Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport de curs
ERGONOMIE. BIOINSTRUMENTATIE.
EDUCAREA DEXTERITATII
Anul II, Modulul IV
ELENA FOLESCU
CUPRINS
1. ORGANIZAREA ERGONOMICA A ACTIVITATII STOMATOLOGICE.
Ergonomie. Notiuni generale
Criterii de organizare a activitatii pe baze ergonomice.
Organizarea profesionala a spatiului in cabinetul stomatologic
Medicul stomatolog in sistemul ergonomic. Miscari efectuate
Pozitii, stereotipii si concepte de lucru
Activitatea stomatologica in echipa
Rolul ergonomic al pregatirii campului operator
5. EDUCAREA DEXTERITATII.
5. Criteriul ambiental
In cadrul acestui criteriu intra mai multi factori: ambianta vizuala,
ambianta sonora, vibratia, campul magnetic, campul electric, radiatii
ionizante, temperatura, umiditatea miscarea aerului, aerosolii,
elementele si substantele chimice existente in mediu.
Ambianta vizuala: Solicitarea vizuala este un factor important in
activitatea stomatologica, factorii ambientali care determina in practica
solicitarea vizuala sunt iluminatul si cromatica.
Cerintele cantitative in cabinetul stomatologic privesc nivelul luminos
necesar vederii, stabilit prin standarde internationale (ISO, AFNOR) si
variaza de la 100 Lux pentru relaxare, pana la 20000 Lux pentru
preparari de finete.
Cantitatea de lumina necesara depinde de marimea si complexitatea
obiectului, contrastul dintre obiect si fondul sau, lumina reflectata,
culoare, structura fondului.
Normele in ceea ce priveste iluminarea in practica stomatologica
fixeaza urmatoarele cerinte calitative:
- repartizarea uniforma a luminii in toate zonele cabinetului si
laboratorului, pentru evitarea contrastelor;
- asigurarea unei acuitati vizuale exacte in zona de lucru, de
preparare a substructurii si in restul cabinetului;
- realizarea unei compozitii spectrale asemanatoare cu a luminii
naturale, pe care ochiul o suporta cel mai bine si care reda fidel
culorile.
Sursele luminoase se clasifica in functie de natura lor in surse naturale
(lumina zilei) si artificiale (incandescente si fluorescente; cele
incandescente dau o lumina cu nuante de rosu si galben creaza o
atmosfera de confort si ambianta calda, cele fluorescente folosesc
descarcarea in vid a gazelor rare, sunt mai econome, insa lumina este
rece si ostila).
Iluminarea cavitatii orale se realizeaza cu lampa de la Unitul dentar, la
care se poate adauga suplimentar si lumina rece de la fibra optica
atasata instrumentarului dinamic.
Culoarea este si ea un factor ambiental cu influenta directa asupra
activitatii individului. In general, este un factor subiectiv, legat de gustul
fiecaruia. Perceptia culorilor este influentata de varsta, oboseala
vizuala, sensibilitatea cromatica diferita, perioada de prezentare,
memoria culorilor, acuitatea vizuala.
Ambianta sonora: fluieratul specific al turbinei, al aspiratiei, socurile
multiple ale instrumentarului static, fac din cabinetul stomatologic un
loc de agresiune sonora, care intareste aspectul anxiogen al unei
consultatii si intervine de maniera negativa in relatia terapeutica.
In plus, zgomotul poate influenta sanatatea, prin instalarea oboselii,
cresterea presiunii sistolice si diastolice, cresterea colesterolemiei si
glicemiei, cresterea riscului HTA.
Ergonomie. Bioinstrumentatie. Educarea dexteritatii 13
Elena Folescu
7. Criteriul economicitatii
Fiind o activitate liberala, medicul este interesat si de eficienta
economica a muncii sale. Exista numeroasew studii pentru
eficientixzarea cabinetelor dentare, insa nici unul nu este complet, ele
avand fie caracter general, fie specific pentru un anumit tip de
actiovitate (de exemplu bazat pe tratamente endodontice). In ceea ce
priveste implementarea criteriilor ergonomice de organizare a
activitatii, unii cercetatori sustin ca managerii cabinetelor
stomatologice ar trebui sa realizeze studii de marketing si sa realizeze
raportul cost-beneficii.
8. Criteriul competentei profesionale
Acest criteriu guverneaza organizarea ergonomica a oricarei activitati
umane, a oricarei profesiuni, a fi competent insemnand a fi bine pregatit
in domeniul respectiv. Pregatirea profesionala in domeniul medicinei
dentare se cladeste cu foarte multa munca si perseverenta, pe parcursul
anilor de instruire teoretica, si trebuie dublata de exercitii practice
indelungate, si de o educatie logica.
Prin staruinta si repetitie, prin corectare si auto-corectare exigenta a
greselilor se poate ajunge un medic stomatolog competent.
Competenta profesionala implica si formarea medicului stomatolog ca
om de stiinta, in sensul unui fin observator al aspectelor profesiunii
sale, de receptionare a noului in mod critic.
Sarcina de lucru 1
Enumera si descrie pe scurt criteriile de organizare a
activitatii stomatologice pe baze ergonomice.
Sarcina de lucru 2
Descrie pe scurt modul de organizare a spatiului in cabinetul
stomatologic
Sarcina de lucru 1
Cum trebuie efectuate miscarile pentru a respecta regulile
ergonomice
Lucrul la 4 maini
Majoritatea interventiilor stomatologice impun ajutorul nemijlocit al
asistentei (Four handed Dentistry). Pozitia de lucru este pozitia asezat:
medicul in dreapta si asistenta in stanga pacientului, cu posibilitatea
deplasarii in functie de cadranul la care se lucreaza. In etapa de examen
clinic, asistenta va servi medicul cu instrumentul static, spray-ul de aer
si apa. De exemplu, oglinda si sonda pot fi servite simultan cu ambele
maini in pozitie corecta, astfel incat operatorul sa evite miscarile
suplimentare.
Majoritatea actelor terapeutice necesita anestezia loco-regionala a
campului operator. Si in aceasta etapa este necesara interventia
asistentei: serveste medicul cu oglinda, pensa, comprese cu alcool,
comprse uscate, preia pensa si ruloul si il serveste cu seringa incarcata,
pregatita si verificata si apoi preia seringa.
In cazul utilizarii digai, este absolut necesar ajutorul asistentei. Oadata
aplicata diga, aspiratia continua in cavitatea orala este indispensabila si
este realizata de catre asistenta, care va plasa canula in dreptul sursei
de apa de la turbina, in pozitia decliva(fund de sac): zona vestibulara sau
palatinala maxilara sau zona vestibulara sau linguala mandibulara, in
functie de dintele la care se lucreaza.
Atunci cand medicul lucreaza cu vedere indirecta, canula de aspiratie va
fi orientata la nivelul oglinzii pentru a asigura o buna vizibilitate. Pozitia
canulei si a mainii nu trebuie sa jeneze cu nimic realizarea miscarilor in
cadrul zonei I de catre medicul stomatolog.
In cazul tratamentului gnatoprotetic, asistenta va fi familiarizata cu toate
tipurile de materiaale de amprenta (proprietati, mod de preparare,
conditii de pastrare a amprentelor), cu tipurile de port-amprente, etc.
Si in cazul altor proceduri terapeutice, asistenta trebuie sa cunoasca
conditiile si etapele.
Priza stilou
Sarcina de lucru 3
Enumerati regulile pentru pasajul instrumentelor
Bibliografie minimala
1. V. Burlui, C. Morarasu Ergonomie stomatologica. Ed.Apollonia,Iasi, 2012;
2. S. Uram-Tuculescu, C. Amariei, Bratu D., Aparate si instrumente in tehnica
dentara, Constanta, 1997.
3. D. Bratu si colab. Aparatul dento-maxilar, Editura Helicon, Timisoara,
1998.
Bibliografie minimala
1. V. Burlui, C. Morarasu Ergonomie stomatologica. Ed.Apollonia,Iasi, 2012;
2. S. Uram-Tuculescu, C. Amariei, Bratu D., Aparate si instrumente in tehnica
dentara, Constanta, 1997.
3. D. Bratu si colab. Aparatul dento-maxilar, Editura Helicon, Timisoara,
1998.
Unitul dentar
Lampa pentru fotopolimerizare
Bisturiul electric
Laser
Detartrorul cu ultrasunete
Aeropulsorul
Camere video intraorale si aparate de fotografiat
Ansamblu format din piese de mana cu reductori de viteza
Bisturiu electric
3.4. Laserul
Laserul este un fascicul concentrat, foarte puternic de fotoni,
produs in interiorul unui cristal de rubin (sau alte substante solide,
lichide sau gazoase), asupra caruia se aplica impulsuri luminoase date o
lampa de xenon. Datorita capacitatii lui de a concentra o cantitate foarte
mare de energie intr-un anumit punct, laserul devine un instrument
folosit tot mai larg in biologie si medicina.
Utilizarea acestuia porneste de la observatia ca un fascicul laser
proiectat pe un tesut produce efecte termice a caror intensitate depinde
Detartror cu ultrasunete
3.6. Aeropulsorul
Aeropulsorul reprezinta un sistem la care apa si aerul sub presiune
antreneaza o pulbere abraziva (carbonat) aflata intr-un recipient , toate
fiind emise de un spray in scopul netezirii suprafetelor corono-
radiculare in urma detartrajului.
3.8. Ansamblul format din piese de mana cu reductori de viteza foloseste freze
speciale pentru implantologie, racirea efectuandu-se in mod continuu cu ser fiziologic
steril.
Bibliografie minimala
1. V. Burlui, C. Morarasu Ergonomie stomatologica. Ed.Apollonia,Iasi, 2012;
2. S. Uram-Tuculescu, C. Amariei, Bratu D., Aparate si instrumente in tehnica
dentara, Constanta, 1997.
3. D. Bratu si colab. Aparatul dento-maxilar, Editura Helicon, Timisoara,
1998.
Instrumente rotative
In prepararea cavitatilor instrumentele rotative se clasifica in functie de
operatiile in care sunt utilizate, dupa materialul din care sunt
Ergonomie. Bioinstrumentatie. Educarea dexteritatii 53
ELENA FOLESCU
Instrumente de mana
Trusa Black contine instrumente utilizate la prepararea cavitatilor. Cele
mai utilizate sunt: toporisti de smalt, toporisti de dentina, linguri Black,
bizotoare de prag gingival.
Ergonomie. Bioinstrumentatie. Educarea dexteritatii 57
ELENA FOLESCU
Detartrajul sonic mai putin eficient decat cel cu ultrasunete, este mai
ieftin, mai usor de suportat de pacienti si nu necesita racire cu apa.
d) instrumente utilizate in tratamentul chirurgical parodontal.
Tratamentul chirurgical al parodontitelor marginale cronice se
realizeaza prin suprimarea pungilor parodontale pe cale chirurgicala,
indepartarea hiperplaziilor gingivale si corectarea defectelor
mucogingivale. Prin excizie chirurgicala se indeparteaza gingia care este
marita in volum datorita fenomenelor hiperplazice de crestere a
numarului de celule si a aparatului fibrilar. Indicatiile tratamentului
chirurgical sunt legate de bolile parodontale su de disfunctionalitati:
pungi parodontale false, pungi parodocntale adevarate, defecte
mucogingivale, hiperplazii gingivale cu pungi false, hiperplazii gingivale
cu pungi parodontale adevarate.
o Instrumentar pentru consultatie si explorare: sonde
parodontale, sonde exploratorii, pensa Crane-Kaplan (utilizate pentru
masurarea si marcarea adancimii pungilor parodontale)
o Instrumentarul de pregatire a campului operator si
anestezie
o Instrumentar de incizie si sectionare: bisturie cu lama de
unica folosinta, bisturiu Orban angular, bisturie de gingivectomie de tip
Goldman-Fox (pentru incizii cestibulare si proximale), instrumente
Kirkland (pentru incizia initiala proximala si marginala si indepartarea
gingiei incizate).
o Instrumente pentru indepartarea tesutului de granulatie si
modelarea osului alveolar: pense ciupitoare de os, instrumente de
detartraj subgingival, chiurete gingivale cu marginile ascutite, rotunde,
dalti de os, frezele Liderman pentru os, pile subgingivale, razuse, chiurete
Gracey.
o Intrumentar de sutura: pense mentinatoare de ac, ace
atraumatice.
o Instrumentar ajutator: pense, discuri, freze, departatoare,
spatule, clesti de extractie, seingi de spalatura, canule de aspiratie.
o Materiale: campuri chirurgicale, comprese de tifon, rulouri de
vata, bulete de vata, anestezice, ser fiziologic, fire de sutura, cimenturi
chirurgicale.
e) instrumente utilizate in reechilibrarea ocluzala.
Reechilibrarea ocluzala se realizeza prin proteze unidentare
individuale aplicate pe dinti parodontici corect preparati, proteze mobile
profilactice, punti echilibrate cu un raport biologic cu creasta edentata,
tratament ortodontic, sisteme fixe si mobile care imobilizeaza dintii
parodontici.
Bibliografie minimala
1. V. Burlui, C. Morarasu Ergonomie stomatologica. Ed.Apollonia,Iasi, 2012;
2. S. Uram-Tuculescu, C. Amariei, Bratu D., Aparate si instrumente in tehnica
dentara, Constanta, 1997.
3. D. Bratu si colab. Aparatul dento-maxilar, Editura Helicon, Timisoara,
1998.