor mediul n care traieste. Dezvoltarea lor conduce implicit
la o cunoastere mai rafinata si la ascutirea inteligentei. Prin materialul senzorial Maria Montessori a pus
concepte abstracte n forma concreta. Materialul senzorial vizeaza dezvoltarea fiecarui simt n parte prin
izolarea lui de celelalte. Materialul senzorial pregateste copilul pentru observarea sistematica a
mediului, primul pas care duce la mici descoperiri realizate n mod spontan.
3. Activitatile de limbaj care vizeaza, fireste. Dezvoltarea limbajului cu aspectele lui
esentiale: vorbit, scris si citit.
ntr-o clasa Montessori copiii sunt pe trei nivele de vrsta, ntre 3 si 6 ani. Copiii care au
nceput anul acesta gradinita la 3 ani vor fi n aceeasi clasa nca doi ani de acum nainte. Acum sunt cei
mai mici, peste doi ani vor fi cei mai mari. Un proces de crestere si dezvoltare pe care ei nsisi l
sesizeaza cu mult entuziasm. n felul acesta relatiile dintre copii n cadrul orelor de program seamana
mult mai mult cu viata din afara scolii, adica cu viata reala. Un alt aspect deosebit este faptul ca n clasa
Montessori exista un singur exemplar al fiecarui material, ceea ce nseamna ca un singur copil poate
desfasura activitatea care implica acel material. n mod implicit, daca un alt copil vrea sa foloseasca
acelasi material va trebui sa astepte pna ce colegul lui termina activitatea si asaza materialul napoi pe
raft. La nceputul anului se creeaza conflicte, dar nu ia mult timp ca acceptarea sa devina obisnuinta. n
mod indirect, se educa astfel respectul pentru lucrul altuia si rabdarea de a astepta sa-ti vina rndul.
Dat fiind faptul ca sistemul Montessori este n mod semnificativ diferit de cel traditional, se
impune un anumit plan de educatie a parintilor care sunt, fireste, curiosi sa afle la ce anume le este
expus copilul. n acelasi timp, o comunicare eficienta si consistenta cu parintii usureaza att evolutia
copilului ct si activitatea educatorului. Parintele si educatorul sunt ca cele doua vsle ale unei barci.
Daca se misca numai una sau daca actioneaza ntr-o directie diferita exista riscuri: fie ca barca sa se
nvrta n loc, fie ca n cel mai rau caz sa se rastoarne.
PEDAGOGIA FREINET
La sfrsitul sec. XX, un anonim profesor francez, Celestin Freinet pune bazele unui sistem
denumit mai trziu pedagogia Freinet. n mare parte, nvatatorul plecat dintr-un mic satuc francez nu
avea sa-si vada roadele muncii sale de-o viata. Astazi n peste 40 de tari din ntreaga lume, zeci de mii
de copii din ciclul primar nvata sa scrie, sa citeasca, sa se descurce n viata conform pedagogiei
Freinet.
Pedagogia Freinet se bazeaza pe o serie de principii, clar stabilite: scoala centrata pe copil,
munca scolara motivata, activitate personalizata, expresie libera si comunicare, cooperare, nvatare prin
tatonare experimentala, globalitate a actiunii educative.
n pedagogia Freinet elevul devine o prezenta activa, el nu mai este un simplu recipient n
care se toarna cunoastere. Printr-o analiza critica fata de doctrinele care trateaza scolaritatea ca
activitate ludica Frienet evita neajunsurile acestor doctrine prin crearea si justificarea ideii de ''munca-
joc'' contrapusa celei de ''joc-munca'' subliniind astfel rolul muncii asumate liber nu numai n educatie,
ceea ce se observase de mult, ci si n nvatare. Este relevata repudierea energetica a muncii-corvoada, a
muncii-impuse tipice pentru scoala traditionala. n pedagogia Freinet, libertatea nu nseamna libertate
de a nu face nimic, ci libertatea de a alege ntre optiuni diverse. Munca individuala nseamna ca fiecare
elev face ce crede ca are nevoie mai multa n acel moment. Freinet porneste de la ideea ca orice copil
poate deveni cel mai bun ntr-un anume moment al existentei sale, n aceste conditii ierarhizarea ntr-un
grup de copii nu pare cea mai buna idee. Freinet este ''o pedagogie care responsabilizeaza la maxim si i
nvata pe copii respectul fata de altii''(Denise Lelouard Fouquer-corespondenta sectorului international
al Institutului Cooperativ al scolii Moderne din Franta).
Tehnicile folosite n cadrul pedagogiei Freinet sunt: jurnalul scolar, corespondenta scolara,
ancheta documentara, exprimarea plastica, exprimarea corporala, creatia manuala, exprimarea
dramatica, textul liber si iesirea scolara. Instrumentele pedagogiei Freinet sunt: fisiere autocorective,
fisiere documentare, planul de munca individual, brevetul, autoevaluarea, evaluarea. Formele de
organizare a colectivului de elevi sunt: clasa cooperativa, munca n echipa, traieste-ti proiectul.
n acest caz rolul educatorului se va limita doar la: organizarea materialelor necesare
educatiei, asigurarea si mentinerea climatului de ncredere, precum si cultivarea ncrederii n parerile
celorlalti. n cea mai mare parte educatorul este doar un observator atent care dirijeaza si coordoneaza
activitatile elevilor sai.
Literatura de specialitate din srainatate observa de-a lungul timpului aplicabilitatea acestui
tip de pedagogie la ciclul primar, gimnazial, liceal.
STEP BY STEP
Programul Step by Step este destinat copiilor de la nastere si pna la vrsta de 13 ani,
precum si familiilor acestora. n Romnia, programul a debutat n 1994 sub numele de Head Start, care,
n 1995 a luat numele de Step by Step, la initiativa Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa, prin
semnarea unei Conventii cu Ministerul Educatiei Nationale. ncepnd din martie 1998 programul este
continuat de ''Centrul Step by Step pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala'' care ofera noi metode ca
o continuare a viziunii de educare a generatiilor viitoare n vederea unei participari active n cadrul
societatilor deschise.
La scolile Step by Step fiecare clasa are cte doua nvatatoare. La nceputul unei zile n
clasa Step by Step are loc ntlnirea de dimineata. Aceasta ntlnire nu este o ora de curs, iar durata ei
este variabila si poate tine chiar de la 8:00 pna 9:00. Este un prilej pentru copii sa se salute, sa
comunice, dar si sa afle tema si activitatile zilei. Aceste activitati nu sunt conditionate de timp. Aceasta
este una din caracteristicile alternativei educationale Step by Step, care se adreseaza numai copiilor din
nvatamntul preprimar si primar. Elevii si desfasoara activitatea de nvatare dupa modelul scolii
depline, ntre orele 8-16, pe centre de activitate: citire, scriere, matematica, stiinte, arte, constructii, alte
imagini. Elevii au responsabilitati diferite: exista copii care raspund de prezenta, de aranjarea
materialelor n centre, de ngrijirea florilor etc.
PLANUL JENA
Fiecare dintre aceste tipuri educationale ar merita atentia noastra, dar societatea romneasca
este doar la stadiul n care se obisnuieste cu astfel de concepte, iar pna la asimilarea lor deplina este
nevoie de timp.