SINDROAME SENZITIVE

Rolul functiei senzitive

sistem de protectie si de alarma,

avertizand sistemul nervos despre
eventuale agresiuni din mediul extern sau
intern susceptibile sa produca leziuni
furnizeaza informatii despre mediul extern
si despre propriul corp.
NOTIUNI DE ANATOMIE

Toate senzatiile se formeaza la nivelul

receptorilor specifici si apoi transmise
sistemului nervos central prin
intermediul cailor sensibilitatii
receptori

caile sensibilitatii
 Receptorii
specializati: fiecare tip de este sensibil la
un stimul specific
Cutanati Sensibilitatea superficiala
(tactila, termica, dureroasa)
In profunzimea sist osteo-muscular
(muschi, tendoane, articulatii)
Sensibilit profonde (pozitia segments de
corp, directia de miscare in spatiu, presiune)
Viscerali Sensibilitatea viscerala
 cutanati: cald / rece, tact, durere
 osteo-musculari: miscare, intindere,
presiune, vibratii
CAILE SENSIBILITATII

I-ul neuron situat in ganglionul spinal

situat pe radacina posterioara a n spinal
Dendritele acestuia formeaza partea
senzitiva din nervii spinali
Axonii formeaza radacina posterioara
(senzitiva) a n spinali care intra in
maduva la nivelul cornului posterior
 Dermatoamele

Fiecare radacina senzitiva contine toate

fibrele care provin de la tegumentele,
articulatiile, muschii si viscerele aceluiasi
segment corporal
 Teritoriul cutanat al unei radacini
posterioare este diferit de teritoriul
unui nerv senzitiv (un nerv est format
din fibre provenind de la mai multe
radacini)
2 harti : radiculara si tronculara
Organizarea structurala a
cailor senzitive
Fibrele senzitive sunt organizate in 2
sisteme diferite, in raport cu diametrul si
functia lor:
* sistemul lemniscal: fibre groase,
rapide, situate in cordoanele
posterioare ale maduvei
* sistemul spino-talamic: fibre
subtiri, alcatuiesc fasciculele spino-
thalamice (cordoanele antero-laterale)
 CALEA LEMNISCALA
Fibre senzitive lungi, de calibru mare
(mielinizate): ggl.spinal cordonul posterior
medular traiect pana la bulbul rahidian :
sinapsa in nucleii Goll si Burdach de
aceeasi parte incrucisare lemniscul
median (panglica lui Reil) talamus
= calea lemniscala
* ssb. tactila discriminativa, fina
* ssb. artrokinetica (pozitia segmentelor)
 CALEA SPINO-TALAMICA
Fibre senzitive scurte si subtiri (putin
mielinizate sau amielinice): ggl.spinal
sinapsa in cornul posterior medular de
aceeasi parte incrucisare centro-
medulara cordonul anterolateral de partea
opusa (fasciculul spinotalamic)
= calea extra-lemniscala
* ssb. termica
* ssb. dureroasa
* ssb. tactila grosiera
Cele 2 sisteme senzitive

-Lemniscal -Spino-talamic
 Cordoanele posterioare si fasciculul
spino-talamic
Organizarea functionala a
cailor senzitive
Sistemul lemniscal transmite
informatiile sensibilitatii profunde si
tactile fine
Sistemul spino-talamic conduce
impulsurile sensibilitatii termice,
dureroase si tactile grosiere
(nediferentiate)
 Ambele cai senzitive se intalnesc la nivelul
talamusului (sinapsa cu al 3-lea neuron
talamic)
Din tprojettealamus pleaca proiectii spre
ariile corticale senzitive (lobul parietal,
aria retro-rolandica 3,2,1),dar si spre ariile
motorii
Aires corticales sensitives
 EXAMENUL CLINIC AL
SENSIBILITATII
Cuprinde 2 etape:
- anamneza: deceleaza simptomele
sensitive, importanta ++++
* parestezii
* disestezii
* durere
- examenul obiectiv: deceleaza
modificarile de sensibilitate
 I. SIMPTOMELE SENZITIVE

Parestezii: senzatii anormale, nedureroase

- apar de obicei spontan, si sunt
exacerbate de contactul cu zona afectata
furnicaturi, amorteli, senzatii de greutate,
de raceala sau arsura la nivelul
extremitatilor, depiele cartonata
 Disesteziile: senzatii anormale
provocate de un stimul (tactil) aplicat
pe zona afectata
 Durerea

"experienta senzitiva si emotionala asociata

unei leziuni tisulare
Caracteristicile sunt importante++:
* topografia si teritoriul de iradiere
* intensitatea
* caracterul
* evolutia in timp
* modul de debut (brutal / progresiv)
* factori agravanti / de ameliorare
II. SEMNELE OBIECTVE

Examenul obiectiv al diferitelor forme de

sensibilitate poate arata:
* anestezie (absenta unei forme de
sensibilitate: tactila, termica, etc.)
* hipoestezie (diminuarea perceptiei
unei forme de sensibilitate)
* hiperestezie (exagerarea unei
senzatii)
 Toate datele obtinute la ex obiectiv se
vor consemna pe o harta senzitiva
Examenul se face comparativ:
* dreapta cu stanga
* partea proximala cu cea distala a
membrelor
 Examenul obiectiv:

1. Sensibilitatea tactila

2. Sensibilitatea dureroasa

3. Sensibilitatea termica

4. Sensibilitatea proprioceptiva constienta

(simtul artrokinetic)
5. Sensibilitatea vibratoire (palestezia)
 7. Sensibilitatea elaborata:
* dermolexia
* stereognozia
* extinctia senzitiva
III. FORME
TOPOGRAFICE
SINDROAME TRONCULARE
SINDROAME PLEXALE
SINDROAME RADICULARE
SINDROAME MEDULARE SENZITIVE
SINDROAME SENZITIVE DE TRUNCHI
CEREBRAL
SINDROAME TALAMICE
SINDROAME SENZITIVE PARIETALE
1. SINDROAME TRONCULARE

Forma de sindrom neurogen periferic

produsa prin leziunea unui trunchi nervos
Semne senzitive si motorii (nervii micsti)
Simptome:
* parestezii (arsuri)- frecvente ++
* durere de tip nevralgic (descarcare
electrica)
* limitate la teritoriul nervului afectat
 Semne:
* hipoestezie limitata la o parte din
teritoriul nervului
* semnul Tinel: comprimarea
trunchiului nervos afectat pe un plan osos
declanseaza parestezii in teritoriul distal al
nervului
* deficit motor limitat asociat cu
atrofie musculara (in timp)
* abolirea ROT la acel nivel
Exemplu: teritoriul n median:
senzitiv motor
 Examinari complementare:
* vitezele de conducere nervoasa
* EMG
Cauze:
* compresiune, traumatisme,
microinfarcte in diabet
 Terminologie in leziunile tronculare:
* 1 nerv afectat= mono-neuropatie
* > nervi afectati:
- asimetric = multi-neuropatie
- simetric = poli-neuropatie
2. SINDROAME PLEXALE
Forma de sindrom neurogen periferic
produsa prin lezarea unui plex nervos
Rare
Leziunea plexului brahial (completa sau
partiala): semne de afectare a mai multor
radacini cervicale
Leziunea plexului lombo-sacrat
Cauze frecvente: traumatice
3. SINDROAME RADICULARE

Forma de sindrom neurogen periferic

produs prin leziunea unei radacini
nervoase
RAPEL ANATOMIC

31 perechi de radacini nervoase (8 C,

12 To, 5 L, 5 S, 1 Cocc)
Radacinile anterioare sunt motorii, cele
posterioare sunt senzitive
Se intalnesc in canalul rahidian
formand nervul spinal, apoi il parasesc
prin foramenul intervertebral (gaura
de conjugare)
 Sub nivelul vertebrei L1, maduva se
termina, iar radacinile L si S care
coboara prin canalul rahidian formeaza
coada de cal
 Simptomele leziunilor
radiculare:
* durerea de tip radicular = radiculalgie
- origine la nivelul rahisului,
- iradiaza de-a lungul radacinii
- limitata la teritoriul radacinii
- exacerbata de elongarea radacinii
(in timpul tusei, stranutului, miscarilor
rahisului, efortului de defecatie,..)
- ameliorata de repaus
* Parestezii : inconstante
 Semne clinice in leziunile radiculare:
* reproducerea durerii radiculare
prin manopere de elongatie a
radacinii afectate (semnul Lassgue in
radiculalgiile L5 si S1)
* hipoestezie limitata la teritoriul
radicular afectat (distala)
 * deficit motor limitat in teritoriul
motor al radacinii, este inconstant
* abolirea ROT corespunzator
 Leziune tronculara Leziune radiculara

Localizata in teritoriul unui Localizata in teritoriul

trunchi nervos unei radacini
Simptomul dominant: Simptomul dominant:
paresteziile durerea
Durerea declansata de Durerea este
presiunea / percutia declansata de miscarile
trunchiului nervos (s. coloanei, tuse si de
Tinel) = NEVRALGIE manoperele de
elongatie (s. Lasgue)
= RADICULALGIE
 Examinari complementares:
* CT sau IRM vertebral (in
perspectiva unui posible tratament
chirurgical: hernia de disc este cea mai
frecventa cauza de durere radiculara)
* EMG si VCN pentru diferentierea
dintre o leziune tronculara si una
radiculara
4. SINDROAME MEDULARE
SENZITIVE
Apar in cursul leziunilor medulare
complete si incomplete:
4.1. SINDROMUL DE SECTIUNE
MEDULARA COMPLETA (fig. 1)
(sectiune transversa a intregii maduve)

* toate senzatiile sunt abolite dedesubtul

leziunii medulare
- nivelul superior al zonei de hipo/
anestezie - orizontal (= nivel de
sensibilitate) corespunde nivelului leziunii
* deasupra - banda de hiperestezie
*dedesubt paralizie, abolirea ROT,
hipoestezie, tulb trofice si sfincteriene
 4.2. SINDROMUL DE CORDON
POSTERIOR
(fig 3 et 4)
Simptomes:
- dureri fulgurante, de tip descarcari
electrice, cu iradiere in jos de-a lungul
coloanei vertebrale, pana in membrele
inferioare, declansate de flexia capului=
semnul Lhermitte
- parestezii +++ descrise ca senzatii de piele
cartonata, constrictive, sau impresia de a
merge pe cauciuc sau de ingrosare a unui
membru
 Semne:
- diminuarea simtului artrokinetic
(sensibilitatii proprioceptive); si a
sensibilitatii vibratorii
- sensibilitatea tactila, termica si dureroasa
sunt normale
- mers talonat (= ataxie proprioceptiva)
- semnul Romberg + (cadere imediat dupa
inchiderea ochilor)
- vederea poate
compensa partial
pierderea
informatiei
senzoriale pe
intuneric apar
caderi
4.3. SINDROMUL SPINO-TALAMIC

Simptome:
* dureri de tip arsura / degeratura
persistente
Semne:
* hipo/anestezie termica si dureroasa
pe hemicorpul contralateral, subjacent
leziunii
* hiperpatie: o intepatura este
perceputa ca o senzatie penibila de arsura
4.4. SINDROMUL SIRINGOMIELIC
(CENTRO-MEDULAR) (fig 7)

Produs de o leziune in partea centrala a

maduvei (cavitate lichidiana, tumora..)
care interupe incrucisarea fibrelor ce
conduc sensibilitatea termo-algezica
anestezie dureroasa si termica
bilateralea, suspendata pe un teritoriu
cutanat
Sensibilitatea tactila este normala
- Localizare
frecventa la nivel
cervical
anestezie toracala
si la membrele
superioare
4.5. SINDROMUL DE HEMISECTIUNE
MEDULARA (fig 2)
(SINDROMUL BROWN-SQUARD)
- De partea leziunii:
* hipoestezie tactila
* hipoestezie profunda
* deficit motor de tipe piramidal
- De partea opusa:
* hipo / anestezie termoalgezica
5. SINDROAME SENZITIVE
DE TRUNCHI CEREBRAL
SINDROMUL SENZITIV ALTERN
(SINDROMUL WALLENBERG)
- se intalneste in leziuni bulbare laterale
* hipoestezie termica si dureroasa pe
hemicorpul opus leziunii
* hipoestezie termica si dureroasa la
nivelul fetei de aceeasi parte
 6. SINDROAME SENZITIVE
TALAMICE
Simptome:
* pe hemicorpul opus dureri continue cu
exacerbari paroxistice declansate de
contactul tegumentului cu hainele,
asternuturile, obiectele reci sau calde, dar si
de stress, descrise ca senzatii neplacute
Semne:
* hipoestezie pentru sensibilitatea
profunda si tactila fina
 * hiperpatie pe hemicorpul
contralateral (o intepatura este
perceputa ca o senzatie neplacuta de
arsura)
 7. SINDROAME SENZITIVE
PARIETALE
* afectarea sensibilitatii tactile fine
(discriminative) si elaborate pe hemicorpul
opus leziunii (topognozia si stereognozia)
* localizare cheiro-orala (mana+fata)
- fenomenul de extinctie senzitiva:
la atingerea simultana a 2 zone omoloage de pe
suprafata corporala, un individ normal percepe
ambele contacte; pacientul cu leziune parietala va
percepe doar atingerea de pe hemicorpul sanatos
8. TULBURARI SENZITIVE DE
CAUZA NEVROTICA SAU
ISTERICA

- topografia nu corespunde unui teritoiu

anatomic
- deficitul senzitiv este complet
(anestezie pentru toate modurile de
sensibilitate)
SEMIOLOGIA
REFLEXELOR
REFLEXELE PATOLOGICE
 SEMNUL BABINSKI
Cel mai important reflex patologic
Prezenta lui semnifica o leziune a fasciculului
piramidal, dar:
- un semn Babinski + trebuie sa poata fi reprodus
la fiecare examinare
- sunt leziuni piramidale fara semn Babinski
- un Babinski + izolat, fara alte semne trebuie sa
fie interpretat cu grija(retragere?)
 CLONUSUL
Clonusul este un reflex patologic ce
apare intr-un muschi spastic.
Clonusul piciorului se testeaza la
musculatura extensoare a labei piciorului:
se imprima o miscare brusca de
dorsiflexie din glezna oscilatie ritmica
a labei piciorului (miscare de du-te
vino)=> CLONUS
REFLEXUL ROSSOLIMO

- Percutia suprafetei plantare a degetelor

2-4 cu ciocanelul produce o miscare de
flexie plantara a acestora
Prezenta acestui reflex semnifica o
leziune piramidala
REFLEXUL DE APUCARE

Reflexul de grasping se obtine prin

asezarea mainii examinatorului in
palma pacientului, cu executarea unor
miscari usoare de frictiune a
tegumentului. Se distrage atentia
pacientului.
REFLEXUL DE APUCARE
 REFLEXUL DE APUCARE
Reflexul +: pacientul prinde mana
examinatorului, o strange si nu-i mai da
drumul
Forta cu care pacientul strange mana e
variabila; eliberarea mainii din stransoare
se face usor la unii pacienti, in timp ce la
altii e foarte dificila (pacientul chiar poate
fi ridicat din pat)
REFLEXUL PALMO-
MENTONIER
Se obtine prin stimularea tactila (cu un
varf bont, cheie) a eminentei tenare .
Se observa contractia muschiului
mentonier si orbicular de aceeasi
parte, cu ridicarea usoara a coltului
gurii .
REFLEXUL DE BOT

Se percuta usor degetul

examinatorului asezat pe buza
superioara a pacientului.
Contractia ms periorale determina
protruzia buzelor.
 REFLEXUL DE SUCTIUNE
Se testeaza prin atingerea usoara a
buzelor pacientului cu un obiect (spatula,
ciocanel)
Se observa cateva miscari de suctiune a
buzelor
 REFLEXELE PRIMITIVE
Reflexul de suctiune, de bot, de apucare si
cel palmo-mentonier, sunt numite reflexe
"primitive, arhaice, de eliberare frontala"
Apar in mod normal la copii sub 2 ani
Daca se obtin la adulti sunt patologice, si se
constata in leziuni difuze ale lobilor frontali si
sistemului piramidal (demente, encefalopatii
metabolice, TCC, hidrocefalie, etc)
MCANISMES / TYPES DE DOULEUR

I. Excs de stimulation douloreuse = dl.

AIGUE (NOCICEPTIVE)

II. Anomalie dans la transmission de la

douleur par lsion du systeme nerveux
= dl. NEUROPATHIQUE
(la douleur neuropatique = maladie
dgenerative du systeme nerveux)
 TYPES DE DOULEUR

La nvralgie: douleur continue / en clair

-lsion du nerf pripherique : dl. sur le
trajet du nerf (sciatique, intercostal, etc.)

La causalgie:
-lsion du nerf + des fibres vgtatifs:
sensation de brulure, accompagn de
troubles vgtatifs (oedme et coloration
anormale des tguments).
 TYPES DE DOULEUR

La douleur radiculaire (radiculalgie)

- lsion de la racine: dl dans le trritoire
des dermatomres: en ceinture au tronc,
en longueur aux membres
- fulgurantes / continues avec
paroxismes
- exacrbs par l tirement des racines
et par lexacerbation de la pression du LCR
(toux, effort)
 TYPES DE DOULEUR

La douleur cordonnale
- lsion des cordonnes posterieurs ou
laterales de la moelle
- sourde, mal delimite, sur des
trritoires tendus
 TYPES DE DOULEUR
La douleur thalamique
- sur lhemicorps contralatral de la lsion
thalamique
- lhyperpathie thalamique = douleur
+ importante composante affective ngative
- associe avec tr. objectifs de sensibilit
- l'hyperalgsie = augmentation de
l'intensit de la perception du stimulus
nociceptif
 TYPES DE DOULEUR
La douleur viscrale
- lesion des intero dl. projete au
niveau du dermatome corresp. au viscre les

Coeur: rtrosternale, cou et MS

Estomac: pigastre
Pancras: paroi postrieure
Cholique hpatique: irradiation omoplate
Cholique nphrtique: irradiation OGE