Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PARTEA INTAIA Teoria Generala Privind Impozitele Si Impunerea PDF
PARTEA INTAIA Teoria Generala Privind Impozitele Si Impunerea PDF
1wuujt.iic ivsqit 'a nospur - traduiclion, franc.ii.-v. Parts, Lib. Ed. M. Girar, 1913, p.20-38.
Sunt interesante si datele privind impozitele si organizarea fiscala aplicata in Republica
Florenta din Italia in secolele XII-XV. La inceputul acestei perioade exista un impozit pe
veniturile cetatenilor bogati, care se percepea pe baza unei "scari" progresive. Mai existau
impozite pe succesiuni si taxe vamale la intrarea marfurilor in republica. Impozitul vechi pe
venit a fost inlocuit cu impozitul denumit "estimo", aplicat asupra tuturor bunurilor cetatenesti care
erau inscrise in "registro del estimo'" pe baza declaratiilor contribuabililor, care, daca se constatau a fi
inexacte, erau sanctionate cu o dezonoranta, stergere a celui gasit in culpa de pe lista votantilor la
alegerile organelor comunale. Dupa aproape trei secole "estimo" a fost modificat conform cerintelor
de impunere a averilor, mai ales ale comerciantilor si bancherilor, care erau evaluate separat de
mai multi agenti fiscali. Pe lnga acestea, in Florenta de atunci se mai pastrau impozitele pe
succesiuni, pe vnzarea unor bunuri precum si taxele vamale.
7
Ibidem, p.l22-123
Subiectele participante in raporturi juridice fiscale sunt, in primul rnd, organele de control fiscal iar
ca al doilea subiect participant pot fi intreprinderile de stat, persoanele fizice si juridice care
desfasoara activitati de antreprenoriat etc. si carora le revin drepturi si obligatii prevazute de
dreptul
fiscal.
in cadrul raporturilor juridice din domeniul fiscal subiectele participante au o pozitie juridica
diferita, chiar si in ipoteza in care ambele subiecte participante sunt organe de stat, intreprinderi
de stat.
Organele administrativ fiscale de stat, participnd la aceste raporturi in exercitarea atributiilor
autoritare cu care sunt investite, au o pozitie juridica de reprezentant al intereselor financiar-
fiscale de stat sau publice. Astfel, aceste organe de stat au competenta de a pretinde celuilalt
subiect participant respectarea legislatiei fiscale in vigoare
Pozitia autoritara de reprezentant al intereselor financiar-fiscale de stat a primului subiect
participant este o expresie a regimului de drept public al raporturilor juridice ce se stabilesc in
temeiul si in aplicarea normelor fiscale.
Continutul raporturilor juridice fiscale il constituie drepturile si obligatiile privind plata si incasarea impozitelor si taxelor.
Aceste drepturi si obligatii in continutul raporturilor juridice de natura fiscala sunt
inconfundabile cu alte raporturi juridice si sunt reglementate de Codul fiscal (vezi art.8 -
Drepturile si obligatiile contribuabilului si art. 10 -Drepturile, obligatiile si raspunderile
organelor fiscale).
Obiectul raporturilor juridice se stabileste in temeiul si in aplicarea normelor dreptului fiscal.
Acesta se identifica potrivit conceptiei din teoria generala a dreptului care sustine ca obiectul
raporturilor juridice este actiunea, bunul material sau valorile vizate de drepturile si obligatiile
subiectelor participante.
Din acest punct de vedere obiectul celor mai multe dintre raporturile juridice din domeniul
fiscal il reprezinta sumele de bani ce se individualizeaza si se incaseaza ca impozite si taxe.
Alaturat acestora, obiectul raporturilor juridice fiscale il reprezinta actiunile sau operatiunile de
executare silita si altele.
A se vedea art.73 Cod fiscal i Hotrrea Guvernului despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de divizare a veniturilor obinute de etre nerezideni
din sursele dm Republica Moldova i a veniturilor obinute peste hotarele ei, nr.490 din 04.05 1998
"impozitul este o prestatiune de valoare pecuniara ceruta indivizilor dupa anumite reguli fixe, in
scopul de a acoperi cheltuielile in interes general si numai pentru ratiunea faptului ca indivizii
care trebuiau sa plateasca sunt membrii unei comunitati politice organizate""4.
in concurenta cu doctrina franceza, cea americana enunta ca impozitele sunt "preturi stabilite
prin constrngere pentru serviciile guvernamentale"12.
Cadrul normativ al Republicii Moldova defineste impozitul ca fiind "o plata obligatorie cu
titlul gratuit, care nu tine de efectuarea unor actiuni determinate si concrete de catre organul
imputernicit sau de catre persoana cu functii de raspundere a acestuia pentru sau in raport cu
contribuabilul care a achitat aceasta plata "13.
Intru incercarea de a defini notiunea de impozit, putem afirma ca impozitul este o prelevare
obligatorie fata de stat in scopul acoperirii cheltuielilor publice stabilite prin lege si fara vreo
contraprestatie directa si imediata, datorata de persoanele fizice si juridice pentru veniturile pe
care le obtin sau bunurile pe care le poseda.
ZH
Jeze G., Cours de financespubliques. Theorie generale de limpol. Paris, 1934. p.37.
Hansen A.H., Fiscal Policy and Business Cycles, New Yorc, 1941, cilat de Vaearel 1.. Finanele publice (teorie i practic), Ed. tiinific i Enciclopedic,
Bucureti, 1981, p. 100
13
Conform art.6 alin.l Cod fiscal (n redacia Legii 1064-X1V din 16.06.2000)
14
Gliga I., G>.ci7.,(Ed.l994), p. 114-118; aguna D.D., Drept financiar i fiscal, (vol.2), Ed."Oscar Prin" Bucureti 1997, p.p. 102-104; aguna D.D., Drept
financiar i fiscal, Ed."Oscar Prmt", Bucureti, 1994, p.p.331-332; Minea M.t., Dreptul finanelor publice, Ed."Accent", Cluj Napoca, 1999,p.p.101-102; Minea
M.t., Regimul juridic al finanelor publice in Romnia, Ed."Argonaut", Cluj Napoca, 1998 p.p. 108-109; Condor I., Drept fiscal i financiar, Ed."Tribuna
economic", Bucureti, 1996, p.p. 144-145.
in cea ce priveste elementul de autoritate, oricare ar fi forma sa, impozitul este intotdeauna
perceput ca un act de autoritate, o obligatie prin constrngere care reiese din notiunea de impozit.
Pentru cetateanul-contribuabil, impozitul este inainte de toate o restrictie a libertatii sale, a
posibilitatilor sale materiale, tocmai ca urmare a elementului de autoritate.
De aceea instituirea impozitelor exclusiv de catre organele parlamentare are ca scop evitarea
arbitrarului si abuzurilor care pot aparea prin exercitarea de catre organele fiscale a atributiilor
sale.
in alta ordine de idei, reglementarea impozitelor a devenit necesara prin aplicarea lor pe intreg
teritoriul fiecarui stat, respectiv in toate subdiviziunile administrativ-teritoriale.
Impozitele sunt de utilitate publica, intruct fondurile banesti sunt predestinate acoperirii
cheltuielilor publice care se efectueaza in interes general. S-a afirmat in literatura de specialitate
ca relatia dintre impozite, cheltuielile publice si interesele generale este "fundamentul si masura
impozitelor moderne"28.
Relatia dintre impozite si cheltuieli publice este consacrata in Constitutia R.M. care prevede
ca indatorire fundamentala a cetatenilor sa contribuie, prin impozite si prin taxe , la cheltuielile
publice29.
Caracterul juridic al impozitelor este elementul care completeaza celelalte elemente si
indeosebi stabilirea impozitelor in mod autoritar si unitar, in scop de utilitate publica.
in cadrul dreptului fiscal, dupa instituirea impozitelor cu consimtamntul cetatenilor,
aplicarea lor autoritara, unitara si cu scop de utilitate publica pretinde reglementarea lor ca plati
nu benevole, ci obligatorii.
in acest sens contribuabilii sunt obligati - asa cum prevede si Constitutia Republicii Moldova
- prin norme juridice00 sa plateasca impozitele prevazute de legi si calculate in mod autoritar de
catre agentii publici, iar neplata impozitelor atrage dupa sine constrngerea prin executarea silita.
2. 4. Clasificarea impozitelor.
in teoria generala a impozitelor, clasificarea impozitelor este menita sa puna in evidenta
varietatea si particularitatile acestora, infatisndu-le pe categorii determinate de mai multe
criterii dintre care pot fi considerate mai importante: forma platii, obiectul, si modul de
percepere.
Dupa forma platii impozitele sunt:
impozite in bani; impozite in natura.
1. impozite - personale
reaie
2. impozite pe - venituri
avere
fapte de consum
Impozite personale sunt cele stabilite in functie de calitati si situatii personale ale
contribuabililor, incepnd cu existenta fizica in cazul impozitului denumit capitatie, a situatiei de
celibatar ori casatorit fara copii in cazul impozitului reglementat pentru aceasta situatie personala
si altele.
Distinctia impozitelor personale fata de cele reale este considerata a fi cea mai veche. Ea si-a
pierdut insemnatatea in perioada moderna in care persoana fizica, ca contribuabil, nu mai este
acceptata ca obiect al impunerii, deci ca materie impozabila.JJ
Clasificarea impozitelor, tot din punct de vedere al obiectului, in trei categorii pe venituri,
pe avere si pe fapte de consum, infatiseaza inceputul ramificarii moderne a impozitelor, care a
continuat si continua in procesul de evolutie a reglementarii juridice a speciilor de impozite din
fiecare stat contemporan.
A. Impozitele pe venituri sunt categoria care la inceput se percepea numai
asupra veniturilor persoanelor fizice, fie in varianta de impozit pe ve-
nitul global al fiecareia dintre aceste persoane, fie in varianta mai mul-
tor impozite reglementate distinct pe grupe sau cedule de venituri - din
agricultura, industrie, comert, din exercitiul liber al unei profesiuni, ve-
nituri sub forma salariilor etc.
B. Impozitele pe avere s-au diversificat ca impozite propriu-zise asupra ave-
rii avnd ca obiect valoarea bunurilor mobile si imobile ale fiecarui con-
tribuabil, impozite asupra circulatiei averii cum sunt cele pe succesiuni,
donatii de imobile, pe actele de vnzare a bunurilor imobile etc, precum
si impozite pe substanta averii ca impozite exceptionale percepute de
exemplu, pe averea obtinuta in imprejurari de razboi.
C. impozitele pe faptele de consum alcatuiesc o categorie moderna de impo-
zite cu un cuprins de mare varietate, incepnd cu impozitele incluse in
preturile de vnzare a bunurilor de consum: taxa pe valoarea adaugata,
accize etc. Aceste prime impozite pe fapte de consum sunt urmate de
taxele sau monopolurile fiscale incluse in preturile de vnzare a tutunului s.a. produse
monopolizate, de impozitele, taxe vamale etc.
Cea mai importanta clasificare a impozitelor este cea care infatiseaza impozitele in raport de
modul perceperii: impozite directe si impozite indirecte. 'J
Impozitele directe se stabilesc si se platesc in cadrul unui raport direct intre contribuabilul-debitor si
organele de stat de specialitate fiscala care stabilesc si incaseaza impozitele, urmaresc
recuperarea celor neachitate integral la termenele prevazute de reglementarile in vigoare.
Percepere directa este instituita pentru impozitele care au ca obiect situatii si actiuni personale
ale cetatenilor, bunuri mobile si imobile, venituri, beneficii si venituri ale persoanelor fizice si
juridice etc. care se declara in vederea calcularii impozitelor si se platesc direct de catre
contribuabilul debitor, organului de stat de competenta fiscala sa le incaseze.
Impozitele indirecte sunt cele care se percep cu prilejul vnzarii unor bunuri, mai ales de consum,
sau numai al punerii in circulatie a unor bunuri, cu prilejul executarii unor lucrari si prestari de
servicii etc. Aceste impozite se calculeaza conform unor norme legal instituite in preturile de
vnzare sau de punere in circulatie a bunurilor ca si in tarifele lucrarilor si serviciilor, se retin de
catre agentii economici care au pus in circulatie aceste bunuri, si se platesc in contul veniturilor
publice. Suportatori ai acestor impozite sunt nu platitorii lor ci cumparatorii bunurilor vndute
sau puse in circulatie, beneficiarii lucrarilor si serviciilor, acest fapt justificnd denumirea de
impozite indirecte.
Avnd in vedere ca perceperea indirecta nu pretinde si nu ocazioneaza nominalizarea si
inscrierea nici a platilor, nici a suportatori lor de impozite in registre de evidenta aceste categorii
de impozite sunt preferate din anumite considerente si anume: excluderea cheltuielilor
administrative de calcul si de evidenta a lor, se realizeaza cu certitudinea oferita de vnzarea
bunurilor si ale caror preturi sunt incluse in lucrarile si serviciile prestate.
ibidem, p.38.
16
Ibidem, p.39.
17
Ase vedea aguna D.D:, Op.cit., ed.1997, vol.il, p. 134-136; Motica R.; Mihai Gh., Tt i filozofia dreptului, ed.ALL, Bucureti 1997, p.p. 10-16.
Mai detaliat aceasta problema vezi aguna D.D., Op.cit., ed.1994, p.p.356-357.
A se vedea Leon G., Dreptul de impunere i principiile fundamentale ale impunerii. Editura "Eminescu", Bucureti, 1914. pp.9-13.
A. R a n s e n , F i s c a l an Business ades, New York, \94\, p.182.
Dupa teoria sigurantei, impozitele sunt considerate ca prime de asigurare pentru viata si bunurile
cetatenilor (statul asigura bunurile si viata cetatenilor, iar acestea datoreaza, in schimb, impozite,
ca un fel de prima de asigurare).
in fine, teoria sacrificiului sustine ca ratiunea impozitului este justificata de insasi natura statului, in
sensul ca acesta este un produs necesar al dezvoltarii istorice; asa fiind, necesitatea recunoasterii
unei organizari statale determina si recunoasterea dreptului de impunere. Dreptul statului de a
stabili si percepe impozite reprezinta consecinta directa a obligatiilor sale de a indeplini functii si
sarcini de stattadica publice).
Din analiza acestor teorii, prin care s-a incercat a se justifica necesitatea stabilirii si perceperii
unor sume de bani de catre stat cu titluri de venituri bugetare, rezulta ca un sistem de impunere
echilibrat reprezinta modalitatea autoritatilor publice de a-si obtine resursele cu care sa poata
asigura buna functionare a organelor sale prin intermediul carora statul isi indeplineste functiile
sale la nivelul societatii.
Asemenea principii afuma V/agner A., "nu sunt de natura absoluta. Ele i
depind de raporturile economice si culturale ale unui popor. Cu un cuvnt,
ele nu sunt categorii pur logice, ci mai mult istorice".20 I
20
Wagner A., Finanzwissenschaft, Leipzig 1890, vol 1!, p.299.
contribuabil, puterea contributiva a acestuia ia plata impozitului, pozitia sociala a subiectului
impozabil in societate.
H.M.Groves, Financing guvernement, sixth edition Holt Rinehart and Winston, New York Cicago - San Francisco - Toronto - London, 1964, p. 127.
proprietate: institutii de stat, firme cu capital strain etc. Unitatile in cauza au obligatia sa
calculeze, sa retina si se verse in contul bugetului de stat sumele datorate de acestea,
eliberndu-se veniturile nete.
c) Metoda aplicarii de timbre fiscale, este folosita in cazul accizelor care sunt aplicate pe
produse (tigari, bauturi alcoolice etc.) supuse consumului.
5. Termene de achitare reprezinta data la care, sau pna la care un anu-
mit venit trebuie varsat la bugetul statului. La stabilirea termenului de plata
se are in vedere incasarea ritmica la bugetul statului a veniturilor, ct si po-
sibilitatile de plata ale detinatorilor de obiecte impozabile.
Termenul se fixeaza sub forma unui interval de timp - an, trimestru, semestru, luna etc. - in
cadrul caruia sumele datorate trebuie varsate la buget, situatie in care scadenta (data limita) este
ultima zi a perioadei respective, sau ca o zi fixa a platii, cnd att scadenta ct si termenul de
plata coincid.
Cu privire la termenele de plata trebuie de mentionat ca momentul platii la bugetul de stat a
unui venit devine exigibil si nu coincide intotdeauna cu cel al nasterii obligatiei platitorului.
Obligatia platitorului se naste, de regula, in momentul cnd acesta a intrat in posesia obiectului
impozabil, iar stingerea are loc la achitarea in termen a obligatiei fiscale.
6. Facilitatile privind impozitele si taxele. Facilitatile sunt prevazute prin
acte normative care instituie venituri bugetare, de care se tine seama la
evaluarea bazei de calcul, la determinarea cuantumului venitului impozabil, precum si la
incasarea acestuia.
Facilitatile prevazute de lege sunt stabilite de cele mai multe ori sub forma de reduceri,
deduceri sau scutiri si au in vedere anumite situatii deosebite, in care anumiti platitori realizeaza
venituri si au dreptul la scaza-minte din venitul realizat, ca apoi suma ramasa sa fie supusa
impunerii.
Acordarea inlesnirilor se face tinnd seama de conditiile specifice de munca, invaliditate,
participari la conflagratii etc.
inlesnirile se mai acorda in vederea sprijinirii familiei, favorizarii persoanelor in vrsta sau cu
capacitatea redusa de munca etc. La incasarea impozitelor si taxelor se mai acorda si amnari sau
esalonari de plata ale detinatorilor materiei impozabile.
1. Pentru persoanele fizice, in anumite cazuri, exista un sistem simplifi cat de calculare si
plata a impozitului, constnd in calcularea acestuia de catre organele fiscale. Calcularea
impozitelor de catre organul fi scai se li -nalizeaza cu intocmirea de catre acesta a unui
document, aviz (instiintare de plata), in care se reflecta marimea sumei impozitului pe care
contribuabilul urmeaza sa o introduca in buget in modul corespunzator.
2. De regula, persoanele juridice, potrivit legislatiei fiscale, in calitate de contribuabili sunt
obligate sa calculeze de sine statator sumele impoz itelor ce urmeaza a fi platite. Plata
impozitelor in acest caz se face prin prezenta rea la banca a dispozitiilor de plata potrivit
Regulamentului B.N.M. nr.25/11 - 02 din 12 iulie 1996 Cu privire la decontarile fara
numerar in R. Moldova", in vederea transferarii sumelor impozitelor si taxelor, de pe
conturile curente ale acestora, deschise in societatile bancare, pe conturile trezoreriale
respective ale bugetului.
3. in alte cazuri, obligatia de calculare a impozitelor este in sarcina agentilor fiscali, adica a
persoanelor care constituie sursa platii. Aceste per soane efectueaza anumite plati, de regula,
pentru anumite servicii, in favoa rea altor persoane fizice sau/si juridice, avnd obligatia
legala sa faca retine rea impozitului din aceste sume. Dintre cazurile de plata a
impozitului prin intermediul unor persoane, avnd calitatea de agenti fiscali, putem
specifica urmatoarele:
cazul calcularii si platii impozitului pe venit de catre patroni pentru angajatii lor, in
baza contractului de munca conform art. 88 din Codul fiscal (din salariu, onorarii, prime,
ajutoare etc).
cazul prevazut de art. 89 din Codul fiscal, cnd impozitul pe venit se retine din dobnzi si
royalty (de cel care le plateste- 20% din plata).
retinerile in conditiile art. 90 din Codul fiscal, din plati aferente activitatii de
intreprinzator, care se efectueaza de catre orice persoana care practica activitate de
intreprinzator si orice institutie de stat care presteaza anumite servicii.
persoanele care fac retineri din platile pentru nerezidenti, in conditiile art. 91 din Codul
fiscal.
24
Ibidem, p. 262.
intreprinderea in cazul platii dividendelor sau repartizarii beneficiului intre si pentru asociati
sau actionari, in cazul in care acestea se obtin de ia un agent economic strain.
28
Minea Mireea tefan, Dreptul finanelor publice, ACCENT, Cluj-Napoca, 1999, p. 273.
29
agunaDan Drosu, Drept financiar i fiscal, OSCAR PRIN, Bucureti, 1997. voi.II, p. 173.
stabileste normele de drept si principiile organizatorice de executare silita a platii impozitelor si
taxelor care constituie sistemul fiscal al R. Moldova.
Conform legii mentionate, executarea silita reprezinta o constrngere neconditionata de
executare a platilor obligatorii specificate de lege drept urmatoarele:
impozitele si taxele;
platile in bugetul de stat, la bugetele locale (inclusiv creditele acordate cu garantia acestor
bugete), la bugetul asigurarilor sociale de stat si in
fondurile extrabugetare;
majorarile de intrziere aplicate pentru neexecutarea in termen a impozitelor, taxelor si a
altor plati aferente bugetelor mentionate.
examineaza loturile;
aproba actul cu privire la pretul initial de licitare pentru fiecare lot aparte (in cazul in care
expertiza si evaluarea bunurilor au fost efectuate de specialisti atrasi de Comisie);
adopta hotarrea de scoatere a bunurilor la licitatia cu strigare;
dispune publicarea in Monitorul Oficial" a anuntului (avizului) despre data si locul
desfasurarii licitatiei, care va contine o informatie ampla privind tipul bunurilor si
caracteristicile lor tehnice; aproba componenta comisiei de licitatie si numeste presedintele
acesteia. Pentru fiecare licitatie se formeaza o comisie de licitatie.
74
2.8. Scaderea (anularea) debitelor pentru cauze de insolvabilitate sau disparitie a debitorului.
Este o modalitate speciala de stingere a obligatiilor fiscale, care consta in scoaterea din
evidenta a acestora, atunci cnd debitorul se gaseste intr -o stare de insolvabilitate sau este
declarat ca disparut78.
Este, de regula, - modalitatea de stingere a obligatiilor fiscale, existente in sarcina debitorilor -
persoane fizice. Cu privire la aceasta categorie de platitori se poate constata uneori starea de
insolvabilitate, situatie in care se procedeaza, mai inti, la scaderea provizorie a creantelor
fiscale din evi dentele curente ale organelor fiscale, iar daca aceasta stare de lucruri per -
sista pna la implinirea unui anumit termen, se procedeaza la radierea debi tului, care are
efectul juridic de stingere a obligatiei fiscale 7 9 .
in cazul disparitiei debitorului, daca nu exista bunuri din a caror valori ficare sa poata fi
recuperata creanta fiscala restanta, de asemenea se proce deaza la scaderea provizorie si
apoi la radierea creantei respective 8 '. In literatura de specialitate, si decesul debitorului este
considerata o cauza de scadere a obligatiilor fiscale , daca acesta decedeaza fara sa lase
avere*'.
in legislatia noasti'a, aceasta modalitate de stingere a obligatiilor fiscale poarta
denumirea de anulare a platilor compromise sau a caror urmarire este imposibila, fiind
reglementata de art.7 din Legea cu privire la urmarirea impozitelor, taxelor si altor plati.
in reglementarile noastre, anularea vizeaza, pe lnga persoanele fizice, si pe cele juridice
.
Anularea platilor se efectueaza prin decizia conducatorului organului fiscal sau
loctiitorului acestuia, de comun acord cu Ministerul Finantelor sau, dupa caz, (pentru platile
in bugetele locale) cu organele executive ale administratiei publice locale.
Urmarirea platilor fiscale se considera compromisa sau imposibila in ca zurile in care:
1) intreprinderea lichidata nu are succesori in drepturi;
2) persoana juridica sau fizica care desfasoara activitate de intreprinzator, declarata falita,
nu are bunuri;
3) persoana fizica care nu desfasoara activitate de intreprinzator si gospoda ria taraneasca
(de fermier), nu au, in decurs de 2 ani din ziua aparitiei datoriei restante, aferente
platilor fiscale, bunuri ce ar putea fi sechestrate conform legii, sau acestea sunt insuficiente
pentru stingerea datoriei;
4) persoana fizica a decedat si nu exista persoane obligate prin lege sai onoreze obligatiile
acestea;
5) persoana fizica, care si-a parasit domiciliul nu poate fi gasita in decurs de 3 ani de la data
expirarii termenului de varsare a platilor, iar la fostul domiciliul nu exista bunuri care ar
putea fi sechestrate conform legii in scopul achitarii platilor.
Imposibilitatea urmaririi platilor de la persoanele fizice, inclusiv de la cele inregistrate, care
desfasoara activitate de intreprinzator, se va confirma printr-un act de cercetare, care se
intocmeste de catre persoana oficiala din cadrul organului fiscal cu participarea unui reprezentant
al organului administratiei publice locale.
Faptu! lichidarii intreprinderii fara succesori in drepturi se va confirma printr-o adeverinta a
organului abilitat. Lipsa averii la persoana juridica sau fizica care practica activitatea de
antreprenoriat, declarata falita, se va confirma prin decizia instantei care a adoptat hotarrea de
faliment.
Decesui persoanei fizice si lipsa persoanelor obligate prin lege sa-i onoreze obligatiile
acesteia se confirma prin adeverinta respectiva a organelor administratiei publice locale, iar lipsa
persoanei de la locul permanent de trai se va confirma prin adeverinta organelor afacerilor
interne, care au efectuat cautarea.
Anularea platilor se efectueaza dupa expirarea anului calendaristic in care acestea au fost
considerate ca atare.
Platile anulate urmeaza a fi luate la o evidenta speciala, care se tine in decurs de 3 ani
calendaristici din ziua anularii. Decizia organului fiscal de luare la evidenta speciala a platilor
se va coordona cu Ministerul Finantelor sau, dupa caz, (pentru platile in bugetele locale) cu
organele executive ale administratiei publice locale. Dupa expirarea termenului de 3 ani, daca
urmarirea platilor respective sa dovedit a fi si in continuare compromisa sau imposibila, acestea
se vor scoate din evidenta speciala.
1.3.Subiectii impunerii.
Impozitul pe venitul global constituie baza surselor bugetare ale statului modern, datorita
faptului ca el participa nemijlocit la formarea surselor bugetare.
Un prim pas in efectuarea unui amplu studiu al regulilor generale si particularitatilor
caracteristice de impozitare a veniturilor ar fi determinarea subiectilor, adica persoanelor care
contribuie nemijlocit cu o parte din venitul realizat la formarea si consolidarea veniturilor
bugetare.
Reglementarea juridica in vigoare a Republicii Moldova stabileste ca subiectii impunerii a
impozitului pe venit sunt persoanele fizice si juridice, cu exceptia societatilor (specificate la art.5
alin.9), care obtin pe parcursul anului fiscal venit din orice sursa, aflate in Republica Moldova,
precum si persoanele fizice si juridice rezidente, care obtin venit investitional si finan ciar
din sursele aflate in afara Republicii Moldova31.
Orice "persoana fizica sau juridica" care obtine venituri din activitatea de baza sau din
activitati auxiliare mai are denumirea de contribuabil. Contribuabil poate fi persoana care,
conform legislatiei fiscale, este obligata sa calculeze si/sau sa achite la buget orice impozite si
taxe, penalitatile si amenzile respective, persoana care, conform legislatiei fiscale, este
obligata sa retina sau sa perceapa de la alta persoana si sa achite la buget platile indicate.
in aceasta categorie intra subiectii ce practica activitatea de fabricare a productiei,
executare a lucrarilor si prestare a serviciilor, in mod independent, din proprie initiativa, in
1., Finanele publice. Teorie i practic, Ed. tiinific, Bucureti 1981, p.240 i urm.
J Conform art.13 din Codul fiscal (in redacia Legii I570-X111 din 26.02.1998 i Legii nr. lOf-,4-XIV din 16.06.2000).
numele lor, pe riscul propriu si sub raspunderea lor patrimoniala cu scopul de a-si asigura o
sursa permanenta de venituri. 8 ;
Dupa statutul juridic, subiectii impunerii se clasifica in:
persoane fara personalitate juridica; persoane cu statut de persoana
juridica32. Persoane fizice sunt:
Cetateni ai Republicii Moldova, cetateni straini, apatrizi, intreprinderi cu statut de persoana
fizica - intreprindere individuala, gospodarie taraneasca (de fermier).
In categoria de subiecti impozabilipersoane fizice ce practica activita tea de
antreprenoriat sunt incadrabile:
intreprinderile individuale; gospodariile taranesti (de
fermier); societatile in comandita; societatile in nume
colectiv.
Trebuie de remarcat ca literatura de specialitate33 aduce critici pe margi nea personalitatii
fizice a societatii in nume colectiv si societatii in coman dita, considernd ca acestor subiecti
de drept ar fi necesar sa li se stabileasca statutul de persoana juridica.
in acest sens, trebuie sa mentionam ca, individualiznd categoriile de persoane fizice ce
practica activitatea de antreprenoriat nu s -au inclus so cietatea in comandita si societatea in
nume colectiv. De aceea este necesara j
includerea in categoria de persoane fizice a acestor societati - societatea in !
nume colectiv si societatea in comandita. j
in categoria de subiecti impozabili - persoane juridice sunt incluse: |
a) Orice intreprindere (inclusiv reprezentanta permanenta a nerezidentului in | Republica
Moldova), institutie, asociatie si alte organizatii, cu exceptia j subdiviziunilor structurale ale
organizatiilor nominalizate ce nu dispun de . patrimoniu autonom, precum si a
intreprinderilor individuale si a gospoda- : riilor taranesti;
b) nerezidentul care are o prezenta economica pe teritoriul Republicii Moldova.
Deci sunt incadrabile urmatoarele tipuri de societati cu statut de persoana juridica:
societatile pe actiuni; societatile cu raspundere limitata;
cooperativa de productie; intreprinderile de arenda;
intreprinderile de stat si municipale.87
Importanta examinarii acestor deosebiri si atribuirea clara a unei persoane cu statut de
persoana fizica sau juridica este indiscutabila, deoarece acest fapt influenteaza nemijlocit
asupra cuantumului impozitului pe venitul global datorat statului.
Din acest considerent este necesar de a face o prezentare structurata a anumitor categorii de
subiecti impozabili dupa activitatile specifice reglementate de Codul fiscal.
1.3.1. intreprinderile agricole si gospodariile taranesti (de fermier), agentii micului business.
este o persoana juridica, care desfasoara o activitate de intreprinzator avnd o
intreprindere agricola
organizare juridica in conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi nr.845-
XIII din 03.01.1992, avnd ca obiect de activitate producerea si prelucrarea
materieip^imeagncple.
Gospodaria taraneasca (dlTfermier) este o forma primara de organizare a muncii in agricultura,
bazata pe proprietatea privata asupra pamntului sau pe arenda pamntului si pe utilizarea
mijloacelor de productie de catre membrii unei familii in vederea producerii si prelucrarii
materiei prime agricole, in scop de consum personal sau de afaceri, in conformitate cu legislatia,
in conformitate cu Codul fiscal gospodarii taranesti (de fermier) sunt considerate intreprinderile
agricole cu statut de persoana fizica, constituite in conformitate cu legislatia (vezi art.5, alin.8
Cod fiscal).
Cuantumul impozitului pe venitul realizat de aceste subiecte este reglementat in art. 15 al
Codului fiscal, cu modificarile aduse la Legea bugetara anuala, stabilind urmatoarele cote pe
anul 2000:
32
Vezi Roea N., Bae S., Dreptul afacerilor, Ed."Cartier", Chiinu 1997. p 68
33
Idem, Op.cit., p.68.
a) pentru intreprinderile agricole - in proportie de 28 la suta din venitul anual impozabil;
b) pentru gospodariile taranesti (de fermier):
in proportie de 10 la suta din venitul anual impozabil care nu depaseste suma de 10800
lei;
in proportie de 15 Ia suta din venitul anual impozabil care depaseste suma de 10800 lei si
nu depaseste suma de 15000 lei,
in proportie de 28 la suta din venitul anual impozabil care depaseste suma de 15000 lei.88
intreprinderile agricole care obtin venit impozabil din producerea si comercializarea
produselor agricole proprii precum si din comercializarea produselor obtinute din materia prima
proprie ca rezultat al prelucrarii ei industriale, au dreptul la reducerea cotelor de impozit
prevazute la art. 15 Cod fiscal: cu 80% - in 1998, cu 60% - in 1999, cu 40% - in 2000, cu 20% -
in 2001.
Agentii micului business care obtin venit de la comercializarea productiei proprii si/sau de la
prestarea serviciilor au dreptul la o reducere de 35%, in decurs de doi ani, a cotelor impozitelor
pe venit:
A. La expirarea termenului de acordare a scutirii de plata a impozitului la care aceste
intreprinderi a avut dreptul si anume la scutire de plata impozitelor pe un termen de trei ani:
a) intreprinderilor cu un numar mediu anual de salariati de pna la 5 persoane inclusiv si cu
cifra de afaceri a productiei si/sau a serviciilor prestate de pna la 1000000 Iei;
1.3.7. Societatile.
Societatile sunt orice organizatie, cu exceptia societatilor pe actiuni si societatilor cu
raspundere limitata, care desfasoara activitate de intreprinzator pe baza de parteneriat si se
constituie in conformitate cu legislatia, care:
are nu mai mult de 20 membri rezidenti sau persoane care, in cazul decesului membrilor
societatii, administreaza averea celor decedati;
corespunde cerintelor repartizarii proportionale a veniturilor si pierderi lor intre
proprietarii capitalului.
In baza acestor prevederi putem conchide, ca in categoria societatilor pot fi incluse doar
cooperativele de productie, cu conditia ca aceste persoane juridice - agentii
antreprenoriatului - sa corespunda cerintelor sus-mcntio-nate.
Art. 13 alin.l Cod fiscal exclude societatile din categoria subiectilor de impunere.
In atare situatie s-ar forma impresia ca aceste societati nu sunt subiecti ai impunerii,
deoarece nu exista subiectul impozabil.
Neexistnd elementul primordial, nu poate fi aplicata nici impuner ea.
Dar legiuitorul a introdus aceasta modificare (in redactia Legii 1570 -XII din 26.02.1998
si Legii 1064-X1V din 16.06.2000). care prevede ca impozitul pe venit sa fie platit nu de
societate, ci de membrii ei la repartiza rea venitului realizat de societate.
Astfel, adoptarea Codului fiscal a stabilit anumite reguli de impunere inexistente
anterior, care vor schimba strategia si tehnica planificarii fiscale.
Trebuie de semnalat ca in cazul achitarii prealabile a impozitului, acesta se retine si se
varsa in suma egala cu 28%39, spre deosebire de regimul juri dic general aplicat in
conformitate cu art. 15 Cod fiscal si Legea bugetara anuala.
Evidenta si calcularea venitului realizat, a pierderilor suportate, a creste rilor si
pierderilor de capital, deducerilor, trecerilor in cont, donatiilor in scopuri filantropice se tine
separat.
acordarii creditelor;
procurarii obligatiunilor sau altor hrtii de valoare;
depunerii mijloacelor banesti la conturile de depozit si alte conturi bancare;
supraplatilor la impozitele, taxele si alte obligatiuni fata de buget.
G. Royalty.
Traducerea notiunii royalty din engleza in romna are denumirea de re-
oeventa .
Royalty se considera venitul obtinut de pe urma darii in folosinta a proprietatii nemateriale
(patentei, dreptului de autor, programelor pentru calculatoare etc.) sau din dreptul de folosinta a
acestuia, precum si din dreptul de exploatare a resurselor naturale din Republica Moldova.
K. Venitul rezultat din neachitarea datoriilor de catre agentul economic in cazurile expirarii
termenului de prescriptie, lichidarii creditorului.
Exceptie la acest venit sunt cazurile cnd datoria se formeaza ca urmare a insolvabilitatii
contribuabilului declarate prin decizia instantei judecatoresti.
Termenul de prescriptie privind achitarea datoriilor conform Codului civil constituie:
'Oi
suma calculata drept impozit ce urmeaza a fi platit pentru anul respectiv; sau
impozitul ce urma sa fie platit pentru anul precedent.
intreprinderile agricole, gospodariile taranesti (de fermier), obligate sa achite impozitul in rate
dispun de dreptul de achita impozitul in doua etape:
V* din suma calculata drept impozit ce urmeaza a fi platit pentru anul respectiv sau ce urma sa
fie platit pentru anul precedent - pna la 31 martie;
A din
3
suma impozitului-pna la 31 decembrie al anului fiscal.
45
A se vedea mai detaliat Vcrel I., Relaii financiare internaionale, editura Academiei Romne, Bucureti 1995, p i l 7.
46
A se vedea mai detaliat Vcrel 1., Op. cit., p.l 13.
scutiri pentru anumite categorii de contribuabili- 10000 lei anual ;
scutiri pentru persoane intretinute - 120 lei anual pentru fiecare persoana intretinuta.
Totodata, venitul impozabil al contribuabilului se determina fara a se lua in considerare
scutirile care se acorda prin lege.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice este stabilit in cote procentuale progresive in
functie de venitul realizat, prevazute Ia art. 15 Cod fiscal si in bugetul de stat anual.
impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabileste pe baza declaratiei de impunere,
intocmita de contribuabil, sau pe baza elementelor de care dispun organele fiscale (o singura
sursa de venit si nu depaseste 13000 lei), (a se vedea Instructiunea cu privire la modul de
prezentare de catre persoanele fizice a declaratiei cu privire la impozitul pe venit nr.2 din
23.10.1998 (MO nr. 12-13 din 09.02.1999), Instructiunea privind modul de restituire si compen-
sare a platilor in plus si a platilor calculate si varsate (urmarite in plus) nr. 107-02/994-208 din
31.05.1996 (MO nr. 12 din 20.02.1997)).
Perceperea impozitului aferent impozitului din veniturile salariale, royalty, premii, dobnzi,
dividende se efectueaza prin stopaj la sursa (retinerea la sursa), (a se vedea Instructiunea cu
privire la retinerea impozitului pe venit la sursa de plata nr.05/l-CF-06/88 din 23.12.1997
(MO nr 88-91 din30.12.I997)).
CAPITOLUL III Impunerea pe circulatia averii
3. uzura calculata;
4. dobnda pentru credite;
5. venitul, impozitele platite din venit;
6. alte cheltuieli;
Cu toate ca pna in acea perioada indicele valorii adaugate nu era folosit in sistemele fiscale,
el era utilizat pe larg in scopuri statistice.
Astfel in SUA acest indice era folosit in cazul prezentarii datelor statistice referitoare la
cresterea productiei industriale inca din 1870, in Rusia sovietica era folosit in perioada asa-zisei
"noii politici economice" in scopuri analitice. in tarile europene acest indice a inceput sa fie
folosit in anii 3040 ai secolului XX, de asemenea in scopuri statistice.
O noua etapa in utilizarea indicelui valorii adaugate a inceput, cum deja am mentionat, in
1954, de cnd acesta este folosit in scopuri fiscale.
Acordul de la Roma din 1957 despre constituirea Comunitatii Economice Europene stabilea
ca toate statele membre vor lua masuri pentru armonizarea sistemului impunerii indirecte, in
scopul crearii unei piete comune. Primii pasi in aceasta directie au fost facuti la 11 aprilie 1967
prin adoptarea Directivei a doua a CEE in care a fost indicat ca taxa pe valoarea adaugata va fi
principalul impozit indirect pentru statele membre ale Comunitatii Economice Europene. Tot
prin aceasta directiva a fost stabilit ca, pna in 1972,toate statele membre sunt obligate sa
modifice legislatia fiscala si sa introduca acest impozit. Mai mult ca att, prezenta TVA in
sistemul fiscal al tarii era una din conditiile obligatorii pentru a deveni membru a CEE.
Sistema contemporana europeana privind aplicarea TVA a fost stabilita in baza directivei a
Vl-a a Consiliului CEE din 17 mai 1997. adoptata in scopui unificarii bazei TVA in tarile
comunitatii europene. Acest lucru a fost facut in legatura cu faptul ca un anumit procent din
sumele TVA, acumulate in bugetele acestor state, sunt transferate pentru crearea bugetului CEE.
Prevederile directivei a Vl-a au fost concretizate la 16.12.91 prin adoptarea directivei a X-a a
consiliului CEE. Prevederile acestor directive au fost incluse in legislatia fiscala interna a statelor
CEE insa cu toate acestea legislatia ce reglementeaza modalitatea de percepere a TVA difera in
dependenta de situatia economica a acestor state.
Conform datelor statistice din 1999 TVA in prezent este perceputa in 70 de state ale lumii. in
majoritatea dintre aceste state TVA a fost introdusa mult mai trziu ca in statele CEE. Astfel in
Japonia, Norvegia, islanda TVA a fost introdusa in 1989, in Canada, Brazilia, Uruguai - in 1990.
Rusia 1991, Romnia, Cehoslovacia, Polonia - 1992.
in R. Moldova TVA a fost introdusa prin decretul Presedintelui RM "Cu privire la taxa pe
valoarea adaugata" din 27.12.1991, ce a intrat in vigoare la 02.01.1992.
La 8 noiembrie 1994 Parlamentul RM a adoptat legea "Cu privire la laxa pe valoarea
adaugata", iar la 17.12 1997 titlul III al Codului fiscal a RM "Taxa pe valoarea adaugata". Odata
cu intrarea in vigoare a noilor legi, legile anterioare au fost abrogate.
in present in unele state destul de dezvoltate, ca de exemplu SUA, TVA nu este perceputa,
pentru a preveni cresterea cotei impozitelor indirecte, in cadrul veniturilor fiscale, in detrimentul
impozitelor directe.
Taxa pe valoarea adaugata este definita ca acel impozit indirect care se aplica pe fiecare
stadiu al circuitului economic (circuitului de fabricatie si distributie) ai unui produs finit asupra
valorii adaugate realizate in fiecare etapa de catre toti cei care contribuie la producerea si
desfacerea acelui produs, pna cnd el ajunge la consumatorul final.
f axa pe valoarea adaugata este o taxa de consumatie cu caracter general care mai poate fi
definita ca impozitul pe cifra de afaceri neta. El se aplica numai asupra diferentei dintre pretul de
vnzare si pretul de cumparare, adica numai asupra valorii adaugate la fiecare etapa de productie
sau circulatie a marfurilor, serviciilor s.a.m.d., in cazul cnd marfurile, serviciile sunt livrate in
tara de origine sau in cazul importului de marfuri si servicii.
La baza aplicarii TVA poate sta fie principiul originii marfurilor, fie principiul destinatiei
acestora.
Conform principiului originii se impoziteaza valoarea care este adaugata tuturor bunurilor
autohtone, inclusiv valoarea celor care vor fi ulterior exportate, fara insa sa fie impozitata
valoarea adaugata in strainatate si care se afla incorporata in bunurile supuse impozitarii. Reiese
ca este impozitata numai valoarea adaugata in interiorul tarii, exporturile fiind impozitate iar
importurile scutite.
Conform principiului destinatiei, se impoziteaza intreaga valoare adaugata realizata att in
tara, ct si in strainatate, pentru toate bunurile destinate consumului tarii respective. Prin urmare,
in baza acestui principiu, exporturile sunt scutite de TVA iar importurile vor fi impozitate.
Tarile care au introdus TVA, inclusiv cele membre ale Comunitatii Economice Europene, au
optat pentru principiul destinatiei, dnd prioritate ideii de a impulsiona activitatea economica
inclusiv prin consum"4
Deoarece elementele impozitelor au fost deja mentionate in partea generala a acesuii manual
vom incerca sa analizam fiecare element in parte.
Subiecti impozabili, conform articolului 94 CF R.M, sunt:
1. persoanele fizice si juridice inregistrate sau ce urmeaza sa fie inregistrate in conformitate cu
art. 112 CF RM.
2. Persoanele fizice si juridice ce importa marfuri, cu exceptia persoanelor fizice ce importa
marfuri pentru necesitatile personale, valoarea carora nu depaseste limita stabilita in legea
bugetului de stat pentru anul in curs.
3. Persoanele juridice si fizice ce importa servicii recunoscute ca livrari impozabile efectuate de
aceste persoane.
Articolul 112 CF RM stabileste categoriile persoanelor ce urmeaza sa fie inregistrate ca
platitori ai TVA si conditiile inregistrarii. Astfel urmeaza sa fie inregistrati in calitate de platitori
ai TVA subiectii ce practica activitatea de antreprenoriat, (cu exceptia organelor puterii de stat si
a institutiilor publice ce sunt finantate din contul bugetului de stat, a bugetelor locale sau a
bugetului asigurarilor sociale, si a detinatorilor patentelor de intreprinzator), si pe parcursul a 12
luni au efectuat livrari de marfuri si servicii, valoarea carora depaseste 50000 lei, cu exceptia
livrarilor neimpozabile enumerate in articolul 103 CF RM. Aceasta categorie de antreprenori
urmeaza sa informeze despre depasirea limitei de 50000 lei organele fiscale, intr-un termen nu
mai mare de o luna din momentul depasirii, si sunt recunoscuti ca platitori din prima zi a lunii ce
urmeaza dupa luna in care trebuiau sa se inregistreze.
in cazul cnd antreprenorul are destule argumente pentru a considera ca va depasi plafonul de
inregistrare pna la inceputul perioadei impozabile respective, el urmeaza a fi inregistrat in baza
cererii personale pna la sfrsitul lunii in care urmeaza sa aiba loc depasirea. in acest caz
inregistrarea este recunoscuta din prima zi a lunii in care a avut loc depasirea.
Daca antreprenorul, pe parcursul a 12 luni, nu are livrari de marfuri si servicii valoarea carora
depaseste 50000 lei, adica nu are obligatia de a fi inregistrat ca platitor al TVA, dar doreste sa faca
acest lucru, deoarece livreaza marfuri si presteaza servicii subiectilor impozabili, si trebuie sa
aiba posibilitatea de a prezenta acestora facturi TVA, el se poate inregistra benevol in calitate de
contribuabil al TVA.
in afara de antreprenorii ce presteaza servicii sau livreaza marfuri, valoarea carora depaseste
50000 lei, obligatia de a se inregistra ca contribuabili ai TVA o au si subiectii carora li se
presteaza servicii de catre persoane juridice nerezidenti, ce nu desfasoara activitate de
intreprinzator pe teritoriul RM, daca valoarea acestor servicii depaseste 50000 lei sau valoarea
acestora adaugata la valoarea livrarilor de marfuri sau servicii efectuate sau planificate de el
depasesc aceasta limita.
in cazul ca subiectul impozabil suspenda livrarile supuse TVA, el urmeaza sa instiinteze in
mod obligator despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat, care este obligat sa anuleze inregistrarea.
in cazurile cnd subiectul nu va mai efectua livrari impozabile si nu doreste sa ramna
inregistrat, deoarece inregistrarea presupune obligatia de a prezenta darile de seama TVA, el
urmeaza sa informeze Serviciul Fiscal de Stat ca, in ultimele 12 luni, volumul livrarilor nu a
depasit plafonul stabilit, si sa aduca dovezi ca in viitor volumul livrarilor impozabile nu va
depasi acest plafon, obligatoriu pentru inregistrare.
Anularea inregistrarii intra in vigoare de la data incetarii livrarilor impozabile, sau dupa
expirarea lunii in care a fost primita instiintarea si dovada indicata mai sus.
Anularea inregistrarii naste obligatia subiectului de a achita TVA pentru toate stocurile de
marfuri si mijloace fixe, de care dispune, (conform al. 4 al art. 113 el se considera ca subiect ce a
efectuat o livrare impozabila) cu exceptia cazurilor cnd el transmite dreptul de desfasurare a
activitatii de intreprinzator sau a unei parti a acestei activitati unei alte persoane, si aceasta
persoana (fizica sau juridica) devine subiect impozabil in momentul transmiterii acestui drept,
sau continua dupa transmitere sa desfasoare aceeasi activitate.
O alta categorie de subiecti impozabili, inregistrarea carora nu este obligatorie sunt
persoanele ce importa marfuri si servicii, cu exceptia persoanelor fizice ce importa marfuri de uz
personal in limita stabilita de legea bugetului de stat.
Cu toate ca legislatorul stabileste in articolul 94 lista subiectilor TVA, aceasta nu inseamna ca
persoanele ce nu cad sub incidenta acestui articol, urmeaza sa fie scutite de plata acestui impozit.
Persoanele respective achita TVA in modul stabilit de lege, dar nu sunt obligate de a prezenta
darile de seama TVA, si nu pot trece in cont TVA achitat altor persoane.
In cadrul legislatiei fiscale lipsa capacitatii de exercitiu a persoanelor fizice nu este un motiv
de a nu recunoaste acestora calitatea de contribuabili.
Obiectul taxei pe valoarea adaugata. Din punct de vedere teoretic prin obiect impozabil
intelegem faptele juridice ce stabilesc obligatia subiectului de a plati impozit (in cazul de fata
livrarea si importul). Conform articolului 95 CF RM obiecte impozabile sunt livrarea marfurilor
si prestarea serviciilor ce prezinta rezultatul activitatii de intreprinzator in RM si importul in RM
de marfuri si servicii, cu exceptia celor de uz sau consum personal importate de catre persoanele
fizice, iista carora este stabilita de legea bugetului de stat pentru anul in curs.
Analiznd obiectul impozabil, este necesar de a indica locul livrarii, deoarece unul din
semnele calificative, necesare pentru stabilirea aparitiei obiectului impozabil este principiul
teritorialitatii.
Confonn articolului 110 CF RM locul livrarii marfurilor se considera locul de aflare a
marfurilor la momentul predarii sau in momentul trecerii lor in posesia consumatorului. Daca
marfurile sunt furnizate cu transportul consumatorului sau al unei organizatii de transport,
atunci locul livrarii mar furilor este locul de aflare a marfurilor la inceputul transportarii, cu
exceptia livrarilor pentru export.
Locul livrarii energiei electrice, energiei termice si a gazului se consi dera locul primirii
lor.
Ceea ce se refera la servicii, locul livrarii acestora se considera:
1. locul aflarii bunurilor imobiliare, daca serviciile sunt legate nemijlocit de aceasta
proprietate;
2. locul real al prestarii serviciilor, daca ele sunt legate de bunurile mobiliare sau de
persoane sau daca ele sunt prestate in domeniul cultu rii, artei, invatamntului, culturii
fizice, sportului sau in alta sfera de activitate similara;
3. locul real al prestarii serviciilor de catre o persoana nerezidenta a RM, daca persoana
juridica sau fizica, consumator al acestor servicii, este rezident al RM sau nu este rezident
al RM, dar desfasoara o activitate de intreprinzator pe teritoriul acesteia, cu exceptia
cazurilor cnd servi ciile sunt consumate in afara hotarelor RM.
Locul livrarii serviciilor de transport se considera locul lor de destinatie, lundu-se in
consideratie distanta parcursa.
Ceea ce se refera la marfuri si servicii, acestea sunt obiecte materiale ce genereaza si determina
obiectul impozabil. Prezenta obiectului material nu este suficienta pentru nasterea obligatiilor
fiscale. Pentru aceasta este nece sara interactiunea dintre subiect si obiectul material sub
forma livrarii sau importului, adica de obiectul impozabil.
Legislatorul, in cazul de fata, face diferenta daca marfurile sau serviciile vor fi utilizate
pentru consumul propriu sau pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator.
Cu toate acestea, nu putem afirma ca toate marfurile de uz sau consuni personal importate
nu sunt obiecte impozabile. Lista acestor marfuri este strict limitata, plus la aceasta, aceste
marfuri nu urmeaza sa fie impozitate dect in cazul importului unic pe parcursul unui an
fiscal (anexa 3 a Legii Bugetului de Stat pentru 2001).
in afara de aceasta, persoanele fizice, ce nu practica activitatea de antreprenoriat, pot
primi, prin intermediul serviciilor postale internationale, bunuri, valoarea vamala a carora nu
depaseste echivalentul a 100 dolari SUA, fara ca aceste bunuri sa fie supuse impozitarii (p.3 art.
6 a Legii Bugetului de Stat pentru 2001) .
Baza de calcul a TVA o reprezinta pretul de vnzare a marfii sau valoarea serviciilor prestate.
Pentru calcularea taxei se stabileste volumul total al livrarilor sau prestarilor de servicii pe
perioada de impunere, la care se aplica cota de impozit. Baza de calcul nu genereaza obligatia de
a achita impozite. Baza de calcul sau baza de impozitare, cum mai este numita, se determina
integrarla livrarea bunurilor, prestarea serviciilor sau intocmirea facturilor, chiar si atunci cnd,
conform contractului, plata urmeaza sa fie achitata in rate.
Baza de calcul sau valoarea impozabila a livrarii impozabile, inclusiv costul transportarii,
reprezinta valoarea livrarii achitate sau care urmeaza a fi achitata. Pentru a putea stabili corect
baza de calcul, este necesar sa respectam cteva reguli speciale stabilite de legislator.
Astfel, daca plata pentru livrare este, in totalitate sau partial, achitata in expresie naturala,
valoarea impozabila a livrarii impozabile constituie valoarea ei de piata.
Valoarea impozabila a livrarii impozabile include toate impozitele cu exceptia TVA. (Reiese
ca fiecare din noi, procurnd o marfa fata de care se aplica TVA, plateste un impozit la impozitul
care a fost deja platit).
Daca valoarea livrarii impozabile, aprobata anticipat, s-a schimbat ca rezultat a! schimbului
preturilor, sau daca livrarea a fost in totalitate sau partial lestituita subiectului impozabil care a
efectuat livrarea, sau valoarea impozabila a acestei livrari a fost redusa in urma acordarii
discontului pentru plata efectuata inainte de termen, atunci valoarea impozabila a acestor livrari
urmeaza a fi ajustata, chiar si dupa livrare si plata, cu conditia prezentarii documentelor de
confirmare a acestor schimbari.
In cazul cnd livrarea a fost efectuata la un pret mai mic dect cel de piata, din cauza relatiilor
specifice intre furnizor si consumator sau din cauza ca consumatorul este un angajat al
furnizorului, aceasta livrare este recunoscuta ca o livrare impozabila si valoarea ei impozabila
constituie valoarea de piata a acestei livrari.
Daca subiectul impozabil transmite fara plata altor persoane, inclusiv si membrilor familiei
sale, sau insuseste singur marfurile livrate lui pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator,
transmiterea sau insusirea sunt recunoscute livrari impozabile. Valoarea impozabila a acestor
livrari corespunde sumei achitate de subiect pentru aceasta livrare. in caz ca insuseste sau
transmite marfuri de productie proprie, acestea de asemenea sunt recunoscute livrari impozabile,
dar valoarea lor impozabila corespunde valorii de piata.
Daca subiectul impozabil transmite angajatilor sai marfurile sau serviciile livrate acestuia
pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator, marfurile de productie proprie, presteaza servicii,
fara a incasa plata, sau in contul retribuirii muncii, aceste livrari sunt recunoscute livrari
impozabile, valoarea carora corespunde valorii lor de piata. in acest caz pretul de piata nu poate
fi mai mic dect pretul de cost al marfii. Daca obiect al livrarii sunt bunuri la care se calculeaza
uzura, valoarea impozabila constituie valoarea ei maxima.
in cazul importului, valoarea impozabila este calculata in conformitate cu legislatia vamala a
RM. in acest caz valoarea impozabila include cheltuielile pentru transportare si toate impozitele
si taxele achitate cu exceptia TVA.
Termenele obligatiei fiscale. Notiune prin care intelegem momentul aparitiei obligatiei care
corespunde cu momentul livrarii. Data livrarii se considera data predarii marfurilor, prestarii
serviciilor cu exceptia cazurilor cnd, factura TVA este eliberata sau plata primita pna la
momentul efectuarii livrarii si cazurilor cnd serviciile sunt livrate regulat pe parcursul unei
perioade de timp stipulate in contract. in acest caz termen al livrarii, care corespunde cu termenul
obligatiei fiscale, se considera data eliberarii facturii TVA sau data primirii platii, adica
momentul livrarii sau momentul transmiterii dreptului de proprietate asupra bunului nu are nici o
importanta in cazul de fata.
in cazul importului marfurilor destinate exercitarii activitatii de antre-prenoriat, termen al
obligatiei fiscale este considerata data declararii marfurilor la posturile vamale si de graniceri.
In cazul importului serviciilor (pentru activitatea de antreprenoriat) termenul obligatiei fiscale
este recunoscuta data achitarii platii pentru acest serviciu.
Perioada fiscala - sau termenul, stabilit de legislator la expirarea caruia este definitivata baza
de calcul a TVA, constituie o luna calendaristica, incepnd din prima zi a lunii. Daca pentru
subiect aceasta este prima perioada dupa inregistrare, ea incepe de la data inregistrarii si se
termina in ultima zi a lunii in care a avut loc inregistrarea. Aceasta este regula generala, stabilita
pentru subiectii, volumul anual al livrarilor carora depaseste 50000 lei.
in cazul cnd volumul livrarilor este mai mic, perioada fiscala privind TVA se considera
perioada de trei luni, incepnd cu prima zi a primei luni si terminnd cu ultima zi a celei de a
treia luni.
Adica, analiznd prevederile legii, ajungem la concluzia ca legislatorul stabileste 2 categorii
de perioade fiscale: perioada generala, ce constituie o luna calendaristica, si perioada speciala, ce
constituie trei luni.
in cazul anularii inregistrarii, ultima perioada fiscala incepe in prima zi a lunii in care a avut
loc anularea si se tennina in ziua in care intra in vigoare actul cu privire la anularea inregistrarii
(art. 113. al.3 Cod fiscal).
Perioada fiscala nu trebuie confundata cu perioada de prezentare a darilor de seama, care
constituie luna urmatoare dupa expirarea perioadei fis-cale( art. 115 CF RM).
Metoda de evidenta. Sunt cunoscute 2 metode de evidenta: Prima metoda presupune raportarea
livrarilor la perioada fiscala in care a fost primita plata pentru aceste livrari, cea de a doua -
raportarea livrarilor la perioada fiscala in care a fost perfectata factura TVA sau a fost efectuata
livrarea.
in cazul TVA sunt utilizate ambele metode.
Cota TVA este unul din cele mai importante elemente ale acestui impozit.
in cazul TVA este folosita cota procentuala. Numarul si nivelul cotelor TVA difera de la o tara
la alta, iar in aceeasi tara poate varia de la o perioada la alta. Bazndu-ne pe o logica normala,
putem ajunge la concluzia ca ar fi necesar de stabilit o cota redusa la produsele si serviciile de
prima necesitate (inclusiv produsele alimentare), o cota majorata la obiectele de lux si o cota
normala la celelalte produse si servicii.
Spre exemplu, in Belgia, Italia si Luxemburg se utilizeaza 4 cote: cota zero, cota redusa, cota
normala si cota majorata. in Franta, Spania, Grecia, Irlanda si Portugalia trei cote: cota
redusa, cota normala si cota majorata. In Marea Britanie, Germania si Olanda - doua cote: cota
redusa si cota normala.115 in Danemarca este stabilita o singura cota, in Federatia Rusa: cota
normala si cota redusa, in Romnia 3 cote: normala, redusa si zero.
in Moldova legislatorul a stabilit 4 cote: cota zero, 2 cote reduse: 5 si 8 % si cota normala -
20% (art. 96 CF RM).
Faptul ca legislatorul nu stabileste o cota majorata pentru marfurile de lux dovedeste o data in
plus ca TVA este un impozit regresiv si afecteaza in cea mai mare masura persoanele cu venituri
modeste.
La cota zero, in afara de marfurile si serviciile, inclusiv cele de transport, destinate exportului,
se impoziteaza:
1. marfurile si serviciile destinate folosintei oficiale a misiunilor diplpma-tice si a altor misiuni
asimilate lor in RM, precum si cele destinate uzului sau consumului personal al membrilor
familiilor personalului diplomatic si administrativ - tehnic al acestor misiuni si al membrilor
familiilor care locuiesc impreuna cu ei, pe baza de reciprocitate, in modul stabilit de Guvern;
2. marfurile, serviciile pentru organizatiile internationale in limitele acordurilor la care RM este
parte. Conform legislatiei fiscale lista acestor organizatii se stabileste in legea bugetului de
stat pe anul respectiv (in Legea Bugetului de Stat pentru 2001 - anexa 8).
La cota TVA 5% se impoziteaza gazul natural si lichefiat (art. 96 CF) . att cel importat ct si
cel livrat in republica, productia legumicola si pomicola in stare naturala si productia animaliera
livrata de producatori (L.B.S.).
La cota TVA 8% se impoziteaza pinea si produsele de panificatie, laptele si produsele lactate
livrate in RM.
La cota de 20%, asa-zisa cota normala, se impoziteaza restul marfurilor si serviciilor
importate si cele livrate pe teritoriul RM, in baza valorii lor impozabile.
Pentru stabilirea suinei TVA ce urmeaza sa fie achitata, fiecare platitor TVA, aplica cota
corespunzatoare la valoarea impozabila a marfii sau serviciului impozabil.
Facilitatile fiscale pentru TVA sunt stabilite prin excluderea de la impozitare a unor elemente
ale obiectului impozabil, adica a unor obiecte materiale, si prin eliberarea de la plata impozitului
a unor categorii de contribuabili.
Daca ne referim la marfurile, lucrarile si serviciile excluse, acestea sunt enumerate in articolul
103 CF RM.
Cu parere de rau, legislatorul nu face diferenta intre aceste categorii de obiecte materiale,
enumerndu-le fara a stabili o anumita ordine. Vom incerca sa facem acest lucru separnd
marfurile de servicii si lucrari.
Sunt scutite de TVA, in conformitate cu articolul 103 CF. urmatoarele marfuri:
1. locuintele, pamntul si sectoarele de pamnt pe care sunt amplasate locuinte (indiferent de
tipul de tranzactii, dar cu exceptia platilor de comision aferente tranzactiilor);
2. produsele alimentare si nealimentare pentru copii conform listei aprobate in legea bugetului
pentru anul respectiv;
3. proprietatea de stat rascumparata in procesul privatizarii;
4. marfurile produse de catre institutiile de invatamnt in cadrul procesului de studii, cu
conditia ca mijloacele primite de la realizarea acestor marfuri vor fi alocate in scopuri de
instruire generala;
5. institutiile prescolare, cluburile, sanatoriile si alte obiecte cu destinatie social-culturala si
locativa, drumurile, retelele si substatiile electrice, retelele de gaz, instalatiile pentru
extragerea apelor subterane cu conditia ca acestea vor fi transmise in mod gratuit autoritatilor
publice sau. in baza deciziei lor, intreprinderilor specializate ce folosesc si exploateaza
obiectele respective conform destinatiei;
bunurile confiscate, bunurile recunoscute fara stapn, bunurile primite de catre stat in baza
dreptului de succesiune, comorile; produsele de fabricatie proprie ale cantinelor studentesti,
scolare si ale cantinelor altor institutii de invatamnt, ale spitalelor si institutiilor prescolare,
precum si ale cantinelor ce apartin altor institutii si organizatii din sfera social-culturala
finantate partial sau in intregime de la buget; remediile medicamentoase indicate in
Nomenclatorul de stat al medicamentelor si cele permise de Ministerul Sanatatii, (cu exceptia
mijloacelor cosmetice), articolele de uz medical, articole ortopedice si de protezare, tehnica
medicala, biletele de tratament (inclusiv cele fara de cazare) si de odihna la statiunile balneo-
climaterice, biletele turistice si de excursie (fara costul serviciilor de intermediere legate de
procurarea acestora), mijloacele tehnice, inclusiv transportul auto, folosite exclusiv in scopuri
legate de profilaxia invaliditatii si reabilitarea invalizilor; energia electrica importata si livrata
retelelor de distributie sau importata de retelele de distributie;
0.metalele si petrele pretioase sub orice aspect si in orice stare, inclusiv resturi si deseuri ce
contin pietre si metale pretioase procurate de vistieria de stat;
1. productia de carti si periodica in domeniul culturii, cultelor, educatiei si
stiintei;
2.marfurile transmise in mod gratuit persoanelor de vrsta inaintata primite din contul
organizatiilor filantropice;
3.semintele amelioratorului, de prebaza si de baza de soiuri si de hibrizi omologati, destinate
inmultirii si implementarii unei noi tehnologii; materialul de inmultire viticol si materialul
saditor viticol si pomicol de prebaza, de baza si certificat, destinat infiintarii de plantatii-
mam; animalele de rasa (inclusiv de o zi); ouale incubabile; materialul genetic pentru
piscicultura; adaosurile nutritive (sroturi de soia, faina de peste, drojdii, fosfaturi de calciu,
lizina, enzime si premixe proteico-vitamino-minerale;), vitaminele si provitaminele;
antibioticele; vaccinele veterinare; azotul lichid; pesticidele; ingras aminte le minerale;
4. este scutita de TVA productia atelierelor de productie si tratament pe lnga spitalele de
psihiatrie a Ministerului Sanatatii in care activeaza invalizi. In afara de aceste marfuri prin
Legea Bugetului de Stat pentru anul 2001 au mai fost scutite de TVA utilajele, tehnica si
accesoriile acesteia, care sunt specificate in anexa 10 la aceasta lege, autobusele, camioanele,
locomotivele, vagoanele, tractoarele si combaiiiele. autoturismele, tigarile cu filtru importate.
Marfurile indicate in p. 14, sunt scutite de TVA att la import ct si in cazul realizarii pe piata
interna.
Sunt scutite de TVA urmatoarele servicii si lucrari:
lucrarile de constructie a caselor de locuit, efectuate cu atragerea mijloacelor bugetare de toate
nivelurile si a fondurilor extrabugetare cu destinatie speciala, cu conditia ca mijloacele respective
constituie nu mai putin de 40% din valoarea acestor lucrari;
Dicionar de economie 1 Academia de studii economice din Moldova //Chiinu, Hditura enciclopedic "Gri. Asachi", 1996,p.5,
48
M. O. nr. 139-140 din 02 noiembrie 2000.
Titlul IV al Codului fiscal este compus din 6 capitole, definind notiunile generale de
aplicare, subiectii, obiectele si modul de calcul si achitate, termenele de plata si administrare
accizelor.
Conform art.119 p. 1 al Titlului IV a Codului fiscal "Accizele fiind impozite generale de
stat stabilite pentru unele marfuri de consum, pentru activitatea in domeniul jocurilor de
noroc." Deci, caracterul indirect al acestui fel de impozit este stipulat deja prin legislatie.
in termeni economici, accizele reprezinta "o forma de impozit indirect perceput asupra
produselor si serviciilor de prima necesitate prin adaugarea la pretul de vnzare a produselor
sau tarifelor pentru serviciu.""8
Subiectii impunerii cu accize sunt indicati in articolul 120 al Capitolului II al Titlului IV
al Codului fiscal:
Subiecti ai impunerii sunt:
a) Persoanele juridice si persoanele fizice care prelucreaza si/sau fabrica marfuri supuse
accizelor pe teritoriul republicii Moldova:
b) Persoanele juridice si persoanele fizice care importa marfuri supuse accizelor, cu exceptia
marfurilor specificate la art.124 alin. (1), (2), (4), (6), (7) si (8);
c) Persoanele juridice care desfasoara activitate de domeniul jocurilor de noroc.
Obiectele impunerii cu accize sunt prevazute de alineatul (1) al articolului 121 al Titlului IV:
"(1) obiecte ale impunerii sunt marfurile supuse accizelor si licentele pentru activitatea in
domeniul jocurilor de noroc, specificate in anexa la prezentul titlu".
Alineatul (2) al aceluiasi articol stabileste baza impozabila care
constituie:
La materialele vinicole;
La rachiu, lichioruri, si alte bauturi spirtoase;
La vinurile de struguri, la divinuri (coniacuri) si vinurile din struguri saturate cu dioxid de
carbon;
La bere;
La produsele din tutun si tutun nefermentat; La bijuterii (inclusiv
cu briliante); La benzina si motorina; La autoturisme; La alte
marfuri;
Deci subiectii impozabili sunt determinati de obiectul de impunere, adica intreprinderea
produse si/sau prelucreaza marfuri (productie) supuse accizelor devine platitor de accize.
Platitorii de accize sunt subiectele care desfasoara activitatea de antreprenoriat, indiferent de
forma organizatorico-juridica de gospodarie, inclusiv intreprinderile cu investitii straine care,
conform legislatiei Republicii Moldova, au statut de persoane juridice, cuprinznd si
gospodariile taranesti (de fermieri), si de persoane fizice:
intreprinderile - producatoare, care comercializeaza marfuri (productie) supuse accizelor,
produse din materia prima proprie;
intreprinderile - producatoare, care produc sau finiseaza procesul de productie (de exemplu,
imbu.elierea productiei alcoolice supuse accizelor) al marfurilor (productiei) supuse
accizelor din materia prima a clientului. Materie prima a clientului se considera materia
prima, materialele, productia transferata de proprietarul ei altor intreprinderi in scopul
prelucrarii (finisarii), inclusiv imbutelierea;
intreprinderilor, care comercializeaza marfuri supuse accizelor, fabricate din materie proprie
la intreprinderi ce nu au raporturi cu sistemul bugetar al republicii;
intreprinderile ce comercializeaza marfuri (productie) supuse accizelor, dar procurate fara
accize sau care le folosesc pentru fabricarea marfurilor (productiei) nesupuse accizelor;
intreprinderile ce comercializeaza marfuri (productie) supuse accizelor, achizitionate si
produse de populatie;
intreprinderile - importante, care importa pe teritoriul Republicii Moldova marfuri
(productie), supuse accizelor.
Este de mentionat faptul ca platitori ai accizelor se considera att intreprinderile care au
permanent obiecte de impozitare ct si cele, pentru care asemenea operatii poarta un caracter
periodic sau ocazional.
Odata cu aprobarea Bugetului de Stat pe anul financiar ordinar si deci cu intocmirea listei de
marfuri ce sunt supuse accizelor se stabilesc si cotele de impozitare.
Cotele sunt unice pe intreg teritoriul Republicii Moldova. Ele se stabilesc in expresie
baneasca, pornind de la unitatea naturala a marfii (productiei) supuse accizelor, fabricate in tara
ct si asupra marfii (productiei) supuse accizelor importate pe teritoriul Republicii Moldova.
Cotele accizelor in anul 2001 conform Legii bugetare se aplicau in:
1. Expresie baneasca in valuta nationala pentru o unitate de marfa;
2. Expresie baneasca in euro;
3. in procente de la valoarea realizarii, cu includerea accizului in ea. Realizarea marfurilor
supuse accizelor se efectueaza de catre intreprinderile producatoare, importatori si alti platitori la
preturi de livrare libere (formate in conformitate cu legislatia in vigoare), care includ si suma
accizelor. Suma taxei pe valoare adaugata, in acest caz, se calculeaza conform taxei stabilite,
pornind de la aceste preturi, micsorate cu suma accizelor, si se evidentiaza in documentele
de decontare si de insotire intr-un rnd aparte.
Cotele accizelor, modul de calculare si termenele de plata a accizelor sunt stabilite in
capitolul III al Titlului IV: "Articolul 122. Cotele accizelor. Cotele accizelor se stabilesc;
a) in suma absoluta la unitatea de masura a marfii;
b) Ad valorem in procente de la valoarea de piata a marfii;
c) Ad valorem in procente de la costul licentei pentru activitatea in dome niul jocurilor de
noroc".
Conform acestei prevederi reiese ca suma accizelor ce urmeaza a fi var sata la buget se
stabileste in conformitate cu volumul circulant impozabil. Pentru aceasta se ia volumul de
marfuri (productiei) comercializate, transferate sau importate supuse accizelor in expresie
naturala si cotele accizelor ia care ele se impun in expresie baneasca de pe unitatea de
marfa, prin inmulti rea cotei la cantitatea de marfa (productie) in unitatea de masura
stabila.
Daca volumul circulant impozabil este stabilit in unitati de masura, ce nu corespund
cotelor stabilite ale accizelor, impozitarea se efectueaza in baza cotelor aprobate, recalculate la
unitatea de masura necesara sau invers, in conformitate cu cota aprobata se indica volumul in
unitatea data
Articolul 123 stabileste modul de calculare si termenele de achitare a ac cizelor, prevede ca
subiectii impunerii specificati la art. 120 lit. a) care expediaza (transporta) marfuri supuse
accizelor din incaperea de accize:
a) calculeaza accizele pornind de la volumul marfurilor in expresie natu rala sau la valoarea
acestora (in dependenta de cota in suma absoluta sau ad valorem in procente);
b) achita accizele la momentul expedierii (transportarii) marfurilor din incaperea de accize.49
Conform alineatului (3) al articolului 123 Accizele la marfurile impor tate se calculeaza
si se achita de catre subiectii impunerii specificati la art. 120 lit. b) odata achitarea taxelor
vamale. Subiectii impunerii care desfa soara activitate in domeniul jocurilor de noroc achita
accizele pna sau la data depunerii cererii de obtinere a licentei pentru activitate in
domeniul jocurilor de noroc.50
in cazul exportului de marfuri supuse accizelor, obligatia de achitare a accizelor este valabila
pna la momentul repatrierii valutei si prezentarii documentelor justificative specificate in
art.125 alin (3).
Ziua efectuarii volumului de operatii, in scopul achitarii accizului in buget, se considera ziua
realizarii marfurilor (productiei), care se determina in dependenta de modul prevazut in
evidenta, conform prevederilor art.44 al Codului fiscal.
Marfurile supuse accizelor, cum. ar fi votca, lichiorurile si alte bauturi spirtoase, vinuri din
struguri, din fructe si pomusoare, vinuri din struguri saturate cu dioxid de carbon, divinurile
(coniacurile), articolele de tutun, comercializate pe teritoriul republicii Moldova sau importate
pentru comercializare pe teritoriul ei, precum si marfurile supuse accizelor procurate de !a
agentii economici rezidenti aflati pe teritoriul Republicii Moldova care nu au. reiatii
fiscale cu sistemul ei bugetar, sunt pasibile marcarii obligatorii cu cimbru de acciz.
Marcarea se efectueaza in timpul fabricarii marfurilor supuse accizelor, pna la importarea
acestora sau pna la exportarea lor din incaperile de acciz. Modul de procurare si de utilizare
a timbrelor de acciz este stabilit de catre Serviciul Fiscal de Stat.12j
G data cu aprobarea Titlului IV al Codului fiscal s-a introdus inregistrarea subiectilor
impunerii, evidenta marfurilor supuse accizelor si declararea achitarii accizelor. Astfel,
conform Capitolului IV, art.126, alin (1) "persoanele juridice si persoanele fizice care
preconizeaza sa se ocupe cu prelucrarea si/sau fabricarea marfurilor pasibile impunerii cu
accize ori persoanele juridice care preconizeaza sa desfasoare sau desfasoara activitate in
domeniul jocurilor de noroc sunt obligate sa primeasca certificatul de acciz pna la
inceperea activitatii in cauza".
Prin prevederile art. 127, alin.(l) al aceluiasi capitol se stabileste ca subiectul impunerii
este obligat sa tina registrul de evidenta a marfurilor ce se expediaza (se transporta) pentru
fiece incapere de acciz, inscrierea fcndu-se de mna pna ia expedierea (transportarea)
49
A/.O.,nr.l39-140 din 02 noiembrie 2000.
50
M.a,nr.l39-140 din 02 noiembrie 2000.
marfurilor. Subiectii impunerii prevazuti in art.i20 lit. a) sunt obligati sa prezinte declaratia
privind achitarea accizelor cel trziu in ultima zi a lumi care succeda luna in care a fost
efectuata expedierea (transportarea) marfurilor supuse accizelor.'24
CAPITOLUL V Impozitul pe bunurile imobiliare
Impozitul pe bunurile imobiliare, este un impozit direct, real. avnd drept obiect averea
subiectului impozabil, indiferent de situatia lui financiara.
in ce priveste impozitarea intreprinderilor (institutiilor, organizatiilor) obiectul de impunere il
constituie bunurile imobiliare (constructiile, cladirile si instalatiile), raportate la fondurile fixe, in
conformitate cu clasificarea fondurilor fixe ale economiei nationale ale Republicii Moldova,
aprobata prin Hotarrea Departamentului pentru statistica a Republicii Moldova.
Drept bun imobiliar se considera terenurile si/sau imbunatatirile de pe ele - cladiri, constructii,
apartamente, si alte incaperi izolate, a caror stramutare este imposibila fara cauzarea de prejudicii
destinatiei lor.
Drept constructie se considera un edificiu sau instalatie care nu poate fi deplasata fara a
compromite destinatia ei, fiind alcatuita din una sau mai multe parti ce formeaza un tot
indivizibil.
Indicii indivizibilitatii sunt urmatorii:
peretele si fundamentul comun cu legatura intre parti, indiferent de destinatia acestora din
urma si de materialele de constructie din care sunt confectionate;
in cazul lipsei legaturii dintre partile unei constructii, drept indiciu al indivizibilitatii poate
servi destinatia comuna a constructiei, omogenitatea materialelor din care sunt ziditi peretii,
scarile comune, finisarea arhitectonica unica.
Sub notiunea de edificiu, in scopul impozitarii, se intelege un sistem de constructii alcatuit din
elemente portante si de protectie sau imbinate, ce constituie un volum terestru inchis, destinat
pentru domicilierea sau sederea persoanelor in dependenta de menirea lui sociala si pentru
indeplinirea diferitelor procese de productie.
in cazul cnd vorbim despre instalatie, avem in vedere un sistem de constructie subterana
suspendata sau terestra, spatiala, plana sau liniara, alcatuita din elemente de constructie portante,
in unele cazuri, si cu elementele de protectie, destinata pentru indeplinirea diverselor procese de
productie, depozitarea materialelor, articolelor, utilajului, adapostirea temporara de persoane,
deplasarea persoanelor si incarcaturilor etc.
in general, proprietatea imobiliara reprezinta o unitate a evidentei de inventare (cadastrale), cu
adresa postala, ce reprezinta un ansamblu de edificii, constructii si instalatii in hotarele lotului de
lnga casa (curte) cu acareturile aferente (garduri, porti, fntni, gropi de gunoi etc.)
Subiectii impunerii acestui impozit sunt:
persoanele juridice si persoanele fizice rezidenti si nerezidenti ai Republicii Moldova:
a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova;
b) detinatorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune, de administrare
operativa) asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova ce se afla in
proprietatea publica a statului sau in proprietatea publica a unitatilor administrativ - teritoriale
ori privata, inclusiv arendasii, in cazul in care obiectul impunerii este arendat pe un termen
mai mare de 3 ani si contractul de arenda nu prevede altfel."51 in cazul coproprietatii in
diviziune, subiect al impunerii este considerat
fiecare dintre aceste persoane, in cota-parte care le revine, iar a coproprietatii in devalmasie, in
baza acordului comun al coproprietarilor - unul din proprietari (coproprietari), toti coproprietarii
purtnd, in acest caz raspundere solidara pentru indeplinirea obligatiei fiscale.
Impozitarea persoanelor fizice difera de cea a persoanelor juridice prin: modul de evaluare a
bunurilor imobiliare (pentru persoanele fizice - in baza documentelor care se pastreaza in
arhivele organelor cadastrale, sau in urma examinarii obiectivelor pe teren, iar pentru persoanele
juridice - in baza documentelor de evidenta contabila); cota de impunere; modul de percepere;
termenele si sistemul de inlesniri.
Bunurile intreprinderilor individuale, societatilor in nume colectiv si in comanda se
evolueaza in modul stabilit pentru persoanele juridice.
Platitori ai impozitului pe bunurile imobiliare date in arenda sunt persoanele ce dau in arenda.
51
M.O. nr.127-129 din 12 octombrie 2000.
Obiect al impunerii sunt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile (terenuri cu destinatie
agricola, terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicatiilor ti terenurile cu alte
destinatii speciale) din intravilan sau din extravilan si/sau imbunatatirile de pe ele - cladiri,
constructii, apartamente si alte incaperi izolate, inclusiv imbunatatirile aflate la o etapa de
finisare a constructiei de 80% si mai mult, ramase nefinisate timp de 5 ani dupa inceputul
lucrarilor de constructie."52
La calcularea impozitului se ia in seama valoarea reziduala a acestor bunuri, tinnd cont de
reevaluare conform situatiei de la 01 ianuarie 1999. "Valoarea reziduala" a cladirilor s:
constructiilor in scopurile impozitarii este "Valoarea initiala indexata si diminuata cu marimea
uzurii.53
Reglementarea se efectueaza de organele cadastrale teritoriale o data Ia 3 ani in modul
stabilit de Guvern. 54
Pna la reevaluarea acestor bunuri imobiliare impozitul se calculeaza din valoarea lor
initiala indexata, cu scaderea uzurii conform datelor cu ajutorul evidentei contabile. Totodata
bunurile imobiliare procurate dupa 01 decembrie 1994, pna la reevaluarea lor se
impoziteaza lundu-se in calcul valoarea de procurare, cu scaderea uzurii. Dupa reevaluare,
valoarea impozabila a bunurilor imobiliare urmeaza a fi corectata, conform rezultatelor
acesteia.
In toate cazurile valoarea bunurilor imobiliare se calculeaza in scopul impozitarii, tinndu-
se cont de uzura lor medie anuala.
Conform art.280 Cotele impozitului sunt:
1) Cota maxima a impozitului constituie 0,5% din baza impozabila a bunurilor imobiliare.
2) Cota concreta a impozitului pe bunurile imobiliare se stabileste anual de catre
autoritatea reprezentativa a administratiei publice locale si nu poate fi mai joasa de 50%
din cota maxima.
Suma impozitului pe bunurile imobiliare se calculeaza anual pentru fiece obiect al
impunerii, pornindu-se de la baza bunurilor imobiliare, calculata la 01 ianuarie a anului fiscal
respectiv, de catre serviciile de colectare a impozitelor.
Impozitul pe bunurile imobiliare se achita de catre subiectul impunerii in parti egale nu
mai trziu de 15 iunie si 15 octombrie a anului curent.
52
M.O. nr.127-129 din 12 octombrie 2000.
53
Scrisoarea Ministerului Finanelor al Republicii Moldova nr. 10-2-09/1 din 25 februarie 1999 (Monitor Oficial, nr.53-54 din 27 mai 1999.)
in fond pot fi varsate mijloacele obtinute din imprumuturile cu destinatie speciala si din
loterii, precum si mijloacele de la bugetul de stat (conform Hotarrii Parlamentului) si de la
bugetele unitatilor administrativ-teritoriale (conform deciziei autoritatilor administratiei publice
locale).
Defalcarile de la accize si toate tipurile de taxe rutiere se acumuleaza la un fond special al
Trezoreriei Ministerului Finantelor (fiecare tip de taxe avnd un simbol distinct al Bancii
Nationale a Moldovei). Aceste mijloace se vireaza saptamnal, pe masura incasarii in contul
fondului apartinnd organului de administrare a gospodariei rutiere.
Cotele taxelor rutiere se aproba anual de Parlament la examinarea bugetului de stat.
Guvernul publica anual dari de seama privind cheltuirea resurselor fondului si planurile de
utilizare a acestora, indicnd obiectivele principale care urmeaza sa fie reparate si reconstruite.
Controlul asupra virarii in cuantum deplin si la timp a accizelor si taxelor in exercitiul
serviciului fiscal de stat.
Platitori ai taxei pentru lemnul eliberat pe picior din fondul silvic de stat sunt exploatatorii
forestieri - persoane fizice, persoane juridice indiferent de tipul de proprietate si forma
organizatorico-juridica.
PARTEA A PATRA Administrarea fiscala
Cap.111, punct 9 al Regulamentului de funcionare a serviciului fiscal de stat, adoptat prin Hotrrea Guvernului RM nr.52 din 01.10.1992.
Control Financiar si Revizie, activitatea caruia era reglementata de Regulamentul provizoriu al
Departamentului Control Financiar si Revizie. intru realizarea programului de activitate a
Guvernului RM pentru anii 1998-2001 si a Programului guvernamental de masuri anticriza in
domeniul social-economic Guvernul RM a adoptat Hotarrea "Cu privire la reorganizarea
controlului financiar si fiscal" prin care, incepnd cu 01.10.1998, Garda Financiara si
subdiviziunile ei teritoriale se exclud din cadrul Departamentului Control Financiar si Revizie si
se includ in componenta inspectoratului Fiscal Principal de Stat si respectiv in cea a
Inspectoratelor fiscale teritoriale ca subdiviziuni specializate, militarizate de tip neincazarmat
pastrndu-si functiile determinate prin actele normative corespunzatoare.56
Consideram prevederile acestei hotarri ilegale, deoarece activitatea Garzii Financiare, dupa
iesirea din componenta Departamentului Control Financiar si Revizie nu mai poate sa fie
reglementata de actele normative, care determina functiile altui organ (in cazul dat Regulamentul
provizoriu al Departamentului Control Financiar si Revizie). Activitatea Garzii Financiare ca
subdiviziune a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat este reglementata doar in Proiectul Titlului
V al Codului fiscal "Administrarea fiscala", unde Garzii Financiare i se atribuie drepturile si
obligatiile autoritatii fiscale iar prin art.137 "indatoririle speciale ale autoritatii fiscale" al
Proiectului Titlului V suplimentar la indatoririle indicate la art. 135 al Proiectului mentionat,
autoritatea fiscala are urmatoarele indatoriri speciale, exercitate de Garda Financiara:
a) sa intreprinda controale operative si inopinate in scopul depistarii si contracararii incalcarilor
fiscale si a activitatilor ilicite;
b) sa efectueze actiuni in scopul depistarii si contracararii incalcarilor legislatiei vamale ce
conduc sau pot conduce la contraventii fiscale;
c) sa efectueze cercetari penale si anchete preliminare in conformitate cu legea si sa urmareasca
persoaneie suspectate de infractiuni si de alte incalcari ale legislatiei fiscale;
d) sa asigure securitatea activitatii autoritatii fiscale si protectia colaboratorilor acesteia in
procesul exercitarii atributiilor de serviciu, inclusiv securitatea personala;
e) sa prognozeze eventualele tendinte negative legate de impozitare si sa informeze autoritatile
competente despre cazurile de evaziune fiscala s.a.133
in proiectul sus-numit se mai reglementeaza si un sir de alte drepturi speciale, spre exemplu:
aplicarea si folosirea armei de foc, retinerea persoanelor, controlul corporal s.a.
Garda Financiara este condusa de Sefii-adjuncti - respectiv al Inspectoratului Fiscal Principal
de Stat si al Inspectoratelor fiscale de stat teritoriale care sunt desemnati functie de catre
Ministerul Finantelor.
56
Hotrrea Guvernului nr. 1014 din 10.09.98 "Cu privire la reorganizarea controlului financiar i fiscal".
Deciziile Consiliului colegial al Departamentului se adopta cu simpla majoritate de voturi
ale membrilor colegiului si se realizeaza, de regula, prin ordine ale Directorului general.
in cadrul unor divergente intre directorul general si membrii consiliului, primul isi
realizeaza propriile decizii, raportnd Guvernului Republicii Moldova despre divergentele
aparute.
Departamentul in cadrul activitatii sale exercita urmatoarele functii:
1. asigura exercitarea in mod stabilit a controlului asupra importului si exportului de
marfuri si alte bunuri, de mijloace de transport, valuta nationala, valuta straina si alte
obiecte de valoare, asupra trecerii averii personale;
2. coordoneaza elaborarea tarifelor vamale si asigura punerea lor in circulatie, aplica
mecanismul taxelor vamale si al altor plati;
3. creeaza conditii pentru accelerarea traficului de marfuri si de calatori peste frontiera
vamala;
4. contribuie la dezvoltarea legaturilor economice externe ale tarii si altele.
Subiectii si obiectul supusi controlului fiscal exercitat de catre Departamentul Controlului
Vamal sunt toti agenti economici, indiferent de forma de proprietate si forma de organizare,
precum si persoanele fizice ce desfasoara activitate de export-import privind achitarea taxelor si
a platilor pentru serviciile vamale.
in cadrul exercitarii functiilor sale Departamentul are urmatoarele drepturi:
1. sa exercite controlul asupra legitimitatii importarii si exportarii marfurilor, valutei nationale
si straine, altor bunuri;
2. sa emita in limitele competentei sale, acte normative obligatorii pentru toate persoanele
juridice si fizice;
3. sa aplice persoanelor care incalca regulile vamale sanctiunile prevazute de lege;
4. sa solicite si sa primeasca de la persoanele juridice si fizice informatiile si documentele
necesare, in limitele gestiunii aprobate, referitor la importul si exportul marfii;
5. sa exercite controlul asupra indeplinirii legilor Republicii Moldova si actelor normative ale
Guvernului Republicii Moldova privind activitatea vamala;
5. sa elaboreze si sa prezinte propuneri privind perfectionarea legislatiei in vigoare in
problemele atribuite in competenta ei.
CAPITOLUL II Controlul fiscal
57
Monitorul Oficial nr. 1 din 21.02.1992, art.2
de seama contabile, planurilor de cheltuieli, devizelor, declaratiilor asupra veniturilor si altor
documente privind calcularea si achitarea impozitelor si altor plati la buget si in fondurile
extrabugetare, sa ceara explicatiile necesare asupra problemelor ce apar in timpul controlului;
b) sa primeasca de la alte intreprinderi, institutii, organizatii (inclusiv banci si diverse institutii
de credit si finante), precum si de la cetateni, relatiile si documentele necesare efectuarii
controlului, efectuarii operatiunilor fiscale, copiile de pe aceste documente referitoare la
activitatea intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor si cetatenilor supusi controlului, cu
exceptia informatiilor care contin secret comercial stabilit de lege;
c) sa examineze, cu permisiunea persoanelor cu functii de raspundere de la intreprinderi,
institutii si organizatii, precum si a cetatenilor, incaperi de productie, depozite, spatii
comerciale si de alta natura ale intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor si ale cetatenilor
(cu exceptia spatiului folosit exclusiv ca locativ), utilizate de acestia pentru obtinerea de
venituri sau pentru intretinerea obiectelor impozabile, indiferent de locul aflarii lor. Daca
persoanelor cu functii de raspundere de la inspectoratele fiscale de stat nu li se permite sa
examineze incaperile mentionate, inspectoratele fiscale de stat au dreptul sa determine
venitul impozabil al acestor intreprinderi, institutii, organizatii si cetateni pe baza
documentelor ce demonstreaza ca ei obtin venituri, lundu-se in considerare si impunerea
persoanelor ce practica activitati similare;
d) sa ceara conducatorilor si altor persoane cu functie de raspundere de Ia intreprinderile,
institutiile, organizatiile supuse controlului, precum si cetatenilor controlati, sa lichideze
cazurile de incalcare a legislatiei fiscale, a legislatiei privind activitatea de antreprenor si sa
controleze lichidarea acestor incalcari; e) sa controleze autenticitatea datelor referitoare la
sursele de mijloace indicate de cetateni in declaratiile asupra veniturilor.
in cadrul unui control fiscal persoanele oficiale ale autoritatilor fiscale se folosesc de
drepturile acordate de lege si trebuie sa examineze toata informatia disponibila, inclusiv si
informatia favorabila pentru contribuabil.
Pe materialele oricarui control fiscal, cu exceptia celui cameral, care a depistat incalcari ale
legislatiei, autoritatile fiscale adopta decizii privind aprecierea obligatiei fiscale si aplicarea
sanctiunilor financiare respective.
Actiunea de verificare a aplicarii si respectarii normelor juridice in procesul formarii si
utilizarii fondurilor canesti ale statului si altor colectivitati sau unitati publice, formeaza
continutul controlului fiscal.'36
Controlul fiscal este exercitat de organele si persoanele imputernicite legal in acest sens,
cuprinznd in esenta operatii de verificare, consemnate prin decizie. in practica financiara
contemporana, controlul fiscal este privit ca un control al executarii bugetului de stat si a
bugetelor locale. 58
Pna la efectuarea controlului fiscal se instiinteaza agentului economic, privind necesitatea
efectuarii controlului documentar conform planului de activitate, prin intermediul telefonului sau
instiintarii. in cazul refuzului contribuabilului de a permite efectuarea controlului sau
neprezentarea documentelor la control, in caz de efectuare a controlului in localul inspectoratului
fiscal, persoanei vinovate i se intocmeste un proces verbal cu privire la constatarea contraventiei
administrative, prevazute de art. 174]0 al Codului cu privire la contraventiile administrative,
pentru impiedicarea activitatii legitime a persoanelor cu functii de raspundere.
Pna la studierea documentelor ce tin de evidenta contabila de catre inspectorul fiscal se
verifica datele din fisa de evidenta a impozitelor si altor plati a agentului economic cu datele
declaratiilor si darilor de seama prezentate la organul serviciului fiscal pe perioada supusa
controlului. Dupa necesitate se verifica si datele evidentei financiare - bilantul, darea de seama
privind rezultatele financiare si altele, care trebuie prezentate la Departamentul de statistica.
Pentru acumularea informatiei despre activitatea agentului economic si tranzactiile efectuate
pe parcursul perioadei supuse controlului se verifica:
necesitatea de a obtine licenta pentru desfasurarea genului de activitate practicat de catre
agentul econom ic;
infonnatiile vamale;
informatii de la alti agenti economici.
Documentul care permite inspectorului fiscal exercitarea controlului este "delegatia" -
adeverinta ce atesta efectuarea controlului, ce constituie un formular alcatuit din doua parti
58
Ibidem,p.l65
componente, o parte dintre care include o informatie mai detailata despre control, iar alta date
generale.
Urmatoarea faza care se intreprinde de catre inspectorul fiscal este deplasarea la oficiul,
sediul agentului economic. In caz de efectuare a controlului in localul inspectoratului fiscal se
intocmeste actul de retragere a documentelor privind activitatea econmico-financiara a
agentului economic pe perioada supusa controlului.
Pna Ia inceperea efectuarii controlului, conversnd cu conducerea agentului economic se
acumuleaza informatie despre activitatea intreprinderii, inclusiv:
genul de activitate desfasurat in perioada supusa controlului; prezenta filialelor si
reprezentantelor si activitatea lor; structura si infrastructura intreprinderii de baza;
piata de aprovizionare cu materie prima (marfuri) si piata de desfacere a productiei finite
(marfuri);
numarul angajatilor intreprinderii;
problemele cu care se confrunta intreprinderea in procesul de activitate: solvabilitatea
intreprinderii.
Odata cu acumularea informatiei necesare, inspectorul fiscal face cunostinta nemijlocit in
teritoriu cu subdiviziunile structurale ale intreprinderii supuse controlului, cu scopul identificarii
datelor acumulate (la sectii, depozite, parcul de transport, cladiri administrative, incaperi
auxiliare, etc.), de asemenea se discuta cu sefii de sectii, sectoare, subdiviziuni cu scopul abor-
darii problemelor aparute. Toata procedura in cauza se finalizeaza cu efectuarea controlului in
baza documentelor evidentei contabile (cartea mare, registrele contabile, documente primare) in
conformitate cu metodologia de efectuare a controalelor fiscale.
Persoanele cu functii de raspundere de la intreprindere - conducatorul si contabilul-sef sunt
instiintate in mod obligatoriu cu rezultatele controlului si se efectueaza masuri de solutionare a
delictelor stabilite in procesul controlului.
Etapa finala consta in intocmirea actului de control cu elucidarea incalcarilor depistate si
propunerilor in vederea inlaturarii lor. Actul de control este adus la cunostinta conducerii
agentului economic si este semnat de ei ct si de inspectorii fiscali care au efectuat controlul. La
expirarea a 7 zile dupa inmnarea actului de control, agentul economic este invitat la adoptarea
deciziei sefului organului serviciului fiscal. In caz de necesitate se efectueaza controale de
contrapunere att in raza teritoriului controlat de oficiul fiscal, ct si in conlucrare cu alte oficii
fiscale, inclusiv si peste hotarele republicii.
Urmare celor expuse, procedura exercitarii controlului fiscal cuprinde trei etape mari,
nerespectarea efectuarii carora nu numai ar tergiversa actiunea in discutie, dar ar duce si la
obtinerea unor rezultate eronate. Asadar procedura efectuarii unui control fiscal include in mod
obligator:
i; pregatirea pentru efectuarea controlului fiscal; 1, efectuarea nemijlocita
a controlului fiscal;
2 ] constatarea rezultatelor controlului cu intocmirea actului de control si adoptarea deciziei
respective.
Controlul fiscal aplicat cu scopul verificarii respectarii legislatiei fiscale are doua functii: una
coercitiva si alta educativ-preventiva.''9
!<
A/Onr.28 din 25.05.1995, art.321.
suma impozitului neachitat. Daca suma data nu depaseste marimea de 3000 salarii minime,
persoana va fi sanctionata numai in cazul aplicarii anterioare fata de ea pe parcursul ultimelor 12
luni a unei sanctiuni administrative pentru o contraventie similara.
Pna la adoptarea Legii despre completarea unor articole din Codul penal, nr.261-XIV din 24
decembrie 1998,146 nu exista o parere unica in vederea necesitatii existentei unei sanctiuni
administrative precedente pentru tragerea la raspundere penala in caz de neachitare a impozitelor
in proportii mari. Odata cu intrarea in vigoare a legii mentionate s-a stabilit, ca pentru tragerea
persoanei la raspundere penala in legatura cu neachitarea impozitelor in proportii mari nu este
obligatorie aplicarea unei sanctiuni administrative pentru o contraventie analogica aplicata
contribuabilului.
In acest sens anterior a fost introdusa raspunderea penala pentru eschivarea de la prezentarea
la timp a documentelor si a datelor prevazute de legislatie, necesare pentru calcularea si
neachitarea impozitelor, altor plati la buget si in fondurile extrabugetare, precum si includerea cu
buna stiinta in ele a unor indici vadit denaturati, daca aceste actiuni au fost savrsite dupa
aplicarea unei sanctiuni administrative pentru aceleasi incalcari, adica dupa aplicarea unei
amenzi administrative potrivit art. 162" CCA. In cazul savrsirii infractiunii date, stabilite de art.
164' CP, persoanei i se va aplica o sanctiune penala sub forma de amenda in marime de la 50 la
100 salarii minime.
In temeiul art.204 Codul penal se prevede raspunderea si pentru impiedicarea in orice forma a
activitatii legale a persoanelor cu functii de raspundere ale organelor Serviciului Fiscal de Stat,
aflate in exercitiul functiunii, exprimata prin neadmiterea efectuarii controalelor, neprezentarea
documentelor necesare sau a bunurilor spre sechestrare, neasigurarea accesului liber in incaperi,
neexecutarea prescriptiilor si altor cerinte legale, daca aceste actiuni au fost savrsite dupa
aplicarea unei sanctiuni administrative pentru o contraventie similara sau opunerea de rezistenta
a persoanelor sus-nominalizate aflate in exercitiul functiunii, precum si constrngerea acestora
prin violenta sau prin amenintare cu violenta. Actiunile date vor fi pedepsite cu privatiune de
libertate pe un termen de pna la doi ani sau cu o amenda de pna la 1500 salarii minime.
Persoana vinovata va fi trasa la raspundere penala si pentru incalcarea prevederilor Legii cu
privire la modul de unnarire a impozitelor, taxelor si altor plati, nr. 633-XIII din 10 noiembrie
1995.147 Prezenta lege investeste organele serviciului fiscal cu drepturi de aplicare a sechestrului
fata de bunurile agentului economic restantier ce-i apartin cu titlu de proprietate, cu ulterioara
realizare a lor in caz de mentinere a restantelor la bugetul de stat, bugetele locale si fondurile
extrabugetare. Raspunderea penala, potrivit art. 199 CP, survine in caz de delapidare, substituire,
tainuire a bunurilor sechestrate sau folosirea lor in alte scopuri.
Art. 18 alin.9 al Legii privind bazele sistemului fiscal nr. 1198-XI1 din 17.11.1992
reglementeaza raspunderea penala a persoanelor cu functii de raspundere care au incalcat
legislatia fiscala. Daca legea mentionata nu prevede expres cazurile pentru care o persoana poate
fi trasa la raspundere penala, apoi art. 12 alin. 1 al Legii cu privire la administrarea impozitului
pe venit si pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal nr.H64-XIII din
24.04.1997 stabileste: "Contribuabilul este tras la raspunderea penala in conformitate cu
legislatia:
a) pentru incercarea de evaziune fiscala sau de tainuire a impozitului pe venit;
b) pentru neachitarea intentionata sau neachitarea impozitului pe venit;
c) pentru neprezentarea intentionata ? declaratiilor fiscale;
d) pentru neinregistrarea, tainuirea sau nimicirea documentelor de evidenta a impozitului pe
venit;
e) pentru prezentarea intentionata a informatiei false sau a informatiei care duce in eroare,
referitoare la impozitul pe venit;
f) pentru neindeplinirea cerintelor citatiei primite privind depunerea marturiilor, prezentarea
documentelor, inclusiv a celor referitoare la impozitul pe venit."
Facnd o comparatie, intre prevederile articolului mentionat si ale Codului penal constatam ca
nu in toate cazurile stabilite de legislatia fiscala persoana poate fi sanctionata penal. Asadar,
persoana respectiva nu poate fi trasa la raspunderea penala pentru tentativa de evaziune fiscala,
pentru prezentarea intentionata a informatiei false. Art. 12 alin. 1 lit. f) , precum si art. 17 al
Legii nr. 1164-XIII din 24.04.1997 prevede raspunderea pentru neprezentarea conform citatiei la
organul fiscal, fapt ce ar fi posibil spre aplicare potrivit art.204 CP, dar numai dupa aplicarea
unei sanctiuni administrative pentru o contraventie similara.
3.3. Raspunderea contraventionala.
In urma efectuarii controalelor cu privire la respectarea legislatiei fiscale se constata un sir de
incalcari, drept rezultat al comiterii carora este prevazuta sanctiunea administrativa.
Pentru studierea notiunii de raspundere contraventionala, ca rezultat al incalcarii legislatiei
fiscale, este necesara diferentierea statutului persoanei culpabile in savrsirea contraventiei care
este pasibila de raspunderea administrativa.
Contraventie administrativa se considera numai acea incalcare a legislatiei, pentru care CCA
prevede raspunderea administrativa.
Asadar, subiect al contraventiei poate fi numai persoana fizica, responsabila, care pna la
momentul comiterii contraventiei a implinit vrsta de 16 ani.
Persoana cu functie de raspundere, conform art. 14 CCA RM, se considera persoana care intr-
o intreprindere, institutie sau organizatie, indiferent de formele de proprietate, permanent sau
provizoriu, in virtutea legii, prin numire, prin alegere sau in virtutea unei anumite insarcinari,
este dotata cu drepturi si obligatii in vederea exercitarii functiilor puterii de stat fie a actiunilor
de ordin administrativ si de dispozitie, precum si economico-organizatoric.
Persoana cu functie de raspundere este trasa la raspunderea administrativa pentru
nerespectarea prevederilor actelor juridice a caror indeplinire intra in indatoririle ei de serviciu.
Amenda, ca sanctiune administrativa, se aplica cetatenilor si persoanelor cu functii de
raspundere ale intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor.148
Persoanei cu functii de raspundere a agentului economic sau cetateanului i se aplica o
sanctiune contraventionala pentru incalcarea legislatiei fiscale in urmatoarele cazuri:
incalcarea regulilor de exploatare a aparatelor de casa si control, contraventie stabilita de
art.1529 CCA, ce consta in:
exploatarea aparatelor de casa si control defectate, nesigilate sau neinregistrate la organele
fiscale;
trecerea indicatiilor cumulative ale contoarelor, aparatelor de casa si control la pozitia zero
fara acordul organelor fiscale; lipsa ia casier a jurnalului de forma stabilita pentru
inregistrarea in ordinea cronologica a indicatiilor contoarelor aparatelor de casa si control ia
inceputul si la sfrsitul lucrului sau completarea lui neregulata;
neeliberarea de catre casier cumparatorului a bonului de plata;
pastrarea in casa a banilor proprii si altor sume de bani neinregistrate prin aparatul de casa si
control, cu exceptia banilor eliberati inainte de inceputul lucrului.
in caz de comitere a uneia din incalcarile mentionate, persoana vinovata, care poate fi numai
o persoana cu functii de raspundere, va fi angajata la o sanctiune administrativa in marime de la
10 la 50 salarii minime.
incalcarile date se stabilesc, de regula, in urma controalelor operative si inopinate, efectuate in
incinta edificiului agentului economic. Cele mai frecvente incalcari de genul dat tin de
neeliberarea bonului de casa cumparatorului.
Art. 12 al Legii bugetului pe anul 2000 stabileste marcarea obligatorie cu timbru de acciz a
votcii, lichiorurilor, altor bauturi spirtoase, vinurilor din struguri, din fructe, si pomusoare,
divinurilor (coniacurilor) si articolelor de tutun transportate, pastrate, comercializate sau
importate spre comercializare, precum si procurate de la agentii economici situati pe teritoriul
Republicii Moldova, care nu au relatii fiscale cu sistemul bugetar al statului exportator. Astfel,
potrivit art. 15210 CCA, persoana care va transporta, pastra si comercializa marfuri supuse
accizelor, fara marcarea lor cu timbre de control de model stabilit, va fi sanctionata cu o amenda
de la 10 la 25 de salarii minime, cu confiscarea marfurilor ce constituie obiectul contraventiei.
De asemenea este considerata incalcare a normelor fiscale neindicarea Codului fiscal in
documentele fiscale sau necomunicarea lui, obligatie stabilita de art. 10, 11 al Legii cu privire la
administrarea impozitului pe venit si pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului
fiscal nr.1164-XIII din 24.04.1997.
in baza art. 162 alin.2 CCA este considerata contraventie "desfasurarea activitatii de
intreprinzator fara a se inregistra la organul fiscal pentru atribuirea codului fiscal sau fara
indicarea in documente a codurilor fiscale, daca indicarea lor este prevazuta de legislatie, fie cu
folosirea unui cod fiscal strain sau unui cod plastografiat, - atrage dupa sine aplicarea unei
amenzi cetatenilor in marime de la 10 la 20 salarii minime si persoanelor cu functii de
raspundere -de la 25 la 35 salarii minime."
Articolul 1622 CCA stabileste raspunderea contraventionala pentru incalcarea modului si
termenelor de intocmire si prezentare a darilor de seama fiscale. Potrivit articolului dat:
"incalcarea modului si termenelor stabilite de legislatie pentru intocmirea si prezentarea darilor
de seama fiscale si a altor documente, necesare pentru calcularea si varsarea impozitelor, taxelor
si altor plati la buget si in fondurile extrabugetare, - atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in
marime de la 10 la 20 de salarii minime.
Neexecutarea dispozitiei scrise a organului fiscal privind prezentarea, in termenul stabilit de
acesta, a darii de seama fiscale, care nu a fost prezentata in termenul stabilit de legislatie, - atrage
dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de la 15 la 25 salarii minime."
Termenele de prezentare a darilor de seama fiscale, precum si a altor documente necesare
pentru calcularea si varsarea impozitelor sunt stabilite de mai multe acte normative, spre
exemplu art.83 alin.2 Cod fiscal stabileste: "declaratia cu privire la impozitul pe venit trebuie sa
fie prezentata Serviciului Fiscal de Stat nu mai trziu de 31 martie a anului care urmeaza
nemijlocit dupa anul fiscal de gestiune"; art. 18 alin.2 al Legii bugetului pe anul 2000 prevede: "
persoanele fizice si persoanele juridice, care sunt subiecti ai activitatii de intreprinzator, cu
exceptia gospodariilor taranesti (de fermier), prezinta organelor Serviciului Fiscal de Stat
calculul impozitului funciar pna la 1 iulie curent."; art. 115 Cod fiscal stabileste, ca fiecare
subiect impozabil este obligat sa prezinte declaratia privind TVA pentru fiecare perioada fiscala.
Declaratia se prezinta nu mai trziu de ultima zi a lunii care urmeaza dupa incheierea perioadei
fiscale.
Ramne deschisa problema in privinta contribuabililor care temporar si-au suspendat
activitatea. in unele cazuri legiuitorul n-a prevazut necesitatea prezentarii lor in caz de
suspendare a activitatii. Asadar, punctul 55 alin. 1 al Instructiunii cu privire la retinerea
impozitului pe venit de la sursa de plata
nr.05/l-CF-06/88 din 23.12.1997149 stipuleaza: "agentul economic, care a efectuat retinerea
impozitului pe venit retinut de la sursa de plata, este obligat in termen de 10 zile dupa expirarea
lunii in care a fost efectuata retinerea sau de la data incetarii activitatii, sa prezinte
Inspectoratului fiscal de stat teritorial informatia cu privire la impozitul pe venit retinut la sursa
de ( plata." Cum va proceda atunci agentul economic care nu are retineri a impozitului pe
venit? Acest caz intlnit in practica nu este reglementat de in- ( structiunea mentionata, de alt
act normativ sau chiar de vreo scrisoare a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pe cnd
Inspectoratele fiscale teritoriale interpreteaza cazul dat in mod diferit: unele solicitnd astfel de
informatii si sanctionnd persoana care nu le-a prezentat, altele acceptnd prezentarea de catre
agentul economic a unei informatii scrise despre suspenda- ( rea activitatii. Savrsirea
repetata a incalcarilor stabilite de art. 162" CCA, pe parcursul a 12 luni, duce la aplicarea
prevederilor art. 1641 CP si tragerea j persoanei culpabile la raspunderea penala pentru
eschivarea de la prezentarea documentelor si a datelor cu privire la venit.
Potrivit art. 13 alin.l lit. b) al Legii privind bazele sistemului fiscal nr.H98-XII din 17.11
1992, prevede ca contribuabilul este obligat in termen de 15 zile sa comunice organului fiscal
despre modificarile ulterioare ( efectuate in documentele de constituire. Art.1623 alin.(l) CCA
prevede o amenda de la 10 la 25 de salarii minime pentru neprezentarea organelor fiscale de
catre intreprinzatori in termenul stabilit de legislatie a informatiei privind sediul intreprinderii, al
unitatilor structurale sau subdiviziunilor acesteia (filiale, reprezentante, sucursale, sectii,
magazine, depozite, unitati comerciale), unde se produce, se pastreaza, sau se vinde productia, se
executa lucrari sau se presteaza servicii, privind conturile de decontare si alte conturi bancare
deschise, fie prezentarea unei informatii neveridice cu caracterul indicat.
Cele mai frecvente incalcari stabilite de catre functionarii serviciului fiscal si-au gasit
oglindire in art. 163 CCA, care prevede raspunderea pentru incalcarea regulilor de calculare si
varsare a impozitelor si a altor plati obligatorii in buget si in fondurile extrabugetare. Articolul
dat include 8 alineate, sanctiunile carora prevad aplicarea amenzilor administrative in caz de:
(1) "Neindeplinirea obligatiunilor stabilite de legislatie, privind calcularea, retinerea si virarea
in buget a impozitului pe venit, fie a obligatiunilor privind primirea si varsarea in buget
si in fondurile extrabugetare a altor impozite si plati obligatorii in locul contribuabililor, -
atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de la 2 la 5 salarii minime
si persoanelor cu functii de raspundere de ia 5 la 10 salarii minime."
Cu toate ca alineatul dat prevede raspunderea att pentru persoanele cu functii de
raspundere ct si pentru cetateni, consideram ca contraventia data poate fi comisa numai de
catre o persoana cu functii de raspundere, din considerentul ca calcularea, retinerea si virarea in
locul contribuabilului pot fi efectuate numai de catre persoane cu functii de raspundere.
(2) "Neachitarea in termenele stabilite de legislatie a impozitelor, taxelor
si altor plati la buget si in fondurile extrabugetare, - atrage dupa sine aplicarea unei amenzi
cetatenilor in marime de la 5 la 10 salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere in
marime de la 25 la 55 salarii minime." Adesea in practica persoanele imputernicite ale
inspectoratelor fiscale de a examina cazurile cu privire la contraventiile administrative aplica
diferit sanctiunile in vederea conducatorilor gospodariilor taranesti si directorilor de
intreprinderi individuale, considerndu-i fie cetateni, fie persoane cu functii de raspundere.
Savrsirea incalcarii date in mod repetat pe parcursul unui an dupa angajarea unei sanctiuni
administrative in proportii mai mari de 54 mii lei poate duce la raspunderea penala potrivit
art. 164 6 CP.
(3) "Neprezentarea in banci sau in alte institutii de credit in termenul
stabilit de legislatie a documentelor de plata privind virarea impo zitelor si a altor plati
obligatorii in buget si in fondurile extrabugetare, - atrage dupa sine aplicarea unei amenzi
persoanelor cu functii de raspundere in marime de la 10 la 20 salarii minime." Alineatele 4;
5; 6; 7 ale art. 163 CCA prevad raspunderea pentru diminuarea impozitelor si altor plati
obligatorii ce urmeaza a fi varsate in buget si in fondurile extrabugetare.
(4) "Diminuarea de catre contribuabil a impozitelor si altor plati obliga -
torii ce urmeaza a fi varsate la buget si in fondurile extrabugetare prin incalcarea
modului de intocmire documentara a operatiunilor economice, - atrage dupa sine
aplicarea unei amenzi cetatenilor de la 10 la 15 salarii minime si persoanelor cu functii
de raspundere -de la 20 la 30 de salarii minime."
(5) "Diminuarea de catre contribuabili a impozitelor si altor plati obli-
gatorii ce urmeaza a fi varsate in buget si in fondurile extrabugetare prin reflectarea
incorecta in contabilitate a datelor despre ve nituri si cheltuieli fie despre alte obiecte
impozabile - atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor in marime de la 5 la
10 salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere - de la 10 la 20 de salarii
minime."
(6) "Diminuarea de catre contribuabili a impozitelor si a altor plati obli-
gatorii ce urmeaza a fi varsate in buget si in fondurile extrabugetare prin intocmirea unei
dari de seama fiscale ce nu corespunde datelor contabilitatii - atrage dupa sine aplicarea
unei amenzi cetatenilor in marime de la 15 la 25 de salarii minime."
(7) Diminuarea de catre contribuabili a impozitelor si a altor plati obli-
gatorii ce urmeaza a fi varsate la buget si in fondurile extrabugetare prin prezentarea unor
documente ce contin indici denaturati cu buna stiinta, care servesc teniei direct sau indirect
pentru diminuarea marimilor lor, precum si pentru rambursare: (trecere in contul platilor
viitoare) a platilor anterior varsate sau percepute - atrage dupa sine aplicarea unei amenzi
cetatenilor in marime de la 10 la 25 de salarii minime si persoanelor cu functii de raspundere -
de la 5 la 50 de salarii minime." Comiterea contraventiilor stabilite de alin. 4; 5; 6; 7 ale art.
163 CA in repetate rnduri sau in proportii mai mari de 1800 lei, de catre o persoana cu
functii de raspundere, poate duce la angajarea unei sanctiuni penale potrivit an.164 2 CP.
Se considera, de asemenea, potrivit art. 163 alin. 8 CCA incalcare a re-gdiior de
calculare si varsare a impozitelor si a altor plati obligatorii in buget sl in fondurile
extrabugetare - netransferarea, transferarea cu intrziere sau incompleta a cotelor de
asigurare sociala de stat obligatorie in cazul retribuirii muncii in expresie baneasca sau in
natura, pentru toate temeiurile si felurile de plati, la care conform legislatiei se calculeaza
cotele mentionate.
La executarea atributiilor sale de serviciu, indicate in art. 3 al Legii cu privire ia serviciul
fiscal de stat nr.876-XII din 22.01.1992, inspectorii fiscali sunt impiedicati in exercitarea
activitatii sale legitime de catre unii contribuabili prin neadmiterea efectuarii controlului,
neprezentarea documentelor corespunzatoare, neexecutarea prescriptiilor si altor cerinte legi-
time. Pentru neadmiterea cazurilor date si sanctionarea persoanelor care au acti onat astfel,
legiuitorul a prevazut raspunderea administrativa in temeiul art. 174 10 CCA, majornd
considerabil, potrivit modificarilor din 18 decembrie 1997Ij0, marimea sanctiunii. Comiterea
contraventiei date atrage dupa sine aplicarea unei amenzi cetatenilor de la 5 la 20 salarii minime
si persoanelor cu functii de raspundere de la 10 la 75 de salarii minime. Comiterea repetata a
contraventiei date pe parcursul ultimelor 12 luni dupa aplicarea sanctiunii administrative poate
atrage raspunderea penala conform art. 204 CP.
Respectarea legislatiei fiscale este o obligatiune nu numai a contribuabilului, dar si a
colaboratorului organului Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, art. 163' al Codului cu privire la
contraventiile administrative prevede sanctionarea functionarilor organelor fiscale pentru
incalcarea drepturilor contribuabilului. Sunt considerate incalcari ale drepturilor si obligatiunilor
contribuabilului:
actiunile ilegale ale organelor fiscale, adica refuzul nejustificat de a inscrie la evidenta
fiscala pentru a atribui cod fiscal ori de a elibera permis pentru deschiderea contului in banca
sau in alta institutie de credit, sistarea nejustificata a operatiunilor la conturile
contribuabilului sau trecerea la cheltuieli fara accept de pe acestea a mijloacelor banesti cu
incalcarea legislatei, sechestrarea nejustificata a bunurilor sau ridicarea documentelor
nelegate de calcularea impozitelor si a altor plati obligatorii in buget, somatia neintemeiata
de a mari numarul si volumul actiunilor de evidenta si a darilor de seama fiscale, refuzul
neintemeiat de a acorda credit fiscal in cazurile prevazute de legislatie;
refuzul mandatarilor organului fiscal de a prezenta gratuit contribuabililor sau altor
participanti ai relatiilor fiscale explicatii in scris cu privire la modul si conditiile de impunere
fiscala, la drepturile, obligatiile lor si inlesniri, fie neprezentarea unei asemenea informatii in
termenul stabilit;
incalcarea termenului stabilit de legislatie pentru calcularea si inmnarea catre cetateni a
avizelor organelor fiscale despre platirea impozitelor.
in temeiul normelor date persoanei vinovate i se va aplica o sanctiune sub forma de amenda
de pna la 35 salarii minime, in dependenta de incalcarea comisa.
Ca rezultat al efectuarii controlului fiscal pe lnga incalcarile depistate ce tin de respectarea
legislatiei fiscale este relevanta si nerespectarea altor acte legislative cum ar fi: Legea cu privire
la antreprenoriat si intreprinderi, nr. 845-XII din 03 ianuarie 1992,IM Legea cu privire la
societatile pe actiuni, nr. 1134-XIII din 2 aprilie 1997,60 Legea contabilitatii, nr. 426-XII1 din 04
aprilie 1995, Legea cu privire la investitiile straine, nr.998-XII din 01 aprilie 199261, incalcarea
carora poate antrena raspunderea contraventionala.
Art. 162 CCA stabileste raspunderea pentru desfasurarea ilegala a activitatii de intreprinzator;
Legea privind modificarea si completarea Codului penal, Codului de procedura penala.
Codului cu privire la contraventiile administrative i\r. 1326-XIII din 25.09.1997, MO nr.84-85
din 18.12.1997, art. 679.
Art. 1621 CCA - pentru incalcarea regulilor de organizare si tinere a contabilitatii, de
intocmire si prezentare a darilor de seama financiare;
Art. 162 4 CCA - pentru abuzurile la emiterea hrtiilor de valoare;
Art. 1629 CCA - pentru incalcarea modului de prezentare a actelor pentru efectuarea
inscrisurilor in Registrul Comercial de Stat.
Inspectorii fiscali sunt in drept sa intocmeasca procese-verbale, in special asupra incalcarilor
legislatiei fiscale, precum si a legislatiei privind activitatea de antreprenoriat sau modul de
practicare a acesteia, precum si asupra incalcarilor in domeniul economic si bugetar.
Functionarii organului Serviciului Fiscal de Stat in cazul constatarii in timpul controalelor la
intreprinderi, institutii si organizatii a unor incalcari, pentru care persoanele vinovate sunt
pasibile de sanctiunea administrativa, pe lnga notificarea acestor fapte in actele verificarilor,
sunt obligate a intocmi procese-verbale cu privire la contraventiile administrative. De asemenea,
la constatarea incalcarilor legislatiei din partea cetatenilor se intocmesc procese-verbale de
constatare a contraventiilor administrative.
Procesul-verbal de constatare a contraventiilor administrative se trimite neintrziat organului
(persoanei cu functii de raspundere) imputernicit sa examineze cazul cu privire la contraventia
administrativa, competenta examinarii caruia este stabilita de capitolul 16 al CCA.
Cazul cu privire la contraventia administrativa se examineaza la locul comiterii lui, in termen
de 15 zile din ziua in care organul (persoana cu functii de raspundere), imputernicit sa-1
examineze a primit procesul-verbal si materialele referitoare la cazul dat. Potrivit art.266 CCA,
organul (persoana cu functii de raspundere) in timpul examinarii cazului cu privire la contra-
ventia administrativa este obligat sa clarifice: daca a fost comisa o contraventie administrativa;
daca persoana respectiva este vinovata de comiterea ei; daca ea trebuie sa fie trasa la raspunderea
administrativa; daca exista circumstante ce atenueaza si ce agraveaza raspunderea; daca a fost
pricinuita o paguba materiala, precum si sa clarifice alte circumstante ce au insemnatate pentru
solutionarea justa a cauzei.
In baza art. 269 CCA, dupa examinarea cazului se pronunta una din urmatoarele decizii:
1) cu privire la aplicarea unei sanctiuni administrative;
2) cu privire la clasarea cazului;
15?
M?nr.38-39din 12.06.1997, art.332.
61
MOnr.5-7 din 13.01.2000.
3) cu privire la transmiterea materialelor organului care a intocmit procesul-verbal.
Sanctiunea administrativa, in temeiul art. 37 CCA, poate fi aplicata nu mai trziu de 2 luni de
la comiterea contraventiei, iar in cazul contraventiei continue - nu mai trziu de 2 luni de la
descoperirea ei. Potrivit punctului
35 al Instructiunii privind aplicarea unor prevederi ale Codului cu privire ia contraventiile
administrative de catre organele fiscale, aprobata prin Ordinul Ministrului Finantelor nr.147 din
16 octombrie 1997, "contraventia continua este actiunea sau inactiunea, urmata de
neindeplinirea obligatiilor impuse vinovatului prin lege sub amenintarea cu pedeapsa
administrativa. Fapta (actiunea sau inactiunea) se comite o singura data, iar consecintele ei
continua, dureaza in timp pna la depistarea de catre organele competente sau curmarea lor
de catre faptuitor.
Decizia asupra cazului cu privire la contraventia administrativa se pronunta imediat dupa
incheierea examinarii lui. Copia deciziei se inmneaza sub semnatura contravenientului sau se
transmite prin posta. Decizia poate fi atacata de catre persoana fata de care a fost pronuntata
decizia in baza art. 273 CCA.
Amenda aplicata urmeaza a fi platita de catre contravenient nu mai trziu dect dupa 15
zile din ziua inmnarii deciziei cu privire la aplicarea amenzii. In caz de neachitare decizia
va fi remisa pentru retinerea sumei in mod fortat din salariu, pensie, bursa sau alt cstig.
Daca nu este posibila retinerea amenzii in modul indicat, perceperea se efectueaza, potrivit
art. 293 alin.2 CCA de catre executorul judecatoresc prin urmarirea bunurilor personale ale
contravenientului, precum si a partii lui dintr-o proprietate comuna.
Calcularea penalitatii:
Conform a r t . l alin.6 al Legii nr.l 164-XIII din 24.04.1997 (redactia Legii nr.l 12-XIV din
29.07.1998; MO.nr.85/557 din 10.09.1998 (Legea nr. 1064-XIV din 16.06.2000). MO.nr.127-
129/888 dinl2.10.2000.
necorespunzatoare de catre reprezentantul contribuabilului a cerintelor titlului II al Codului
fiscal, ca rezultat al neglijentei, al nepasarii ori al ignorarii intentionate a prevederilor titlului
II din Codul fiscal, impozitul se majoreaza cu 20% din suma impozitului diminuat.
B. impozitul pe venit se majoreaza cu 75% din suma impozitului diminuat
sau din suma lui platita incomplet in termen, in cazul in care impozitul
a fost diminuat sau platit incomplet ca urmare:
1) a prezentarii intentionate de catre contribuabil a informatiei false sau a informatiei care
induce in eroare;
2) a unor actiuni intreprinse de contribuabil in scopul tainuirii venitului impozabil ori in
scopul evaziui'ii fiscale;
3) a impiedicarii exercitarii corespunzatoare de catre organele Serviciului Fiscal de Stat a
prevederilor titlului II al Codului fiscal;
4) a efectuarii in mod de sine statator ori prin intelegere cu alte persoane a oricaror
tranzactii care cauzeaza prejudiciu statului.
C. pentru neindicarea codului fiscal in declaratia fiscala si documentele de
insotire anexate la Declaratia organelor Serviciului Fiscal de Stat sau
oricarei alte persoane abilitate sa perceapa sau obligate sa plateasca
orice fel de impozit pe venit, se aplica amenda in marime de 100 lei
pentru fiecare derogare de acest fel. Amenda in aceeasi marime (100
lei) se aplica, potrivit art. 11 al legii date si in caz de necomunicare de
catre contribuabilul a codului sau fiscal oricarei alte persoane care urma
sa-1 indice in documentele intocmite de acesta.
Legea privind bazele sistemului fiscal nr.H98-XII din 17.1 1.1992, in temeiul art. 18, prevede
raspunderea contribuabililor pentru incalcarea legislatiei fiscale:
(1) in cazul neprezentarii de catre contribuabili, in termenele stabilite de legislatie a darilor de
seama fiscale, calculelor fiscale si altor documente aferente calcularii si varsarii
impozitelor si altor plati obligatorii la buget si in fondurile extrabugetare, organele fiscale
le stabilesc amenda in marime de 110.% din suma impozitelor respective calculate pentru
perioada de dare de seama precedenta. Dupa prezentarea documentelor respective si
verificarea acestora se efectueaza recalcularea acestora cu aplicarea unei sanctiuni
financiare in marime de 10% din suma impozitelor care urmeaza a fi varsate la buget;
(2) in cazurile in care din lipsa sau neglijarea contabilitatii nu este posibil a determina sumele
impozitelor si ale altor plati obligatorii care urmeaza a fi varsate la buget si in fondurile
extrabugetare, calcularea lor se face de organele fiscale si de alte organe investite cu
functii de control fiscal in temeiul estimarii informatiei disponibile despre operatiunile
contribuabilului, tinndu-se cont de impunerea persoanelor care desfasoara o activitate
similara si efectundu-se recalcularea ulterioara a sumelor dupa restabilirea evidentei in
conformitate cu cerintele legislatiei;
(3) in cazul micsorarii platilor fiscale si altor plati obligatorii la buget si in fondurile
extrabugetare pe calea diminuarii unui obiect impozabil de la contribuabil i se percepe
impozit pentru obiectul impozabil diminuat si amenda in aceiasi marime, iar la incalcarea
repetata pe parcursul a 12 luni - o amenda in marime dubla.
(4) in cazul nevarsarii in termenele stabilite de legislatie a impozitelor si
altor plati obligatorii la buget si in fondurile extrabugetare, calculate de catre contribuabil sau
organul fiscal inclusiv a sumelor adaugate conform rezultatelor controalelor, pentru fiecare zi
de intrziere a platii de la datornic se percepe penalitate in marime de 0,2% din suma
neachitata la timp.
(5) Persoanelor juridice li se aplica sanctiuni financiare sub forma de
amenda de la 20 la 100 de salarii minime pentru:
neindeplinirea obligatiunilor prevazute de legislatie privind inregistrarea de stat a
intreprinderilor, a unitatilor si subdiviziunilor lor structurale, luarea Ia evidenta in organul fiscal,
precum si obligatiunilor din perioada lichidarii sau reorganizarii;
intocmirea incompleta sau neadecvata a documentelor primare si contabile, precum si acceptarea
unor asemenea documente care impiedica efectuarea controalelor.
(6) Amenda de la 100 la 200 de salarii minime se aplica in cazurile:
neprezentarii sau prezentarii organului fiscal a unor informatii neveridice despre sediul sau
despre schimbarea sediului intreprinderii, al unitatilor si subdiviziunilor ei structurale fara
indeplinirea obligatiilor prevazute de legislatie;
neasigurarii accesului persoanelor cu functii de raspundere din organele fiscale si ale altor organe
investite cu functii de control fiscal in incaperile si locurile de productie, depozite, in localuri de
comert, in alte incaperi si locuri care sunt folosite pentru obtinerea de venituri sau sunt obiecte
impozabile;
refuzului de a prezenta persoanelor cu functii de raspundere din organele fiscale si din alte
organe investite cu functii de control fiscal, documentele primare si contabile necesare pentru
controlul indeplinirii de catre contribuabil a obligatiilor fata de buget si fondurile extrabugetare;
organizarii si tinerii contabilitatii duble, neasigurarii integritatii sau nimicirii documentelor
contabile, deteriorarii sau nimicirii memoriei aparatelor de casa si control sau a altor mijloace de
acumulare a datelor. Toate incalcarile comise de catre agentul economic si depistate in urma
controlului se indica in actul de control. Cazul cu privire la constatarea incalcarii legislatiei
fiscale se examineaza de catre seful (seful-adjunct) al organului fiscal.
Marimea sanctiunii financiare aplicate agentului economic se indica in decizia persoanei
imputernicite a organului Serviciului Fiscal de Stat, care se adopta dupa semnarea actului de
catre persoana cu functii de raspundere
a intreprinderii.
62
Ordinul efului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.38 din 06.04.1998 privind Regulile de comportare a colaboratorilor Serviciului fiscal