Cheltuielile Publice

1.1 Definii noiunea cheltuielilor publice.

Prin cheltuieli publice nelegem repartizarea pe diverse destinaii i de utilizare a resurselor financiare a
statului. Cheltuielile publice includ 3 elemente:
1. ntrebuinarea unei sume de bani
2. de ctre o persoan juridic, stat, instituie comun
3. n vederea satsifacerii unei trebuine publice.

1.2 Clasificai cheltuielile publice

Varianta I
Clasificarea cheltuielilor publice are loc dup diferite criterii teoretice, oficiale, legale.
Dintre clasificrile teoretice cele mai rspndite sunt cele formulate n temeiul criteriilor economic i al
destinaiei specifice.
Criteriul economic de clasificare a cheltuielilor publice este formulat mai ales din punct de vedere al venitului
naional. Din punct de vedere al venitului naional cheltuielilor publice se mpart n 2 grupe:
- cheltuieli productive cheltuieli ce reprezint o avansare de venit naional( pentru producii, dezvoltarea
ntreprinderilor)
- cheltuieli neproductive cheltuieli pentru ntreinere forelor armate, funcionarea organelor de stat.
Criteriul destinaiei specifice:
- cheltuieli pentru sntate, nvmnt, educaie, asisten public.
- Cheltuieli pentru economie naional
- Cheltuieli cu caracter administrativ.
Din clasifcarea oficial instituit prin acte normative ale organizaiilor internaionale i ale organelor de
conducere de stat.
Clasificare funcional reglementat de instituiile speciale ONU:
- cheltuieli pentru servicii publice generale
- cheltuielipentru aprare
- cheltuieli pentru educaie
- cheltuieli pentru sntate
- cheltuieli pentru servicii comunale
Clasificare legal clasificare aprobat n fiecare stat de organele legislative prin legi bugetare.
Legea privind sistemul bugetar clasific cheltuielile n urmtoarele categorii:
- cheltuieli pentru autritile publice i aprarea rii
- cheltuieli pentru cercetare tiinific
- cheltuieli n domeniul economic
- cheltuieli pentru infrastructura public.
La fiecare dintre aceste destinaii cheltuielile bugetare snt mprite :
1. cheltuieli curente de personal, materiale, servicii
2. cheltuieli de capital investiii, i rezerve de stat.

Clasificarea administrativ pe criteriul instituiilor prin intermediul crora se efectueaz cheltuielile publice
(ministere, uniti administrativ-teritoriale)
Clasificaia dup rolul cheltuielilor: 1. cheltuieli publice pozitive; 2. cheltuieli publice pozitive.

Varianta II

Bugetul de stat al RM este alcatuit din: veniturile bugetare si chelruielile bugetare.

A) Partea veniturilor bugetare cuprinde : venituri curente fiscale, nefiscale, din operatiunile cu capital si
transferurile.
Veniturile fiscale. I categorie este formata din impozitul pe venit, constituind : impozitul pe venit retinut de
intreprinderi, institutii si organizatii ; impozitul pe venit calculat de organele fiscale ; impozitul pe venit al
intreprinderilor mixte si celor cu investitii straine . II categorie o constituie impozitele interne pe marfuri si
servicii : TVA la marfurile produse pe teritoriul RM, la serviciile si la marfurilor importate ; impozitul privat ;
 accizele la diferite produse stabilite conform legislatiei. III categorie de venituri : impozitele asupra
comertului international : taxa vamala ; tariful vamal la marfurile si obiectele importate ; incasarile consulare ;
taxele de export.

Veniturile nefiscale. I categorie este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de proprietate :
dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ; venitul net al Bancii Nationale a
Moldovei ; arenda pentru patrimoniul de stat. II categorie de venituri nefiscale o constituie unele taxe si plati
administrative : taxele percepute de politia rutiera ; taxa pentru elaborare de pasapoarte, buletine de identitate,
legitimatii si certificate. III categorie o contituie amenzile si sanctiunile administrative : amenzile aplicate de
politia rutiera ; amenzile aplicate de politia economica ; veniturile provenite de la confiscari ; amenzile si alte
sanctiuni aplicate de Departamentul Vamal.
B) Partea veniturilor bugetare e formata din : - clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare ;
- clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare; - clasificatia economica a cheltuielilor bugetare.
Clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare - grupeaza aceste cheltuieli in functie de obiectivele
urmarite de stat, fiind create pe categoriile principale de cheltuieli: serviciul de stat cu destinatie generala;
activitatea externa; apararea nationala; jurisdictia constitutionala; autoritatile judecatoresti; mentinerea ordinii
publice si securitatea nationala; invatamintul; cercetari stiintifice; cultura, arta, religia, sportul; ocrotirea
sanatatii; asigurarea si sustinerea sociala; agricultura, gospodaria silvica, piscicola, a apelor; protectia mediului
inconjurator si hidrometrologia; industria si constructiile; excedent; deficit.
Clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare grupeaza veniturile dupa institutiile insarcinate cu
incasarea lor, iar cheltuielile dupa institutiile imputernicite cu efectuarea lor. Clasificarea bugetara dupa criteriul
organiztional se face dupa 2 criterii: - ministere, departamente, municipii, raioane si alti beneficiari de mijloace
bugetare; - intreprinderi, institutii, , organizatii, platile si actiunile finantate de la buget.
Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare are menirea de a preciza speciile si subspeciile de cheltuieli
limitative admise si finantate din bugetul de stat si anume: cheltuieli curente; cheltuieli capitale ; acordarea de
imprumuturi de la buget si rambursarea lor ; plata dobinzilor si rambursarea creditelor contractate de ordinatorii
principali de credite ; procurarea de actiuni.

1.3 Formulai structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2009

Orice cheltuiala publica sau bugetara se caracterizeaza prin elemental de intrebiuntare a unei sume de bani, cu
relevanta materiala sau tehnico-financiara.
Cheltuielile publice de interes statal sunt efectuate in scopul intretinerii sau functionarii organelor sau
institutiilor de stat, ca si al desfasurarii activitatilor de invatamint, sanatate, protectie sociala si alte activitati
care trebuie finantate de catre stat, din fonduri banesti a caror formare si intrebuintare este decisa de organele de
stat.
Dintre cheltuielile publice de interes statal, cele mai importante sunt cheltuielile bugetare cu ramificatia impusa
in RM de cuprinsul bugetului public national.
Categoria cheltuielilor bugetare cuprinde : cheltuielile bugetului de stat,, cheltuielele bugetelor locale,
cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat si cheltuielile fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta
medicala.
Drept concepte comunitare privind cheltuielile bugetare sunt evidentiate urmatoarele : sporirea cheltuielilor
pentru invatamint, sanatate publica, cercetari stiintifice, cai de comunicatii si dezvoltare regionala; politica
cheltuielilor publice sa fie concordata cu politica resurselor financiare in cuprinsul careia impozitele sa nu
compromita economiile banesti particulare si nici investitiile intreprinderilor, iar investitiile publice fiind
finantate cu preferinta din imprumuturi publice pe termen lung ; cresterea cheltuielilor publice este
inevitabila, insa ea trebuie subordonata cerintelor de echilibru economic si financiar al comunitatii si statelor
membre.
 Cirulaia Monetar
1.1 Relatai despre funciile monedei.

Prin moned este desemnat orice bun acceptat ca intrument liberator de creditori sau vnztori, un bon pentru
cumprarea mrfurilor. Monmeda reprezint un instrument etalon de plat pentru facilitarea schimburilor,
pentru acumulri, fiind msurtorul general de valori care poart girul autoritii emitente i care se bucur de
ncredere public.
Funciile monedei:
a) evaluare a volirlor economice cu moneda se msoar valoarea material, se exprim preurile, puterea
de cumprare.
b) Mijlocire a schimburilor de bunuri i servicii cu ajutorul monedei este intermediat circulaia
mrfurilor, ea la rndul su fiind o marf intermediar.
c) Mijlocire a plilor dobndete calitatea de obligat s primeasc moneda aflat n circulaie la data
lichidrii unei datorii.
d) Mijlocire a creditului creditul reprezint transmiterea temporar a unei puteri de cumprare, el este un
mprumut de moned.
e) Mijlocire a economiilor disponibilitile temporare a populaiei se pot vorifica cu ajutorul monedei.
f) Tezaurizare cu ajutorul monedei se pot pstra i transfera valorile care se cer meninute n timp.
g) Distribuirea i redistribuirea social a bunurilor i serviciilor produsul social se distribue direct sau
indirect de ctre cei care au participat la formarea lui.

1.2 Determinai factorii care influeneaz suma de bani i viteza circulaiei banilor.

Suma de bani necesar circulaiei este format din totalul valoric al semnelor bneti, masa monetar, care d
posibilitatea efecturii normale a prestrii serviciilor, schimbului de mrfuri, a diferitor pli. Aceast sum este
determinat de aciunea legilor obiective, a circulaiei banilor i de legea vitezei de circulaie a banilor. Potrivit
acestei legi, suma necesar circulaiei rezult din totalitatea sumei, preurilor mrfurilor i serviciilor ce
urmeaz a fi vndute i ncasate i a sumei plilor scadente, din care se scade suma preurilor mrfurilor vndute
n credit i plile pentru circulaia mrfurilor care compenseaz.
Suma de bani necesar circulaiei este influe nat de un ir de factori:
Factori de influen direct:
1. schimbarea volumului de mrfuri aflate n circulaie
2. nivelul de mrfuri, preurilor i serviciilor.
Factori de influen indirect:
1. majorarea numrului de operaii n credit, cu ct mai mult marf se vinde n credit cu att mai puini
bani snt necesari n circulaie i invers.
2. dezvoltarea plilor fr numerar.
3. viteza de circulaie a banilor.

Viteza de circulaie a banilor exprim numrul de tranzacii la care servete o unitate monetar ntr-o perioad
de timp n procesul circulaiei mrfurilor, prestrii serviciilor, achitrii debitelor.
Accelerarea V.C.B. (vitezei de circulaie a banilor) duce la micorarea masei monetare necesare circulaiei i
invers.
V.C.B. este influenat de urmtorii factori:
a) masa banilor aflai n circulaie
b) proporia unitii monetare inute n rezerv sau tezaurizare.
c) stabilitatea social politic i conjunctura economic.
d) volumul veniturilor bneti ale populaiei, frecvena i ritmicitatea ncasrii de ctre populaie a veniturilor
sale bneti.
e) gradul de coinciden ntre ncasrile i plile bneti ale populaiei.
f) factorul psihologic al ncrederii populaiei n puterea de cumprare a monedei naionale.
1.3 Evaluai rolul B.N.M. n circulaia monetar.

- stabilete i implementeaz politica monetar i valutar n stat.

- Promoveaz i menine un sistem financiar bazat pe principiile pieii.
- Emite n circulaie bancnote i monede metalice de lei moldoveneti.
- Stabilete valoarea nominal ( dimensiuni, greutate i alte caracteristici tehnice al monedei)
- Dreptul de a hotr s anuleze sau s retrag din circulaie orice moned sau bancnot i s pun n
circulaie alte tipuri.
- Elaborarea programului de emisiune bancar n vederea asigurrii i satisfacerii necesitilor de
numerar.
- Asigurarea tipririi bancnotelor i baterea monedelor.
- Pstrarea n siguran a celor ce nu sunt n circulaie
- De a retrage i de a distruge bancnotele i monedele uzate i punerea n circulaie n locul acestora.
- Stocarea de ctre emitent a semnelor bneti
- Pune n circulaie semnele bneti.

Organele activitatii financiare ale statului.

1.1.Relatati despre atributiile B.N.M in domeniul activitatii financiare.

BNM este o persoana juridica, publica, autonoma si este responsabila fata de Parlament.
BNM are urmatoarele atributii de baza:
-acorda credite bancilor si statului
-stabileste si promoveaza politiva monetara in stat.
-activeaza ca organ unic de emisiune a monedei nationale.
-pastreaza si gestioneaza rezervele valutare ale statului
-intocmeste balanta de plati a statului.
-supravegheaza sistemul de plati
-actioneaza ca bancher si agent fiscal a statului
-intocmeste analize economice si monetare si in baza lor adreseaza Guvernului propuneri,aduce rezultatele
analizelor la cunostinta publicului.

1.2.Clasificati organelor de activitate financiara ale statului.

Activitatea financiara a statului este realizata de organele statale precum si de formatiunile administratiei
teritoriale.Organele st.se mai numesc si subiectii activitatii financiare,pe care le putem imparti in 3 grupe:
1.Organele representative a puterii de stat.
2.Organele executive cu competenta generala,toate organelle administratiei de stat
3.Organele executive cu competenta speciala in domeniul activitatii financiare.(Ministerul Finantelor,Curtea
de Conturi,BNM..s.a.)
Implicarea statului in economie este limitata deoarece:
-aceasta implicare este intodeauna rezultatul unui anumit raport de interese.Modificarea implicarii statului
poate avea loc numai in limitele premise de realizarea unui raport de interese.
-economia in ansamblu este o realitate formata pentru actiunea concomitenta a zecilor de mii de agenti
economici caror statul nu le poate dicta mereu ce sa faca.
-organele administratiei de stat:
a. centrale si
b.locale desi sunt numeroase fiecare poate sa actioneze atat cat ii permite autonomia sa ceea ce limiteaza
la fel implicarea statului in economie.
1.3Evaluati atributiile Trezoreriei de stat.

Evidentiem urmatoarele atributii ale Trez. de stat:

1.Elaboreaza normele de organizare si functionare a trezoreriilor teritoriale si indruma activitatea lor, ajutand la
o mai buna functionare a acestora.
2.Tine contabilitatea constituirii si utilizarii tuturor fondurilor statului
3.Deschide credite bugetare pe baza dispozitiilor ordonatorilor principali de credite.
4.Gestioneaza datoria publica interna si externa.
5.Constituie depozite la vedere si la termen ale persoanelor juridice si fizice
6.Pastrarea disponibilitatilor reprezentand fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea in lei a
acestora,primite pe baza de acorduri si intelegeri guvernamentale sau de la organisme internationale si utilizarea
acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe baza de hotarari a Guvernului.

Finantele publice locale

2.1.Relatati despre controlul asupra procesului de executie a bugetelor locale.

Atributiile de control in vederea executarii bugetului le revine urmatoarelor organe:

1.Parlamentul -exercita un control politic.
2. Curtea de Conturi-exercita auditul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat.
3.Ministerul Finantelor-exercita un control administrative financiar specializat.

Ministerul Finantelor intocmeste raportul privind bugetul de stat pentru anul precedent si pana la data de 1 mai
il prezinta Guvernului pentru aprobare,iar Guvernul pana la 1 iunie il prezinta Parlamentului pentru examinare
si aprobare.

2.2.Formulati adoptarea bugetului local de nivelul unu.

Procedura de elaborare a bugetului local este una relativ complexa,intrucat proiectul de buget la nivel local
trebuie sa tina seama de o serie de indicatori care provin inclusiv de la nivelul central,politicile fiscale si
bugetare la nivel national si local s.a.
Elaborarea proiectului de buget la nivel local ,cuprinde urmatoarele faze:
-Informarea autoritatilor administr.publice locale
-Elaborarea variantei preliminare a proiectului de buget,se face de ordonatorii principali de credite,pana la data
de 1 iulie a fiecarui an.
-Definitivarea transferurilor de fonduri publice destinate bugetului local,este absolut necesara pentru
definitivarea proiectului de buget ce urmeaza a fi supus aprobarii legislativului local.Aceasta presupune
repartizarea sumelor aflate la dispozitia consiliilor rationale pentru echilibrarea bugetelor locale.
-Definitivarea proiectelor de buget se face de catre ordonatorii principali de credite,pe baza tuturor informatiilor
si indicatorilor obtinuti in fazele anterioare,in termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat.
Acest proiect de buget local se aduce la cunostinta publica fie prin afisare la sediul unitatii administratii
teritoriale,fie prin publicare in presa locala,in scopul de-a permite locuitorilor din respective unitate
adm.teritoriala sa-si exercite dreptul de-a contesta prevederile proiectului de buget,in termen de 15 zile de la
aducerea la cunostinta publica.

2.3Estimati executia de casa a bugetului unitatilor administrative teritoriale.

Executarea de casa este efectuata de Ministerul Finantelor prin intermediul Trezolieriei si presupune executarea
operatiunilor financiare in vederea incasarii si alocarii mijloacelor banesti ale statului,tinerea contabilitatii a
acestor operatiuni si evidenta datoriei de stat.In vederea incasarii veniturilor,M.F. poate angaja si bancile
comerciale in calitate de agenti pentru efectuarea operatiunilor de executare de casa a bugetului de st.In acest
sens M.F. este responsabil de asigurarea evidentei stricte a veniturilor in contul trezoreriei,efectuarea
cheltuielilor in cazul existentei autorizatiei,administrarea veniturilor si a cheltuielilor bugetare in conturi
distincte conform clasificatiei bug.,asiguararea gestionarii bugetului de stat. La data de 31 decembrie a fiecaru
ai M.F. inchide conturile trezorioale a bugetului de st. in vederea intocmirii raportului annual.
 Veniturile publice
3.1 Relatati despre functiile impozitelor si taxelor.

Evidentiem urmatoarele functii:

1.Contributia la formarea fondurilor generale de dezvolate a societatii-este o obligatie a tuturor
persoanelor fizice si juridice care realizeaza venituri impozabile sau taxabile,deoarece inaceste fonduri se
concentreaza mijloace banesti,centralizate necesare pentru finantarea de obiective si actiuni cu caracter
general:constituirea rezervelor de stat,dezvoltarea bezei materiale a unitatilor social-culturale de stat.etc.
2.Redistribuirea unor venituri primare sau derivate-este operatiunea de preluare a unor resurse in vederea
repartizarii lor pentru satisfacerea unor trebuinte,acceptate in folosul altora decat posesorii initiali ai resurselor.
3.Reglarea unor fenomene economice si sociale-actioneaza in mod diferit in cazul unitatilor sau persoanelor
fizice.La unitatile economice,prin impozite si taxe se influenteaza preturile marfurilor si tarifele executarilor de
lucrari si a serviciilor publice,se stimuleaza realizarea productie nete si fizice.

3.2.Determinati particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara.

Particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara privesc in special izvorul acestei

obligatii,beneficiarul,obiectul ,forma sa,precum si conditiile de stbilire,modificare si stingere.
1.Izvorul obligatiei va fi mereu legea sau actul normative cu valoare de lege care instituie si reglementeaza
un venit al bugetului de stat.Prin lege se stabilesc categoriile de personae fizice sau juridice,ce datoareaza
bugetului de stat venitul respectiv.
2.Beneficiara a obligatiei bugetare este intreaga societate desi calitatea de creditor o are statul.
3.Obiectul obligatiei bugetare consta intodeauna intr-o suma de bani,aceasta fiind in prezent unica forma in
care statele moderne percep veniturile datorate bugetului de stat.
4.Obligatia bugetara este constanta in forma scrisa prin titlul de creanta bugetara care o individualizeaza la
nivelul fiecarui contribuabil in raport de veniturile obtinute.
5.Conditiile de stabilirede si executare a obligatiei bugetare sunt reglementate in mod diferit pentru fiecare
categorie de venituri bugetare,datorita particularitatilor prezentate de aceste venituri.
6.Modificarea obligatiei bugetare este determinate de cauzele prevazute de lege,respectiv:modificarea
elementelor in raport de care s-a facut individualizarea oblig.;modificarea termenelor de plata stabilite
anterior,modificarea situatiei juridice si in general modificarea actelor normative ce reglementeaza veniturile
bugetare.
7.Stingerea obligatiei bugetare se realizeaza prin modalitati commune si altor obligatii juridice,cum ar fi
plata,executarea silita sau prescriptia,fiind reglementate insa si o serie de modalitati specifice,cum ar fi
compensarea,scadere sau anularea.

3.3.Evaluati compartimentul venituri nefiscale conform Legii Bugetului de stat pentru anul 2005.

Veniturile nefiscale,reprezinta in esenta acele venituri obtinute de stat din exploatarea

domeniilor,statului(terenuri,intreprinderi)in conformitate cu regulile liberei concurente si din valorificarea
bunurilor apatinand statului
. Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:
1.in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda, dividendele);
2.de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al acestora
sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii);
3.de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor de transport cu
autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate in
sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte venituri din protectia
mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati, care se varsa la buget, cum
sunt veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de reproductie si selectie a animalelor, din chiriile
aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii publice, sumele incasate de Comisia Nationala
a Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor activitati
autofinantate);
4.din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din:
5.amenzile si penalitatile aplicate;
6.valorificarea bunurilor confiscate;
7.concesiunile realizate de institutiile publice;
8.expertizele in domeniul navigatiei etc.

Dreptul Bugetar
1.1 Definii noiunea de buget (inclusiv conform legislaiei R.M.)

Termenul de buget i are originea n vechea limb francez i anume n expresie bougette prin care se nelege
o pung cu bani. Exist mai multe concepii n ceea ce privete noiunea de buget.
Susintorii primei concepii sunt de parerea c bugetul statului este un program sau plan de cheltuieli ce
urmeaz a se efectua i de venituri ce urmeaz a se realiza ntr-o perioad determinat.
A doua concepie susine c bugetul statului este un act stabilire i autorizare a veniturilor i cheltuielilor anuale
a statului.
Conform legislaiei prin buget se subnelege un document (o lege votat de Parlament) n care snt nscrise
cheltuielile statului i veniturile necesare pentru acoperirea acestora.
Bugetul de stat este elaborat anual de ctre Guvern i aprobat ulterior de Parlament.
Bugetul de stat mai este numit i legea finanelor.

1.2 Argumentai importana principiilor i ordinea repartizrii veniturilor i cheltuielilor bugetare.

Repartizarea veniturilor i cheltuielilor n sistemul bugetar al RM este subordonat unor reguli generale sau
unor principii n vederea soluionrii a dou probleme principale :
1. s-i acorde administrrii de stat acel volum de resurse financiare care s asigure pe deplin organele
respective n vederea exercitrii funciilor care le revin;
2. s asigure aa cheltuieli bugetare care s corespund sferelor de activitate a acestor organe.
Procesul de repartizare a cheltuielilor bugetare este bazat pe urmtoarele principii:
a) Principiul reglementrii centralizate presupune necesitatea stabilirii prin lege a bazelor comune care
determin sistemul de venituri i de cheltuieli de diferit nivel. Potrivit acestui principiu urmeaz a fi
determinate prin norme generale competena organelor ce activeaz n domeniul repartizrii veniturilor
i a cheltuielilor bugetare.
b) Principiul echilibrrii a veniturilor i cheltuielilor bugetare se nftuiete n condiiile unui dificit
bugetar cronic printr-un ir de msuri ndreptate n vederea nlturrii sau a micorrii dificitului
bugetar.
c) Principiul teritorialitii transferarea, virarea veniturilor urmeaz s se realizeze n limitele teritoriului
unde este amplsat subiectul, pe larg urmeaz a fi aplicat la repartizarea veniturilor la nivelul bugetului
local. Ordinea repartizrii veniturilor i cheltuielilor bugetarea este reglementat de ctre legislaia
bugetar fiscal. Astfel legea privind sistemul bugetar i proces bugetar prevede n modul general de
repartizare a veniturilor i cheltuielilor bugetare, astfel n art.1 este stipulat c legea bugetului anual
cuprinde sursele de venituri i destinaia cheltuielilor. Art. 32 prevede c n termen de 45 zile de la
publicarea legii bugetare anuale Ministerul Finanelor aprob repartizarea lunar a veniturilor i
cheltuielilor bugetare elaborate conform clasificaiei bugetare.
Codul fiscal prevede repartizarea veniturilor dup bugete, ce venit bugetar i crui sistem este destinat.

1.3 Evaluai natura juridic a bugetului de stat din Republica Moldova.

Referitor a natura juridic a bugetului de stat exist mai multe opinii:

- bugetul statului act administrativ att veniturile ct i cheltuielile bugetare snt simple evaluri de
ordin financiar care snt realizate de agenii administrativi.
- Bugetul statului act legislativ este orice decizie ce eman de la puterea legislativ, astfel i bugetul
este un program de administrare a resurselor statului adoptat ca o decizie a legislaturii.
- Bugetul statului act administrativ i legislativ concomitent motivnd:
bugetul act legislativ n partea creatoare de norme generale dispoziii generale;
 bugetul act administrativ, mparte bugetul n 2 pri:
a) venituri reglementate prin norme generale, subieci generali.
b) cheltuieli reglementate prin norme speciale:
- cheltuieli publice efectuate de administraia central
- cheltuieli publice efectuate de colectiviti locale
-cheltuieli publice finanate de fondurile asigurrilor sociale de stat
-cheltuieli ale organismelor internaionale.
Cheltuielile publice cuprind n sfera lor cheltuieli bugetare, cheltuieli din fonduri cu destinaie special,
cheltuieli extrabugetare i cheltuieli efectuate din bugetul trezorriei publice. Structura cheltuielilor publice
poate fi static (la un anumit moment) i dinamic (n evoluie), poate fi urmrit conform indicatorilor:
volumul cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice n PIB.

Dreptul Financiar
1.1 Definii dreptul financiar (cel puin trei noiuni).
Dr. financiar totalitatea normelor de drept care reglementeaz raporturile sociale ce apar la constituirea,
utilizarea fondurilor bneti a statului, destinate satisfacerii sarcinilor i necesitilor social-economice a
societii.
Dr financiar totalitatea actelor normative ce reglementeaz relaii de constituire, repartizare i utilizare a
fondurilor bneti ale statului i ale insituiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social- economice ale
societii.
Dr. financiar reprezint ramura de drept alctuit din norme de drept n vederea reglementrii relaiilor
financiare, utilizrii fondurilor bneti destinate interesului public.

1.2 Clasificai izvoarele dreptului financiar

Izvoarele dr. financiar se delimiteaz n raport cu gradul de generelitate:
- izvoare commune a dr. fin. Cu alte ramuri de drept
- izvoare specifice dr. fin.
Izvoarele comune reprezint acte normative care dei reglementeaz relaii financiare, mai reglementeaz i alte
relaii sociale(de exemplu : COnstituia, Emisiunea Monetar .a.)
Izvoarele specifice reglementeaz strict relaii financiare, ca spre exemplu : Legile bugetului de stat, Legea cu
priv la BNM, Legea cu priv la Curtea de COnturi, Legea cu priv la finanele publice.

Dup scop distingem urmtoarele categorii de izvoare a dreptului financiar:

- acte de ntocmire a bugetului de stat
- acte de mprumut public de formare i ntrebuinare a fondurilor bneti
- acte de control financiar care se execut asupra actelor i operaiunilor de venituri.

Dup efectele produse:

- acte financiare , acte juridice, manifestri de voin fcute n scopul de a produce efecte juridice.
- Operaiuni financiare nu produc efecte juridice, dar stau la baza emiterii actelor juridice financiare, ele
sunt acte de calcul a veniturilor, cheltuielilor svrite de funcionari de specialitate financiar, contabili.

Dup apariie (oraganul care le-a emis) :

- legi sunt emise de Parlament cu aplicabilitate admnistrativ teritorial i a instituiilor publice.
- Acorduri internaionale izvoare de drept cu condiia ca RM s fie parte la acest accord i acesta s fie
ratificat de Parlament.
- Hotrrile Guvernului se emit pentru organizarea executrii legilor.
- Acte normative ale Ministerului Finanelor acte normative prin care se instituie norme juridice care
dezvolt i detaliaz cuprinsul dispoziiilor generale din legile de specialitate financiar.
1.3Argumentai locul i rolul dreptului financiar n sistemul dreptului.

tiina dreptului constituie un ansamblu de norme juridice care formeaz un sistem structurat pe ramuri, cu
domeniul su specific de reglementri a unor anumitor relaii sociale care sunt legate ntre ele datorit unor
principii sau a unor obiective comune. Astfel n raport cu criteriile aa cum sunt metoda i obiectul, acestea sunt
configurate n ramuri ale dreptului.
Recunoscnd faptul existenei a celor dou mari diviziuni al sistemului de drept, ramura dreptului financiar face
parte din dreptul public ntruct la fel ca i celelalte ramuri de drept public cuprinde norme juridice instituite n
scopul satisfacerii unor interese generale publice. n ansamblul ramurilor dreptului public, dreptul financiar se
situeaz dup dreptul constituional i dreptul administrative datorit apropierii i interferenei acestora, iar mai
ales cu dreptul administrativ. De aceea n mare msur sunt remarcate corelaiile, precum i delimitrile
dreptului financiar att cu ramurile dreptului public ct i a celui privat.
Legtura dreptului constituional cu dreptul financiar: dreptului constituional este format din normele juridice
de drept financiar care reglementeaz rapoturile sociale fundamentale ce apar n procesul instaurrii, meninerii
i exercitrii puterii de stat. n acest legtura dintre dreptul constituional i dreptul financiar este evident,
astfel n prevederile Constituiei RM ntlnim reglementri cu privire la competena Parlamentului n vederea
adoptrii bugetelor anuale, la bugetul public naional, precum i la sistemul de impunere.
Legtura dreptului financiar cu dreptul administrativ: Dreptul administrativ este determinat de totalitatea
normelor care guverneaz activitatea administrativ de stat. avnd n vedere obiectul dreptului financiar dreptul
administrativ se deosebete dup obiect:
Corelaia: subiectele unul este statul sau un organ al statului. Metoda imperativ adic de subordonare a
prilor raportului juridic.
Legtura dreptului financiar cu dreptul civil: Dpretul civil reglementeaz raporturi patrimoniale i personal
nepatrimoniale prin care se manifest individualizarea persoanelor.
Corelaia: persist caracterul patrimonial deoarece dup obiect au tangene.

Bugetul asigurrii sociale de stat

1.1 Identificai coninutul BASS

BASS este planul financiar annual care reflect constituirea, repartizarea i utilizarea fondurilor bneti
necesare ocrotirii pensionarilor, salariailor i membrilor lor de familie. Coninutul su economic deriv din
structura i trsturile ornduirii social economice, din necesitatea realizrii cerinelor legilor economice,
precum i din prerogativele i funciile statului.
Elaborarea i executarea separat a bugetului de stat fa de BASS constituie o realizare important, deoarece
permite ca resursele acestuia s fie utilizate integral pentru ocrotirea cetenilor. Dreptul la asigurri sociale este
garantat de stat i se exercit n condiiile legii prin sistemul public de asigurri sociale avnd la baz
urmtoarele principii:
1. unicitii - potrivit cruia statul organizeaz i garanteaz sistemul public bazat pe aceleai norme de
drept
2. egalitii - care asigur tuturor participanilor la sistemul public - contribuabili i beneficiari - un
tratament nediscriminatoriu n ceea ce privete drepturile i obligaiile prevzute de lege
3. solidaritii - conform cruia participanii la sistemul public i asum contient i reciproc obligaii i
beneficiaz de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau nlturarea riscurilor sociale prevzute de lege
4. obligativitii - potrivit cruia persoanele fizice i juridice au, conform legii, obligaia de a participa la
sistemul public
5. contributivitii - onform cruia fondurile de asigurri sociale se constituie pe baza contribuiilor
datorate de persoanele fizice i juridice participante la sistemul public; drepturile de asigurri sociale se
cuvin pe temeiul contribuiilor de asigurri sociale pltite
6. repartiiei - potrivit cruia fondurile de asigurri sociale realizate se redistribuie pentru plata obligaiilor
ce revin sistemului public
7. autonomiei - otrivit cruia sistemul public se administreaz de sine stttor, pe baza legii.
Conform legii veniturile BASS privn din :
 1. contribuii de asigurri sociale
2. transferuri de la bugetul de stat
3. din alte venituri (dobnzi, majorri de ntrzieri)
Conform prevederilor legii cheltuielile BASS acoper contravaloarea prestaiilor de asigurri sociale din
sistemul public, cheltuielile aferente, asigurrii i funcionrii sistemului public, finanrii unor investiii
proprii, alte cheltuieli.

1.2 Selectati particularitile executrii BASS

Varianta I
Executarea bugetului a.s.s. consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri, in corelatie cu plata
pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.
A) Veniturile bugetului a.s.s. provin din contributii de asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat si alte
venituri prevazute de lege. Lunar de catre angajator, se face calculul si plata contributiei de a.s. datorate de
asiguratii angajati cu CIM.
Transferurile sunt a II-a categorie a veniturilor bugetului a.s.s. Ele sunt effectuate pentru acoperirea unor
cheltuieli ale bugetului a.s.s., fiind allocate din bugetul de stat. Transferul se apare doar dupa terminarea
rezervei bugetului a.s.s. Dobinzile- sume de bani, care pot constitui venituri bugetare, in cazul aparitiilor
disponibilitatilor banesti in bugetul a.s.s.
Majorarile de intirziere se platesc de contribuabil in cazul neachitarii la termene legale a contributiilor in
bugetul a.s.s.
B)Cheltuielile bugetului a.s.s.- acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale in sistemul public,
cheltuieli aferente organizarii si functionarii sistemului public, finantarii unor investitii proprii s.a. Sistemul
cheltuielilor a.s.s. este format din fonduri: 1. Fondul de pensii ; 2. Fondul de protectie a familiilor cu copii ; 3.
Fondul de indemnizatii ; 4. Fondul de somaj ; 5. Fondul de recuperare a sanatatii ; 6. Fondul de asigurare contra
accidentelor de munca si bolilor profesionale. Excedentele anuale ale bugetului a.s.s. se folosesc conform
legii(exp. la procurarea valorilor mobiliare).Deficitul curent al bugetului a.s.s. se acopera din disponibilitatile
bugetului a.s.s. din anii precedenti.La sfirsitul fiecarui an bugetar Casa Nationala intocmeste o dare de seama cu
privire la realizarea bugetului a.s.s., fiind prezentat Guvernului pina la 01 mai a anului imediat urmator a anului
de gestiune, spre examinare si aprobare, iar Guvernul dupa aprobare va prezenta pina la data de 1 iunie
Parlamentului.
Varianta II
Veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat provin din contribuii de asigurri sociale, transferuri din
bugetul de stat i din alte venituri (din dobnzi, din majorri de ntrziere) prevzute de lege. heltuielile
bugetului asigurrilor sociale de stat acoper contravaloarea prestaiilor de asigurri sociale din sistemul public,
cheltuielile aferente organizrii i funcionrii sistemului public, finanrii unor investiii proprii, alte cheltuieli
prevzute de lege. Din veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat se prelev anual pn la 3% pentru
constituirea unui fond de rezerv. Fondul de rezerv se utilizeaz pentru acoperirea prestaiilor de asigurri
sociale n situaii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului
asigurrilor sociale de stat. Fondul de rezerv nu se reporteaz la veniturile i cheltuielile bugetului asigurrilor
sociale de stat i reprezint depirea veniturilor asupra cheltuielilor acestui buget.
Excedentele anuale ale bugetului asigurrilor sociale de stat pot fi utilizate la procurarea valorilor mobiliare
i/sau pot fi pstrate pe conturi bancare depozitare conform regulamentului aprobat de Guvern. Eventualul
deficit curent al bugetului asigurrilor sociale de stat se acoper din disponibilitile bugetului asigurrilor
sociale de stat din anii precedeni i, dup epuizarea disponibilitilor, din fondul de rezerv. Pentru acoperirea
deficitului bugetului asigurrilor sociale de stat, dup epuizarea fondului de rezerv, veniturile bugetului
asigurrilor sociale de stat se completeaz cu sume care se aloc de la bugetul de stat.
n sistemul public, contribuiile i prestaiile de asigurri sociale, pe teritoriul Republicii Moldova, se pltesc n
lei. Contribuiile i prestaiile de asigurri sociale stabilite n moneda altor ri se pltesc, pe teritoriul
Republicii Moldova, n lei, la cursul de schimb al Bncii Naionale a Moldovei din ziua plii.
1.3 Formulai adoptarea BASS

Varianta I
Bugetul asigurrilor sociale de stat face parte din bugetul public naional i este independent de bugetul de stat.
Bugetul asigurrilor sociale de stat cuprinde veniturile, cheltuielile i rezultatele financiare ale sistemului
public. Guvernul elaboreaz anual, pe baza propunerilor Casei Naionale, proiectul legii bugetului asigurrilor
sociale de stat. Elaborea proiectului BASS are loc n urma stabilirii unui pronostic al veniturilor i cheltuielilor
BASS analiznd compartimente ale bugetului pentru o perioad de cel puin 2 ani anteriori anului bugetar
proiectat, determinarea prioritilor n domeniul asigurrilor sociale ce urmeaz a fi susinute financiar n anul
urmtor i n cel puin 2 ani ulteriori i elaborarea planului de venituri i cheltuieli pe fiecare articol conform
clasificaiei bugetare. La estimarea cheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat pentru anul bugetar
proiectat, se va ine cont de urmtoarele cerine generale:
a) fundamentarea propunerilor n baza actelor legislative i altor acte normative n vigoare;
b) analiza politicii i a obiectivelor elaborate n domeniul asigurrii sociale i asistenei sociale de ctre
Ministerul Proteciei Sociale, Familiei i Copilului pe termen mediu;
c) estimarea transferurilor din bugetul de stat n limitele stabilite de ctre Ministerul Finanelor;
d) propunerile subdiviziunilor teritoriale ale Casei Naionale de Asigurri Sociale pentru proiectul bugetului
asigurrilor sociale de stat ce in de determinarea cheltuielilor de organizare i funcionare a acestor structuri.
La elaborarea planului de cheltuieli se va ine cont numai de sumele cheltuielilor calculate pentru activitatea din
anul respectiv.
Pronosticul veniturilor i cheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat se va prezenta spre examinare
autoritilor competente i partenerilor sociali. Pronosticul veniturilor i cheltuielilor bugetului asigurrilor
sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, ntocmirea bugetului asigurrilor sociale de stat pe programe i
performane se efectueaz cu participarea Ministerului Finanelor. Modificarea indicatorilor prevzui n Legea
bugetului asigurrilor sociale de stat se efectueaz n cazurile:
a) adoptrii unor acte legislative i altor acte normative care stabilesc condiii noi de protecie social a
diferitelor categorii de populaie;
b) modificrii condiiilor de calculare a contribuiilor de asigurri sociale pentru unele categorii de
contribuabili;
c) precizrii cheltuielilor n legtur cu determinarea contingentului real de beneficiari nregistrai la Casa
Naional de Asigurri Sociale.

Varianta II
Proiectul este examinat de catre Comisia parlamentara de specialitate, celelalte comisii ale parlamentului si
Directia juridica a organului legislativ. Examinarea legii in Parlament se face in 3 lecturi. Legea bugetului
asigurarilor de stat poate fi adoptata si in 2 lecturi, daca toate chestiunile din lecturile 2 si 3 sunt examinate intr-
o singura lectura. A) Examinarea in I lectura. Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul Comisiei
de specialitate asupra proiectului legii bugetului a.s.s. examinind : - directiile principale ale politicii bugetare a
asigurarilor sociale de stat ; - conceptiile de baza a proiectului. B) Examinarea in a II-a lectura. Parlamentul
la prezentarea Comisiei de specialitate examineaza: - veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor ;
- cheltuielile estimate, structura si destinatia lor ; - deficitul sau excedentul bugetului asigurarilor sociale de
sta. C) Examinarea in a III-a lectura. Parlamentul: - examineaza alocatiile detaliate care vor fi efectuate; -
stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar; - examineaza alte detalieri din proiectul legii
bugetului a.s.s. Pina la 5 decembrie a fiecarui an, parlamentul adopta legea bugetului a.s.s., care
va fi promulgate de Presedintele statului, apoi va publicata si va intra in vigoare 1 ian. A anului urmator. Daca
legea nu a fost adoptata cel putin 3 zile dupa expirarea exrcitiului bugetar, se aplica in continuare legea anului
precedent pina la adoptarea noului buget. Promulgarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat. Legile
adoptate de parlament se trimit spre promulgare Presedintelui RM. Promulgarea este actul final procedurii
legislative si tine exclusiv de competenta sefului statului. Decretul de promulgare a legii bugetului asigurarilor
sociale de stat emis de Presedintele RM este obligatoriu pentru executare pe intreg teritoriul statului, avind
caracter normativ. Decretele Presedintelui se promulga intr-un termen de 2 saptamini. Insa Presedintele poate
cere printr-o scisoare de remitere poate cere parlamentului reexaminarea legii bugetului a.s.s.(doar o singura
data). A doua data presedintele este obligat sa promulge legea. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea
legii bugetului a.s.s. se publica in Monitorul Oficial.
 Organele de activitate financiara a statului
3.1 Potrivit dispoziiilor art. 74 alin. (3) din Constituia Republicii Moldova, legile, adoptate de Parlament, se
trimit, spre promulgare Preedintelui Republicii Moldova. Promulgarea legii este actul final al procedurii
legislative i ine exclusiv de competena efului statului1 ".
Este firesc ca eful statului s aib posibilitatea de a examina legea bugetar anual, adoptat de Parlamentul
Republicii Moldova, exercitndu-i atribuiile constituionale ce i revin n aceast calitate, de a asigura buna
funcionare a autoritilor publice.
Conform art. 93 alin.(l) din Constituia Republicii Moldova .Preedintele Republicii Moldova promulg legile".
Promulgarea legii bugetare anuale este operaiunea final a procedurii legislative i ea permite efului statului
s investeasc legea cu formul executorie, oblignd autoritile publice de specialitate financiar i cu atribuii
financiare s procedeze la executarea prevederilor legii bugetului de stat pe anul urmtor de gestiune. Conform
art. 94 alin.(l) din Constituia statului nostru statueaz, c decretul de promulgare a legii bugetare anuale emis
de Preedintele Republicii "Moldova snt obligatorii pentru executarea pe ntreg teritoriul statului, avnd
caracter normativ. Decretele Preedintelui Republicii Moldova se promulg ntr-un termen de dou sptmini :
Uneori. Preedintele statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului reexaminarea legii
bugetare anuale pentru orice motive, incepind cu inacceptabilitateat unor texte i terminind cu ndreptarea
unor erori materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale poate fi cerut de ctre eful stalului numai a
singur dat i nu sint obligatorii pentru Parlament. In acest sens. trimiterea de ctre Preedintele Republicii
Moldova a legii
bugetare anuale, cu obieciile sale, spre reexaminare Parlamentului nseamn, de fapt. refuzul efului statului
de a o promulga.
n cazul adoptrii repetate de ctre Parlament a legii .bugetare anuale, cu sau" fr luarea n consideraie a
obieciilor expuse n scrisoarea cte remitere de eful statului. Preedintele Republicii Moldova este obligai de a
promulga legea bugetar anual. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale se public
n Monitorul Oficial.
3.2
ntru ndeplinirea atribuiilor ce i revin, Ministerul este autorizat:
1) s solicite i s primeasc de la autoritile administrative centrale i autoritile administraiei publice
locale, de la ntreprinderi, instituii i organizaii materiale necesare ce in de realizarea atribuiilor sale;
2) s cear conductorilor i altor persoane cu funcii de rspundere din autoritile i instituiile publice,
altor beneficiari de mijloace de la buget lichidarea nclcrilor admise la executarea bugetului de stat i a
bugetelor unitilor administrativ-teritoriale i s verifice ndeplinirea prescripiilor sale;
3) s suspende temporar finanarea de la bugetul de stat a autoritilor i instituiilor publice, altor beneficiari
de mijloace de la buget, dac acestea nu au prezentat materialele solicitate, nu au nlturat, n termenele
stabilite, nclcrile i neajunsurile depistate, nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea mijloacelor
alocate anterior, precum i alte rapoarte obligatorii, s-au eschivat de la prezentarea altor documente i
informaii solicitate, necesare pentru realizarea funciilor sale;
4) s perceap pe cale extrajudiciar, n condiiile legii, mijloacele alocate de la bugetul de stat sau din
mijloacele i fondurile speciale, n cazul n care acestea snt folosite n alte scopuri dect cele preconizate;
5) s deschid conturi bancare la Banca Naional a Moldovei i n alte instituii financiare;
6) s formeze rezerva necesar de mijloace financiare pentru cheltuielile prioritare ale bugetului de stat;
7) s emit, n limitele competenei sale, acte normative departamentale executorii pentru autoritile
administraiei publice, persoanele juridice, indiferent de subordonarea lor departamental,forma organizatorico-
juridic i tipul de proprietate, precum i pentru persoane fizice;
8) s exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale Republicii Moldova.

Atributiile CCCEC:
A) s dispun, n legtur cu examinarea cererii sau comunicrii, nregistrate n modul stabilit, despre
infraciunile ce in de competena sa ori n legtur cu urmrirea penal a acestor infraciuni, efectuarea unor
revizii economico-financiare, iar n cadrul urmririi penale i a unor controale fiscale asupra persoanelor
juridice i fizice subieci ai activitii de ntreprinztor, indiferent de tipul de proprietate i genul de activitate;
n cadrul reviziilor i controalelor, s sigileze casieriile i aparatele de cas, ncperile i locurile de pstrare a

1
documentelor, a mijloacelor bneti i a bunurilor materiale. Regulamentul efecturii reviziilor se aprob de
Guvern;
1) n procesul controalelor fiscale efectuate n cadrul urmririi penale, s dispun de drepturile organelor
fiscale, iar angajaii si - de drepturile funcionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a calcula obligaia fiscal i
de a o transmite organului fiscal pentru executare silit;
2) n cazul efecturii reviziilor economico-financiare i controalelor fiscale, urmriri penale, s aib acces
liber, iar n caz de impediment, s ptrund n ncperile, pe teritoriul sau pe loturile de pmnt ale persoanelor
juridice, precum i a persoanelor fizice, subiecte ale activitii de ntreprinztor,indiferent de locul amplasrii
(cu excepia reprezentanelor diplomatice i instituiilor consulare ale altor state); s efectueze, n prezena
proprietarului sau a reprezentantului acestuia, iar n cazul absenei ori refuzului lor, n prezena reprezentantului
autoritii publice locale, cercetarea acestor obiective, inclusiv a mijloacelor de transport, s verifice i/ori s
ridice obiectele, bunurile i documentele. Ptrunderea n locuin fr acordul locatarilor se efectueaz n cazul
executrii unui mandat de arest sau a unei hotrri judectoreti;
3) s suspende operaiunile persoanelor juridice, precum i ale persoanelor fizice subiecte ale activitii de
ntreprinztor, pe conturi n bnci i n alte instituii financiare i s sechestreze mijloacele bneti, bunurile
materiale, datoriile debitoare i alte active ale acestor persoane n cazul depistrii unor fapte de activitate
economic ilicit, neonorrii obligaiilor fa de buget sau s sisteze executarea operaiunilor financiare limitate
sau suspecte;
4) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice, instituiilor financiare, agenilor economici i
persoanelor fizice informaiile i documentele necesare pentru ndeplinirea atribuiilor ce i revin;
5) s efectueze expertize criminalistice i de alt natur, precum i cercetri ce in de competena sa, s
solicite autoritilor publice, ntreprinderilor, organizaiilor i instituiilor de stat antrenarea de specialiti i
experi la verificri sau expertize, la elucidarea unor probleme de specialitate;
6 ) s efectueze fotografierea, nregistrarea sonor i video, dactiloscopia i nregistrarea persoanelor reinute
sau inute sub arest, conform legislaiei;
7) s cear conductorilor obiectivelor supuse controlului inventarierea bunurilor materiale, mijloacelor
bneti i verificarea datoriilor reciproce, documentele normativ-tehnice i de eviden prin care se
reglementeaz i se omologheaz operaiunile de utilizare a bunurilor materiale i a mijloacelor bneti;
8) s constate nclcarea legislaiei economico-financiare, fiscale i s aplice sanciunile prevzute de lege;
9 s sechestreze i/ori s ridice de la persoanele juridice, precum i de la persoanele fizice subiecte ale
activitii de ntreprinztor, bunurile materiale, inclusiv mijloacele de transport, n cazul:
- lipsei, la momentul transportrii, pstrrii ori comercializrii, a documentelor ce confirm proveniena lor
legal;
- pstrrii de bunuri nenregistrate n documentele contabile sau pstrrii lor n locuri nedeclarate autoritii
fiscale;
10) s ridice, n cazurile ce nu sufer amnare, documentele contabile ale subiecilor de antreprenoriat,
documentele cu falsuri nscrise, bunuri fr stpn, obiecte i documente, n baza informaiilor operative, pn la
soluionarea definitiv a cazului;
11) s iniieze aciuni de citare n faa instanei de judecat n conformitate cu legislaia;
12) s participe la elaborarea i perfecionarea cadrului legislativ viznd prentmpinarea i contracararea
infraciunilor economice i a corupiei;
13) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice suportul informaional i consultativ necesar
efecturii expertizei anticorupie a proiectelor de acte legislative i a proiectelor de acte normative ale
Guvernului;
14) s nainteze, conform legii, sesizri privind nlturarea cauzelor i condiiilor care au favorizat comiterea
de infraciuni a cror contracarare ine de competena sa;
15) s efectueze schimb de informaii despre relaiile economice ale persoanelor juridice i fizice din
Republica Moldova cu cele din alte ri n baza tratatelor interstatale;
16) s foloseasc mijloacele de informare n mas pentru stabilirea circumstanelor n care s-au comis
infraciunile, precum i pentru urmrirea persoanelor care se eschiveaz de la urmrire penal i judecat.
3.3. Atribuiile de control al Curii de Conturi.

Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de administrare i de ntrebuinare a resurselor
financiare publice, precum i asupra modului de gestionare a patrimoniului public.
Prin controlul su Curtea de Conturi urmrete respectarea legilor i aplicarea principiilor de economicitate,
raionalitate i eficien n gestionarea mijloacelor materiale i financiare ale statului.
Pentru exercitarea atribuiilor Curtea de Conturi controleaz:
formarea i utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului asigurrilor sociale de stat, ale
fondurilor de asigurri obligatorii n medicin;
format ea, utilizarea i gestionarea fondurilor speciale, precum i a fondurilor de tezaur public:
formarea i gestionarea datoriei publice, respectarea garaniilor guvernamentale pentru creditele interne
i externe;
utilizarea alocaiilor bugetare pentru investiii, a subveniilor i a altor forme de asistena financiara din
partea stalului;
executarea, raionalitatea i eficiena tratatelor interguvernamentale n domeniul economico-financiar:
procesul de reorganizare i privatizare a patrimoniului statului.
activitatea altor organe de control, precum i a structurilor de control intern:
emisiunea banilor, utili/arca resurselor creditare i valutare ale slalului;

alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competena Curii de Conturi. Suni supuse
reviziei financiare:
A)Aparatul Parlamentului. Aparatul Preedintelui Republicii Moldova. Curtea Constituionala, Aparatul
Guvernului. Curtea Suprema de Justiie. Judectoria Economic. Procuratura Generala. Comisia Naional a
Valorilor Mobiliare;
B) autoritile administraiei publice centrale de specialitate, alte autoriti administrative. Banca Naional
a
Moldovei i bncile comerciale n care cota statului n capitalul social este mai mare dect 50 la sut.
Controlului efectuat de Curtea de Conturi se supun i persoanele juridice, indiferent de tiptil de proprietate i
forma juridic de organizare dac acestea:
a) beneficiaz de garanii guvernamentale pentru credite, de subvenii sau de alte forme de sprijin financiar din
partea statului;
h) administreaz, n baza unui contract, bunuri aparinnd domeniului patrimoniului public: e) dispun de capital
social integral de stal sau mai mult de 50 la sut din el aparine statului. Toate documentele referitoare la datoria
public, din care rezult obligaiunile arii, se contrasemneaz de
Preedintele Curii de Conturi. Contrasemnatura garanteaz legalitatea mprumutului i nregistrarea lui n
cartea
datoriei publice.
Curtea de Conturi exercit, in oficiul su sau ia fata locului, controale ulterioare, care includ revizii financiare
i controale tematice..
n afar de controalele pe care le efectueaz Curtea de Conturi, ea mai avizeaz proiectul Legii bugetului de
stat, proiectul Legii bugetului asigurrilor sociale de stat,- fondurile obligatorii de asigurri n medicin pe anul
respectiv.
Controlul exercitai de Curtea de Conturi.
Noua reglementare juridic privind controlul financiar a fost introdus in contextul perfecionrii formelor de
control efectuat de Curtea de Conturi.
Controlul in oficiul Curii de Conturi se efectueaz n baza documentelor i informaiilor de care dispune
Curtea de Conturi, precum i n baza documentelor solicitate n scris de Preedintele (vicepreedintele) Curii
de Conturi de la entitatea controlat sau de la alt entitate, indiferent de tipul de proprietate i forma juridic de
organizare, care poate s dispun de documentele necesare.
Controalele la f ia locului se efectueaz n baza dispoziiei de control i in ba/a programului de control,
semnate de Preedintele (vicepreedintele) Curii de Conturi.
Pentru a confirma unele probe care nu snt destul de relevante, n baza dispoziiei de control adoptate de
Preedintele (vicepreedintele) Curii de Conturi, pot fi efectuate controale de contrapunere la orice entitate
controlat. Verificarea prin contrapunere'* se aplic n cazul confruntrii documentelor din contabilitate cu cele
existente n organizaiile i ntreprinderile de la care au fost primite valori materiale. n cazul n care nu au fost
prezentate verificrii documente suficiente pentru a stabili natura operaiunii economice sau existena dublilor
referitor la forma i coninutul documentelor justificative prezentate revizorului.
Curtea de Conturi exercit, in oficiul su sau la faa locului, controlul rapoartelor financiare prezentate de ctre
entitile controlate.
Rapoartele asupra controalelor se examineaz de ctre Curtea de Conturi n prezena persoanelor cu funcii de
rspundere care reprezint autoritile administraiei publice n cauz. Neprezentarea, fr motive ntemeiate, a
persoanelor cu funcii de rspundere la examinarea rapoartelor nu mpiedic adoptarea hotrrii dac persoanele
respective au fost ntiinate n modul stabilit.
Curtea de Conturi adopt ntriri asupra rapoartelor prezentate. Aceste hotrri reprezint principala modalitate
prin care se pun la dispoziia entitilor controlate, organelor ierarhic superioare acesteia i societii, informaii
independente, soluii i asigurri referitoare la legalitatea, conformitatea, justeea operaiunilor economico-
financiare i rapoartelor financiare, precum i la economicitatea, eficiena i eficacitatea utilizrii patrimoniului
public de ctre entitile controlate. Informaiile din hotrri le emise de Curte trebuie s fie clare i bine
documentate.
Hotrrile vor fi concise, vor conine sinteze ale concluziilor i probelor controlului. Proiectele de hotrri se
elaboreaz de ctre efii de direciei (secii) ale Curii de Conturi n baza rapoartelor (actelor) de control
ntocmite de controlori i cuprind urmtoarele elemente:
a) titlul hotrrii;
b) prezentarea sintetic a contextului n care se desfoar activitile supuse controlului, inclusiv
contextului instituional;
c) obiectivele activitii entitii controlate;
d) descrierea metodologiilor de colectare i analiz a probelor de control, cu precizarea surselor acestora;
e) criteriile de evaluare a performanei;
f) constatrile controlului sau cel puin cele considerate relevante pentru destinatarii sau utilizatorii hotrrii;
g) concluziile referitoare la obiectivele controlului;
h) recomandrile referitoare la aciunile ce trebuie ntreprinse ca rezultat logic al concluziilor.
Recomandrile se vor face numai n cazul n care controlul identific remedii posibile i eficiente pentru
oricare din nclcrile comise. Recomandrile vor indica principalele direcii ale fiecrei modificri
propuse,fara detalierea acestora. n proiectul de hotrre este necesar s se menioneze clar persoana
responsabil de nclcir comise i persoana responsabil de remedierea lor.
Proiectul de hotrre se examineaz de membrii Curii de Conturi mpreun cu echipa de control, cu autorii
proiectului, precum i cu reprezentanii entitii controlate i cu alte persoane, la decizia Preedintelui Curii de
Conturi.
Acestea evalueaz dac laptele i probele prezentate snt documentate i concrete, iar condu/: . semnificative
pentru destinatarul hotrrii i pot sugera modificri dac proiectul de hotrre depisteaz nclcari procedurale,
care nu vor avea impact prea mare asupra statului. Membrii Curii de Conturi snt n drept s solicite opinia
unei persoane nenplicate n control, dar competent pentru a decide dac probele care susin constatarile,
concluziile i recomandrile snt suficiente, relevante i semnificative.
Membrii Curii de Conturi pot modifica concluziile i recomandrile prevzute n proiectul de hotrre cazul n
care entitatea controlat sau alt persoan aduce probe de control noi. Proiectul de hotrre poate fi modificat
dac probele de control noi au efect asupra constatrilor depistate. n acest caz, noul proiect de hotrre va
reexamina, lund n consideraie explicaiile persoanei cu funcie de rspundere a entitii controlate.
Hotrrile adoptate de Curtea de Conturi pe marginea rapoartelor de control snt prezentate ordonatorilor de
credite (alocaii) ai autoritilor administraiei publice corespunztoare. Despre nclcrile comise este informat
organul de resort ierarhic superior i. dup caz. organele financiare i de drept respective.
Conductorii autoritilor administraiei publice informeaz Curtea de Conturi despre msurile luat legtur cu
nclcrile depistate n cadrul controlului.
Controlul ulterior al Curii de Conturi este reglementat n scopul verificrii exactitii i conform V contului
general anual de execuie a bugetului de stat. bugetului asigurrilor sociale de stat. fondurilor asigurrilo
obligatorii de asisten medical, conturilor anuale de execuie a bugetelor unitilor administrativ-teritoriale
conturilor anuale de execuie a bugetelor fondurilor bneti speciale, ca i a contului anual al datoriei publ
situaiei garaniilor guvernamentale acordate pentru credite interne i externe acordate persoanelor juridice.
In acelai timp. controlul ulterior al Curii se exercit prin verificarea exactitii i conformitii conturile,
gestiunilor publice de bani i alte valori materiale, a bilanurilor contabile ale ordonatorilor de credite (aloca:::
bugetare i alte bilanuri din sfera financiar privind operaiunile bneti ce depesc anumite limite valorice.
n exercitarea controlului ulterior ca cerin deosebita, se verific i necesitatea i oportunitatea anga h
cheltuielilor bugetare, a acordrii de subvenii, a efecturii de transferuri ntre bugetele publice, a aprobri
viramentelor de alocaii bugetare i a acordrii de alocaii suplimentare.
La ncheierea tuturor acestor verificri se formuleaz i concluzii despre calitatea gestiunii economico
financiare a unitilor controlate din punct de vedere al economicitii i eficienei.
Controlul ulterior se exercit n oficiul Curii de Conturi sau la faa locului, iar n cazul prezent: verificare a
unor conturi i bilanuri cu documentaie incomplet, se pretinde completarea i refacerea acestor; wta un
termen stabilit n fiecare caz. Despre verificarea conturilor se ntocmesc rapoarte n care se specific constatrii
i se formuleaz concluziile verificrii, precum i, atunci cnd este necesar, completarea ori refacerea e\ice-:e
contabile.

Procedura bugetara
2.1 Execuitia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestiu buget in viata publica este
indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistemului contabil unificat al
economiei nationale
Executia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate
prin legea bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat cu raspundre in activittea de stat
Controlul executarii bugetare se efectuiaza de:
1 Parlamenutl RM
2 Curtea de conturi
3 Ministerul finantelor
Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaya la intocmira darii de seama contabile

2.2
Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul prezinta parlamentului
pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat
Proiectul legii bugetare anuale include anexele si este nsoii de nota explicativ.
Adiional la proiectul legii bugetare anuale. Ministerul Finanelor prezint calculele veniturilor
i cheltuielilor bugetare.
Proiectul legii bugetare anuale este examinat do Comisia Economie, Buget i Finane, care
prezint Parlamentului un aviz la data stabilit de acesta. Concomitent, proiectul legii bugetare anuale
este examinat de Curtea de Conturi, care prezint Parlamentului un aviz la data stabilit de acesta.
Pe lng Comisia de specialitate, proiectul legii bugetare anuale se examineaz de toate Comisiile
permanente i Direcia juridic a Parlamentului. La data stabilit de Parlament, Comisiile permanente
i Direcia juridic prezint avizele la proiectul legii bugetare anuale Comisiei Economie, Buget i
Finane.
n baza avizelor Comisiilor permanente i avizului Direciei juridice. Comisia Economie. Buget i
Finane ntocmete raportul i lista de recomandri asupra proiectului legii bugetare anuale i le
prezint Parlamentului la data stabilit de acesta.
Examinarea proiectului legii bugetare anuale n Parlament se efectueaz n trei lecturi.
n fiecare lectur Parlamentul examineaz proiectul legii bugetare anuale i nota explicativ.
Legea bugetar anual poale fi adoptat i in dou lecturi, dac toate chestiunile din lecturile doi i trei
suni examinate ntr-o singur lectur.
A ) Examinarea in prima lectur.
n decursul primei lecturi. Parlamentul audiaz raportul Guvernului i coraportul Comisiei Economie.
Buget i Finane asupra proiectului legii bugetare anuale i examineaz:
a) direciile principale ale politicii bugetare-fiscale;
b ) concepiile de baz ale proiectului.
Parlamentul adopt. n prima lectur, proiectul legii bugetare anuale i l remite Comisiei
Economie. Buget i Finane pentru pregtirea de examinare n a doua lectur.
n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i prezentare repetat a
proiectului legii bugetare anuale n prima lectur.
B ) Examinarea in a doua lectur.
n decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie, Buget i Finane,
examineaz:
a)veniturile estimate sub form de calcule i structura lor:
b ) c h e l t u i e l i l e estimate, structurii i destinaia, lor;
c) deficitul scai excedentul bugetului de stal.
 Parlamentul adopt. n a doua lectur, proiectul legii bugetare anuale i l remite Comisiei
Economie Buget i Finane pentru pregtirea de examinarea ri a treia lectur..
n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i prezentare repetat a
proiectului legii bugetare anuale n a doua lectur.
C ) Examinarea in a treia lectur.
n decursul lecturii a treia, Parlamentul la prezentarea Comisiei Economie. Buget i
Finane:
a) examineaz alocaiile detaliate pentru autoritile publice:
b)stabilete alocaiile care vor fi finanate in mod prioritar;
cj examineaz alte detalieri din legea bugetar anual.
Pn la 5 decembrie a fiecrui an. Parlamentul adopt legea bugetar anual, care va fi promulgat
de Preedintele statului, apoi va fi publicat i va intr n vigoare la 01 ianuarie a urmtorului an.
Termenul de 5 decembrie are un caracter de orientare i nu produce nici un efect juridic dac a fost
nclcat

2.3 Dupa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul
bugetar Guvernul prezinta parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de
stat.Dar anterior acestiu lucru minister finantelor prezinta guvernului proiectul aupra caruia trebuie
sa se pronunte.Proiectul min .finantelor este elaborat pe baya informatiilor si rapoartelor preyentate
de autoritatilt publice
Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il preyinta curtii de conturi ,care se pronunta cu
un aviz catre parlament si acesta din urma purcede mai departe .
Analizind aceasta etepa putem sa ne dam seam de fsptul ca legaturile intre acestea puteri ale statului
sunt strinse .

Drept Financiar

Bazele juridice i principiile financiare ale statului.

1.1. Relatai despre principiile activitii financiare ale statului.

Activitatea financiar a statului i organelor administrative publice locale este bazat pe anumite reguli i
cerine fundamentale care exprim trsturile i scopurile eseniale ale acestei activiti. Principiile sunt
evideniate n Const. RM. Care privete anemijlocit i activitatea financiar a statului.

1) Pr. legalitii
2) Pr. egalitii
3) Pr. publicitii
4) Pr. repartizrii funciilor n domeniul activitii financiare ale statului are la baz principiul separrii i
colaborrii puterilor.
5) Pr. autonomiei locale existena unei autonomiifinanciare, aplicabil n mare msur acolectivitilor locale.
6) Pr. caracterului social al activitilor financiare
7) Pr. de planificare a activitilor statului
8) Pr determinrii juste a sarcinilor fiscale cetenii sunt obligai s contirbuie prin impozite i taxe la
cheltuielile publice

1.2. Demonstrai corelaia dintre formele juridice i nejuridice a acitivii financiare ale statului.

Forma nejuridic const n instruirea contribuabililor n vederea exercitrii activitii financiare, popularizarea
legislaiei financiare, petrecerea adunrilor n cadrul organelor financiare sau fiscale. Forma nejuridic creaz
posibilitatea realizrii formelor juridice a acitivitii financiare ale statului, prin care se manifest i caracterul
coercitiv a organelor puterii de stat n domeniul financiar.
n acitivitatea sa financiar, st adopt acte financiare juridice deciziile organelor de stat, care sunt adoptate
ntr-o form stabilit i au consecine juridice , ce in de competena organelor financiare n cauz.
Actele juridice financiare pot fi clasificate:
a) Dup particularitatea juridic
-acte normative
-acte individuale
-acte mixte

b) Dup natura juridic

-legi
-acte subordonate legii

c) Dup organele ce le emit

-acte emise de organul reprezentativ
-acte emise de organele executive cu competen general
-acte smise de organele executive de competen special

1.3. Selectai elementele sistemului financiar la etapa actual.

Sistemul financiar al R.M: are urmtoarele elemente:

1) Sistemul bugetar al RM parte component a sistemului financiar care include n sine toatalitatea bugetelor,
impozitelor.
2) Fondurile speciale isntitutite la iniiativa Guvernului, concret sunt stabilite fondurile de cheltuieli pentru
anumite necesiti
3) Fondul ntreprinderilor i instituiilor publice
4) Asigurarea obligaiilor
5) mprumutul de stat

Procedura bugetar

2.1. Identificai principiile procedurii bugetare

Aplicarea bugetului i procedura bugetar sunt guvernate de urmtoarele principii:

a) Pr universalitii bugetare toate veniturile i toate cheltuielile statului urmeaz a fi nscrise n buget.
b) Pr unitii bugetare toate veniturile publice i cheltuielile publice trebuie s fie nscrise ntr-un singur
buget.
c) Pr anualitii bugetare bugetul este ntocmite pentru o perioad de un an de zile
d) Pr publicitii bugetare legea bugetar se aduce la cunotin opiniei publice i se public n M.O.
e) Pr echilibrului bugetar egalitatea ntre venituri i cheltuieli
f) Pr specializrii bugetare veniturile bugetare trebuiesc incluse dup surse de provenien, iar cheltuielile pe
categorii de obiective i activiti
g) Pr neafectrii veniturilor bugetare

2.2. Stabilii eficiena controlului execuiei bugetare.

Execuia bugetului anual de stat avnd importan practic de a garanta rolul acestui buget n viaa public este
ndrumat i controlat cu ajutorul evidenei contabile, bugetare ca parte a sistemului contabil unificat al
economiei naionale. Evidena contabil e menit s nregistreze date privind veniturile i cheltuielile bugetelor
tuturor intreprinderilor i instituiilor publice finanate din bugetul de stat i operaiunile de trezorerie.
Execuia bugetului public naional, se caracterizeaz prin realizarea veniturilor i efectuarea cheluielilor, s se
fac sub controlul unor organe de stat, cu rspundere n activitatea bugetar.
Atribuiile de control n vederea executrii bugetului revin urmtoarelor organe:
1) Parlamentul exercit un control politic
2) Curtea de conturi . exercit auditul public extern, privind modul de administrare a mijloacelor financiare i
bugetelor publice.
3) Ministerul Finanelor efectueaz revizii financiare privind gestionarea mijloacelor financiare i a bugetelor
publice n instituii publice.
4) Serviciul public financiar

2.3. Estimai etapele execuiei bugetare.

Procedura de executare a bugetului de stat const n urmtoarele etape care sunt distincte:

1) repartizarea anual a veniturilor i cheltuielilor bugetare

2) Executarea de cas a bugetului de stat.
3) Colectarea veniturilor bugetare
4) Efectuarea cheluielilor bugetare
5) Responsabilitatea pentru executarea bugetare de stat i revine Guvernului.

Controlul financiar

3.1. Definii noiunea i funciile controlului financiar.

Controlul financiar este o componen special separat al controlului economic efectuat ntr-un stat anumit.
Controlul financiar are ca obiective cunoaterea de ctre stat a modalitilor de administrare a mijloacelor
materiale i financiare, precum i a modului de realizare i cheltuire a bunului public. Controlul reprezint
aciunile de verificare a opreaiunilor economico-financiare anticipat, concomitent i ulterior executrii
acesteia.
Prin rolul i obiectivele pe care le urmrete controlul financiar ndeplinete urmtoarele 5 funcii:
1) F de evaluare
2) F preventiv
3) F de documentare
4) F recuperatorie
5) F pedagocic

3.2. Determinai metodele controlului financiar.

Conform C.F., controlul financiar, la faa locului i la oficiul organului fiscal, poate fi organizat i efectuat prin
urmtoarele metode:
1) Verificarea faptic (art. 217 CF) are sarcina de a constata situaiile ce nu sunt reflectate sau care nu rezult
din documente.
2) Verificarea documentar (art 218 CF) const n confruntarea drilor de seam fiscale, documentelor de
eviden, cu documentele i informaiile de care dispune organul care exercit controlul fiscal.
3) Verificarea total (art 219 CF) verificarea tuturor actelor i operaiunilor de determinare a obiectelor
impozabile.
4) Verificarea parial (art 220 CF) const n controlul asupra singerii unor anumitor obligaii fiscale dintr-o
anumit perioad, verificndu-se, n tot sau n parte, documentele sau activitatea contribuabiluluui.
5) Verificarea tematic (art 221 CF)
6) Verificarea operativ (art 222 CF) verificarea operativ se face prin verificarea faptic i, sau documentar
7) Verificarea prin contrapunere (art 223) const n controlul concomitent al contribuabilului i al persoanelor
cu care aceasta are sau a avut raporturi economice, financiare sau de alt natur.
3.3. Proiectai un act de control financiar.

Actul de control financiar se ntocmete la finalizarea acontrolului financiar la faa locului, n 2 exemplare.
Actul e constituit din 3 pri.

1) partea introductiv ciprinde date de ordin informativ (date despre contribuabil, organul ce efectueaz, data
actului de control, numele prenumele, funcia deinut de organul care efectueaz controlul, tipul controlului,
denumirea i informaii generale despre contribuabil i adresa juridic a lui; data nceperii i data finalizrii
controlului)

2) partea constatatorie se reflect aciunile i faptele constataoare n procesul controlului. Se descrie obiectiv,
clar i exact, nclcrile legislative. Dac nu sunt abateri de la lege, n act se menioneaz concret: - nu s-au
constata nclcri.

3) concluzii asupra actului de control n aceast parte se descrie: controlul efectuat, obligaiile
contribuabilului, materialele anexate la act, semnturile prilor participante la control, confirmarea nmnrii
actului controlului. Actul se aduce la cunotin contra semntur.

Finanele publice

1.1. Definii noiunea de finane publice.

Finane publice totalitatea relaiilor sociale de natur economic care apar n procesul constituirii, repartizrii
i utilizrii n form bneasc a resurselor necesare statului n vederea ndeplinirii funciilor i sarcinilor sale.

1.2. Stabilii i comparai trsturile caracteristice ale conceptelor finanelor publice.

Conceptele finanelor publice:

I Perioada finanelor publice clasice: aferent perioadei de nchegare a finanelor ca doctrin de sine stttoare
cuprinde perioada sec XVII pn n XX.
II Perioada modern. Primele decenii ale sec XX i pn n 1970.
III Finanele publice postmoderne ncepnd cu ultimii decenii ale sec XX.

Primul concept clasic al finanelor publice era strns legat de perioada n care statul i desfura activitatea
dup principiul laisser faire laisser passer. n acea perioad finanele publice serveau doar pentru constituirea
fondurilor bneti ale statului i aveau un caracter neutru.
n cel de-al doilea concept spre deosebire de primul statul urmeaz s joace un rol mai activ n viaa economic
a societii n vederea influenrii proceselor economice spre un curs mai favorabil.
n comparaie cu cele dou concepte n cel de-al treilea se contureaz armonizarea intereselor i intervenia
statului n sectorul privat ns intervenia statului se pronun doar pentru a stabili cadrul juridic al acestei
concurene de pia, n baza funcionrii mecanizmelor preurilor i mpiedicrii abuzurilor din partea
monopolurilor.

1.3. Estimai activitile financiare ale statului la etapa actual.

La etapa actual activitatea financiar a statului se bazeaz pe domeniul privat. Statul constituind un sistem
financiar complex de acte, operaiuni i instituii publice de natur financiar sau cu atribuii financiare de
control privind formarea i ntrebuinarea fondurilor bneti alte statului, unitilor administrativ teritoriale i
ale altor entiti de interes public. Fcnd referire la etapa actual, RM depete o perioad ndelungat de
tranziie unde activitatea financiar i are rolul de ameliorarea situaiei. n asemenea condiii statul trebuie s
cunoasc tehnicile de utilizare a disponibilitilor bneti din partea contribuabilor, pentru a maximaliza
profitul i rentabilitatea.
Concluzie: o activitate financiar bine dezvoltat nu nseamn dect ntreprindere sntoase, buissines orientat
spre o dezvoltare continu, mplementarea noilor tehnologii, toate acestea pentru meninerea unui echilibru n
intreg sistem financiar.

Creditul

1.1.Definii noiunea de credit i elementele lui.

Credit act de schimb condiionat de dare i restituire a bunului, dreptului sau serviciului, care e despgubit
ntr-un interval de timp.

Elementele.

-Subiectele
Creditor
Debitor
-Scadena restituirea mprumutului
-Ratele de rambursare
-Termenul de graiere
-Dobnda

2.2. Clasificarea creditului.

Dup forma n care se prezint.

a)comercial
b)bancar

Dup destinaia creditorului.

a) de producie
b) de consum

Dup subiectul care contracteaz.

a) public
b) privat

Dup perioada de timp.

a) termen scurt
b) termen lung
c) termen mediu

2.3. Evaluai domeniul de utilitate i mijloacelor din mprumuturile externe

Domeniul de utilitate a mijloacelor din mprumuturile externe:

1) susinerea balanei de pli

2) finanarea proiectelor de inevstiii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei
3) acoperirea deficitului bugetar
4) finanarea cheltuielilor legate de lichidarea consecinelor calamnitilor naturale i altor situaii
extraordinare.
5) finanarea cheluielilor rezonabile legate de contractul datoriei de stat.
6) importul de materie prim
7)onorarea obligaiilor asumate prin acordarea garaniilor de stat pentru mprumuturi
8)serviciul de refinanarea datoriei contractat anterior.

Veniturile publice

3.1. Definii noiunea impozitului i taxei.

Impozit o contribuie bneasc obligatorie u cu titlu nerambursabil datorit, conform legii bugetului de stat de
ctre persoanele fizice i persoanele juridice pentru veniturile care le obin sau bunurile pe care le posed.

Tax este o plat efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru anumite servicii prestate acestora de
organele de stat sau instituiei publice.

3.2. Clasificai impozitele.

Dup forma impunerii:

-pe venit
-pe cheltuieli
-pe bunuri

Dup forma plii:

-n bani
-n natur

Dup forma perceperii:

-directe(pe venit financiar)
-indirecte(TVA, accize)

3.3. Selectai modalitile de stingere a obligaiei bugetare.

Modalitile de stingere a obligaiei bugetare.
- Stingerea prin plata contribuabilului, achitat benevol suma datorat
Prin plata n numerar
Reinerea prin mpunere
Prin aplicarea timbrelor fiscale

- Stingerea prin anulare, aceasta se realizeaz prin acte normative emise de ctre organele competente conform
crora este declarat plata unei obligaii bugetare ce au caracter general, obligativitate general, caracter
individual.
-Prin prescripie are loc n cazul cnd statul nu a executat silit dr de crean bugetar. Obligaia bugetar
termen 6 luni
-Prin scdere aceast modalitate intervine n situaiile n care contribuabilul a decedat, fr s lase careva
avere
-Prin compensare are loc n situaia n care contribuabilul a achitat la buget o sum nedatorat sau o sum mai
mare dect cea datorat.
-Stingerea prin executare silit.
 Circulatia Monetara
1.1 Prin emisiune monetara se intelege un ansamblu de acte si operatiuni realizate de de banca centrala a
ststului concretizate in baterea semnelor monetare ,stocarea ,emiterea punera si scoaterea din circulatie a
bancnotelor si monedelor metalice precum si formarea crearea de bani scriptuali in conturi curente ale p.f si p.j

1.2 Avantajele platilor fara numerar:

-numerarul disponibil al e persoanelor repreyinta un capital in stare latenta
-riscurile legate de pastrare si manipularea numerarului sunt exexcluse in cayul acestora
-acestea pot fi revazute ,verificate controlate ,probate dupa documentele de evidenta bancara chiar si dupa
trecerea unui numar de ani de la efecturea lor
-platile in numerar presupun o deplasare a partilor acesta situatie riscanta se poate evita prin platile fara
numerar care se executa rapid in termen scurt si la distanta mar
-depunatorul se poate elibera de preocuparile pentru unile plati periodice printrun ordin dat institutiei bacare
-economisirea unor sume de bani legate de de minuirea numerarului

Dezavantaje:
-neincrederea in banci
-neacomodarea
-bolcarea sistemelor electronice

1.3
La efectuarea decontrilor bneti n numerar pentru tranzaciile comerciale cu consumatorii, contribuabilii snt
obligai s utilizeze MCC.
Aceast obligativitate se extinde asupra tuturor subdiviziunilor (filial, reprezentan, oficiu, secie, magazin,
depozit, unitate comercial, unitate de prestri servicii (inclusiv unitate de transport-taxi) etc.) n care
contribuabilul primete plile pentru tranzaciile comerciale (consumatorul achit plata).
Mainile de cas i control se instaleaz n fiecare din locurile special destinate (loc de lucru al casierului,
operatorului-casier, vnztorului, prestatorului etc.), amenajate pentru primirea i pstrarea temporar a
mijloacelor bneti, conform normelor n vigoare.
Dac n cadrul decontrilor bneti n numerar contribuabilul accept, n modul stabilit, cardurile bancare n
calitate de instrument de plat fr numerar sau alt mod de plat, decontrile respective se efectueaz de
asemenea prin intermediul MCC.
Se permite efectuarea decontrilor bneti n numerar fr aplicarea MCC la desfurarea activitilor .
Bonul de plat, care se elibereaz n cazurile prevzute n prezentul Regulament, se consider echivalentul
bonului de cas emis de MCC.
Eliberarea de ctre contribuabilul a documentelor de tip aviz de plat n numerar, factur, bon de comand-
livrare, not de plat etc. nu-l scutete pe acesta de obligaia de a utiliza MCC.

Obligaiunile utilizatorilor
- Utilizatorii snt obligai:
a) s-i doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse n Registrul unic al mainilor de cas i control

b) s nregistreze/renregistreze (s pun n eviden) MCC, n modul stabilit, la organul fiscal i s primeasc

Registrul MCC i Registrul asisten tehnic, care se restituie dup legalizare, precum i Cartela de nregistrare
a MCC perfectat n modul stabilit;
c) s in pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul MCC) i s-l
legalizeze (consemneze) la organul fiscal n care este nregistrat (renregistrat) MCC.
n Registrul MCC se nregistreaz (nscrie) n ordinea cronologic de apariie, conform raportului de
nchidere zilnic, sumele de mijloace bneti ncasate.
 Registrul MCC, care se deschide n anul n curs pentru anul de gestiune imediat urmtor, se legalizeaz
(anexnd concomitent pentru verificare Registrul MCC curent/precedent) la organul fiscal, care a nregistrat
(renregistrat) MCC nu mai devreme de luna decembrie a anului n curs i nu mai trziu de luna februarie a
anului urmtor.
Contribuabilul care i desfoar activitatea n regim continuu i n timp de fiecare 24 ore emite la MCC
dou rapoarte de nchidere zilnic poate deschide pentru anul gestionar dou registre (semestrul I i II);
d) s ncheie contracte de asisten tehnic pentru fiecare MCC cu centrele de asisten tehnic, care dein
autorizaia de competen tehnic respectiv i au contracte de colaborare cu furnizorii MCC respectivi, s
apeleze la serviciile acestora, prezentnd Registrul de eviden a serviciilor de asisten tehnic pentru MCC
(din documentaia tehnic de nsoire a MCC; n continuare - Registrul asisten tehnic) n care se
consemneaz informaii privind defeciunea constatat, starea sigiliilor aplicate anterior, sigiliile furnizorului
nou-aplicate etc.;
e) s utilizeze MCC n stare bun de funcionare, care s fie sigilate de ctre organul fiscal n modul stabilit.
MCC se consider n stare bun de funcionare dac snt ndeplinite urmtoarele cerine:
modelul MCC este inclus n Registrul unic;
regimul fiscal este lansat;
asigur emiterea bonurilor de cas, benzilor de control, rapoartelor de nchidere zilnic, rapoartelor periodice
etc.;
suportul de hrtie pe care se tipresc documentele, precum i modul de imprimare asigur vizibilitatea i
lizibilitatea lor pe perioada de pstrare;
imprim pe documente data calendaristic curent i timpul cu deviere maxim de 15 minute de la timpul
real;
sigiliile furnizorului MCC snt aplicate n locurile stabilite, valide, nedeteriorate i elementele de identificare
ale sigiliilor corespund celor consemnate n Registrul asisten tehnic;
numrul de fabricaie din cartea tehnic corespunde celui de pe placa de marcaj a MCC.
MCC se consider sigilat de ctre organul fiscal n modul stabilit dac sigiliile (sigiliul) organului fiscal snt
aplicate n locurile stabilite, valide, nedeteriorate i elementele de identificare ale sigiliilor corespund celor
consemnate de ctre organul fiscal n Registrul asisten tehnic.
Dac cel puin una dintre cerinele enumerate nu este ndeplinit, se consider c MCC nu este sigilat de
ctre organul fiscal, deci MCC este nesigilat.
MCC care se utilizeaz cu nclcarea a cel puin uneia dintre cerinele sus-enumerate se consider defectat;
f) s nmneze consumatorului bonul de cas emis de MCC pentru tranzacia comercial efectuat, care
trebuie s corespund sumei real achitate, iar la cererea consumatorului - s completeze i s elibereze factura
de expediie sau alt formular tipizat prevzut de actele normative n vigoare;
g) n toate cazurile cnd utilizarea MCC este temporar imposibil (din cauza defectrii, deconectrii reelei
electrice etc.), s ntrerup activitatea sau s reorganizeze lucrul n continuare, elibernd consumatorilor bonuri
de plat.
n astfel de cazuri, durata utilizrii bonurilor de plat se reglementeaz prin deciziile Comisiei
interdepartamentale pentru mainile de cas i control.
n Registrul MCC se consemneaz data, ora i cauza care a determinat ntreruperea aplicrii acesteia.
Expedierea la reparaie a MCC defectate, precum i primirea acesteia de la reparaie, se efectueaz prin
intermediul organului fiscal la care este inut n eviden;
h) s afieze la vedere anunuri despre obligativitatea prezenei bonurilor de cas la examinarea reclamaiilor
consumatorilor i cererea de a prelua i pstra bonurile de cas. n cazul n care la tranzacia comercial se
anexeaz i alte documente probatoare, anunurile vor face referire la acestea;
i) s exploateze mainile de cas i control conform Regulamentului cu privire la modul de exploatare a
mainilor de cas i control cu memorie fiscal;
j) s asigure pstrarea documentaiei de exploatare pe toat perioada de exploatare a MCC, iar a rapoartelor
de nchidere zilnic (lipite n Registrul MCC) i a benzilor de control - nu mai puin de 5 ani de la momentul
emiterii acestora;
k) s scoat din eviden i din exploatare, n modul stabilit, MCC de modelele excluse din Registrul unic;
l) s ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcii de control, n limitele competenelor acestora, acces
liber la MCC, la informaia i documentaia de exploatare a lor.
Obligaiunile consumatorilor
 Consumatorul se oblig s prezinte, la examinarea reclamaiei depuse de el, precum i la cererea organelor de
control n cadrul controalelor efectuate de acestea, bonul de cas (echivalentul lui) nmnat la tranzacia
comercial respectiv.

Finantele publice
1.1.Indentificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice.

Finantele publice au urmatoarele trasaturi caracteristice:

sunt relatii cu caracter economic, intrucit apar in procesul formarii, repartizarii, si utilizarii produsului
social.
sunt relatii care apar in forma baneasca, deoarece procesul de productie, reproductive si de circulatie a
marfurilor, repartitia produsului social, relatii de schimb, retribuirea muncii, precum si relatiile dintre
agentii economici sau dintre acestia si persoanele fizice, se exprima prin intermediu banilor, in cadrul
unor relatii banesti. Si nu trebuie confundata notiunea de finante publice sau relatii financiare cu cea de
bani sau relatii banesti .Deoarece banii reprezinta o marfa iar finantele publice sunt relatii de constituire,
repartizare si utilizare a mijloacelor banesti.
sunt relatii de constituire, repartizare si utilizare ale mijloacelor banesti ale societatii-sunt relatii fara
echivalent, adica nu presupun, im mod necesar, o contraprestatie directa din partea subiectului
beneficiar al mijloacelor banesti.
mijloacele banesti din reletiile financiare repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se
ramburseaza , adica de la fondurile bugetare se efectuiaza plati cu titlu nerambursabil catre unele regii
autonome sau catre institutii publice din sfera nemateriala care presteaza servicii pentru populatie.

1.2.Argumentati deosebirile dintre finantele publice si finantele private.
Notiunea de finante publice si private sunt adecvate, situatiilor din tarile cu economie de piata in care cea mai
mare parte a mijloacelor de productie se afla in proprietatea private fapt care face posibila realizarea unei
delimitari nete intre sectorul public si privat.
Finantele publice suntasociate totdeauna cu statu, unitatile administrative teritoriale, cheltuielile,
imprumuturilesi datoriile acestora.
Finantele private sunt associate totdeauna cu activitatea financiara ale intreprinderilor economice , ale
bancilor si societatii de asigurare, societatilor in legatura cu resurcele si necesitatile acestora,
imprumuturile primate sau acordate, creantele de incasare si obligatiile de plata a sigurarilor si
reasigurarilor de bunuri,raspunderea civila.
Resursele necesare statului pentru realizarea functuulor si sarcinilor acestuia se procura pe calea
impozetelor si taxelor, prin masuri de constringere in principal, in timp ce resursele intreprinderilor
private si a persoanelor fizice se procura pe piata pe baza conrtactelor.
Statul poate lua orice masura in legatura cu moneda nationala,in timp ce intreprinderele private nu pot
decit sa o foloseasca.
Finantele publice sunt folosite in principal in scopul satisfacerii nevoilor generale a societatii in timp ce
finantele private sunt folosite in slujba realizarii de profit de catre intreprinzatorii particulari.
Gestiunea finantelor publice este supusa dreptului public iar gestiunea a intreprinderilor private
urmeaza regulile dreptului civil si commercial.

1.3.Estimati functiile finantelor publice.
Existenta banului public nu reprezinta urmarea deciziei arbitrare a unei autoritati publice, ci are character
obiectiv. Astfel spus finantele publice exista pentru a servi la realizarea unor obiective prcis determinate, la
indeplinirea anumitor sarcini, care ar putea fi infaptuite pe alta cale sau cu alte mijloace.Pentru asi indeplini
misiunea finantele publice au urmatoarele functii:
Functia de repartitie care se formeaza in procesul de formare si repartizare a mijloacelor banesti.Aceasta
functie se realizeaza in doua faze:
1. prima faza de formarea resurselor care presupune formarea fondurilor public de resurse banesti, la acesta
actiune de formare participa: societatile comerciale, institutiile publice si personae fizice sau juridice
indifferent daca sunt rezidente sau nerezidente.Aceste fonduri se constitue in mai multe forme: impozite,
taxe, amenzi, penalitati etc.
2. adoua faza de repartizare amijloacelor banesti se realizeaza in cadrul repartitiei secundare adica
redistribuirea venitului national. Redestribuirea venitului national se realizeaza prin intermediul sistemului
de preturi si tarife( la bunuri si servicii) si prestari de servicii cu character indirect productive. Distribuirea si
redistribuirea venitului national duce la formarea veniturilor finale ale statului.
Functia de control nu se limiteaza la modul de constituire a fondurilor publice si la repartizarea pe
benificiarii ei, urmareste legalitatea, necesitatea, opurtunitatea si eficienta cu care institutiile publice si
agentiile economice cu capital de stat utilizeaza in concret resursurile banesti de care dispun. Functia de
control a finantelor publice este strins legata
De functia de repartitie dar are o sfera mult mai larga decit aceasta , deoarece vizeaza pe linga constituirea si
repartizarea fondurilor banesti ale statului, si modul de utilizare a resurselor respective. Controlul financiar
se efectuiaza in mod necesar, in procesul repartitiei si urmareste:
Provenienta resursurilor care alimenteaza fondurile publice, de resurse financiare si destinatia pe care
aceasta o capata
nivelul la care ele se constitue
titlul cu care ele se constitue
dimensiunile fondului in raport cu produsul intern brut
gradul de redistribuire a fondurilor intre sferile de activitate , sectoarele sociale, membrii societatii
modul de asigurare a echilibrului intre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de procurare.

Procedura bugetara
1.1.Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii bugetare.
Notiunea legala a procedurii bugetare este un ansamblul actiunilor si operatiunilor care se succind anual,
privind elaborarea si intocmirea proectului de budget, aprobarea si executarea budgetului, incheerea si
aprobarea contului general de executie bugetara si controlul executiei bugetare.
Doctrinara definesc procedura bugetarea ca o totalitate de acte si operatiuni cu character ethnic si normative
infaptuite de catre organelle specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheerii
budgetului national public.

1.2.Stabiliti importanta darii de seama cu privire la executarea bugetara.

Atribuirea de control in vederea executarii bugetare ii revin urmatoarelor organe:
Parlamentul exercita un control politic,
Curtea de Coturi auditul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat
Ministeru Finante exercita un control administratiei financiare specializate
Ministeru Finante rapoarte privind executarea bugetului de stat pentru anul precedent si pina la data de
01.05 il prezinta Guvernului pentru aprobarea, iar Guvernul la rindul sau pina la 01.06 il prezinta
Parlamentului pentru aprobare. Raportul respective este examinat de Parlament si este aprobat pina la
15.07 si fara a fi anulat. Sructura este aprobata de M.F.ce se refera atit la venituri cit si la cheltuieli.

1.3.Evaluati elaborarea proectului budgetului de stat al R.M.

Aceasta etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu bugetar sa se ajunga la
adoptarea de catre parlament a budgetului elaborate. Elaborarea proectului budgetului de stat ii revine Min.
Finante astfel din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului budgetului de stat rolul important revine
evaluarii sau estimarii si calculul evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor si cheltuielilor bugetare precum
si metodele utilizate in acest scop. In vederea estimarii veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele
metode:
metoda autonoma
matoda majorarii
metoda evaluarii directe
Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si cheltuelilor ultimului buget al carui
exercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt influentate de modificarile in legislatia
financiar-fiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum mare de lucru dar prezinta un dezavantaj care este rupt
de realitate, din motivul ca functiile economice si sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin pe perioada
elaborarii budgetului de stat.
Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii ani determinindu-se
ritmul de crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si cheltuelilor bugetare.
Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare
categorie de cheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in R.M.care sunt reprezentate de autoritatile
publice conform structurii si continutului determinat de catre Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile
realizate in anul bugetar trecut, veniturile si cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul
viitor. In desfasurarea procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine Min.Serviciilor
pentru elaborarea proectelor bugetare(Potrivit art. 17 a legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar,
actiunile de baza necesare pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta Min. Finantelor de catre
Min. Economiei care prezinta prognoza indicatorilor macro-economici pentru anul bugetar viitor, prognnoza
indicatorilor asigurarii sociale de stat este prezentata de catre C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a
protctii sociale .Indicatorii Fondurilor Asigurarii Obligatorii de Asistenta Medicala, Banca Nationala prezinta
prognoza balanta de plati a creditelor, si a obligatiilor externe .Ministeru Finante primeste propunerile de buget
inaintate de autoritatile publice si la o data stabilita de catre Ministru le examineaza de comun accord cu
reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide in ultima instant revenindui Ministerului , inainteaza
toate veniturile si cheltuelile financiare. Proectul bugetului de stat impreuna cu nota explicativa inainteaza si cu
anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un au.

Veniturile publice
1.1.Relatati despre particularitatile taxelor comparative cu impozetele.
Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatory cu titlu nerambursabil, datorata, conform legii, de catre
persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obtin sau pe bunurile pe care le poseda. Impozitu este
oplata cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea unor actiuni determinate si concrete de catre organelle
imputernicite sau personaele cu funcyie de raspundere a acestea pentru sau in raport cu contribuabilii care a
achitat aceasta taxa.
Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau juridical pentru serviciile prestate acestora de institutiile
publice. Taxa este o plata obligatory cu titlu gratuity care nu este impozit .spre deosebire de impozit taxa se
creaza prin:
plata neechevalenta
subiectul platilor este prcis determinat din momentul prestatiei serviciului
taxa reprezinta plati effectuate de personae fizice sau juridice pentru serviciile sau lucrarile prestate in
mod direct sau indirect de catre institutiile speciale de stat
Impozitele si taxele au urmatoarele functii commune:
contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii
redistribuirea unor venituri primare sau derivate
reglarea unor fenomene economice sau sociale\

1.2.Determinati elementele definitorii ale veniturilor bugetare.

Veniturile bugetare sunt formate din totalitatea resursurilor banesti instituite prin lege care contribuie la
constituirea fondurilor banesti ale acestea alcatuind un tot itreg denumit sistem de venit bugetar.
Elemantele commune ale venitului bugetar:
Denumirea venitului bugetar, care este stabilita prin lege
Debitorul obligatiei impunerii sau subiectul impunerii, persoana fizica sau juridical care potrivit legii are
obligatia de a plati un anumit impozit sau taxa in termenul stabilit de lege.
Obiectul su baza impozabila, acesta reprezinta bunurile sau veniturile pentru care sunt datorate impozite
sau taxe in budget.
 Unitatea de impuneri, reprezinta elemental cu ajutorul caruia se dermina coantumul banesc al resurselor
fiscal datorate de catre contribuabili.
Unitatea de evaluere, etalonul in care se descriu material impozabila .
Perceperea venitului bugetar , presupune realizarea efectiva a unui anumit venit si se face prin
urmatoarele metode:
-metda platii directe
-metoda retinerii
-metoda aplicarii timbrelor fiscal
Termenul de plata, termenul pina la care data a fi achitata un anumit budget la venit.
Inlesnirea drepturilor si obligatiilor contribuabililor, sunt elementele expres prevazute in actele
legislative prin care se institute veniturile bugetare .
Raspunderea debitorilor reprezinta aplicarea formelor raspunderii administrative,penale, in conditiile in
care savirsec careva infractiuni.
Calificarea venitului bugetar, constitue determinarea carui buget este destinat acest venit bugetar ,se
realizeaza in scopul asigurarii sursei permamente de alimentare a fiecarui buget.
1.3.Evaluati compartimentul venituri fiscal a Legii bugetului de stat pentru anul 2005

Dreptul financiar
1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului financiar.
Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile sociale ce apar la
constituirea , administrarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti a statului destinate satisfacerii
sarcinilor si necesitatilor social-economice ale statului.
Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii financiare si mai putem atribui
fixarea sistemului financiar, distribuirea competentei in acest domeniu intre administratia central si cea locala
in domeniul de activitate financiara a statului. Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o
totalitate de relatii sociale ce apar in procesul constituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti
ale statului si sunt reglementate de normele dreptului financiar
Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii partilor in
raportul juridic , esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita conduit celuilalt, adica nu
are loc egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a se conforma celuilalt subiect.

1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.

Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define ca o regula de conuita stabilita
sau recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul de drept
financiar si a carui respectare este asigurata de autoritatea de stat.
Dupa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in:
materiale
procesuale
Materiale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si continutul obligatiilor financiare ale
persoanelor fizice fata de stat adica acelea care stabilesc drepturile si obligatiile suiectelor participante.
Procesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a normelor material ex: prosedura bugetara
,stabilirea modalitatii de constituirae a organilor financiare.
Normele drptului financiar au character general , impersonal si privesc un numar nelimitat de participant si se
aplica repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite conditiile vizate in ele.
Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele 3 elemente:
ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de drept;
dispozitia-indica conduit subiectilor si poatefi:
-onerative, adica obligatia de a face careva actiuni
-prohibitive, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni
-dispozitive
Sanctiunea-sunt stabilite sanctiuni pecuniare(amenzi fiscal, diferite majorari de intirziere,suspendarea
finantarii.

1.3.Analizati si argumentati felurile si particularitatile asezarii sanctiunilor financiare in normele de drept
financiar.
Specificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de normele altor ramuri de drept
reglementeaza raporturi care apar in procesul constituirii, repartizarii si utlizarii fondurilor de resurse banesti
ale statului necesare realizarii sarcinilor sale.
Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:
amenda fiscal(baneasca)
majorari de intirzieri
suspendarea finantarii
majorarea dobinzii
vinzarea silita a garantiilor gajului
In dependent de gradul de pericol social si de consecintele care au survenit.

Creditul.
1.1.Relatati despre functiile creditului.
Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:
Functia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile la un moment dat in economie
si acordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care au nevoe de resurse financiare.
Functia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei E=investitiile, adica
prin intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderilor economiile inactive.
Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe increderea intre
participanti la actul economic a fost create moneda fiduciara cu o valoare fictive bazata pe incredere, iar
ulterior determinate de nevoile schimbului de marfuri apar si alte instrumente si tehnici de plata.
Functia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilor cererei si ofertei,
marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte consumul sip e de alta parte stocarile.

1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile interne.

Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la dezechilibru budgetului adica atunci
cind veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face parte cheltuielilor. Imprumuturile de stat sunt relatii
contractuale prin care creditorul transforma in proprietatea statului cu conditia rambursarii acestora de catre
stat la expirarea termenului pentru care au fost acordate. Imprumuturile publice au urmatoarele trasaturi:
Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public intotdeauna se acorda superiritate
statului
Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a asigura careva gaj
In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor , in cazul
creditului public uneori se aplica principiul constringerii
Mijloacele obtinute din imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentru dezvoltarea economiei tarii,
crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din tara. Instrumentele generatoare
de datorie de stat interna sunt instrumente financiare reglementate de legislatia R.M., valorile de stat emise
pentru plasarea interna a imprumuturilor de stat..

1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.

Creditul extern este creditu acordat de catre stat ,banci sau personae fizice sau juridice unor tari, banci sau
persoanelor fizice sau juridice.
Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state;
Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state;
 Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.
Un rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii
Revine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic creditele externe trebuie in mare masura sa
fie destinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care sunt dotate cu resurse economice interne.
Din punct de vedere social credetele externe in primul rind trebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care
va fi mai usor de suportat rambursarea resurselor contractante anterior.
Imprumuturile de stat externe sunt angajate cu scopul de acoperi ca si cele interne:
Acop[erirea deficitului bugetar
Pentru sustinerea balantelor de plati
Pentru finantarea proectelor de investitii in domeniile prioritare ale statului
Pentru importul de material prime si energetice
In vederea securitatii de stat
Deservirea datoriei de stat
Inlaturarea diferitelor consecinte ale calamitatilor naturale
Finantarea diferitelor reforme economice, care nu trebuie sa fie finantate de guvern, dar de diferite
organizatii interguvernamentale.

Bugetul local
1.1. Relatati despre autonomia finantelor publice locale.
Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au autoritate publica diferita de
cele central de stat. Autonomiea financiara a acestora este absolute necesara deoarece autonomia, nu ar fi
posibila administrarea fara autoritatile financiare care ii asigura suportul material a functionarii, comunitatile
locale isi cunosc posibilitatile proprii privind resursele de provenienta publica, dar mai ales nevoile privind
cheltuielile ei trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice la nivel local. Autonomia finantelor
publice locale este:
O clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa poata dispune liber in
vederea exercitarii atributiilor sale
Resursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile
stabilite de constitutie
Protectia colectivitatlor locale mai slabe din punct de vedere financiar
Cel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa se produca impozite,
taxe locale din proportiile stbilite de lege
In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale trebuie sa
aiba acces la plata de capital.

1.2.Stabiliti locul bugetelor locale in cadrul B.P.N.

Pentrua aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne folosim de pondereli
pe care le au veniturle si cheltuelile in totalul celor consolidate. Transformarile de la bugetul de stat la
bugeturile rationale, bugeturile central UTA Gagauzia, bugetul municipiului Chisinau, de la aceste
bugete la bugetele locale. La elaborarea bugetelor locale se tine cont:
In termenul stability de Ministerul Finantelor directiile de finante ale autoritatilor publice locale
depun la M.F. pentru analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozite si taxe ce urmeaza a fi
incasate in anul urmator precum si projectile bugetelor locale de nvelul 2
In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile publice locale aduc
bugetele aprobate
In termenul stability de M.F. directiile de finante prezinta M.F. rapoarte trimestriale si anuale
privind executia bugetalor respective.

1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.

Finantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile Legii privindfinantele publice
locale conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar si bugetele unitatilor administrative-
 teritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul de altul precum si de bugetul de stat. Autoritatile
publice locale dispun de baza fiscal proprie (distinct de cea a statului) constituite din impozite cuantumul
caror este stabilit in legea cu privire la finantele publice locale.Baza fiscal a autoritatilor publice locale
va fi proportional competentei lor proprie prevazuta de Constitutie, de prezenta lege si afinanciare
necesare lte acte legislative. Autoritatile publice locale dispun si de alte surse financiare cum ar fi : taxe
locale, venituri si bunurile unitatilor administrative teritoriale si cele prevazute din prestari servicii.
Veniturile nefiscale nu se include la calcularea transferurilor cu destinatie generala. Procedurile de
disribuire a resursurilor financiare proprii ale autoritatilor publice locale precum si orice modificari a
legislatiei referitoare la functionarea sistemului finantelor publice localevor fi coordinate in mod
obligatoriu cu structurile representative ale autoritatilor publice locale. Este interzisa orice delegare de
competentefara alocarea de surse financiare, necesare pentru a acoperi constiturea realizarii competentei
respective.

Organele activitatii financiare a statului

1.1 atributiile BNM

Banca Naional a Moldovei (denumirea echivalent - Banca Naional) este banca central a Republicii
Moldova.
Banca Naional este o persoan juridic public autonom i este responsabil fa de Parlament
Banca Naional conlucreaz cu Guvernul n realizarea obiectivelor sale i, conform prezentei legi, ntreprinde
aciunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare
Banca Naionl furnizeaz organelor economice i financiare ale Guvernului, la cererea acestora, informaii
referitoare la problemele monitare i financiare. Organele menionate, la rndul lor, furnizeaz Bncii Naionale,
la cererea ei, informaii referitoare la problemele macroeconomice, monetare sau financiare.
Banca Naional poate acorda servicii bancare instituiilor guvernamentale, financiare i bancare strine,
precum i organizaiilor internaionale publice, la care Banca Naional sau Republica Moldova particip.
Banca Naional funcioneaz ca unul din agenii statului n aplicarea legislaiei privind controlul valutar.
Drile de seam, informaiile privind conturile i alte informaii prevzute de legislaia menionat pot fi
transmise prin intermediul Bncii Naionale

1.2Clasificati organelle de activitate financiare

Controalele de activitate financiare se clasifiaca in organe cu competenta generala si organe cu competente

speciale

1.3evaluati atributiile trezoreriei de stat

ntru realizarea obiectivelor sale de activitate, Trezoreria de Stat are urmatoarele atributii de baza:
1) exercita executarea de casa a bugetului de stat, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, veniturilor
bugetului asigurarilor sociale de stat si a veniturilor fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala;
2) organizeaza si asigura evidenta contabila a executarii de casa a bugetului de stat, bugetelor unitatilor
administrativ-teritoriale, veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat si veniturilor fondurilor asigurarii
obligatorii de asistenta medicala prin intermediul sistemului trezorerial al Ministerului Finantelor;
3) asigura evidenta impozitelor, taxelor si altor plati, ncasate la bugetele de toate nivelurile, n conformitate cu
legislatia n vigoare;
4) efectueaza, n baza normativelor stabilite, delimitarea veniturilor generale de stat, cu nscrierea lor n
conturile trezoreriale ale bugetelor respective;
7) evalueaza necesarul si asigura disponibilul de mijloace banesti la conturile bancare ale trezoreriilor teritoriale
pentru efectuarea cheltuielilor bugetului de stat;
8) elaboreaza prognoze operative periodice (saptamnale, lunare, trimestriale, semestriale) privind gestionarea
fluxului de numerar al bugetului de stat;
9) asigura controlul asupra efectuarii cheltuielilor din contul mijloacelor bugetului de stat si mijloacelor
bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale n limita alocatiilor aprobate, precum si asupra soldului disponibil
de mijloace banesti n conturile bancare ale Ministerului Finantelor - Trezoreria Centrala, trezoreriile teritoriale;
11) deschide si nchide conturi trezoreriale;
13) gestioneaza mijloacele bugetului de stat si mijloacele extrabugetare din conturile bancare ale Ministerului
Finantelor - Trezoreria Centrala, trezoreriile teritoriale;
14) elaboreaza metodologia de evidenta contabila si de ntocmire a rapoartelor privind executarea bugetului de
stat, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale si devizelor de cheltuieli n institutiile publice;
15) elaboreaza si prezinta spre aprobare ministrului finantelor formulare tipizate de evidenta si de rapoarte
contabile n sistemul bugetar, precum si instructiuni privind modul de ntocmire si de aplicare a acestora;
16) efectueaza analiza executarii de casa a bugetelor de toate nivelurile, elaboreaza informatii operative
periodice (zilnice, saptamnale) ce tin de executarea bugetului de stat, bugetelor unitatilor administrativ-
teritoriale, bugetului public national, restantele la plata salariilor, datoriile creditoare si le prezinta conducerii
Ministerului Finantelor, autoritatilor administrative centrale si autoritatilor administratiei publice locale n
vederea adoptarii deciziilor corespunzatoare, precum si asigurarii transparentei procesului bugetar;
18) asigura ntocmirea rapoartelor lunare, trimestriale si anuale privind executarea de casa a bugetului de stat;
21) efectueaza controlul asupra respectarii legislatiei Republicii Moldova n procesul executarii de casa a
bugetului de stat si bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale;
22) asigura controlul corectitudinii ntocmirii documentelor de plata si a documentelor justificative prezentate
la Trezoreria Centrala si trezoreriile teritoriale;
23) asigura prelucrarea zilnica a extraselor bancare din conturile bugetelor de toate nivelurile si formarea
extraselor trezoreriale;
24) tine evidenta titlurilor executorii si dispozitiilor incaso trezoreriale, naintate la contul bugetului de stat de
organelle abilitate cu dreptul de dezafectare incontestabila a mijloacelor;
26) nregistreaza si monitorizeaza obligatiile contractuale ale institutiilor publice;
27) elaboreaza proiecte de regulamente, indicatii metodice, instructiuni, scrisori instructive, circulare privind
evidenta contabila n sistemul bugetar;
28) elaboreaza si avizeaza proiectele actelor legislative si normative n partea ce tine de competenta
Trezoreriei de Stat;
29) acorda asistenta metodologica autoritatilor administrative centrale si autoritatilor administratiei publice
locale, organelor financiare si institutiilor publice n organizarea evidentei contabile;
31) asigura respectarea drepturilor si intereselor financiare ale statului n domeniile ce tin de competenta sa;
32) ndeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de activitate.

Finantele publice locale

1.1 relatati dsp controlul procesului de executie a bugetelor locale
Ministerul Finanelor i/sau direcia finane snt n drept s efectueze controale tematice privind corectitudinea
elaborrii i execuiei bugetelor unitilor administrativ-teritoriale.
Reviziile asupra execuiei bugetelor unitilor administrativ-teritoriale se efectueaz de ctre Departamentul
control financiar i revizie de pe lng Ministerul Finanelor, periodic, o dat la doi ani.
Rezultatele reviziilor execuiei bugetelor unitilor administrativ-teritoriale snt examinate de ctre autoritile
reprezentative i deliberative respective, cu adoptarea deciziilor corespunztoare i publicarea lor n mod
obligatoriu.

1.2 formulati adoptarea BL de nivelul 1

1.3 estimati executia de casa a bugetelot administer-terit.

Procedura execuiei de cas a bugetelor anuale ale unitilor administrativ-teritoriale cuprinde actele i
operaiunile de realizare a veniturilor i de efectuare a cheltuielilor prevzute i aprobate prin actele decizionale
de aprobare a acestor bugete. ntre aceste acte i operaiuni intervine i execuia de cas, respectiv operaiunile
de ncasare, pstrare i eliberare a fondurilor bneti ale bugetelor locale15.
 Asemntor bugetului de stat, i n materia bugetelor locale i gsete aplicare principiul constituional
potrivit cruia nu se pot nscrie i nu se pot aproba cheltuieli n bugete, fr asigurarea resurselor financiare
corespunztoare. Cheltuielile prevzute n articolele i capitolele de cheltuieli au destinaia precis i limitat.
Veniturile i cheltuielile prevzute n bugetele locale se repartizeaz pe trimestre, n funcie de termenele
legale de ncasare a veniturilor i de perioada n care este necesar efectuarea cheltuielilor i se aprob de ctre
ordonatorii principali de credite.
Efectuarea cheltuielilor bugetare se poate face numai de baz de documente justificative, care s
confirme angajamentele contractuale sau din convenii, primirea de bunuri materiale, prestarea serviciilor,
executarea de lucrri, plata salariilor i a altor drepturi bneti, plata obligaiilor bugetare, precum i a altor
obligaii.
n ceea ce privete execuia de cas a bugetelor locale, aceasta se poate efectua prin unitile teritoriale
ale trezoreriei statului sau prin unitile bancare competente s ncaseze veniturile bugetelor locale i s
finaneze cheltuielile acestor bugete n limita creditelor bugetare aprobate.
Execuia bugetar se ncheie la data de 31 decembrie a fiecrui an, orice venit nencasat sau orice
cheltuial angajat, lichidat i ordonanat se va ncasa sau se va plti n contul anului urmtor, iar creditele
bugetare neutilizate pn la sfritul anului, sunt anulate de drept.

Veniturile publice
1.1 Relatati dsp functiile impozitelor si taxelor
Impozitele si taxele la care sint obligate subiectele platitoare indeplinesc urmatoarele functii:
a) Contribuia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societii (fiscal) este o obligaie a tuturor
persoanelor fizice sau juridice care obin venituri impozabile sau taxabile. Aceste fonduri sunt utilizate de stat
pentru finanarea de obiective i aciuni cu caracter general, folosind ntregii colectiviti ca: finanarea
instituiilor publice, constituirea rezervelor de stat, alte aciuni i obiective cu caracter economic i social.
b) Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (social) este operaiunea de preluare a unor resurse n
vederea repartizrii lor pentru satisfacerea unor trebuine acceptate n folosul altora dect posesorii iniiali ai
resurselor.
c) Reglarea unor fenomene economice sau sociale (economic) acioneaz n mod diferit n cazul unitilor
economice sau a persoanelor fizice. La unitile economice, prin impozite i taxe se influeneaz preurile
mrfurilor i tarifelor executrilor de lucrri i servicii publice, rentabilitatea, eficiena economico-financiar,
etc. La persoanele fizice, prin impozite i taxe se stimuleaz utilizarea ct mai productiv a terenurilor agricole
i ale altor bunuri, pe care le au n patrimoniul personal, se limiteaz realizarea de venituri exagerate, etc.

1.2 Determinati particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara

Particularitatile obligatiei bugetare-izvorul obligatiei bugetare va fi intotdeauna legea sau actul normativ cu
valoare de lege care instituie si reglementeaza un venit am BS
-benefeciar al obligatie bugetare este intreaga societate desi calitattea de creditor o are statul.
-obiectul obligatiei bugetare va fi intotdeauna o suma de bani aceasta fiind in prezent unica forma in carte
statele moderne percep venituri.
-oblig.bugetara este constatata in forma scrisa,prin titlu de creanta care o individualizeaza la nivelul fiecarui
contribuabil
in raport cu veniturile obtinute sau bunurile detinute
-conditiile de stabilire si executare a obligatiei bugetare sint reglementatte in mod diferit pentru fiecare
categorie de venituri bugetare datorita particularitatilor prezentate de acest venit
-Stingerea obligatiei bugetare se realizeza prin modalitati comune cu cele ale obligatiilor
civile:achitare,anulare,prescriptie,scadere compensare sau executare silita.

1.3 Evaluati compartimentul veniturilor nefiscale al Legii BS2009

Veniturile nefiscale s-au redus. Fa de anul precedent acest tip de venit s-a micorat cu 137,0 mii lei (dobnzi
aferente soldurilor mijloacelor bneti la conturile bancare, amenzi aplicate de Poliia Rutier).
.-veniturile obligatorii de intreprinderi si din propriettae
-venituri neidentificate
-amenzile si sanctiunile administrative