TRATAMENTUL ESTETIC AL DISCROMIILOR DENTARE.

DISCROMIILE INTRINSECI.

a) Petele de tetraciclina.
Mecanismul exact al producerii petelor nu se cunoaste inca pe deplin.Exista o
ipoteza conform careia intre moleculele de tetraciclina si calciu s-ar produce un
fel de reactie de chelare si o incorporare a tetraciclinei in cristalele de
hidroxiapatita in timpul etapei de mineralizare a smaltului.
Petele de tetraciclina pot fi galbene,galben-maronii,maronii,gri sau
albastre,intensitatea lor variind.Discromia poate fi difuza,iar in cazurile severe se
prezinta sub forma de benzi.Petele sunt frecvent bilaterale si afecteaza dintii de
pe ambele arcade.
Severitatea discromiei depinde de :
- Varsta la care s-a administrat tetraciclina : dintii de lapte anteriori sunt
susceptibili de la 4 luni intrauterine pana la 9 luni postnatale ; dintii
permanenti anteriori sunt afectati de la 3 luni postnatale pana la 7 ani.
- Durata administrarii : severitatea discromiei este direct proportionala cu
durata administrarii medicamentului
- Doza : cu cat doza este mai mare cu atat severitatea petelor este mai
mare
b) Fluoroza.
Este rezultatul unui exces de fluor in timpul formarii si calcifierii matricei
smaltului.Este o forma de hipoplazie de smalt si de aceea petele sunt albe.Petele
sunt de obicei bilaterale,afectand ambele arcade.Ele se prezinta sub forma de
spoturi albe intermitente,arii cretoase sau opace,pete galbene sau maronii,iar in
cazurile foarte severe pot cuprinde intreaga suprafata de smalt.
c) Trauma si necroza pulpara.
Sunt rezultatul unor hemoragii produse in canaliculele dentinare dupa trauma
si necroza pulpei dentare.Discromiile pot fi rosii,galbene,galben-
maronii,maronii,gri sau negre.Sunt strict limitate la dintii afectati.
d) Terapia endodontica.
Apar pete ca urmare a hemoragiei din timpul extirparilor pulpare sau datorita
descompunerii tesutului pulpar prin extirpare incompleta.Pot apare insa discromii
si datorita unor medicamente folosite in terapia endodontica ce contin de
exemplu iod.
Aceste discromii apar galbene,galben-maronii,maronii,gri sau negre.Cele de
cauza medicamentoasa pot fi de la rosu-portocaliu,rosu inchis pana la gri.
e) Traume preeruptive.
Discromia unui dinte permanent poate apare prin trauma unui dinte temporar,
datorita hemoragiei ce poate infiltra smaltul in formare.De asemenea mai pot sa
apara si datorita unor fracturi de maxilar,inflamatii periapicale ale dintilor
temporari sau alte infectii in zona de formare a dintilor permanenti.
Discromiile sunt albe sau galben-maronii si frecvent bine delimitate,intalnite la
unul sau doi dinti.
f) Spoturile albe.
Apar prin combinarea mai multor factori in perioada dezvoltarii dintilor
permanenti,cum ar fi fluoroza si trauma.De asemenea,se pot datora febrelor,altor
boli sau pot avea cauze necunoscute.
Se prezinta ca niste arii mici mult mai luminoase decat smaltul inconjurator
sau pot fi cretoase.
g) Petele datorate amalgamului.
Se datoreaza transluciditatii structurii dentare si reactiei intraorale cu cuprul
sau argintul din amalgam,fiind gri-negre.

DISCROMIILE EXTRISECI.
Se datoreaza igienei defectuoase,dintii aparand galbeni-maronii,de intensitate
variabila in functie si de alte defecte ale smaltului.

Pentru REFACEREA ESTETICA a discromiilor dentare exista mai multe

solutii :
- fatetarea cu ajutorul rasinilor compozite si a maselor ceramice
- microproteze sub forma de coroane dentare
- albirea dintilor
- microabraziunea

ALBIREA DINTILOR.
Este o varianta de tratament a discromiilor dentare minore si in special a celor
care afecteaza doar smaltul.In discromiile majore,albirea se asociaza cu fatetari
sau acoperirea dintilor afectati cu corane integral ceramice.
a) Albirea rapida in cabinet (power bleaching)
Agentii de albire contin 30-35 % peroxid de hidrogen si se combina cu lumina.
Studiile in vivo au aratat ca actiunea peroxidului de hidrogen asupra structurii
smaltului nu este agresiva.
Peroxidul de hidrogen in contact cu tesuturile moi poate produce leziuni albe
care trec in cateva ore sau poate da senzatie de arsura.Din aceste
motive,tehnica de aplicare trebuie facuta cu grija,folosindu-se metode de
protectie ale tesuturilor moi impotriva actiunii produsului de albire care trebuie
aplicat strict pe suprafetele dentare.
Restaurarile din rasini compozite nu sunt sensibile la albire si de cele mai
multe ori ele vor trebui refacute.
Daca se foloseste lampa de fotopolimerizare,intreaga operatiune dureaza 4-5
minute pentru fiecare dinte de albit.Daca nu se foloseste lumina,albirea se poate
produce chimic timp de 10 minute.
b) Albirea asistata in cabinet (assisted bleaching)
Agentii de albire utilizati in aceasta tehnica contin peroxid de carbamida 35%,
care nu are puterea peroxidului de hidrogen.Actiunea lor necesita cel putin 30 de
minute per sedinta.
Pentru aplicarea lor se pot folosi gutiere avand grija ca agentul de albire sa nu
vina in contact cu tesuturile moi.Nu se foloseste lampa de fotopolimerizare.
 c) Albirea acasa (home bleaching)
Aceste produse contin concentratii variate de peroxid de carbamida,hidrogen
peroxid sau fara peroxid.
Irita gingia si dau sensibilitati dentare daca nu sunt folosite corect.Cu cat sunt
mai aderente de dinte cu atat sunt mai eficiente.Se aplica pe dinti in gutiere ce
trebuie sa fie flexibile si confortabile.Aceste gutiere se afla la distanta de 1 mm
de fetele vestibulare ale dintilor.De asemenea,trebuie avuta mare grija in
protejarea parodontiului marginal.
Timpul de aplicare variaza intre 2-8 ore la agentii de albire ce contin peroxid
de carbamida si pana la o ora pe zi la cei ce contin peroxid de hidrogen.
Produsele de albire fara peroxizi contin un material numit Hydroxylite ,
impreuna cu glicerina si apa.Nu produc iritatii ale gingiei.Timpul de actiune se
dubleaza fata de produsele ce contin peroxid de hidrogen.
d) Albirea dintilor devitali
Discromia este foarte des intalnita la dintii devitali si afecteaza foarte mult
estetica dentara.Albirea acestor dinti se poate face prin introducerea materialului
de albire direct in camera pulpara,dupa indepartarea materialului de obturatie din
acea zona.
Agentul de albire se poate aplica atat in camera pulpara cat si pe suprafata
externa a dintelui prin metodele de albire in cabinet sau acasa.
Mai exista o tehnica de albire a dintilor devitali,in care solutia de albire
ramane izolata in camera pulpara pe o perioada limitata de timp si se numeste
Walking Bleach.

Numeroase studii au luat in considerare totalitatea efectelor nocive ce pot

apare consecutiv albirii dintilor.Concluziile cvasiunanime recomanda ca tehnici
acceptate si avand un grad minin de risc :
- albirea dintilor vitali in cabinet cu peroxid de hidrogen 35%
- albirea realizata prin utilizarea gutierei individualizate,continand gel de
peroxid de carbamida 10% ,purtata la domiciliu si utilizata la indicatia
medicului si monitorizata de catre acesta
- albirea dintilor devitali dupa tehnica walking bleach
Este de preferat evitarea utilizarii produselor comercializate direct,fara
prescriptie medicala,care implica ideea ca pacientul isi stabileste singur
diagnosticul si tratamentul necesar.
Orice efect de disconfort survenit impune intotdeauna intreruperea
tratamentului si aplicarea altor metode terapeutice.