Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Audit
Curs Audit
- support de curs-
CAPITOLUL I
AUDITUL FINANCIAR:
concept, tipuri, rol
-scopul examinrii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
Denumirea simpl de "audit financiar" poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte
misiuni ca, de exemplu:
-auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica dac evaluarea creantelor
ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc.
Din cele prezentate rezult c sintagma "audit financiar" este mult mai
cuprinztoare dect cea de "audit statutar".
Reglementarea european (Directiva a VIII-a) si reglementrile nationale se
refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situatiilor financiare ale entittii.
Confuzia creat ntre auditul financiar si auditul statutar a stat la baza unor
msuri cum ar fi desfiintarea cenzorilor n ntreprinderile care sunt supuse auditului
financiar.
"Auditul de gestiune" are ca obiectiv fie gsirea de probe ale unei fraude, fie de a
aduce o judecat critic asupra unei operatiuni de gestiune sau asupra performantelor
unei entitti sau a unui grup de entitti.
Auditul tinde a se generaliza la numeroase domenii care nu au raporturi directe cu
situatiile financiare ale ntreprinderii(social,de calitate ,de mediu,etc...); n acest caz, el
desemneaz diagnosticul de organizare si de gestiune si n mod deosebit controlul
procedurilor si maniera n care organismul (ntreprinderea) actioneaz n raport cu
atributiile si obiectivele acesteia;
Clasificarea auditurilor se face n functie de obiectivele urmrite si n functie de
specialistii care le realizeaz,astfel:
Auditorul extern(financiar) :
- obligatoriu -daca entitatea indeplineste conditiile legale care prevad expres
aceasta(statutar) ;
- optional in toate celelalte cazuri.
Auditorul extern(financiar) este o persoana fizica ori juridica care isi exercita
prerogativele n baza unui contract cu ntreprinderea:
Tertii se asteapt ca auditorul statutar s protejeze interesele lor , prin oferirea unei
asigurri referitoare la:
Auditorii trebuie s fie atenti la modul n care prezint public orice ndoial, pe care
ar putea s o aib, cu privire la continuitate. Continuitatea unei firme depinde si de
faptul c lumea nu stie c exist ndoieli n ceea ce priveste statutul de continuitate al
firmei respective (de exemplu, n cazul n care auditorul raporteaz c firma si mentine
continuitatea, dac banca va continua s-i acorde credite, e posibil ca a doua zi banca s
nu-i mai dea credite; cderea unei bnci).
. Inteligibilitate;
. Relevanta;
. Credibilitate.
4.Auditul financiar sub raport juridic
Sub aspect juridic auditul cunoaste doua forme:
1.Auditul legal (statutar) ;
2.Auditul contractual.
a.Integritatea auditorilor;
b.Obiectivitate;
c.Competenta profesionala si atentie cuvenita;
d.Confidentialitate;
e.Conduita profesionala;
f.Standardele tehnice.
CAPITOLUL III
RISCURILE N AUDIT.
PRAGUL DE SEMNIFICATIE
1. Riscurile n audit
Controlul obiectivelor n cadrul unui audit este planificat n functie de factorii de risc si
de importanta relativ a acestora, care difer de la ntreprindere la ntreprindere.
. Riscurile potentiale, adic cele care sunt susceptibile teoretic de a se produce dac nici
un control nu este exercitat pentru a le preveni sau pentru a detecta si corecta erorile care
ar putea s se produc; aceste riscuri sunt comune tuturor ntreprinderilor.
- dac ntreprinderea face parte dintr-un sector n plin expansiune sau n declin
(riscurile de ncetare a activittii fiind diferite);
- toate activittile sunt concentrate sau sunt dispersate n mai multe localitti;
- financiare;
- comerciale;
- sociale.
Politicile contabile ale ntreprinderii: chiar nainte de a aborda controlul su, auditorul
trebuie s se asigure de:
fundamentarea alegerii acestora, cel putin pentru posturile principale sau punctele
caracteristice ale activittii.
- riscuri legate de organizarea general (de exemplu, absenta unor proceduri sau
excesul de proceduri);
-date exceptionale - rezult din operatii sau decizii care deriv din activitti curente:
reevaluri, fuziuni, restructurri.
c) Riscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor.
Conceperea sistemelor de descoperire si de tratare a operatiilor trebuie s permit
prevenirea erorilor sau s detecteze pe cele care s-au produs pentru a le corija.
d) Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului; alegerea de ctre auditor a
procedurilor, a ntinderii si datei interventiilor antreneaz n mod obligatoriu un anumit
nivel de risc, pe care auditorul trebuie s-l diminueze tot mai mult.
SAU
- calculul eronat al unor date (de exemplu, un lot a fost nregistrat de dou ori la
inventariere);
- divergente privind aprecierea evalurii unor date (de exemplu, auditorul estimeaz c
provizionul aferent unei creante trebuia constituit n procent de 90% din valoarea ei si nu
de 60% cum a apreciat ntreprinderea);
- aplicarea unei proceduri contabile neconforme cu principiile contabile (de exemplu,
stocurile sunt evaluate la pret de vnzare, sau valoarea de achizitie a unei imobilizri a
fost nregistrat n cheltuieli);
b) Constatri referitoare la prezentarea unui element patrimonial oarecare:
_ factori influentnd sectorul din care face parte ntreprinderea: conditii economice si
concurenti ale, inovatii tehnologice, evolutia cererii si practicile contabile;
_ situatii financiare care pot s contin anomalii: conturi continnd ajustri privind
exercitiile anterioare sau estimri;
Este necesar a se face deosebire ntre constatrile ale cror consecinte pot fi
cuantificate si ntre acelea ale cror consecinte sunt nedeterminate, prin natura lor sau
din cauza conjuncturilor.
Pe ct posibil, auditorul este necesar s se preocupe de a cuantifica aceste consecinte
asupra situatiilor financiare, a constatrilor fcute sau cel putin s fixeze limita maxim
a acestor consecinte.
Din practic, cele mai multe constatri semnificative se pot referi direct sau indirect la
un post bilantier si/sau al unui cont de exploatare, sau un cont de profit si pierdere, sau
chiar a unei informatii nscris n anexele la situatiile financiare.
n unele cazuri consecinta este totusi nedeterminat, pentru c auditorul nu dispune de
informatia necesar sau pentru c constatrile pe care le-a fcut au o influent asupra
situatiei generale a ntreprinderii, fr ca aceasta s aib vreun efect direct asupra
situatiilor financiare. Poate fi vorba:
fie de constatri de natur juridic (de exemplu, contractele de distributie exclusiv a
produselor unei ntreprinderi pot fi contestate de o serie de actiuni de nulitate);
2. Pragul de semnificatie
Prag de semnificatie - nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c
o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor
financiare, ct si imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului
ntreprinderii.
De exemplu, diferenta dintre un profit net de 499 mii lei si unul de 500 mii lei nu pare
s influenteze evaluarea unei societti comerciale, n timp ce dou cifre alternative de
250 mii lei si 500 mii lei par s fie substantial diferite si probabil vor duce la o evaluare
destul de diferit a societtii.
La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a
determina domeniile si sistemele semnificative.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:
Baza de referint retinut va fi n general rezultatul net al exercitiului. Aceasta este cea
mai simpl baz, dar este necesar s i se aduc, adesea, unele corective pentru a putea
considera rezultatul de referint ca normal:
-mai nti, regruparea elementelor exceptionale (profit si pierdere exceptionale sau cele
aferente exercitiilor anterioare etc.);
Auditorul va aprecia, n aceast situatie, alegerea unei alte baze de referint care s
reprezinte mai bine activitatea ntreprinderii, de pild: rezultatul exploatrii, capacitatea
de autofinantare etc.
n practic, se poate considera c n cazul cnd constatrile fcute sunt mai mari dect
10% din rezultatul net, mai putin rezultatul exceptional, atunci aceste constatri pot fi
considerate semnificative, adic avnd o influent semnificativ asupra rezultatului
exercitiului.
-caracteristicile ntreprinderii;
Niciuna din erori (400 mii lei si 1.600 mii lei) nu este superioar pragului de
semnificatie global (1.000 lei plus 800 lei egal 1.800 lei); una singur este superioar
pragului determinat pentru stocuri (1.600 lei minus 25 %, fat de 800 lei); cealalt
eroare nu poate fi nlturat ntruct cumulul celor dou erori este superior pragului
global.
Tinnd seama c pragul de semnificatie a fost stabilit lund ca baz de referint profitul
net, incidenta erorilor constatate asupra datelor de mai sus se va determina prin
corectarea acestor erori cu procentul de impozit pe profit (16%).
Incidentele asupra cifrelor caracteristice sunt:
d. Exemplificarea modului de interpretare a pragului de semnificatie
Cnd auditorul aplic procedurile de audit pentru fiecare segment al auditului, el tine un
document de lucru, n care se consemneaz toate erorile sau inexactittile constante.
Eroare tolerabil
n auditul situatiilor financiare ale unei entitti sunt folosite dou categorii de norme de
referint: norme contabile si norme de audit.
2. Normele de audit
-norme de raportare;
CAPITOLUL V
Asertiune privind situatiile financiare: Ansamblul de criterii, explicite sau nu, retinute
de ctre conducerea entittii pentru elaborarea situatiilor financiare (conturilor anuale),
care se pot clasa n:
existent: un activ sau o datorie exist la un moment dat;
apartenent: tranzactie sau eveniment care priveste ntreprinderea n cauz si care s-a
produs n cursul perioadei;
Cabinet de audit: societate sau entitate care ofer servicii de audit cuprinznd, dup
caz, mai multi asociati, salariat sau un auditor individual.
Calculul: verificarea exactittii aritmetice a documentelor justificative si contabile, sau
efectuarea de calcule distincte.
Colaboratori: personal tehnic care particip la un audit sub supravegherea auditorului.
Compilare: n cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competentele
sale contabile si nu cele de auditor, n vederea strngerii, clasrii si sintetizrii
informatiilor financiare.
Control de calitate: politici si proceduri adoptate de ctre profesionistul contabil n
scopul asigurrii rezonabile c toate misiunile efectuate sunt realizate conform
principiilor fundamentale nscrise n norme.
Controlul substantiv: proceduri folosite de auditor (interventii proprii) pentru obtinerea
de elemente probante. Este de dou feluri:
-control asupra operatiilor si solduri lor si control prin proceduri analitice.
Declaratii ale directiunii: declaratii fcute de ctre directiune profesionistului contabil
n cursul unui audit, n mod spontan sau ca rspuns la ntrebrile (chestionarele) puse de
acesta.
Deficiente majore: insuficiente ale controlului intern care pot avea repercusiuni
semnificative asupra situatiilor financiare.
Directiune: ansamblul cadrelor si altor persoane care-si asum responsabilitti
importante n functionarea, controlul si supravegherea operatiunilor realizate de entitate.
Documentatie: ansamblu de documente (documente de lucru) pregtite de
profesionistul contabil sau pe care acesta le-a obtinut si pstrat, necesare pentru
realizarea misiunii sale.
Domenii si sisteme semnificative: prti ale situatiilor financiare si tipuri de operatiuni
sau sisteme care trateaz date contabile ce pot avea o incident important asupra
situatiilor financiare n ansamblul lor.
Eroare tolerabil: eroare maximal ntr-o populatie selectionat pe care auditorul poate
s o accepte trgnd concluzii c rezultatele sondajului au atins obiectivul auditului.
Estimare contabil: evaluarea aproximativ a sumei unui post n absenta unei metode
de msurare precis. Estimarea contabil se bazeaz pe rationament fondat pe ultimele
informatii (cunoscute sau previzionale) disponibile.
Fraud: act voluntar comis de una sau mai multe persoane care fac parte din conducere,
salariati sau terti, care duce la situatii financiare eronate.
Informatii financiare previzionale: informatii financiare bazate pe ipoteza c anumite
evenimente se vor produce si c ntreprinderea va executa anumite actiuni n viitor. Ele
pot s ia forma de previziuni, de proiectii sau de o combinatie a celor dou.
Inspectie: operatiune constnd n a examina registre contabile, documente sau active
fizice.
Ipoteza de continuitate a exploatrii: ipotez potrivit creia ntreprinderea va continua
activittile sale ntr-un viitor previzibil si ea nu are nici intentia nici nevoia de a depune
bilantul sau de a proceda la o reducere semnificativ a activittii sale. n consecint
activele sunt evaluate pe baza continurii exploatrii si nu pe baza valorii nete
realizabile sau lichidati ve.
Imposibilitatea exprimrii unei opinii: constatare a auditorului constnd n faptul c o
limitare a ntinderii lucrrilor este att de important sau priveste un numr important de
probleme nct el nu a ajuns s obtin suficiente elemente probante pentru a putea
exprima o opinie asupra situatiilor financiare.
ntinderea lucrrilor de audit: diligente apreciate ca necesare, n circumstante precise,
pentru atingerea obiectivului auditului.
Limitarea ntinderii lucrrilor de audit: limitarea cmpului de investigatii ale
auditorului, uneori impus de ntreprindere, alteori dictat de circumstante (de exemplu,
cnd calendarul misiunii nu permite auditorului s controleze inventarul fizic al
stocurilor) sau atunci cnd documentele contabile sunt incomplete sau cnd auditorul nu
este n msur s pun n lucru procedurile apreciate ca necesare.
Misiune de audit special: misiune de audit distinct asupra unor informatii financiare
privind:
conturi sau elemente de conturi specifice sau rubrici dintr-o situatie financiar;
Nonconformitate: omisiuni sau acte comise de ntreprindere, n mod deliberat sau nu,
care sunt contrare legilor si reglementrilor n vigoare.
Norme nationale de audit: ansamblul de norme de audit stabilite de ctre un organism
profesional competent la nivel national, care au un caracter obligatoriu si care se aplic
n realizarea unei misiuni de audit sau de servicii conexe.
Operatiuni ntre prti legate: transfer de drepturi sau obligatii ntre prti legate,
indiferent dac aceste transferuri fac sau nu obiectul unor transferuri financiare.
Paragraf de observatii: observatiile au scopul de a atrage atentia cititorului asupra unui
element care are un impact semnificativ asupra situatiilor financiare si care face obiectul
unei note explicative mai detaliat, anexat. Adugarea acestui paragraf nu are nici o
incident asupra opiniei auditorului. Paragraful de observatii poate s se refere la
chestiuni care nu privesc n mod direct situatiile financiare.
Prti legate: prtile sunt considerate ca legate dac una din de are posibilitatea s
exercite un control sau o influent notabil asupra celorlalte cu ocazia lurii unor decizii
financiare sau operalionale.
PARTEA B
MISIUNEA DE BAZA N AUDITUL SITUATIILOR FINANCIARE
Toate angajamentele (misiunile) care pot fi realizate de un auditor se mpart n:
- misiuni (angajamente) de audit si asigurare asupra situatiilor financiare ale unei entitti
considerate misiuni de audit, de baz, care sunt reglementate de Standardele
Internationale de Audit (ISA);
CAPITOLUL 1
1. Acceptarea mandatului
nainte de a contracta o lucrare de audit a situatiilor financiare ale unei entitti, auditorul
trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s tin seama de
unele reguli profesionale si de deontologie.
Actiunile ntreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informatiile
necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refer la:faze si
etape.
Faza initial - Acceptarea mandatului si contractarea lucrrilor de audit - Orientarea si
planificarea auditului ;
Faza executrii - Aprecierea controlului intern lucrrilor - Controlul conturilor -
Examenul situatiilor financiare;
Faza final - Evenimente posterioare nchiderii exercitiului - Utilizarea lucrrilor altor
profesionisti
- Alte lucrri necesare nchiderii - Raportul de audit - Documentarea lucrrilor de audit
- personal incompetent;
-rotatia cadrelor prea mare si anormal;
-riscuri fiscale;
-conflicte sociale;
-ale personalului su salariat sau ale colaboratorilor folositi sunt suficiente pentru
exercitarea misiunii.
-riscuri juridice;
Lipsa experientei n anumite sectoare poate face dificil misiunea auditorului; el trebuie
s se asigure c propriile competente,
1.4. Contactul cu fostul auditor sau cenzor
-refuz mandatul.
O astfel de fis poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii. Ea are
ca obiective:
-atitudinea conductorilor;
-competenta personalului;
-riscuri sociale;
-misiuni juridice;
-activitti speculative;
-onorarii insuficiente;
-alte riscuri.
CAPITOLUL II
ORIENTAREA SI PLANIFICAREA AUDITULUI
- organizarea lucrrilor de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situatiile
financiare n mod rational, cu maxim de eficacitate si n cadrul termenelor convenite cu
clientul;
Planul de misiune este n fapt programul general de munca n care sunt sintetizate toate
informatiile obtinute pe baza crora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit.
Redactarea planului de misiune presupune:
-alegeree membrii echipa;
-repartizarea lucrarilor pe mamen;
-utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern;
-coordonarea cu alti auditori din cadrul grupului de entitati;
-solicitarea de specialisti daca este cazul;
-calendarul sedintelor AGA si CA;
- termenul de depunere a raportului.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu
privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilor n teren,
rapoarte si relatii de stabilit, hugetul de timp si costurile angajate.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 300 intitulat "Planificarea lucrrilor de audit"
prevede obligatia planificrii activittii de audit ca o msur de asigurare c aceast
activitate se realizeaz de o manier eficient.
IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma si
fondul acestuia variind n functie de talia ntreprinderii, complexitatea auditului,
metodologia si tehnologia specific utilizat de auditor; din planul de misiune nu pot
lipsi informatii care se refer la: cunoasterea activittilor ntreprinderii, ntelegerea
sistemului contabil si de control intern, riscul si pragul de semnificatie, natura
calendarului si ntinderea procedurilor de audit si coordonarea, conducerea,
supravegherea si revizuirea lucrrilor.
PLANUL DE MISIUNE
- continut tip -
I. Prezentarea ntreprinderii:
- Denumirea
- Sediul social
- nregistrare
- Scurt istoric
- Prag de semnificatie
- Repartizarea lucrrilor
CAPITOLUL III
-identificrii si localizrii zonelor de risc cele mai importante care ar putea afecta
fiabilitatea situatiilor financiare;
observare direct;
Cnd controlul intern este judecat util pentru fundamentarea opiniei auditorului,
acesta poate reduce ntinderea propriilor sale controale asupra conturilor, mai ales atunci
cnd obtine o ncredere mai mare n acest control intern, indiferent de amploarea
sondajelor pe care le-ar efectua.
-a doua, mai formalizat, const n a pune o serie de ntrebri care sunt n mod
obisnuit reunite ntr-un chestionar.
Exemple:
Evaluarea riscurilor de eroare:
-constatare;
-incidenta posibila asupra situatiilor financiare;
-incidenta asupra programului de control al conturilor.
2. Raportul asupra controlului intern
-prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru a folosi
conducerii societtii;
-reguli de prudent;
o de evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a fcut la valoarea lor de
inventar:
Auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele
probante adunate, de origine si de natur diferite, sunt concordante. n acest caz,
auditorul poate obtine un grad de certitudine global superior celui pe care l obtine din
fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci cnd elementele probante
obtinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea unor
proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradictiei.
Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obtinerea unor elemente
probante si utilitatea informatiei obtinute.
2. Programul de control
-indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n
vedere c, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va
fi completat pe msura avansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea
cronologic a lucrrilor;
-o referint pentru foaia de lucru;
-control aritmetic;
efectuarea de comparatii ntre datele care rezult din situatiile financiare si datele
anterioare, posterioare si previzionale ale ntreprinderii;
Evaluarea rezultatelor.
nainte de tragerea unei concluzii generale asupra rezultatelor obtinute, fiecare
anomalie constatat este examinat n sensul aprecierii dac aceste anomalii sunt ntr-
adevr reprezentati ve pentru masa (multimea) respectiv sau sunt accidentale, si al
aprecierii dac aceste anomalii nu sunt revelatoare pentru o problem mai grav dect
aparentele (de exemplu, o fraud).
Anomaliile exceptionale sunt analizate si tratate separat si numai dup izolarea
efectelor acestora este posibil extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la
ntreaga multime (mas) care a servit ca baz sondajului.
Concluziile sondajului. Concluzia final asupra postului, tranzactiilor sau
operatiilor care au fcut obiectul controlului va fi suma concluziilor trase:
Dac concluzia final este c anomaliile sau erorile din multimea controlat
depsesc rata de anomalii sau de erori asteptat, auditorul trebuie s se ntrebe dac nu
este necesar repunerea n cauz a aprecierii sale asupra controlului intern.
b) Tehnica observrii fizice
Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui
activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare si anume
numai existenta bunului respectiv;celelalte elemente probante ca: proprietatea
asupra bunului, valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici.
Actiunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca
obiectiv asigurarea c:
-sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fat de limitele
impuse de conducerea ntreprinderii, care va suporta consecintele necesare cu privire la
certificare.
-mprumuturi de la terti;
Confirmarea poate s fie pozitiv. atunci cnd tertul solicitat si exprim acordul
asupra informatiei primit sau furnizeaz chiar el informatia, sau negativ. atunci cnd
tertului solicitat i se cere s nu rspund dect n cazul n care nu este de acord cu
informatia care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie s ia n consideratie orice fapt de natur s pun n discutie
fiabilitatea rspunsului obtinut la cererea de confirmare extern (direct).
Procedurile si principiile fundamentale, precum si modalittile lor de aplicare, n
legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc
de obtinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul International de
Audit (ISA) nr. 505, aplicabil ncepnd cu auditul situatiilor financiare ale anului 2001.
d) Procedurile analitice
-cu informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte
ntreprinderea;
Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit si anume:
-proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecinte
financiare grave;
-impozite amnate;
CAPITOLUL V
Reguli generale:
Reguli particulare:
CAPITOLUL VI
EVENIMENTE POSTERIOARE INCHIDERII BILANTULUI
Standardul International de Contabilitate (lAS) nr. lO stabileste tratamentul n
situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dup data
nchiderii exercitiului, care pot fi de dou tipuri:
- evenimente care furnizeaz informatii n legtur cu fapte care existau la data
nchiderii exercitiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a
circumstantelor existente la data nchiderii;
Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a
situatiilor financiare sau unei informatii n anexe, vor fi puse n lucru la o dat ct mai
apropiat de data raportului de audit si vor cuprinde actiunile urmtoare:
. situatia actual a unor elemente contabilizate pe baza unor date preliminare sau
neconcludente;
Cnd auditorul a luat cunostint, dup data raportului su dar naintea publicrii
situatiilor financiare, de evenimente care risc s aib o incident semnificativ asupra
acestora, auditorul trebuie s stabileasc dac trebuie s cear cercetarea situatiilor
financiare si s discute aspectele n cauz cu conducerea ntreprinderii pentru a stabili
msurile care se impun.
Dac conducerea ntreprinderii corecteaz situatiile financiare, auditorul va pune
n lucru procedurile necesare si va furniza conducerii ntreprinderii un alt raport de audit,
n nici un caz data noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii
situatiilor financiare si, n consecint, procedurile mentionate mai sus se vor prelungi
pn la data noului raport de audit.
Dac conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situatiile financiare iar
auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s exprime o opinie cu rezerve
sau o opinie defavorabil; dac raportul de audit apucase s fie depus, auditorul cere
conducerii ntreprinderii s nu publice, ctre terti, situatiile financiare si raportul de audit
iar, dac aceasta decide totusi publicarea, auditorul va lua msurile adecvate pentru a
evita ca tertii s utilizeze raportul su.
noi actiuni sau obligatiuni emise sau prevzute a fi emise, proiecte de fuziune,
sau alte ci de restructurri;
active care fac obiectul unor pretentii de proprietate, distruse din diferite cauze
(incendii, inundatii etc.);
CAPITOLUL VII
UTILIZAREA LUCRRILOR ALTOR PROFESIONISTI
-evaluri actuariale;
Cnd are n vedere s foloseasc lucrrile unui expert, auditorul trebuie s tin
cont de:
CAPITOLUL VIII
ntr-o bun practic de audit este necesar utilizarea unui chestionar al sfrsitului
lucrrilor care s permit asigurarea c toate elementele necesare formulrii opiniei
asupra bilantului contabil au fost reuni te, c normele au fost respectate si c dosarele de
lucru sunt complete.
Chestionarul sfrsitului lucrrilor, fiind un document intern al auditorului, poate
contine mai multe sau mai putine ntrebri n functie de mrimea, structura si experienta
cabinetului de audit, de natura misiunii, si dac este primul audit sau clientul este mai
vechi.
ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie
efectuate potrivit standardelor normelor de audit si procedurilor interne ale cabinetului si
se pot grupa dup cum ur-meaz:
- ntinderea lucrrilor;
- raportrile;
- latura administrativ.
2. Not de sintez
3. Scrisoarea de afirmare
-elementele probante interne sunt mai fiabile atunci cnd controlul intern care se
refer la ele este satisfctor;
-elementele probante obtinute chiar de auditor sunt mai fiabile dect cele care-i
sunt furnizate de ntreprindere;
-elementele probante materializate de un document sau o confirmare scris sunt
mai tiabile dect afirmatiile verbale.
Posibilitatea unor nentelegeri ntre auditor si conductori este redus atunci cnd
acestia din urm confirm n scris afirmatii orale. n plus, este cazul s se obtin o
scrisoare care s confirme afirmatiile verbale primite cu privire la elementele
semnificative ale situatiilor financiare, pentru care auditorul nu se poate astepta in mod
rezonabil s obtin elemente probante suficiente. Punctele ('are pot face obiectul unei
scrisori de afirmare sau a unei cereri de confirmare de ctre auditor figureaz n exemplu
de scrisoare artat in anexe.
Cnd este cerut conductorilor, scrisoarea de afirmare trebuie s fie adresat
auditorului, s cuprind informatiile cerute si s fie regulamentar datat si semnat.
Dac conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmatiile pe
care auditorulle consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii
lucrrilor sale. ntr-un asemenea caz, auditorul va trebui s repun n cauz ncrederea
acordat celorlalte afirmatii primite de la conductori si s se ntrebe dac acest refuz
poate avea o alt incident asupra raportului su.
Dac conductorii refuz s confirme n scris o afirmatie verbal, acest refuz va
constitui o limitare a ntinderii lucrrilor auditorului, exceptnd cazul cnd el este
convins c exist motive fondate si acceptabile pentru acest refuz si c se poate sprijini
pe afirmati a verbal.
Scrisoarea de afirmare permite:
CAPITOLUL IX
RAPORTUL DE AUDIT
3. Opinia auditorului
ntr-o misiune de audit de baz exist dou forme de exprimare a opiniei asupra
situatiilor financiare care au aceeasi valoare:
"dau o imagine fidel" sau ".... prezint n mod sincer n toate aspectele lor
semnificative ...".
Exist 4 tipuri de opinie:
-opinia fr rezerve;
-opinia cu rezerve;
-opinia defavorabil;
De fiecare dat cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fr rezerv,
el trebuie s includ n raportul su o descriere clar a tuturor motivelor care justific
decizia sa si, de fiecare dat cnd poate, s cifreze (s estimeze) incidenta posibil
asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie s fie date, de preferint ntr-un
paragraf distinct care s precead pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau
imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, s fac trimitere la o not
anex mai aprofundat.
Auditorul certific "cu rezerv" atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar
importanta ei nu este suficient pentru a considera c situatiile financiare nu sunt corecte
si sincere si c nu dau o imagine fidel asupra pozitiei si situatiei financiare precum si
rezultatului exercitiului.
Oricare ar fi natura neregularittilor, auditorul si prezint n raport opinia,
preciznd:
- natura dezacordului;
Fie c riscul este provizionat sau nu, auditorul nu a putut obtine elemente
probante suficiente pentru a justifica suma provizionat sau absenta constituirii
provizionului. Acesta este un caz particular de limitare a modalittii de obtinere a
elementelor probante.
Atunci cnd incidenta eventual este semnificativ, dar nu suficient pentru a
respinge ansamblul situatiilor financiare, auditorul certific cu rezerv. Cnd
incertitudinea are o important prin a crei realizare poate readuce n discutie ansamblul
situatiilor financiare, auditorul mentioneaz c nu este n msur s acorde certificarea.
n paragraful care expune motivele rezervei sau refuzului, se vor preciza toate
elementele de informare asupra incertitudinii:
-natura riscului;
5.2. Destinatarul
Raportul de audit trebuie s fie adresat destinatarului corespunztor, n functie de
circumstantele ce caracterizeaz misiunea si obligatiile legale. n mod obisnuit, raportul
se adreseaz fie actionarilor, fie consiliului de administratie al unittii, ale crei situatii
financiare au fost auditate.
Raportul de audit trebuie s prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de a sti
dac situatiile financiare dau o imagine lidel pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor
obtinute (sau prelinl n mod sincer n toate aspectele lor semnificative) n acord cu
referintele contabile si, dac e cazul, dac ele sunt conforme prevederilor legale.
Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditorului sunt , dau () imagine
fidel" sau "prezint n mod sincern toate aspectele lor semnificative".
Aceste dou formulri semnific, ntre altele, c auditorul nu ia n considerare
dect elementele semnificative privind situatiile financiare.
"Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod
sincer, n toate aspectele lor semnificative), pozitiei si situatiei financiare a societtii la
31 decembrie 200 precum si rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie
pentru exercitiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internationale (sau
nationale) de contabilitate".
Raportul trebuie s mentioneze ntr-un loc anume, locul specific, care este n
general cel al orasului n care sunt situate birourile auditorului care are responsabilitatea
auditului.
CAPITOLUL X
1. Dosarul exercitiului
. planificarea misiunii:
- note asupra utilizrii lucrrilor de control efectuate de ctre altii (auditori interni,
diversi specialisti);
- compunerea echipei;
- program de control;
Dosarul exercitiului este bine s fie mprtit pe sectiuni (prti) pentru a usura
utilizarea sa. n general se foloseste o mprtire n 10 sectiuni (prti) simbolizate de la A
la I, astfel:
EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulat "Acceptarea misiunii"
contine documente referitoare la acceptare sau mentinerea misiunii de audit, cum ar fi:
chestionarul de acceptare (cunoasterea global a ntreprinderii, existenta unor riscuri
etc.), scrisoarea ctre predecesor, corespondenta cu clientul, fisa de acceptare sau de
mentinere a misiunii, alte corespondente cu organismele profesionale, cu organismele de
burs si scrisoarea de misiune sau contractul de prestri servicii de audit.
2. Dosarul permanent
-destinatarul;
-data raportului;
-adresa auditorului;
- semntura auditorului.
CAPITOLUL II
1. Tipul de opinie
2. Acceptarea misiunii
5. Proceduri folosite
-destinatarul;
CAPITOLUL III
MISIUNI CONEXE DE AUDIT
1. Misiuni de examen limitat al situatiilor financiare
- titlul;
- destinatarul (n general este clientul care a angajat lucrarea);
- identificarea informatiilor financiare sau nefinanciare specifice care au fost
supuse procedurilor convenite;
- o mentiune preciznd c procedurile aplicate sunt cele convenite cu destinatarul
raportului;
- o mentiune care confirm c misiunea s-a derulat conform Standardelor
Internationale de Audit aplicabile sau normelor si practicilor nationale aplicabile;
- mentiunea faptului c auditorul nu este independent (dac este cazul);
- obiectivul misiunii;
- lista procedurilor specifice puse n lucru;
- descrierea constatrilor, inclusiv o detaliere a erorilor si abaterilor descoperite;
- o mentiune c procedurile puse n lucru nu constituie nici audit, nici un examen
limitat si, n consecint, nici o asigurare nu este furnizat;
- o mentiune c, dac auditorul ar fi pus n lucru proceduri complementare, ar fi
efectuat un audit sau un examen limitat, putnd descoperi si alte aspecte;
- o mentiune c difuzarea raportului este limitat doar tit' prtile care au convenit
procedurile de pus n lucru:
- destinatarul;
-un paragraf, dac este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor
semnificative mentionate n anexe fat de referentialul contabil utilizat;
-data raportului;