Probleme stagiu

Contabilitate

1. Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea sumei 5.000 lei, in numerar.

Rezolvare:
a) subscriere capital social
456 = 1011 5000 lei

b) depunere aport (varsare capital social)

5121 = 456 5000 lei

c) realizarea efectiva a capitalului

1011= 1012 5000 lei

2. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA, urmatoarele bunuri:

- disponibil in contul bancar 6.000 lei;
- cladiri 4.000 lei;
- terenuri 3.000 lei;
- brevete de inventii 7.000 lei;
Total 20.000 lei

Rezolvare:
a) subscriere capital social
456 = 1011 20 000 lei

b) depunere aport varsare capital social

% = 456 20 000 lei
5121 6 000 lei
2111 3 000 lei
212 4 000 lei
205.2 7 000 lei

c) realizarea efectiva a capitalului

1011= 1012 20 000 lei

3. Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni)
este :
- actiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei
- obligatiuni 20 oblig. x 20lei/oblig. = 400 lei
Total 900 lei

Rezolvare:
a) subscriere capital social
456 = 1011 900 lei

b) depunere aport (varsare capital social)

% = 456 900 lei

1
 Probleme stagiu

1091 500 lei

506 400 lei

c) realizare efectiva a capitalului

1011= 1012 900 lei

4. O filiala primeste de la o societate mama un imprumut de 40.000 lei, care urmeaza a fi rambursat in
doua transe anuale egale. Dobanda anuala este de 10% si se achita la sfarsitul fiecarui an. Sa se
efectueze inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale.

Rezolvare
Inregistrari in contabilitatea societatii comerciale(mama)
a) acordarea imprumutului
4511 = 5124 40 000 lei
b) dobanda aferenta imprumutului acordat
Calculul dobanzii
Dobanda anuala :40 000 lei *10% = 4000 lei / an
Inregistrarea dobanzii
4518 = 766 4000 lei
c) incasarea dobanzii la sfarsitul anului 1
5121 = 4518 4000 lei
d) incasarea imprumutului restituit aferent primei transe
5121 = 4511 20 000
e) inregistrarea dobanzii
4518 = 766 4000 lei
f) incasare dobanda
5121 = 4518 4000 lei
g) incasarea imprumutului restituit aferent celei de-a doua transe
5121 = 4511 20 000

Inregistrari in contabilitatea filalei

a)_primirea imprumutului
5121 = 4511 40 000 lei
b) dobanda aferenta imprumutului primit(1 an)
666 = 4518 4000 lei
c) plata dobanda
4518 =5121 4000
d) restituirea imprumutului
4511 = 5121 20 000 transa 1
e) dobanda aferenta imprumutului primit(an 2)
666=4518 4000
f) restituirea imprumutului
4511 = 5121 20 000 transa 2

Sau
% = 5121 24 000
4511 20 000
666 4 000

2
 Probleme stagiu

5. La S.C. PREMAGRO S.A. se inregistreaza valoarea brevetelor realizate pe cont propriu 1600 lei
si valoarea unei marci de fabrica adusa ca aport la infiintarea societatii 1400 lei. Se amortizeaza in 5
ani, dupa care se scot din evidenta.

Rezolvare
a) inregistrarea brevetelor realizate pe cont propriu
205 = 721 1600 lei
b) inregistrare aport de marca de fabrica
456 = 1011 1400 lei
205.2 = 456 1400 lei
1011 = 1012 1400 lei

c) amortizare brevete
1600
valoare int rare
calcul amortizare = = 5 =320 lei /an
nrdeani

6811 = 2805 320 lei/ an 1

6811 = 2805 320 lei/ an 2
6811 = 2805 320 lei/ an 3
6811 = 2805 320 lei/ an 4
6811 = 2805 320 lei/ an 5
d) scoatere din evidenta a brevetelor
2805 = 205.2 1600 lei
c) amortizare marca de fabrica
1400
valoare int rare
calcul amortizare = = 5 =280 lei /an
nrdeani

6811 = 2805 280 lei/ an 1

6811 = 2805 280 lei/ an 2
6811 = 2805 280 lei/ an 3
6811 = 2805 280 lei/ an 4
6811 = 2805 280 lei/ an 5
d) scoatere din evidenta a marcilor de fabrica
2805 = 205.2 1400 lei

6. S.C. APRO S.A. cumpara un brevet in valoare de 1500 lei, care se achita. Brevetul se amortizeaza
in suma de 1200 lei, dupa care se scoate din evidenta.

Rezolvare:
a) achizitie brevet
205.2 = 404 1500 lei
b) inregistrare amortizare pe suma de 1200 lei
6811 = 2805 1200 lei
c) descarcarea gestiunii
% = 205 .2 1500 lei
2805.2 1200 lei
6583 300 lei

3
 Probleme stagiu

7. S.C. ALFA S.A. primeste in concesionare o masina de taiat table, de la S.C. MEDA S.A., in
valoare de 8000 lei, care se amortizeaza liniar in 5 ani, pe durata nedeterminata, pentru care va plati o
redeventa anuala de 600 lei. Se vor efectua inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale.

Rezolvare :
Inregistrari in contabilitatea societatii concesinare:
a) primire in concesiune masina de taiat table
2131 = 167 8000 lei
Debit 8038 8000 lei
b) calcul amortizare
val _ in
amortizarea _ anuala
nr _ ani

8000lei
amortizare _ anuala 1600lei
5ani
c) inregistrare amortizare
6813 anul 1 = 2813 anul 1 1600 lei
6813 anul 2 = 2813 anul 2 1600 lei
6813 anul 3 = 2813 anul 3 1600 lei
6813 anul 3 = 2813 anul 3 1600 lei
6813 anul 4 = 2813 anul 4 1600 lei

d) plata redeventa
167 = 5121 600 lei / an

Inregistrari in contabilitatea societatii concedente:

a) Predarea masinii de taiat tabla
2678= 2131 8000 lei

b) redeventa anuala
4111 = 2678 600lei pe an
5121 = 4111 600 lei / an

c) incasare redevanta
an2,3 , etc inregistrarile se fac la fel ca la anul 1
5121 = 4111 600 lei / an

8. SC GLOBUS SA obtine din productie proprie 400 surubelnite a 5 lei bucata, care sunt considerate
materiale de natura obiectelor de inventar. Se vand surubelnitele unui beneficiar, de la care se
incaseaza pretul de livrare de 3.000 lei, TVA 19% si se descarca gestiunea.

Rezolvare:

a)Obtinere surubelnite
345 = 711 2000 lei (400 bucati *5 lei/bucata)
b) vanzare surubelnite
411 = % 3570 lei
701 3000 lei
4427 570 lei (3000 lei * 19%)
c) descarcare gestiune

4
 Probleme stagiu

711 = 345 2000 lei

9. La SC LUSO SA se obtin din productie proprie, produse finite avand costul de productie
prestabilit de 10.000 lei, care se vand cu un pret de vanzare de 10.800 lei.
La finele lunii costul efectiv de productie, stabilit de contabilitatea interna de gestiune este de 9.960 lei.

Rezolvare:

a) obtinere produse finite a cost prestabilit

345 = 711 10.000 lei
b) vanzare produse finite
411 = % 12852 lei
701 10800 lei
4427 2052 lei
c) inregistrarea diferentelor de pret
3485 = 711 -40 lei (cost efectiv cost standard)
c) descarcarea gestiunii
711 = % 9960lei
345 10000 lei
3485 -40 lei

10. La SC OVEX SA se obtin produse finite la costul standard de 2.000 lei, care se predau la
magazine. La sfarsitul exercitiului, din contabilitatea interna de gestiune se preia costul efectiv al
produselor finite obtinute care este de 2.200 lei si care se inregistreaza diferentele de pret aferente.
Se livreaza din cantitatea de produse finite obtinute, la pretul negociat de
1.500 lei, TVA 19%, care se incaseaza de la beneficiar.
Se descarca gestiunea pentru produsele finite vandute si se inregistreaza diferentele de pret aferente
produselor finite vandute, dupa metoda inventarului permanent.

Rezolvare

a) obtinere produse finite

345 = 711 2000lei
b)inregistrare diferente
3485=711 200
c)livrare produse finite
4111= % 1785 lei
701 1500 lei
4427 285 lei
d) incasare client
5121 = 411 1785 lei
d) descarcare gestiune
200
k= =0,1
2000
0,1 * RC 345
0.1*1000=100
711=3485 100

5
 Probleme stagiu

11. S.C. ADA S.R.L. incaseaza in numerar de la asociatul sau unic suma de 2000 lei, pentru finantari
curente. Dobanda cuvenita la sfarsitul exercitiului financiar este de 200 lei ,care se achita in exercitiul
urmator. Asociatul retrage si suma de 1000 lei.

Rezolvare

a) incasare
5311=4551 2000
b) inregistrare dobanda
666=4558 200
c)retragere suma de catre asociat
4551=5311 1000

12. S.C. FIDO S.A. a obtinut la sfarsitul exercitiului financiar un profit net de 10000 lei. Consiliul de
administratie propune repartizarea profitului ca dividende, iar AGA aproba si se dispune plata
dividendelor in numerar, retinandu-se impozitul pe dividend de 5%, care se varsa la buget.

Rezolvare:
a) repartizarea profitului ca dividende
121 = 129 10000 lei
b) inregistrare impozit pe dividend
457 = 446 500 lei (1000*5%)
c)varsare impozit pe dividende la bugetul statului
4461=5121 500 lei
d) plata dividend
457 = 5121 9500 lei
129 = 457 9500 lei

13. SC ALFA SA are de incasat de la SC BETA SA contravaloarea unei facturi de 8000 lei,TVA 19%.
Aceasta da faliment. Creanta devine incerta. In final se decide recuperarea prin includerea in
cheltuieli. Totodata, are de incasat de la un debitor suma de 200 lei. Acesta decedeaza. In final se
recupereaza suma de la familie.

Rezolvare

I a)Trecerea la client incerti

4118 = 4111 9520
b)Trecerea pe chelt (trebuie hotarire judecatoreasca)
654 = 4118 9520

II a)Trecerea debitorului pe cheltuieli (fiind decedat)

654 = 461 200 lei
c)Reactivarea debitului
461= 754 200 lei
c) Incasarea debitului
5311=461 200 lei

14. SC EXMOB SA rascumpara 100 de actiuni la valoarea de rascumparare de 6 lei actiunea, valoarea
nominala 5 lei actiunea. La rascumparare se achita contravaloarea a 80 de actiuni, in numerar,iar
ulterior se achita si diferenta in numerar.

6
 Probleme stagiu

In termen de 6 luni din actiunile rascumparate, 60 de actiuni se revand, in numerar salariatilor, la

pretul de vanzare de 4 lei /actiun, 20 actiuni se revand tertilor in numerar, la pretul de vanzare de 8 lei
actiunea, iar 20 de actiuni rascumparate se anuleaza.

Rezolvare

a) Rascumpararea actiunilor
1091 = 5311 480 (80 actiuni*6 lei)
1091 = 269 120 se platesc ulterior
Plata ulterioara
2691= 5311 120
b) 60 de actiuni se revand salariatilor Pret de vanzare = 4 lei / actiune
Vr :60 actiuni x 6 lei / actiune = 360 lei
Vvz : 60 actiuni x 4 lei / actiune = 240 lei
-120 pierdere
% = 1091 360 lei
4282 240
149 120
Incasarea creantei fata de salariati
5311 = 4282 240 lei
c) 20 de actiuni se vand tertilor Pn = 8 lei / actiune
Vr : 20 actiuni x 6 lei /actiune = 120 lei
Pvz : 20 actiuni x 8 lei / actiune = 160 lei
40 lei castig
461 = % 160 lei
1091 120 lei
141 40 lei
d) incasarea tertilor
5311=461 160 lei
e) anularea a 20 de actiuni
Vr : 20 actiuni x 6 lei / actiune = 120
Vn : 20 actiuni x 5 lei /actiune = 100
- 20 pierdere
% = 1091 120 lei
1012 100 lei
149 20 lei

15. SC MECORD SA rascumpara in vederea anularii un pachet de 300 actiuni a caror valoare
nominala este 10 lei/actiune, astfel:
a) 100 actiuni rascumparate cu 9 lei actiunea, cu decontare imediata prin casa, care se anuleaza
b) 100 actiuni rascumparate cu 10 lei actiunea cu decontare imediata prin banca , care se anuleaza
c) 100 actiuni rascumparate cu 12.5 lei actiunea cu decontare in termen de 2 luni prin banca, care se
anuleaza.

Rezolvare:
a) 100 actiuni x 9 lei / actiune = 900
1091 =5311 900 lei
Valoare anulare 100 x10 = 1000
1012= % 1000 lei

7
 Probleme stagiu

1091 900 lei

141 100 lei
b) 100 actiuni x 10 lei/ actiune = 1000 lei
Valoare anulare 100 x10 = 1000
1012 = 1091 1000 lei anulare capital social
c) 100 actiuni x 12,5 lei/ actiune = 1250 lei
1091 = 269 1250 lei
Valoare anulare 269 = 5121 1250 lei
% = 1091 1250 lei
1012 1000 lei
149 250 lei

16. SC UAMT SA achizitioneaza de la o entitate afiliata actiuni ca investitii financiare pe termen scurt,
avand costul de achizitie de 400 lei, platibil ulterior.
Cheltuielile accesorii (comisioane de cumparare) insumeaza 6 lei.
Jumatate de actiuni se negociaza la bursa la pretul de vanzare de 220 lei, iar cealalta jumatate la
pretul de vanzare de 190 lei.

Rezolvare

a)501 =509 400 lei

b)628=401 6 lei
c)Vanzare actiuni
461=764 220 lei
d) descarcare gest
664=501 200 lei
=> castig 20 lei
461 =764 190 lei
Decarcare gestiune
664 = 501 200 lei
=> pierdere 10 lei

17. SC SCORPION SA are o datorie fata de un furnizor extern de 1000$ si a fost luata in evidenta la
cursul valutar de 3,2 lei/$.
Ulterior, datoria este platita, astfel:
a).la cursul de 3,3 lei/$;
b).la cursul de 3lei/$.
Rezolvare :
a) Datoria
1000 x 3,2 lei / dolar = 3200
1000 x 3,3 lei/ dolar = 3300
-100 diferenta nefavorabila
% = 5124 3300 lei
401 3200
665 100
b) Datoria
1000 x 3,2 lei / dolar = 3200
1000 x 3 lei/ dolar = 3000
+200 lei diferente favorabile
401 = % 3200 lei

8
 Probleme stagiu

5124 3000
765 200

18. Pentru aprovizionarea cu material deficitare, un salariat al SC OMEGA SA este delegate sa se

deplaseze la Timisoara. La plecare primeste un avans de 5000 lei. La intoarcerea din delegatie, in timp
de 3 zile, justifica prin decontul de cheltuieli, urmatoarele:
- bilet CFR dus-intors 60 lei
- cazare hotel 2 nopti 140 lei
- diurna deplasare 3 nopti 100 lei
Total 300 lei
Materiale cumparate 4200 lei
Sume nefolosite 500 lei
Total 5000 lei

Rezolvare

a) Inreg avans de trezorerie

542 = 5311 5000 lei
b) Achizitie materiale
3xxx = 401 4200 lei
c) Decontare avans
% = 542 5000 lei
625 300 (consider ca nu se aduc spre decontare doc just de unde deduc TVA)
401 4200
5311 500

19. Conform bonului de consum nr.105 se inregistreaza consumul de materii prime, in valoare de 500
lei, cheltuieli de transport aferente 100 lei, inregistrate in contabilitate dupa metoda inventarului
permanent, care au fost inregistrate la costul standard (prestabilit).

Rezolvare:

601 = 301 600 lei (cheltuielile de transport fac parte din costul de achizitie)

20. Cu ocazia inventarierii se consta o lipsa de materii prime la pretul standard de 200 lei,
inregistrandu-se si diferentele de pret aferente de 60 lei.

Rezolvare :

a)inregistrare lipsa de materii prime

601 = 301 200 lei
b) inregistrare lipsa dediferente de pret aferente materiilor prime
601 = 308 60 lei

9
 Probleme stagiu

Audit intern

1. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de comert.

Reglementarile de baza in cadrul societatilor de comert sunt prevazute in legislatia in vigoare aferenta
ramurei de comert din care face parte intreprinderea.
Ca si conventii avem:
Conventia continuitatii activitatii activitatea intreprinderii se deruleaza pe o baza continua;
Conventia de angajamente efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand
apar si nu in momentul in care intervin fluxurile de numerar
Politici si proceduri contabile aplicabile unei firme de comert pe parcursul desfasurarii auditului intern:
-examinarea facturilor de cumparari si de vanzari, a avizelor de expeditie, a notelor de receptie;
-examinarea bunurilor sosite si nereceptionate , dar mai ales a bunurilor livrate si nefacturate care se
inregistreaza ca iesire din gestiune atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate pe baza
documantelor care atesta iesirea din gestiune. Venitul este recunoscut la data livrarii.
-examinarea incasarilor si a documetelor justificative;
-analiza provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si creantelor;
-analiza ajustarilor pentru deprecerea activelor curente care se efectueaza la finele anului, atunci cand
exista informatii in legatura cu deprecieri de valoare (daca valoarea contabila este semnificativ inferioara
valorii realizabile nete).
-consultarea proceselor de imputatie si reflectarea lor corecta in contabilitate;
-analiza procedurilor dictate de conducerera intreprinderii referitoare la stocuri si preturile practicate;
-acordarea atentiei deosebite operatiilor desfasurate cu partile afiliate
Acestea se pot face prin confirmari externe (solduri clienti)tehnica observarii fizice(inventariere)sau
pentru sondaj (fise de magazie).
In analiza stocurilor unei intreprinderi trebuei sa se ia in calcul si anumite ratii sau rate de structura ca de
exemplu viteza de rotatie, cifra de afaceri, identificarea stocurilor aflate la terti si invers, reflectarea in
contabilitate, stocuri raportate la gestiuni si evidenta analitica.Politicile de descarcare din gestiune, a
preturilor de vanzare, a cheltuielilor accesorii si respectiv de discutat despre permanenta metodelor in
evaluarea stocurilor. In cazul comertului metoda de evaluare a stocurilor/ marfurilor la iesire este cea
global valorica.

10
 Probleme stagiu

2. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de productie.

POLITICI CONTABILE GENERALE

Situaiile financiare ale societii sunt ntocmite n conformitate cu prevederile
Ordinului ministrului finanelor publice nr. 94/2002 privind armonizarea contabil cu
Directivele Europene i cu Standardele Internaionale de Contabilitate. De asemenea,
au fost utilizate prevederi ale legislaiei n vigoare, n ramura economic din care
societatea face parte.
Reglementri
de baz
Situaiile financiare ale societii X reflect toate tranzaciile considerate semnificative
pentru exerciiu1 financiar curent i sunt ntocmite n mii lei. Creanele, datoriile i
disponibilitile n valut la 31 decembrie sunt convertite n lei, la cursul de referin al
zilei.

Convenia contabilittli de angajamente, potrivit creia efectele tranzactiilor si ale

altor evenimente sunt recunoscute (5i implicit contabilizate si raportate In situatiile
financiare) atunci cnd apar, si nu In momentul In care intervin fluxurile de numerar
(exceptiile de la aceast regula sunt alerente facilittilor liscale la export sau
societatlor In care recunoasterea veniturilor este corelata direct cu Incasarea
acestora3).
Convenii
Convenia continuitii activittii, potrivit creia activitatea general a ntreprinderii se
deruleaz pe o baz continu, fr s existe premisa (intenia sau necesitatea)
ntreruperii activitii sau intrrii n stare de faliment a ntreprinderii;
concret,evaluarea activelor se face la valoarea just, determinat de cele mai multe
ori pe baza valorii de pia
Principiile principiul continuitii activitatii;
contabile principiul permanentei metodelor;
utilizate principiul prudentei;
principiul independentei exercitiului;
principiul intangibilittii (exceptia de la acest principiu a intervenit In primul
an de aplicare a lAS);
principiul necompensrii;
principiul importantei semnificative;
principiul evaluril separate a elementelor de activ si pasiv;
principiul prevalentei economicului asupra juridicului.
Caracteristicile calitatile informaiei contabile care s-au avut In vedere la elaborarea situatiilor
informaiei financiare sunt:
contabile relevanta, credibilitatea, comparabilitatea, inteligibilitatea.
POLITICI SPECIFICE

Recunoaterea Este realizat In functie de:

activelor utilitatea (obtinerea de beneficii economice viitoare din utilizare, respectiv
vnzare) .
evaluarea credibil acestora.

Determinarea pentru societatea, utilitatea activelor este apreciat de Adunarea General a Acionarilor
utilitii unui sau unde se consider necesar, de Consiliul de Administraie

11
 Probleme stagiu

activ
Cele care sunt deinute pentru a fi utilizate n producia proprie de bunuri sau prestri de
Activele
servicii, pentru a fi nchiriate sau pentru folosin administrativ i au o durat de utilitate
imobilizate
mai mare de un an i o valoare mai mare dect limita prevzut de reglem. naionale.
Acele active achiziionate sau produse pentru consum propriu sau In scopul
comercializrii i care se ateapt a se realiza Intr-un termen (maxim) de 12 luni de la
Activele data bilanului. Tot in categoria activelor curente sunt ncadrate si creanele
curente aferente ciclului de exploatare, precum i numerarul 5i echivalentele de numerar
(investiii financiare pe termen scurt, uor convertibile In numerar i al cror
risc de schimbare a valorii este nesemnificativ).
a) evaluarea la intrarea In ntreprindere, la:
cost de achiziie pentru activele achiziionate;
cost de producie pentru activele produse;
valoare just pentru activele intrate prin subvenionare/sponsorizare;
valoare de utilitate pentru activele primite cu titlu gratuit, pentru care nu
exist o pia activ;.
Evaluarea b) evaluarea la inventariere :
activelor la valoarea de inventar, determinat ca valoare just sau ca valoare de
utilitate;
c) evaluarea la bilan
pentru activele imobilizate- la cea mai mica valoare dintre cost i
pentru activele curente- valoarea recuperabil , respectiv cea mai mica
valoare dintre cost i valoarea realizabil net

a) Este format din :

pre de achiziie din factura furnizor
reducerile comerciale (care se scad)
Costul de
cheltuieli pentru aducerea bunului n stare de utilizare
achiziie
taxe nerecuperabile;
dobnzile legate direct de achiziia activului, dar numai pentru cele
care necesit o perioad lung de punere n funciune.
a) Este format din :
cheltuieli directe de producie;
Costul de
cheltuieli indirecte
producie
(cheltuielile de distribuie, chelt.de dministraie general , pierderile din producie peste
limitele legale , nu se includ n cost.
Preul de pia dac exist o pia activ sau costul de nlocuire, dac nu exist o pia
Valoarea just
activ
Valoarea de Este stabilit de evaluatori autorizai i aprobat de consiliul de administraie.
utilitate
Valoarea Maximul dintre preul de pia i valoarea de utilitate- se utilizeaz la activele
recuperabil imobilizate pentru determinarea eventualelor deprecieri.
Valoarea
realizabil Preul de pia al activelor dup scderea cheltuielilor generate de vnzarea sai
net
Deprecierea Se efectueaz la finele anului , atunci cnd exist informaii n legtur cu deteriorri de
activelor valoare. (IAS 36), Un activ imobilizat se consider depreciat dac valoarea contabil
imobilizate este inferioare semnificativ valorii recuperabile.

12
 Probleme stagiu

Deprecierea Se efectueaz la finele anului , atunci cnd exist informaii n legtur cu deteriorri de
activelor valoare. Un activ curent se consider depreciat dac valoarea contabil este inferioare
curente semnificativ valorii realizabile nete.
Reevaluarea Se face n conformitate cu reglementrile n vigoare, care s in seama de reglementrile
activelor legale n vigoare, de inflaie, de utilitatea bunului, starea cestuia i preul pieii.
imobilizate (OMF.94/2001,par.5.35a)
Activele
Nu sunt recunoscute n bilan. Se ofer detalii n notele explicative.
contingente
Recunoaterea datoriilor n situaiile financiare se realizeaz n funcie de urmtoarele
Recunoate criterii:
datoriilor posibilitatea unei ieiri de resurse, purttoare de beneficii economice;
evaluarea sa se fac n mod credibil .
Evaluarea datoriilor se realizeaz:
la apariia acestora ,la valoarea istoric sau actualizat a ieirilor viitoare de
numerar sau resurse, necesare decontrii datoriei;
Evaluarea
la inventar, la valoarea de inventar, care este valoarea actualizat a ieirilor de
datoriilor
resurse viitoare;
n bilan, la valoarea contabil corectat cu eventualele provizioane sau la
valoarea actualizate.
Actualizarea Datoriile pe termen scurt nu trebuie actualizate, deoarece perioadele de decontare sunt
datoriilor pe scurte, iar eventualele diferente de valoare sunt considerate nesemnificative.
termen scurt
Actualizarea Vor fi aduse la valoarea actualizat ori de cte ori diferena dintre valoarea de intrare i
datoriilor pe valoarea actualizat este mai mare de 10 %. Actualizarea creditelor bancare i a ratelor
termen mediu de leasing se face n funcie de prevederile contractuale.
i lung
Datorii Nu sunt recunoscute n bilan. Se ofer detalii n notele explicative.
contingente
Inventarierea Conform detaliilor prezentate n cap .:::::::::::::::::
activelor
POLITICI AFERENTE ACTIVELOR IMOBILIZATE
1. cheltuieli de dezvoltare
concesiuni, brevete, licene, mrci, drepturi i valori similare i valori asimilate i
Structura alte imobilizri necorporale
imobilizrilor fond comercial;
necorporale
alte imobilizri necorporale;
avansuri i imobilizri necorporale n curs.
Condiii de recunoatere n situaiile financiare:
Recunoatere s fie identificabil , evideniabil, de fondul de comer care ar putea nsoi
a respectiva achiziie;
imobilizrilor s existe control asupra acestei imobilizri,
necorporale s existe capacitatea de a obine beneficii economice viitoare ;
evaluare credibila.
Evaluarea 1. costul de achiziie activele achiziionate;
imobilizrilor costul de producie pentru cele produse n regie proprii;
necorporale valoarea just sau valoarea de utilitate pentru cele care intr prin aport,donaie.
Deprecierea Este estimat funcie de:
imobilizrilor 1. cele mai bune previziuni ale conducerii unitii;

13
 Probleme stagiu

informaiile disponibile pe pia;

necorporale
raionamentul profesional.
Politici de amortizarea pe durata maxim de 5 ani excepie Fondul comercial care se
amortizare amortizeaz ntr-o perioada maxim de 20 ani.
1. terenuri i construcii;
Structura instalaii tehnice i maini;
imobilizrilor
1. alte instalaii, utilaje, mobilier;
corporale
avansuri i imobilizri corporale n curs.
Recunoatere Condiii de recunoatere n situaiile financiare:
a s reprezinte o resurs controlat de unitate;
imobilizrilor s aduc beneficii economice viitoare
corporale s fie evaluat credibil.
Evaluarea 1. costul de achiziie activele achiziionate;
imobilizrilor costul de producie pentru cele produse n regie proprii;
corporale valoarea just sau valoarea de utilitate pentru cele care intr prin aport, donaie.
terenurile nu se amortizeaz;
terenurile cu destinaie economica se amortizeaz.
Politici de instalaii tehnice i maini, alte instalaii, utilaje, mobilier se amortizeaz
amortizare
Amortizarea se face funcie de durata normala de utilizare, considerat i amortizare
fiscal sau durata de utilitate eferenta fiecrei tip de imobilizare.
Metode de 1. metoda linear
amortizare metoda degresiv
utilizate metoda acelelerat , mai puin pentru construcii.
Casarea 1. Se face conform planului de scoatere din funciune, atunci cnd nici un
imobilizrilor beneficiu viitor nu va mai fi obinut din utilizare.
corporale
POLITICI AFERENTE STOCURILOR

14
 Probleme stagiu

2. materii prime;
materiale consumabile;
materiale auxiliare
materiale de natura obiectelor de inventar_;
mrfuri;
Clasificarea
stocuri la teri/custodie, garanie;
stocurilor
produse finite;
producie n curs de execuie;
semifabricate, deeuri, alte produse care rezult din producie:
ambalaje.

Bunuri Se vor nregistra ca intrri n gestiune la locurile de depozitare, precum i n contabilitate,

nensoite de pe baza documentelor nsoitoare i a prevederilor contractuale.
factur
Bunuri sosite Se nregistreaz distinct contabilitate ca i intrare n gestiune, printr-un cont intermediar
i de stocuri in curs de recepionare ,pn la recepionarea acestora.
nerecepionat
e
Bunuri Se nregistreaz ca ieiri din gestiune, att la locurile de depozitare ct i n contabilitate
livrate i pe baza documentelor care atest ieirea din gestiune. Venitul este recunoscut la
nefacturate data livrrii.
Metode de
Metoda inventarului permanent
evidena a
Metoda inventarului intermitent
stocurilor
Metoda cantitativ valoric pentru urmtoarele categorii de stocuri:
materii prime
Metode de materiale consumabile
organizare a
produse finite,
gestiunilor de
stocuri obiecte de inventar
Metoda global- valoric pentru urmtoarele categorii de stocuri:
pentru mrfuri;
La intrare:
Evaluare costul de achiziie- pentru cele cumprate
stocuri costul de producie-pentru cele obinute din producie proprie
preul de vnzare cu amnuntul pentru mrfuri
Metode de 1. FIFO;
evaluare a CMP
stocurilor la LIFO;
ieire Coeficieni de repartizare ( mrfuri)
1. trebuie recunoscute n contabilitate, dac valorile sunt semnificative, cu
Deprecierea
ajutorul provizioanelor pentru depreciere stocurilor, atunci cnd valoarea
stocurilor
contabil este mai mare ca valoarea realizabil net.
Creterea/ majorarea provizioanelor de depreciere se realizeaz printr-o cheltuial din
Contabilizare
exploatare.
deprecierea
Micorarea / anularea provizioanelor de depreciere se realizeaz prin intermediul
stocurilor
conturilor corespunztoare de venituri din exploatare.

15
 Probleme stagiu

Evaluare
stocurilor la
data
Se face la cea mai mic valoare dintre cost i valoarea realizabil net.
bilanului

POLITICI AFERENTE CREANELOR

Creane comerciale:
creane clieni;
clieni inceri;
clieni facturi de ntocmit;
furnizori debitori;
Creane necomerciale:
creane n legtura cu personalul;
alte creane n legtur cu personalul;
Clasificarea creane cu privire la impozitul pe profit;
creanelor
alte creane fiscale;
TVA de recuperat;
TVA neexigibil;
creane privind societile din cadrul grupului;
debitori diveri;
dobnzi de ncasat;
decontri ntre uniti i subuniti.

Creanele pe termen scurt se evalueaz la valoarea nominal, nefiind necesare actualizri.

Evaluarea Creanele pe termen mediu i lung se evalueaz la valoarea actualizat, n funcie de o
creanelor rata medie a dobnzii interbancare, un curs de schimb valutar sau n funcie de graficul
de ealonare a ncasrilor
Deprecierea Imposibilitatea ncasrii creanelor genereaz cheltuieli.
creanelor n cazul n care apare doar riscul de nencasare ,acet fapt va genera provizioane .
Creanaa VECHIMEA NENCASRII n zile
0-60 61-90 91-120 121-270 Peste 270
Raportul 1 Valoare
dintre riscul 2 Risc asociat 0 5% 30% 50% 100%
nencasrii i Valoare
provizioane. 3(1 x 2) provizion
aferent

Creane n
litigiu,
Compensarea
creanelor cu
datoriile
Diferene de
curs valutar
Reduceri de Comerciale
pre Financiare

16
 Probleme stagiu

Politici si proceduri contabile utilizate in intrepindere cu obiect de activitate productia:

-politicile in privinta stocurilor greu vandabile asigurarilor si desfacerii produselor

-analiza retetelor de fabricatie si evaluarea lor la costul just;

-permanenta metodelor in aplicarea adaosului comercial;

-modul de evidentiere faptica si contabila a stocurilor in diferite faze de executie;

-de examinat modurile de valorificare a deseurilor si rebuturilo si ponderea lor in totalul productiei

-de analizat actualitatea preturilor de vanzare si a profiturilor din activitatea de exploatare

-analiza furnizorilor si discounturilor obtinute si oferite clientilor.;

-analiza politicilor salariale, politicilor de pret, de marketing si a cheltuielilor de administratie

-analiza variatiilor in balanta a conturilor de stocuri si venituri aferente si a notelor de structura a

activelor

-examinarea modului de valorificare a deseurilor si rebuturilor; ponderea acestora in totalul productiei

17
 Probleme stagiu

3. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de prestari

servicii.
Pe langa procedurile generale prezentate in cazul societatii de productie si comert mai
intalnim:
-Verificarea principiilor contabile si modul in care acestea au fost respectate
-verificarea modului in care s-a realizat evaluarea datoriilor si a creantelor;
- analiza contractelor de prestari servicii, reducerile comerciale si financiare aferente
clientilor;
-analiza clientilor si furnizorilor importanti
-analiza proprietatii capitalurilor si a capitalului imprumutat, ponderea fiecaruia in total
capitaluri

4. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de comert.

Contabilitatea de gestiune reprezinta modalitatea de abordare contabila a activitatii unei
firme prin care se structureaza in subdiviziuni atat patrimoniul cat si rezultatele
financiare obtinute in cadrul unei perioade.
Organizarea contabilitatii de gestiune are caracter obligatoriu, dar flexibil, in sensul ca
trebuie adaptata la specificul activitatii fiecarei persoane juridice de natura societatilor
comerciale.
Obligatia de organizare a contabilitatii de gestiune revine administratorului firmei care
are posibilitatea sa opteze pentru alegerea uneia din cele trei variante permise de lege:
-utilizarea conturilor specifice contabilitatii de gestiune;
-dezvoltarea pe analitice a conturilor din contabilitatea financiara;
-organizarea unei evidente tehnico-operative proprii.
Indiferent de varianta selectata, contabilitatea de gestiune trebuie sa asigure
flexibilitatea sistemului de stocare si de accesare a informatiilor astfel incat sa permita o
gama larga de optiuni pentru ca toate informatiile obtinute sa satisfaca atat necesitatile
de informare existente cat si pe cele in continua schimbare.
Conturile de gestiune utilizate sau evidenta tehnico-operativa organizata trebuie sa fie
adaptate scopurilor urmarite de managerul societatii:
-evidentierea fluxurilor costurilor;
-determinarea costurilor aferente stocurilor;
-determinarea veniturilor si a rezultatelor in functie de activitatea care le genereaza;
-efectuarea de previziuni.
In cazul societatilor de comert majoritatea intrrilor i ieirilor nu pot fi stocate Dup
profilul de baz al unitilor patrimoniale specializate n comer ele se pot regrupa n:
1) Uniti patrimoniale specializate n comerul en gros sau cu ridicata;
2) Uniti patrimoniale specializate n comerul en detail sau cu amnuntul;
3) Uniti patrimoniale mixte, en gros i en detail;

18
 Probleme stagiu

Deoarece nu avem de-a face cu productia trebuie sa tinem cont de organizarea

activitatilor pe centre de cost si sa separam cheltuielile legate efectiv de desfacere de
cheltuielile activitatilor auxiliare si ale celei de baza.
Totusi trebuie sa se tina cont de tipurile de cheltuieli ca si cheltuieli anticipae, celtuieli
curente si cheltuieli previzionate.Orice cheltuiala legata de fazele activitatii de comert
trebuie sa aiba documante justificative.

5. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de productie.

Structura organizatoric a activitii, respectiv gruparea activitilor pe sectoare, secii,
ateliere etc. influeneaz organizarea contabilitii cheltuielilor de exploatare i
calculaia costurilor ndeosebi sub aspectul localizrii lor. Cheltuielile de exploatare vor
fi delimitate pe locuri de cheltuieli (secii, uniti prestatoare de servicii, sector de
administraie general) i vor fi astfel evideniate n conturile sintetice i analitice de
gestiune. n funcie de acest factor n literatura de specialitate se vorbete despre centre
de cheltuieli i respectiv centre de responsabilitate.
Locurile de cheltuieli sunt acele locuri de munc unde se consum diverse resurse.
Aceste locuri de munc pot fi n acelai timp locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic
sau locuri de cheltuieli de desfacere i administraie. n acest sens se vorbete despre
locuri operaionale de cheltuieli i locuri structurale de cheltuieli.
Locurile operaionale de cheltuieli coincid cu locurile de munc unde se execut
operaiuni privind aprovizionarea, execuia i vnzarea produselor.
Locurile structurale de cheltuieli sunt acelea n cadrul crora se ndeplinesc operaiuni
privind organizarea, conducerea i administrarea activitii de exploatare i a altor
activiti ale ntreprinderii.
Delimitarea, programarea i urmrirea cheltuielilor la nivelul fiecrui loc de cheltuieli
este greu de realizat i costisitoare n acelai timp, din aceast cauz locurile de
cheltuieli se reunesc n aa numitele zone sau sectoare de cheltuieli. Acestea sunt
cunoscute i sub denumirea de centre de cheltuieli.
Sectoarele de cheltuieli se vor identifica cu unitile operative corespunztoare
specificului activitii ntreprinderilor din fiecare ramur.
n contabilitatea de gestiune aceste centre de cheltuieli ndeplinesc urmtoarele funcii:
- reprezint criterii de delimitare n spaiu a cheltuielilor de exploatare i a celor
indirecte de producie, aceasta avnd n vedere faptul c unele din cheltuieli (cele legate
direct de execuia operaiilor tehnologice) au loc n cadrul acestor zone (sectoare), iar
altele sunt generate de zonele respective, fiind necesare pentru crearea i meninerea
potenialului ntreprinderii la un anumit nivel;
- constituie baza centrelor de responsabilitate ce se instituie pentru bugetarea i
controlul costurilor

19
 Probleme stagiu

Contabilitatea de gestiune are urmatoarele conturi specifice desi utilizarea acestora nu

are caracter obligatoriu:
Grupa de conturi 90 Decontari interne cuprinde conturi pentru gestiunea cheltuielilor
si a productiei decontate avand drept scop calculatia abaterii costurilor efective fata de
pretul de inregistrare(cost normat).
Contul 901Decontari interne privind cheltuielileeste un cont bifunctional cu rol in
controlul cheltuilelilor. Rulajele contului reprezinta:
Credit: suma totala a cheltuielilor efective aferente productiei finite si productiei in curs
de executie preluata din fiecare cont de cehltuieli;
Debit: costul normat al productiei finite obtinute ; diferente reprezinta abateri de
cheltuieli cu care e debiteaza la inchidere.

Contul 902Decontari interne privind productia obtinutaeste un cont bifunctional cu

rol in contul costurilor.Rulajele contului reprezinta:
Credit: costul normat al productiei finite obtinute;
Debit: suma totala a cheltuielilor efective pentru productia finita si productia in curs de
executie (neterminata),preluate din conturile colectoare de cheltuieli.
Grupa de conturi 92Conturi de calculatiecuprinde conturi pentru gruparea
cheltuielilor in raport cu destinatia lor si nu prezinta sold la sfarsitul lunii. Rulajele
contului reprezinta:
In Debit: colectarea cheltuielilor efective conform documentelor
Nota: operatiunea se efecteaza simultan cu contabilizarea cheltuielilor de exploatare in
conturile din clasa 6
In Credit: decontarea costurilor efective prin trecerea lor asupra productiei obtinute sau
a productiei in curs de executie.
Grupa 93Costul productieicuprinde stocurile pentru evidenta productiei
obtinute.Rulajele contului reprezinta:
In Debit: productia obtinuta
In Credit: costurile resurselor consumate
Conceptele de baz privitoare la contabilitatea de gestiune au fost dezvoltate n principal
n firmele de producie. n termeni mai simpli, prin firme de producie se neleg acele
ntreprinderi care transform materiile prime i materialele pe care le achiziioneaz n
produse finite, folosind fora de munc i utilajele.

6. Organizarea contabilitatii pe bugete. Studiu de caz: Societate de productie.

Organizarea contabilitatii pe bugete pune la indemana managerilor un instrument de
armonizare si eficientizare a relatiei dintre venituri si cheltuieli si o alocare a resurselor
financiare, in scopul realizarii unor obiective formulate pentru perioadele urmatoare.
Bugetele sunt stabilite pe o perioada scurta de timp (1 an),reprezentand o previziune a
cheltuielilor si a veniturilor unei activitati avand ca obiective rentabilitatea, lichiditatea,

Pagina 20
 Probleme stagiu

diminuarea riscurilor etc. si cresterea responsabilitatii fiecarui centru de activitate. Ele

sunt absolute necesare in vederea cunoasterii rezultatelor si furnizarii de informatii in
vederea fundamentarii deciziilor.
In functie de importanta lor se disting:
1)bugetele de baza: bugetul productiei si bugetul vanzarilor
2)bugete rezultante:bugetul aprovizionarii, bugetul investitiilor, bugetul trezoreriei si
bugetul administratiei.
Bugetele sunt legate intre ele. Astfel bugetul vanzarilor conditioneaza celelalte bugete ,
intrucat de nivelul vanzarilor vor depinde cantitatile de produse xare se vor realize,
investitiile care vor urma sa se realizeze
Schematic, ierarhia bugetelor se prezinta dupa cum urmeaza:

ORGANIZAREA BUGETARII ACTIVITATILOR

VANZARI

PRODUCTIE

S baza, aux.

CHELTUIELI
INVESTITII APROVIZIONARE PRODUCTIE
COMERCIALIZARE

TREZORERIE

Bugetul productiei alaturi de bugetul vanzarilor constituie bugetele principale, acre

determina dimensionarea celorlalte bugete rezultante.

6 BUGETAREA COSTURILOR IN CONDITIILE APLICARII METODELOR DE

CONTABILITATE CLASICE:

Antecalculatia costurilor urmareste elaborarea bugetului costurilor productiei care este

prevazut in programul de activitate a firmei pe anul urmator.
A) Elaborarea bugetului costurilor privind activitatea de productie
Pentru activitatea de productie, structurarea bugetelor pe locuri de activitate are in vedere
bugetele costurilor sectoarelor auxiliare, bugetele costurilor sectiilor de baza si bugetul
costurilor sectorului administrative si de conducere si elaborarea bugetului general al
cheltuielilor de exploatare.

Pagina 21
 Probleme stagiu

I.)Elaborarea bugetului productiei presupune:

a) prelucrarea informatiilor din bugetul vanzarilor cu privire la cantitatile de produse
ce urmeaza a se fabrica (programul de productie);
b) esalonarea in timp, pe trimester, luni a cantitatilor de produse prevazute sip e
centre de productie,
c) evaluarea volumului fizic al productiei.
Principalele etape in elaborarea bugetului de cheltuieli ale sectiei presupune parcurgerea
urmatorilor pasi:
1) elaborarea bugetului cheltuielilor cu materiile prime si materialele directe - se
determina pe baza normelor de consum (standardelor)la materii prime si materiale
care se extrag din listele de consumuri specifice sau listele standardelor cantitative
de materiale si a preturilor unitare ale materiilor prime si materialelor care se
extrag din listele de preturi.
Totalul cheltuielilor cu materiile prime si materialelor directe se obtine prin ponderarea
normelor de consum cu preturile unitare ale materiilor prime si materialelor directe si cu
cantitatea de produse.
Voi lua exemplu o intreprindere care fabrica mai multe produse, iar pentru fiecare produs
se utilizeaza mai multe piese.Din totalitatea produselor care urmeaza a se realiza in anul
de program, se considera doar doua produse A si B, iar din totalul materiilor prime si
materialelor directe necesare acestor produse se ia in considerare doar doua piese
simbolizate P1 si P2.Bugetul productiei este prevazut in tabelul de mai jos*(tabelul nr
1.)Cantitatile care urmeaza sa se fabrice si sa se vanda in anul pentru care se intocmeste
bugetul cheltuielilor sunt 100 000 de bucati A, respectiv 90 000 de bucati B. Necesarul de
piese P1 si P2 sunt prevazute in Bugetul productiei.Bugetul cheltuielilor cu materiile
prime este prevazut in tabelul 2
2)bugetul cheltuielilor cu manopera directa:- prin ponderarea timpului normat pe
unitatea de produs cu tarifele pe unitatea de timp se obtin cheltuielile cu salariile directe
pe unitatea de produs. Cheltuielile cu salariile pe produse se obtin prin ponderarea
salariilor pe unitatea de produs cu cantitatea care urmeaza sa se realizeze pe fiecare
produs.In tabelul 3 se prezinta Cheltuielile cu salariile directe pe unitatea de operatii, in
tabelul 4 se prezinta cheltuielile cu salariile directe normate pe unitatea de piesa sau
produs , in tabelul 5 se prezinta cheltuielile cu salariile directe pe total productie,in
tabelul 6 se prezinta cheltuieli cu CAS-ul si fondul de somaj.
3)bugetul cheltuielilor privind activitatea auxiliara
Bugetul cheltuielilor privind activitatea auxiliara este prezentat in tabelul nr 7
Sectiile auxiliare sunt : Atelierul de intretinere si reparatii (AIR) si centrala termica (CT).
Bugetul cheltuielilor activitatilor auxiliare se elaboreaza pe elemente de cheltuieli grupate
pe sectii auxiliare si pe destinatii ale productiei auxiliare, respectiv pe purtatori de
cheltuieli.
4)Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de baza

Pagina 22
 Probleme stagiu

In tabelul 8 se prezinta Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de baza. Se

intocmesc bugete analitice de cheltuieli indirecte pe fiecare atelier, sectie, iar in cadrul
acestora pe grupe de cheltuieli.
II)Elaborarea bugetului Cheltuielilor generale de administratie consta in programarea
cheltuielilor analitic pe grupe de cheltuieli, iar in cadrul acestora pe feluri de cheltuieli.
III)Elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere se face pe grupe si feluri de cheltuieli.
IV)Elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare cuprinde cheltuielile din
celelalte bugete de cheltuieli directe si indirecte, cu defalcarea corespunzatoare pe feluri
de cheltuieli.
B) Elaborarea bugetului costului unitar-se face pentru fiecare produs, lucrare, serviciu. La
intreprinderile unde numarul de produse este foarte mare, acestea se pot intocmi numai pe
grupe de produse omogene sau similare. In tabelele 15,16 este completat formularul de
buget al costului unitar.

Tabelul 1 BUGETUL PRODUCTIEI

Piesa P1 (bucati) Piesa P2 (bucati)
Produsul
Productia(buc) Necesar pe Necesar Necesar pe Necesar
(comanda)
un produs total un produs total
0 1 2 3 4 5
A(120) 100 000 4 400 000 3 300 000
B(121) 90 000 5 450 000 4 360 000
Total - - 850 000 - 660 000

Tabelul 2 BUGETUL CHELTUIELILOR CU MATERIILE PRIME

Consum piese (P1) Consum piese (P20)
Produsul TOTAL
Cantitatea pretul Cantitatea pretul
(comanda) (3+6)
(bucati) unitar total (bucati) unitar total
0 1 2 3 4 5 6 7
A(120) 400 000 0.3 120 000 300 000 0.32 96 000 216 000
B(121) 450 000 0.3 135 000 360 000 0.32 115 200 250 200
Total 850 000 0.3 255 000 660 000 0.32 211200 466 200

Tabelul 3 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE PE UNITATEA DE OPERATII

Nr. Sectia Piesa Operatia Norma Cheltuieli cu
Tarif salarii in lei pe
crt sau de salariile
produsul timp ora operatii Pe ora total
sectie

Pagina 23
 Probleme stagiu

in ora
pe
0 1 2 3 4 5 6 7
1 S1 P1 01 0.20 2 0.40
2 S1 P1 02 0.10 2.1 0.21
3 S1 P1 03 0.15 2.1 0.315
4 S1 P1 04 0.15 2.2 0.33
5 S1 P1 05 0.10 1.97 0.197
Total P1 - 0.7 - 1.452 2.000
1 S2 A 06 0.20 2 0.40
2 S2 A 07 0.20 2 0.40
3 S2 A 08 0.10 1.9 0.19
Total A - 0.5 - 0.99 1.950
1 S2 B 09 0.3 2.1 0.63
2 S2 B 010 0.15 2.1 0.315
3 S2 B 011 0.10 1.97 0.197
4 S2 B 012 0.10 1.93 0.197
Total B - 0.65 1.339 2.020

Tabel 4 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE NORMATE, PE UNITATEA DE

PIESA SAU PRODUS
Sectia Piesa sau Norma de Tarif de Cheltuieli Numar Cheltuieli
produs timp in salarii in cu salariile piese P1 cu salariile
ora pe lei pe ora directe in pe unitate pe unitatea
unitate lei pe (bucati) de produs
unitate(3*4)
1 2 3 4 5 6 7(col5
rd1xcol6rd2
si 3)
S1 P1 0.7 5 17.5 -
S2 A 0.5 4 2 4 70
S2 B 0.65 2 1.3 5 87.5

Tabelul 5 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE PE TOTAL PRODUCTIE

Sectia Prod um Cantitate Chelt salar pe Total CAS Fond Total(5
unitatea de chelt (*col5) somaj +6+7)
prod cu sal

Pagina 24
 Probleme stagiu

7. Reguli de evaluare alternative a elementelor de bilant in conformitate cu

Reglementarile contabile in vigoare. Studiu de caz.

Reguli de evaluare alternative sunt reevaluarile. Imobilizarile sunt supuse reevaluarii

potrivit reglementarilor legale, ele sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluarii si nu
la costul istoric. Reevaluarea acestora se face, cu exceptiile prevazute de reglementarile
legale, la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de
regula, de evaluatori autorizati. Valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului,
in locul costului de achizitie sau a oricarei valori atribuite inainte acelui bun, reguli
privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata
in urma reevaluarii;
Elementele

Analiza diagnostic a intreprinderi

1. O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai

jos. tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de
constituire ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint
rate scadente n anul curent, iar 10% din creane sunt garanii de bun execuie ce
vor fi ncasate peste 20 de luni s se analizeze poziia financiar a ntreprinderii pe
baza bilanului contabil i a bilanului financiar i s se explice diferenele
constatate.

Pagina 25
 Probleme stagiu

Indicator 31.12.n
Imobilizri corporale 3000
Imobilizri necorporale 800
Stocuri 1000
Creante 2000
Disponibiliti 1000
Capitaluri proprii 2000
Datorii mai mari de un an 3000
Datorii de exploatare 2400
Datorii bancare pe termen foarte scurt 400

Rezolvare:

BILANT CONTABIL

A. ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 38000

I. IMOBILIZARI NECORPORALE 800
II.IMOBILIZARI CORPORALE 3000
III.IMOBILIZARI FINANCIARE 0

B. ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 4000

I.STOCURI 1000
II.CREANTE 2000
III.INVESTITII FINANCIARE PE T SCURT 0
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 1000

C.CHELTUIELI IN AVANS 0
D. DATORII < 1 AN 2800
E. ACTIVE CIRC. NETE/DAT CURENTE NETE 1200 (4000+0-2800)
F. TOTAL ACTIVE DATORII CURENTE 5000 (7800-2800)
G.DATORII > 1AN 3000
H. PROVIZIOANE 0
I.VENITURI IN AVANS 0
J.CAPITAL SI REZERVE TOTAL 2000
I.CAPITAL 2000
II.PRIME DE CAPITAL 0
III.REZERVE DIN REEVALUARE 0
IV REZERVE 0
V. PROFIT SAU PIERDERE REPORTATA 0
VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EX FINANCIAR 0

Pagina 26
 Probleme stagiu

CAPITAL PROPRIU TOTAL 2000

CAPITALURI TOTAL 2000

BILANT FINANCIAR
Este elaborat in conceptie patrimoniala, este util pentru evidentierea relatiei dintre
resursele disponibile si nevoile de finantare ale entitatii, constituie suportul analizei
financiare.
ACTIVE=NECESARURI NETE PASIVE= RESURSE
Necesar Permanent 3800 Capitaluri permanente
A.Active imobilizate nete 3800 Capitaluri proprii 2000
I.Imobilizari necorporale 800 Datorii mai mari de 1 an 3000
II. Imobilizari corporale 3000 Provizioane 0
III Imobilizari financiare 0 Subventii pt investitii 0
Necesar temporar Resurse temporare
B Active circulante 4000 Datorii mai mici de 1 an 2800
1) Active circulante mai mici de 1 an 3800 Datorii exploatare 2400
I Stocuri 1000 Datorii pe termen scurt 0
II Creante mai mici de un an 1800 Rate scadente anul curent din datoriile
III Invest fin pe tscurt 0 bancare pe termen lung 400
IV Casa si conturi la banci 1000
2) Active circ.mai mari 1 an 200
C Cheltuieli in avans 0
TOTAL ACTIVE NETE 7800 TOTAL PASIVE NETE 7800

Formatul vertical de bilant contabil faciliteaza analiza echilibrelor financiare fara a fi

necesare regrupari de posturi si apelarea la anexe pentru separarea datoriilor dupa
vechime, unii indicatori gasindu-se direct ca post de bilant de exemplu fondul de rulment.
Situatia neta (SN) = TOTAL ACTIVE DATORII TOTALE-VENITURI IN
AVANS-PROVIZIOANE
SN = 7800-2800-3000-0-0 = 2000
Situatia neta este pozitiva si reflecta o gestiune economica sanatoasa care maximizeaza
valoarea intreprinderii.
Analiza fondului de rulment, echilibru determinat conform cu conceptiile de prezentare a
bilantului financiar.
Pe baza bilantului financiar se grupeaza posturile dupa criteriul permanentei; echilibrul
financiar presupune finantarea activelor cu durata mai mare de 1 an din resursele cu
scadente peste un an iar finantarea activelor mai mici de un an din resursele sub un an.
FR = CP AIN
CP = Capitalul propriu +Datorii mai mari de 1 an
AIN= active imobilizate amortizare
a)FR : bilantul financiar

Pagina 27
 Probleme stagiu

FR = (2000+3000)-3800=1200
b)FR :bilantul contabil se permite determinarea mai rapida a FR in 2 moduri:
FR = Total active Datorii curente- Active imobilizate nete = F-A
FR = 7800-2800-3800=1200
FR = Active circulante / Datorii curente nete (c):1200
FR =1200>0 arata echilibrul financiar pe termen lung adica partea capitalurilor
permanente ramase dupa finantarea imobilizarilor nete pe care intrepinderea le consacra
finantarii activelor circulante.

Necesarul de fond de rulment (NFR)indicator de echilibru financiar pe termen scurt

a)Pentru bilantul contabil:
NFR= necesitati ciclice Resurse ciclice
NFR = 3000-2800=200>0
b)pt bilantul financiar
NFR = Active fara disponibil DEX
NFR = 3000-2800 =200>0
Din a) si b) =>NFR < FR adica nevoia de fond de rulment reuseste sa se finanteze
integral din resursa ei de acoperire , ramanand o parte din aceasta resursa in vederea
concretizarii pe trezorerie => stare de echilibru financiar pe termen scurt

Trezoreria neta (TN)

a)Pentru bilantul contabil:
TN = FR NFR sau TN = DATORII CURENTE NETE (E )- NFR
TN : 1200 -200 =200
b)Pt bilantul financiar
b1) Pe baza partii superioare a bilantului financiar
TN = FR NFR
TN = 1200-200 = 200
b2) Pe baza partii inferioare a bilantului financiar
TN = Trezoreria activa Trezoreria pasiva
TN = 1000-0=1000
TN > 0 => Echilibru Financiar Curent
TN > 0 ; FR > 0 ; NFR > 0 => NFR este finantat in intregime din resaurse
permanente care degaja disponibilitati care pot ascunde o subutilizare a capitalului

ACTIV PASIV

Pagina 28
 Probleme stagiu

ACTIVE IMOBILIZATE NETE CAPITALURI PROPRII

TREZORERIA NETA FOND DE RULMENT

NECESARUL DE FOND DE RULMENT
DATORII DE EXPLOATARE
ACTIVE CIRCULANTE

FR > 0 => ECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN LUNG

NFR < FR => ECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN SCURT
TN > 0 => ECHILIBRU FINANCIAR CURENT

2. Calculai i interpretai indicatorii de lichiditate n cele dou cazuri i

explicai diferenele.

Indiferent de forma de prezentare a modelelor de bilant se obtin aceleasi valori privind

indicatorii de echilibru financiar ceea ce confirma justetea si convergenta rationamentelor
si a principiilor care fundamanteaza calculul economic rational.
a) Rata lichiditatii generale
Activecirculante stocuri creante lichiditati
Rlg=
datoriicurente dts
4000
1.42 1
Rlg= 2800 Lichiditate satisfacatoare , ca urmre a uni FR pozitiv

b)Rata lichiditatii reduse

ActiveCirculante Stocuri
Rlr= Datoriipetermenscurt
4000 1000 3000
Rlr= = =1,07>0,5 => are o lichiditate normala
2800 2800
b) Rata lichiditatii imediate / rapide (test acid)
disponibilitati
Rli=
DTS
1000
Rli = 0.35 este peste valoarea minima (0.2-0.3)=> asigura garantia de lichiditate
2800
intreprinderii exprima capacitatea firmei de a-si acoperi datoriile pe termen scurt din
disponibilitatile banesti.

3. Se cunosc urmtoarele date din situaia bilanier a unei ntreprinderi:

Indicator 31.12.n

Pagina 29
 Probleme stagiu

Imobilizri corporale 40000

Imobilizri necorporale 5000
Stocuri 10000
Creante 8000
Disponibiliti 2000
Capitaluri proprii 25000
Datorii mai mari de un an 15000
Furnizori 12000
Datorii salariale 8000
Datorii fiscale i sociale 4000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 1000

Stiind c firma activeaz n domeniul industrial i cheltuielile sale de constituire sunt de

1000, 10% din stocuri i 5% din creane sunt aferente cantinei din incinta societii, care
determin de asemenea datorii salariale de 600 i datorii furnizori de 1000, s se
analizeze poziia financiar a ntreprinderii din punct de vedere contabil i funcional.

BILANT CONTABIL

A. Active imobilizate - Total 45 000

I. Imobilizari necorporale 5 000
II. Imobilizari corporale 40 000
III. Imobilizari financiare 0

B. Active circulante Total 20 000

I. Stocuri 10 000
II. Creante 8 000
III. Investitii fin. Pe termen scurt 0
IV. Casa si conturi la banci 2 000

C. Cheltuieli in avans 0

D. Datorii ce trebuie platite pana la 1 an 25 000

Furnizori 12 000
Datorii salariale 8 000
Datorii sociale si fiscale 4 000
Datorii bancare pe termen scurt 1 000

E. Active circulante nete/ dat. Curente nete 20 000+0-25 000 = -5000

F. Total activ Datorii curente 65 000-25 000= 40 000
G. Datorii > 1 an 15 000

Pagina 30
 Probleme stagiu

H. Provizioane 0
I. Venituri in avans 0
J. Capital si rezerve 25 000
Capital propiu 25 000
Rezerve 0
Capitaluri total 25 000

SITUATIA NETA (SN) =(TA Datorii curente)- Datorii >1 an- Provizioane (F-G-H)
SN = 40 000 15 000 0 = 25 000

FONDUL DE RULMENT (FR)

FR = CP AIN
FR = (Dat > 1 an + Capital propriu) AIN
FR = 15 000 + 25 000 45 000
FR = - 5000 (F - A)
FR = Active circulante nete (E) = -5000
Fr < 0 (-5000) si arata => CP < AIN (40 000<45 000) => Capitalurile permanente nu
finanteaaza integral activele imobilizate nete, ramanand o paret din acestea a fi finantate
din datoriile ciclului de exploatare => stare de dezechilibru financiar pe termen lung.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT (NFR)

NFR = 18 000-25 000 = -7000
NFR < 0 (-7000); NFR < FR nevoia de fond de rulment reuseste sa se finalizeze integral
din resursa ei de acoperire, ramanand o parte din aceasta resursa in vederea concretizarii
pe trezorerie => stare de echilibru financiar pe termen scurt.

TREZORERIA NETA (TN)

TN = FR NFR sau
TN = Datorii curente nete/ Active circulante nete NFR
TN = - 5000 (-7000) = 2000
TN > 0 => FR > NFR nevoia de fond de rulment este integral acoperita pe baza fondului
de rulment ramanand o parte din fondul de rulment care se concretizeaza printr-o
trezorerie de active firma are lichiditati => stare de echilibru financiar curent.
Dar TN > FR (2000>-5000) atunci ea este lenesa sau trandava, excedentara, fiind un
semnal nefavorabil.

ACTIV PASIV
CAPITALURI PROPRII

Pagina 31
 Probleme stagiu

ACTIVE IMOBILIZATE NETE

FOND RULMENT
TREZORERIA NETA NECESAR DE FOND DE RULMENT

DATORII DE EXPLOATARE
ACTIVE CIRCULANTE

FR>0 => Echilibru Financiar Pe Termen Lung

NFR < 0 => NFR < FR=> Echilibru financiar pe termen scurt
TN > 0 => Echilibru financiar curent

4. S se analizeze indicatorii de lichiditate n cele dou cazuri i s se comenteze

rezultatele.

AC
a)Rata lichiditatii generale =
DatoriiCurente
2000
Rlg= =0,8<1 => o lichiditate destul de precara ca urmare a FR negativ
25000

Ac Stocuri
b)Rata lichidiatii reduse =
Dcurente
20000 10000
Rlr= =0,4 < 0,5 => o lichiditate destul de scazuta
25000
c) Rata lichiditatii imediate
Disponibilitati
Rli=
Datoriicurente
2000
Rli= =0,8 este o valoare foarte mica, sub valoarea minima admisibila
25000
(intre 0.2-0.3) ceea ce nu ofera o garantie de lichiditate a intreprinderii

BILANT FUNCTIONAL

ACTIVE = UTILIZARI PASIVE = RESURSE

Functia de investitii 45 000 Functia de finantare

Pagina 32
 Probleme stagiu

Utilizari stabile 45 000 Resurse stabile (1+2) 40 000

A Active imobilizate brute 45 000 1. Capitaluri proprii 25 000
I Imob. Necorporale 5 000 2. Datorii financiare stabile
II. Imob. Corporale 40 000 (< 1 an) 15 000
III. Imob. Financiare 0
Functia de exploatare 18 000 Functia de exploatare 25 000
B1. Active circulante de expl 18 000 1. Datorii de exploatare 20 000
I. Stocuri 10 000 Furnizori 12 000
II. Creante comerciale 8 000 Dat. Salariale 8 000
B2. Active circulante in afara expl 0 2. Datorii in afara exploatarii
Dat sociale + fiscale 4 000
3. Credite bancare curente 1 000
C. Cheltuieli in avans I Venituri inregistrate in avans 0
Functia de trezorerie 2 000
Activ circulant fin 2 000
Total utilizari (active brute) 65 000 Total resurse 65 000

Analiza pe baza bilantului functional este o analiza functionala care situeaza in centrul
atentiei ciclul de exploatare.

FONDUL DE RULMENT NET GLOBAL

a) Pe baza partii superioare a bilantului functional :

FRNG (+/-) = RESURSE DURABILE UTILIZARI STABILE BRUTE
FRNG (+/-)= 40 000 45 000 = -5000
=> FRNG negativ arata insuficienta resurselor durabile pentru finantarea
utilizarilor stabile.

b) Pe baza partii inferioare a bilantului functional :

FRNG (+/-) = ACTIVE CIRCULANTE + CHELTUIELI IN AVANS (DATORII
<1AN + VENITURI INREGISTRATE IN AVANS)
FRNG (+/-) = (18 000 + 2000) + 0 - 25 000 = - 5000
=> FRNG (-)negativ arata insuficienta activelor circulante pentru acoperirea
acestor obligatii.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT TOTAL

NFR = UTILIZARI CICLICE RESURSE CICLICE

NFR = 18 000 25 000 = - 7000

Pagina 33
 Probleme stagiu

Fondul de rulment functional apare ca un surplus de resurse stabile, respectiv ca un

necesar de fond de rulment total (NFRT) cu doua componente : de exploatare(NFRE) si
din afara exploatarii (NFRAE)
NFRT = NFRE + NFRAE
NFRT = 18 000 25 000 = - 7000 < 0

TREZORERIA NETA (tn)

TN = FRNG NFRT
TN= -5000 (-7000) = - 5000 +7000=2000
Trezoreria neta este strans legata de operabile financiare pe termen scurt care sunt
evidentiate in partea inferioara a bilantului functional si poate fi determinata si prin:
1. Fondul de rulment net global (FRNG) -5000
2. Necesarul de fond de rulment (NFRT) -7000
3. Trezoreria neta (TN) (1-2) 2000
4.Active circulante financiare (Trez activa) 2000
5. Credite bancare curente (Trezoreria pasiva) 0
6. Trezoreria neta (4-5) 2000
Trezoreria pozitiva (TN > 0) cand:
a) FRNG > NFRT sau
b) Necesarul de trezorerie > Resursele de trezorerie
O trezorerie neta pozitiva reflecta asadar un excedent de trezorerie in raport cu obligatiile
financiare pe termen scurt, ceea ce asigura intreprinderii posibilitatea de a face
plasamente pe piata de capital.

Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1. Cine pot fi lichidatorii?

Pagina 34
 Probleme stagiu

Raspuns
Conform art.253 din legea 31/1990,Lichidatorul este persoana fizica sau juridica
practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa conduca activitatea
debitorului si sa exercite atributiile prevazute la articolul 25 in cadrul procedurii
falimentului.
Potrivit art. 24 din Legea 85/2006 lichidatorul este numit de judecatorul sindic in cazul in
care acesta dispune trecerea la faliment.
Conform art 25 din legea 85 / 1996 atributiile lichidatorului sunt:
a) examinarea activitatii debitorului in corelatie cu situatia de fapt si intocmirea unui
raport asupra faptelor si imprejurarilor ce au dus la insolventa, cu mentionarea
persoanelor carora le-ar fi imputabila. Raportul se intocmeste nu mai tarziu de 60 de zile
de la desemnarea lichidatorului si in conditiile in care nu fusese intocmit anterior de
adminsitratorul judiciar. Raportul va fi remis judecatorului sindic intr-un termen stabilit
de acesta.
b) conducerea activitatii debitorului
c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in
dauna drepturilor creditorilor, precum si a altor acte juridice incheiate de debitor
susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru
conservarea lor
e) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor
f) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea unor obiectiuni la acestea
precum si intocmirea tabelelor creantelor
g)urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferal de bunuri
sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea procedurii,incasarea
creantelor;formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor
debitorului.
h)vanzarea bunurilor din averea debitorului, in conformitate cu prevederile legii
i) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la
garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul sindic.
j) sesizarea judecatorului sindic c ear cere o solutionare de catre acesta
k) orice alte atributii stabilite prin lege de catre jud sindic

2. Care este ordinea n care vor fi distribuite fondurile obinute din vnzarea
bunurilor din averea debitorului, grevate, n favoarea creditorului de ipoteci, gajuri
sau alte garanii reale mobiliare ori drepturi de retenie de orice fel?

Raspuns
ConformArt.121
(1) Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea
creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de
orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine:
1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata
remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art.10, art.19 alin.(2), art.23 si 24;
2. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si

Pagina 35
 Probleme stagiu

penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile.

(2) In cazul in care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru
plata in intregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta,
creante chirografare care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria
corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art.123, si vor fi supuse dispozitiilor
art.41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin.(1) rezulta o diferenta in plus, aceasta
va fi depusa, prin grija lichidatorului, in contul averii debitorului.
(3) Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de
suma, facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de
distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca
ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este
necesara pentru a impiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit
daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii.

3. De ctre cine se face numirea lichidatorilor n societile pe aciuni i n

comandit pe aciuni?

Raspuns:
ConfomArt.258.:
(1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de
adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede
altfel.
(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului
constitutiv.
(3) Daca majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia
dintre administratori sau asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut -o.
Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs in termen de 15 zile de la
pronuntare.

4. n ce ordine vor fi pltite creanele n cazul falimentului?

Raspuns:
In cadrul procedurii falimentului instituita prin legea 85 / 2006 privind insolventa s-a
prevazut in mod expres ordinea platii creantelor catre creditori.
In acest sens in baza art 123 din legea 85 / 2006 creantele vor fi platite, in cazul
falimentului in urmatoarea ordine:
a)taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege,
inclusive cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea
debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art 10, art.19
alin (2), art 23,24 si ale art 98 alin (3) sub rezerva celor prevazute la articolul 102 alin (4)
b) creantele izvorate din raportul de munca
c) creantele reprezentand creditele cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de
institutiile de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din
continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii.
d) creantele bugetare

Pagina 36
 Probleme stagiu

e) creantele reprezentand sumele datorate de debitor unor terti, in baza unor obligatii de
intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii
mijloacelor de existenta
f) creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea
debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica.
g) creantele reprezentand credite bancare cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele
rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii.
h) alte creante chirografare
i) creantele subordinate in urmatoarea ordine de preferinta:
-credite acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel
putin 10% din capitalul social, respective din drepturile de vot in adunarea generala a
asociatilor, ori dupa caz, de catre un menbru al grupului de interes economic;
-creantele izvorand din acte cu titlu gratuit
Potrivit dispozitiilor art 24 din legea 85/ 2006 sumele de distribuit intre creditori in
acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare
creanta, prin tabelul definitiv consolidat, mentionat la art 108 alin 2 lit d) din lege.
In temeiul legii titularilor de creante dintr-o categorie, li se vor putea distribui sume
numai dupa deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara,
potrivit ordinii prevazute la articolul 123 din legea 85/2006.
In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi
rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand cota
proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in cetgoria creantelor respective.
In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei
societati in nume colectiv sau in comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor
inregistrate in tabelul definitive consolidate de creante impotriva grupului sau a societatii,
judecatorul sindic va autoriza executarea silita, in conditiile legii, impotriva asociatilor cu
raspundere nelimitata, sau dupa caz , a membrilor,pronuntand o sentinta definitive si
executorie, care va fi pusa in executare de catre lichidator, prin executor judecatoresc.
Potrivit dispozitiilor art 127 din lege, cu ocazia distribuirii partiale, urmatoarele sume vor
fi provizionate:
a) sumele proportionale datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii
suspensive care nu s-a realizat inca
b) sume proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator si care au
originalele titlurilor dar nu le-au prezentat
c) sume proportionale datorate creantelor admise provizoriu
d) rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului
Pentru creditorii cu creante inscrise in tabelul consolidate definitive de creante, carora li
s-au alocat sume numai partial sau cu creante sub conditie suspensiva si care au luat parte
la distribuire, sumele cuvenite vor fi pastrate la banca, intr-un cont special de depozit
pana ce situatia lor va fi lamurita.

Pagina 37
 Probleme stagiu

Fiscalitate

Pagina 38
 Probleme stagiu

1. Prezentai regimul fiscal n cazul cheltuielilor cu sponsorizarea .

p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri si/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, si
ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare,
precum si cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat
sumele aferente, dac totalul acestor cheltuieli ndeplineste cumulativ urmtoarele
conditii:
1. este n limita a 3 din cifra de afaceri;
2. nu depseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
n limitele respective se ncadreaz si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept
public, n scopul constructiei de localuri, al dotrilor, achizitiilor de tehnologie a
informatiei si de documente specifice, finantrii programelor de formare continu a
bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participrii la
congrese internationale;
(liter modificat prin art. I pct. 12 din Legea nr. 343/2006 (publicat la 1 august 2006),
n vigoare de la 1 ianuarie 2007)

Not: avnd n vedere c n O.U.G. nr. 34/2009 (n vigoare de la 14 aprilie 2009) este
mentionat o derogare de la prevederile art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, reproducem n continuare art. 28 si art. 29 din aceast ordonant de
urgent:
Art. 28. - Se constituie Fondul social din sponsorizarea ce va fi acordat de productorii
interni si distribuitorii de gaze naturale, care contribuie benevol la constituirea acestui
fond, n conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu
modificrile si completrile ulterioare.

Art. 29. - (1) Pe baz de protocol ncheiat ntre Guvern, prin Ministerul Economiei si
Ministerul Finantelor Publice, si productorii interni si distribuitorii de gaze naturale care
doresc s contribuie la fond, Fondul social se colecteaz si se distribuie n cursul anului
2009.
(2) Sumele cu care vor sponsoriza si vor contribui la Fondul social productorii interni si
distribuitorii de gaze naturale sunt, de regul, sume obtinute din majorarea de pret la
gazele naturale n cursul anului 2008.
(3) Sumele prevzute la alin. (1) sunt cheltuieli cu deductibilitate limitat pentru
respectivele societti, prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare.

2. Prezentai regimul fiscal al cheltuielilor cu dobnzile.

Cheltuieli cu dobnzile i diferene de curs valutar

Art. 23.

Pagina 39
 Probleme stagiu

[{*}] (1) Cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile n cazul n care gradul de
ndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de ndatorare a capitalului se
determin ca raport ntre capitalul mprumutat cu termen de rambursare peste un an i
capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la nceputul anului i sfritul perioadei
pentru care se determin impozitul pe profit. Prin capital mprumutat se ntelege totalul
creditelor i mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor
contractuale. (alineat modificat prin art. I pct. 141 din O.G. nr. 83/2004 astfel cum a fost
modificat i completat prin Legea nr. 494/2004 (publicat la 24 noiembrie 2004) - cu
intrare n vigoare la 1 ianuarie 2005)
[{*}] (2) n conditiile n care gradul de ndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile
cu dobnzile i cu pierderea net din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile.
Acestea se reporteaz n perioada urmtoare, n conditiile alin. (1), pn la
deductibilitatea integral a acestora. (alineat modificat prin art. I pct. 15 din O.G. nr.
83/2004 astfel cum a fost modificat i completat prin Legea nr. 494/2004 (publicat la
24 noiembrie 2004) - cu intrare n vigoare la 1 ianuarie 2005)
[{*}] (3) n cazul n care cheltuielile din diferenele de curs valutar ale contribuabilului
depesc veniturile din diferenele de curs valutar, diferena va fi tratat ca o cheltuial cu
dobnda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferene fiind supus limitei prevzute
la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaz potrivit
prezentului alineat, sunt cele aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea
gradului de ndatorare a capitalului. (alineat modificat prin art. I pct. 16-18 din O.G. nr.
83/2004 - publicat la 27 august 2004 cu intrare n vigoare la 1 ianuarie 2005)
[{*}] (4) Dobnzile i pierderile din diferene de curs valutar, n legtur cu
mprumuturile obinute direct sau indirect de la bnci internaionale de dezvoltare i
organizatii similare, menionate n norme, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente
mprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romne sau strine, institutiile
financiare nebancare, de la persoanele juridice care acord credite potrivit legii, precum si
cele obtinute n baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piat reglementat nu
intr sub incidenta prevederilor prezentului articol. (alineat modificat prin art. I pct. 17
din Legea nr. 343/2006 (publicat la 1 august 2006), n vigoare de la 1 ianuarie 2007)
[{*}] (5) n cazul mprumuturilor obtinute de la alte entitti, cu exceptia celor prevzute
la alin. (4), dobnzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobnzii de referint a Bncii Nationale a Romniei, corespunztoare
ultimei luni din trimestru, pentru mprumuturile n lei; si
b) nivelul ratei dobnzii anuale de 9%, pentru mprumuturile n valut. Acest nivel al
ratei dobnzii se aplic la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004.
Nivelul ratei dobnzii pentru mprumuturile n valut se actualizeaz prin hotrre a
Guvernului.
(alineat modificat prin art. I pct. 16-18 din O.G. nr. 83/2004 - publicat la 27 august 2004
cu intrare n vigoare la 1 ianuarie 2005)
(6) Limita prevzut la alin. (5) se aplic separat pentru fiecare mprumut, nainte de
aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
[{*}] (7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplic societtilor comerciale bancare, persoane
juridice romne, sucursalelor bncilor strine care si desfsoar activitatea n Romnia,
societtilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societtilor de credit ipotecar,
institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. (alineat modificat prin

Pagina 40
 Probleme stagiu

art. I pct. 17 din Legea nr. 343/2006 (publicat la 1 august 2006), n vigoare de la 1
ianuarie 2007)
(8) n cazul unei persoane juridice strine care si desfsoar activitatea printr-un sediu
permanent n Romnia, prevederile prezentului articol se aplic prin luarea n considerare
a capitalului propriu.

3. Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de un mijloc fix pentru a fi deductibil

amortizarea fiscal.

Amortizarea fiscal
Art. 24. - (1) Cheltuielile aferente achizitionrii, producerii, construirii, asamblrii,
instalrii sau mbunttirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaz din punct de
vedere fiscal prin deducerea amortizrii potrivit articolului 24 din Codul fiscal
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care ndeplinete cumulativ
urmtoarele condiii:
[{*}] a) este deinut si utilizat n productia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii,
pentru a fi nchiriat terilor sau n scopuri administrative; (liter rectificat la 6 februarie
2004 prin M. Of. nr. 112/2004)
b) are o valoare de intrare mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului;
c) are o durat normal de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un
singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului
corp, lot sau set. Pentru componentele care intr n structura unui activ corporal, a cror
durat normal de utilizare difer de cea a activului rezultat, amortizarea se determin
pentru fiecare component n parte.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investiiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de nchiriere,
concesiune, locaie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse n funciune parial, pentru care nu s-au ntocmit formele de
nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se
nregistra, la valoarea rezultat prin nsumarea cheltuielilor efective ocazionate de
realizarea lor;
c) investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substane minerale
utile, precum i pentru lucrrile de deschidere i pregtire a extraciei n subteran i la
suprafa;
d) investiiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare
realizate n scopul mbuntirii parametrilor tehnici iniiali i care conduc la obinerea de
beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

Pagina 41
 Probleme stagiu

e) investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor
aparinnd domeniului public, precum i n dezvoltri i modernizri ale bunurilor aflate
n proprietate public;
f) amenajrile de terenuri.
(4) Nu reprezint active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele mpdurite;
b) tablourile i operele de art;
c) fondul comercial;
d) lacurile, blile i iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu i pierde valoarea n timp datorit folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihn proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de
croazier, altele dect cele utilizate n scopul realizrii veniturilor.

4. Societatea comercial A din Frana (nregistrat n scop de TVA ca persoan

impozabil normal) trimite pentru testare societii B din Romnia (nregistrat n
scop de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Frana la
depozitul lui B din Romnia, urmnd ca dac B este mulumit s le rein, iar n caz
contrar s le returneze. Analizai spea din punctul de vedere al TVA stabilind tipul
operaiunilor, locul lor, precum i obligaiile ce revin pltitorilor de TVA dac nu se
aplic msuri de simplificare

Rezolvare:

Societatea A persoana impozabila, inregistrata in scop de TVA in Romania.

Societatea B persoana impozabila, inregistrata in scop de TVA in Franta.
Transport: Din Franta in Romania - documente de transport (CMR Documentul de
insotire a marfii Scrisoare de transport, constituie dovada materiala a conditiilor de
incheiere a contractului de transport in traficul rutier international de marfuri, precum si
dovada primirii marfii de catre transportator. Asigurarea CMR este o polita privind
asigurarea bunurilor pe timpul transportului).
In Romania soc A face achizitie intracomunitara (AIC) la care se aplica taxarea inversa si
o declara in Decontul de TVA 300 si declaratia recapitulativa 390. (Bunurile sunt
transportate din Franta in Romania).
O conditie esentiala este ca soc A sa comunice codul de TVA unde are loc AIC.
La soc B se aplica taxarea inversa 4426=4427 cu 4426 deductibil integral pentru ca
bunurile sunt destinate realizarii de operatiuni taxabile;
Se Inregistreaza TVA in decontul de TVA la randurile 4Achizitii intracomunitare de
bunuri pentru care cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa) si 14

Pagina 42
 Probleme stagiu

5. Ce produse se ncadreaz n categoria produselor supuse accizelor armonizate?

Sfera de aplicare
Art. 162. - Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaz bugetului
de stat pentru urmtoarele produse provenite din productia intern sau din import:
a) energie electric;
b) produse energetice;
c) produse intermediare;
d) tutun prelucrat;
e) alcool etilic;
f) buturi fermentate, altele dect bere si vinuri;
g) bere;
h). Vinuri

Faptul generator
Art. 164. - Produsele prevzute la art. 162 sunt supuse accizelor n momentul producerii
lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor n acest teritoriu. (articol
modificat prin art. I pct. 146 din Legea nr. 343/2006 (publicat la 1 august 2006), n
vigoare de la 1 ianuarie 2007)

Exigibilitatea
Art. 165. - Acciza este exigibil n momentul eliberrii pentru consum sau cnd se
constat pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

Pagina 43