Sunteți pe pagina 1din 7

Adaptarea bucatariei pentru persoanele cu dizabilitati

Nevoia de spatiu pe care o are o persoana cu dizabilitati fie ea in fotoliu


rulant sau dependenta de alte mijloace ajutatoare pentru deplasare, se va regasi si
in amenajarea spatiului din bucatarie. Indiferent de forma bucatariei mobilierul va
fi asezat langa peretii laterali centrul incaperii ramanand liber fara nici un fel de
obstacol care sa limiteze sau sa ingreuneze deplasarea pacientului. Tinand cont de
faptul ca de cele mai multe ori o persoana cu dizabilitati locuieste impreuna cu
familia, adaptarea bucatariei va fi facuta in asa fel incat sa pastreze functionalitatea
acestei dar in acelasi timp sa corespunda si cerintelor bolnavului. De aceea toate
obiectele necesare gatitului sau servirii mesei vor fi asezate in asa fel incat ele sa
fie accesibile si persoanei cu dizabilitati.

Mobilierul din bucatarie va avea o latime de maxim 50 cm iar blatul mobilei


(suprafata de lucru) va avea inaltimea de 80 cm. Chiuveta va avea si ea inaltimea
de 80 cm iar masca acesteia va fi eliminata pentru a permite bolnavului sa intre cu
membrele inferioare sub aceasta astfel facilitandu-se activitatea acestuia.

Folosirea corpurilor de mobilier suspendate de catre o persoana cu


dizabilitati este dificila chiar daca acestea vor fi coborate la o inaltime de maxim
140 cm. Asadar se recomanda ca acestea sa nu fie modificate iar toate obiectele de
care bolnavul are nevoie sa fie depozitate in dulapurile, sertarele inferioare.
Aragazul folosit in bucatarie va fi unul cu aprindere electrica iar cuptorul va
fi de asemenea electric pentru a se evita acumularile de gaze si riscurile de
explozie.

O atentie deosebita trebuie acordata persoanelor ce isi folosesc cu greutate


membrele superioare, pentru acestea nefiind suficienta asigurarea autonomiei de
deplasare. Adaptarea bucatariei in vederea imbunatatirii capacitatii de autoservire
impune modificari ale tacamurilor si veselei. Tacamurile vor avea manerele
ingrosate cu materiale textile sau plastice sau vor fi prevazute cu tot felul de
sisteme de prindere in cazul persoanelor cu dificultati de prehensiune, persoanelor
care au o mobilitate scazuta in articulatia pumnului si cotului, inclinarea radiala si
coordonarea fiind dificila, lingura si furculita se va indoi spre zona radiala a mainii,
usurand in acest fel utilizarea lor.

Configurare i echipare pentru buctrii La proiectarea buctriilor trebuie


luate n consideraie prevederile legate de - spaiul de manevr - nlimile
accesibile - caracteristica antiderapant a pardoselii.

Configuraia optim a buctriei este n form de L sau U Se va asigura un


spaiu liber de manevr pentru scaunul rulant de minim de 1,50 x 1,50 m. Se
admite un spaiu liber de manevr cu limea de 1,35 m n varianta unui front n
consol + un perete liber sau un front de lucru normal.

Se admite de asemenea un spaiu liber de manevr cu limea de 1,10 1,20


m n varianta fronturilor de pe ambele laturi n consol. Planurile de lucru vor fi
toate la acelai nivel, la o nlime cuprins ntre 80 85 cm.

Corpurile dulapurilor vor fi amplasate la o nlime cuprins ntre 40 140


cm. Corpurile suspendatevor avea o adncime de maxim 40 cm Corpurile
inferioare vor avea o adncime de 60 cm. Frigiderul va avea rafturile poziionate la
o nlime cuprins ntre 40 i 140 cm.

Toate piesele de mobilier vor avea bare de sprijin amplasate la nlimea de


80 cm fa de nivelul finit al pardoselii. Spaiul necesar unui loc pentru scaunul
rulant la mas trebuie s fie 80 x 135 cm Echipamentele folosite n buctrie
(frigider, cuptor, plit, main de splat vase, cuptor cu microunde, etc. ) trebuie s
fie utilizabile att stnd n picioare ct i stnd pe un scaun sau pentru persoanele
blocate in scaun rulant.

Toate aparatele electrocasnice trebuie s fie prevzute cu indicatoare optice


de control. Se recomand utilizarea plitelor cu gaze sau electrice cu deconectare
automat. Bateria chiuvetei trebuie s fie uor de manevrat cu o singur mn. Este
recomandat folosirea robineilor tip prghie. Se va asigura iluminat general i
iluminat local, amplasarea corpurilor de iluminat local fiind la o nlime de 1,50 m
fa de nivelul finit al pardoselii. ntreruptoarele i prizele vor fi amplasate vizibil
la o nlime de 1,20 m.

Obiecte adaptate in bucatarie : cani, farfurii, separator de galbenus,


dispozitiv de curatat ( mere, morcov, etc. ), tacamuri, foarfeca, etc.

Separator de galbenus

Acest dispozitiv v permite s


separai mai uor albuul de glbenu.
Dispozitivul are o coad lung, care i
permite s fie aezat deasupra unui
vas.

Spargei oul i scurgei coninutul n


cupa separatorului de glbenu
aezat peste un vas. Albuul va
ncepe s se scurg prin fantele
laterale ale cupei n vasul de
dedesubt, iar glbenuul va rmne n
cup. Pentru a accelera scurgerea albuului, micai uor separatorul.

Canile sunt cele mai folosite de catre bolnavi, iar acestea vor avea manere mai mari
si mai groase. In cazul in care se prefera totusi un pahar acesta poate avea un
suport tip picior dar mai gros. Atat paharele cat si canile vor fi din material plastic,
material ce rezista in timpul caderii evitand astfel
accidentarea bolnavilor.

Farfuriile vor fi adanci, fixate pe anumiti suporti,


ele pot fi mai inalte de partea opusa mainii folosite de catre bolnav pentru a
preintampina caderea mancarii din aceasta.

Alte obiecte prezentate in imagini :

baterie ce
poate fi
folosita atat la bucatarie cat si la baie
Tacamurile , cateva modele :

Usile de acces (atat pe hol cat si pentru celelalte camere) trebuie sa aiba o
latime (un gol de usa) de minim 80 cm pentru a permite si facilita accesul
persoanelor in fotoliul rulant, usa se va deschide intotdeauna in directia unde avem
mai mult spatiu de manevrare a fotoliului rulant. Daca spatiul nu ne permite se
poate renunta la usile clasice si se pot inlocui cu usi glisante sau pliabile, astfel
fiind rezolvata problema spatiului si a miscarilor/manevrelor suplimentare pe care
bolnavul trebuie sa le faca.

Manerele usilor trebuie sa fie mai ingrosate

( cu ajutorul unor materiale textile etc.) pentru a


permite o manevrare mai usoara atunci cand
bolnavul prezinta dificultati deprehensiune.
Incuietorile si manerele vor fi pozitionate la
maxim 1,40 m pentru a fi accesibile atat
persoanelor care se deplaseaza singure cat si persoanelor dependente de fotoliul
rulant.

Pardoseli

Cele mai frecvente accidente suferite de persoanele cu dizabilitati in cadrul


locuintei sunt caderile datorate impiedicarii sau alunecarii.

Impiedicarea se face atat de pragurile de la usi care vor fi eliminate


diminuand astfel riscul de cadere cat si de alte obiecte, piese de mobilier ce pot
obtura spatiul pe care se deplaseaza pacientul, acesta din urma trebuind sa fie
asezat cat mai aproape de perete marindu-se in acest mod spatiul de deplasare al
pacientului. Se vor elimina pragurile atat in cazul persoanelor in varsta, a
persoanelor cu dificultati de deplasare care utilizeaza un mijloc ajutator (cadru,
carje, bastoane), dar si atunci cand in locuinta se afla o persoana in fotoliu rulant,
deoarece aceasta este supusa riscului de cadere prin faptul ca va fi nevoita sa
execute manevre suplimentare pentru depasirea acestui obstacol, lucru ce duce de
cele mai multe ori la rasturnarea din fotoliul rulant.

Faptul ca cel mai frecvent in locuinte pardoseala este acoperita de suprafete


lucioase (gresie, parchet, etc.) se impun modificari la acest nivel pentru a elimina
sau diminua riscul de accidentare prin cadere datorita alunecarii. In acest sens
modificarea care se impune este acoperirea acestor suprafete cu materiale aderente,
bine fixate care sa fie placute la acoperirea cu piciorul. Se folosesc cel mai frecvent
mochete permanente pe toata suprafata pardoselii, bine fixate si fara cute pentru a
nu favoriza impiedicarea.

Este contraindicata acoperirea acestor suprafete lucioase cu mochete,


covoare de mici dimensiuni ce nu sunt fixate deoarece acestea vor favoriza
alunecarea si vor creste considerabil riscul de accidentare.

Aceasta amenajare este specifica atat holului cat si celorlalte incaperi in care
pardoseala prezinta risc de alunecare si se adreseaza in special persoanelor care
prezinta dificultati de mers (persoane varstnice, persoane ce folosesc mijloace
ajutatoare de mers, etc.). Nu este necesara aceasta modificare in cazul persoanelor
utilizatoare de fotoliu rulant, dimpotriva este recomandat ca aceste suprafete sa fie
acoperite de gresie sau suprafete care se intretin foarte usor pentru a fi usurate
igienizarea si curatarea pardoselilor. Aceasta masura se impune prin faptul ca cel
mai frecvent bolnavul utilizeaza acelasi fotoliu rulant atat in interiorul locuintei cat
si in afara acesteia.

Necesitatea adaptarii locuintelor pentru persoane cu dizabilitati ( Bucatarie )

1. Obiectiv : Condiiile minime de calitate corespunztoare nevoilor persoanelor cu


handicap trebuie realizate i meninute la aceeai parametrii pe ntreaga durat de
existen a cldirilor i a amenajrilor urbane, cat si a locuintelor proprii.

2. Persoanele care beneficiaza de aceste prevederi :

Persoane cu handicap

a. persoane cu dizabiliti motrice ale membrelor cu dificulti de deplasare,


blocate n scaun rulant, cu dificulti n folosirea braelor
b. persoane cu deficiene vizuale

c. persoane cu deficiene auditive

d. persoane cu handicap mental i cognitiv

e. persoane cu handicap psihic

f. persoane care, datorit unor boli, au capaciti fizice i senzoriale diminuate

( N.B. Prevederile Legii 448/2006 art. 86 alin. (2) precizeaz urmtoarele tipuri de
handicap: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA,
asociat, boli rare )

Persoane aflate n situaie de handicap temporar i ocazional

a. persoane accidentate aflate n perioada de recuperare

b. persoane aflate n situaii speciale femei nsrcinate, persoane care transport


copii n crucior i n brae, copii mici, persoane care transport obiecte.

Persoane n vrst