Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cai de patrundere:
*digestive (helmintioze, giardioza, amibiaza)
* cutanate, mucoase passive (trichomoniaza, micoze)
* transcutanate active (strongiloidoza, anczlostomiaza, malarie transmitere prin vector hematofag)
* pulmonare (pneumocistoza, aspergiloza, criptococoza)
Caile de transmitere: Transmitere prin contact direct, Transmitere prin contact indirect, Transmitere prin contact cu
picaturi, Transmitere aerogena, Transmitere fecal-orala, Transmitere prin vectori
Vectorii sunt animalele capabile sa transmita boli: acarieni, muste, purici, sobolani, caini, pisici si capuse. Cei mai
comuni vectori care transmite boli sunt tantarii, prin intepatura. Pot transmite malaria, febra Denga si febra galbena.
Vectorii adauga o dimensiune suplimentara in transmitera bolii, deoarece acestia sunt mobili, pot determina extinderea
ariei de transmitere a bolii. Nu numai prin muscatura, si prin fecalele unui vector sau prin contactul direct sau indirect cu
acesta.
a) vectori biologici, indispensabili ciclului vital al parazitului, asigurandu-i maturarea si multiplicarea. Sunt gazdele
intermediare active.
b) vectorii mecanici care au rol de transport, nefiind esentiali in ciclul biologic al parazitului(muste care transporta
chisturi de Giardia, chisturi de amibe).
2.Anchilostomiaza duodenal
Este o geohelmintiaza din grupul nematodozelor provocata de Ancylostoma duadenale ce patrunde pe cale orala in
organismul uman, caracterizindu-se clinic prin simptome alergice, dispeptice, neurologice, de afectare a aparat respirator,
prin aparitia anemiei si eozinofiliei.
Ciclul de viata: Ouale anchilostomidelor se elimina cu masele fecale ale omului in mediul extern. Nimerind in conditii
favorabile in ele timp de 24-48h se formeaza larvele care ies in mediul extern. In conditii optime (27-30 0C) are loc dezvoltarea
larvelor pina la stadiul invaziv timp de 7-10 zile. In urmatoarele 3-5zile larvele napirlesc de citeva ori, transformindu-se in
larve invazive. Ele sunt mobile si in functie de temperatura si umiditatea solului circula in sus si jos la 30cm, agatindu-se de
plante. Datorita migratiei larvele se pot pastra in sol pina la 18 luni. Larvele invazive nimeresc in organismul uman pe cale
fecal-orala, iar a necatorului- percutana. Larvele de anchilostoma fiind inghitite de om si nimerind in intestin, larvele se
dezvolta pina la maturizare, fara migratie.Napirlesc de 2 ori, vietuind in duoden si in partile inferioare ale intestinului subtire.
Femela fecundata depunde in 24h 30mii ouasoare, care se elimina cu scaunul.Larvele de necator, intrind in contact cu pielea,
lasa cuticula sa si patrund activ prin piele in organismul uman. Nimeresc in vasele sangvine si migreaza in circuitul sangvin
mic. Apoi prin capilarele pulmonare patrund in alveole,bronhi, trahee, nazofaringe, unde sunt inghitite si peste 3-5 zile ajung
in intestinul uman. Daca larvele necatorul patrund pe cale orala, atunci prin mucoasa bucala nimeresc in vasele sangvine si
strabat aceeasi cale. Larvele napirlesc de 2 ori, ajungind pina la maturizare si vietuind mai departe in duoden si partile
inferioare ale intestinului subtire. Femela de necator depunde in 24h 9mii ouasoare. Ouasoarele se dezvolta 5-6 sapt dupa ce
patrund in organismul uman. Anchilostomidele sunt paraziti hematofagi; ele patrund adinc cu partea lor anterioara in
mucoasa intestinala si sug singele.Durata vietii A.duodenale este de 5 ani, iar a necatorului 10-15 ani.
Patogenie:
Infectarea percutana determina fenomene alergice dermatita la locul patrunderii larvelor. In faza incipienta rol important in
patogenie ii revine factorului toxialergic.In perioada de migratie modificarile se aseamana cu cele din ascaridoza insa sunt mai slab
pronuntate.In plamini mici hemoragii, infiltratie leucocitara cu predominarea eozinofilelor. In faza intestinala se dezvolta anemia
si hipoalbuminemia.Anemia este cauzata de hemofagia parazitara si traumatizarea de catre paraziti a mucoasei intestinale cu
lezarea vaselor sangvine mici; anchilostomidele elimina substante cu actiune anticoagulanta ce favorizeaza
microhemoragiile.Deficitul de fier in alimentatie, dereglarea insusirii lui sau utilizarea sporita favorizeaza aparitia anemiei
fierodeficitare.Hipoalbuminemia este determinata de pierderea singelui, dereglarea absorbtiei aminoacizilor in intestin, cu deficitul
proteinei in hrana si cu dereglarea functiei ficatului.Parazitii maturi provoaca si leziuni mecanice ale mucoasei intestinale rezultind
modificari catarale, erozive sau ulceroase.Se deregleaza functia motorica si secretorie a unora sectoare ale tractului digestiv.
Tabloul:
- in locul patrunderii dermatita (scabie) caracterizata prin usturime, prurit pronuntat, eritem, edem al tesuturilor, eruptii
papulo-veziculoase se mentin 2 sapt.
- Gratajul cutanat poate produce o infectie secundara
- In faza precoce manifestarile migratiei prin caile respiratorii tuse seaca, accese de asfixie, infiltrate eozinofilice in plamini
insotite de eozinofilie inalta (30-60%) + dureri in abdomen, scaun lichid, cu mucus si striuri de singe
- In faza cronica tabloul clinic este in functie de gradul anemiei slabiciune generala, oboseala, vertijuri, tinitus, tahicardie,
reducerea capacitatii de munca. Obiectiv paloarea tegumente, fata palida si edematiata, edeme la picioare, uneori ascita; puls
frecvent, tensiunea se micsoreaza, zgomot sistolic la apex, limitele matitatii relative moderat marite.
- Digestiv inapatenta, greturi, aparitia unui gust paradoxal, dureri in regiunea epigastrica si ombilic; diaree si constipatii;
radiologic dereglarea functiei motorice a intestinului.
- Sistem nervos cefalee, dereglarea somnului, excitabilitatea pronuntata, devieri vegetative, apatici, minimalizarea intelectului
in cazurile grave de anemie; copii cu retard de dezvoltare psihica si fizica, la adolescenti intirzie dezvoltarea sexuala, se
deregleaza ciclul menstrual, impotenta.
- In hemograma micsorarea eritrocitelor si hemoglobinei, microcitoza si reticulocitoza moderata, leucopenie si eozinofilie;
disporteinemie cu micsorarea pronuntata a albuminelor.
Diagnostic: in baza datelor clinice, anamnestice si epidemiologice cu confirmarea prin depistarea laboratorica a ouasoarelor
parazitilor in masele fecale sau in sucul duodenal.Diferentierea A.duodenale de necator se face dupa dehelmintizarea efectuata si
identificarea parazitilor eliminati de pacient.
Problema : Malaria
Biletu -2
1.Noiune de parazitism
Influenta parazitului. Parazitii patrund in macroorganism prin ingstie, penetrare transcutanata activa sau inoculati de
o insecta. Orice organ si orice celula poate fi parazitate, ceea ce depinde de tropismul microorganismului fata de tesuturile
gazdei.
Cea mai simpla influeta excitarea mecanica a tesuturilor macroorg in timpul translocarii m/o. Alterarea pielii duce la
formarea maculei, papulei, veziculei, ranelor, insotite de prurit si inflamatie.
Parazitii care traiesc in organe cavitare, pot sa le ocluzioneze. Daca parazitul e localizat intratisular, poate fi produsa
o compresie a tesuturilor cu atrofia lor.
Reactiile gazdei se manifesta prin:
1) Alergie cauzata de patrunderea m/o in organism cu eliberarea endo- si exotoxinelor, creste productia
eozinofilelor, reactii alergice (tip imediat sau intirziat), producerea de anticorpi (IgE)
2) Diaree eliminarea m/o, toxinelor si diferitor substante nefavorabile pentru macroorganism prin scaun lichid
3) Voma
Infuenta parazitului asupra organismului gazdei: prin actiune mecanica si traumatica asupra organelor si tesuturilor, prin dereglarea
schimbului de substante in rezultatul particularitatilor de hrana parazitilor si a reglarii neuroumorale , prin actiune toxialergica a
secretelor si excretelor parazitilor, precum si a produselor de descompunere a lor.
In fata actiunii parazitare organismul uman raspunde prin reactii celulare, tisulare, immune.
Reactii tisulare: splenomegalia; formatiuniuni iritativ tisulare (perichiste) care sclerozeaza si/sau se calcifica cu tendinta de izolare
progresiva a parazitului.
Reactii imune: Parazitii si produsele lor metabolice sunt antigenici si induc aparitia de anticorpi antiparazitari la persoanele
parazitate.
2.Strongiloidoza
Este o parazitoza din grupul nematodozelor si geohelmintiaza provocata de Strongyloides stercoralis care se transmite percutan,
caracterizindu-se clinic prin simptome alergice de afectare a tractului gastrointestinal, nervos, respirator etc si majorarea
eozinofilelor in singele periferic.
Etiologie: Strongyloides stercoralis cel mai mic nematod; paraziteaza duodenul si intestinul subtire
Infestare percutan.
Ciclul de viata:
Ciclul extern lung Femela locuieste in duoden, depune ouasoare, care eclozeaza spontan eliberind larve neinfestante. Aceste sunt
eliminate cu masele fecale in mediul extern. In conditii benefice larvele se transforma in masculi si femele adulte ce se cupleaza si
produc ouasoare, din care eclozeaza larvele neinfestante. Pina la formarea larvei infestante pt om sunt necesare mai multe cicluri
adulte. Larva infestanta penetreaza pielea in regiunea picioarelor, patrunde in circulatia sangvina, unde are loc ciclul perienteric.
Larvele patrund in plamini, alveolele pulmonare sunt antrenate prin micsorarea cililor spre exterior, o parte fiind expectorate, iar
alta reinghitite. Astfel ajung in intestin la 17zi de la infestare, unde se transforma in adulti, in medie in 10 zile.
Ciclul extern scurt larvele eliminate cu masele fecale se transfroma direct in forme infestante
Ciclul intern (endogen)- este fara eliminarea larvelor in mediul extern, prin transformarea larvelor in forme infestante in tubul
digestiv sau la nivelul anusului, iar acestea strabat mucoasa intestinala, ajungind in singe si urmind ciclul perienteric.
Patogenie: este determinata de actiunea mecanica a parazitilor in intestin si de declansarea reactiilor toxico-alergice si de
hipersensibilizare datorita produselor de metabolism al parazitilor.
Tabloul:
Tiabendazol 50mg/kg/zi intr-o priza, dupa o masa fara alcool, specii sau cafea
Biletul-3
Artropode reprezinta cea mai vasta si dinamica categorie de agenti-vectori(multitudenea speciilor). Insecte si
Arachnide sunt agenti vectori ai unor agenti infectiosi si insusi reprezinta organisme exoparazite, care traiesc si se
dezvolta pe suprafata epiteliului cutanat producind dermatite, endoparazite. Majoritate artropodiilor pot fi obligatoriu
parazitare fie pe toata durata vietii lor, fie numai in unele faze ale ciclului lor biologic de evolutie. Dispersia partiala a
artropodelor se realizeaza prin mijloace active( zbor) si pe calea pasiva(curent de aer) sau cu alte gazde
intermediare(animal, om).
Clasa arahnida:acarieni -sunt si vectori( riketsia, flavivirusi, borellia,); pot provoca acnee, hiperkeratoza, dermatite,
eritem, scabia, alergii etc
Clasa Insecta: paduchi, purici, plosnia, muste, tintari pot transmite diferite maladii( yersinia pestis, plasmodiu,
borellia, riketsia,tripanosomatilarimia, antrax, tifos, dizentarie, colera, helminti, lamblia, leishmania) si por provoca prurit,
papule, excoriatii, dermatite, dureri locale
2.Trichineloza
Este o parazitoza din grupul helmintiazelor zooantroponoze provocata de Trichinella Spiralis, ale carui larve, nimerind cu carnea infestanta in
intestin, migreaza in organism, indeosebi in muschi, provocind dureri difuze, stare febrila si manifestari alergice.
Ciclul de viata: forma larvara este incapsulata in tesutul muscular al unei gazde (porcul), de unde ajunge prin ingerare in stomacul omului.
Sub actiunea sucului gastric chisturile sunt digerate, larvele ies si patrund in intestinul subtire, unde in 5-7 zile ating maturitatea. Are loc
copulatia, dupa care viermii maturi sunt eliminati din intestin, iar femelele vivipare patrund in mucoasa intestinala unde depun larve (1500).
Larvele ajung apoi in spatiile limfatice, in canalul toracic, apoi in singe si in marea circulatie. De aici se fixeaza in diferite tesuturi, in specila la
extremitatile muschilor striati, aproape de partile ligamentare si osoase: diafragmali, ai limbii, laringelui, intercostali, maseteri, bicepsii,
deltoizi,oculari etc. In masele musculare larvele se dezvolta rapid si dupa 50-90 de zile incep sa fie inconjurate de perete chistic din tesut
conjunctic care se formeaza definitiv in 3 luni. La om peste 6 luni are loc o calcificare a chisturilor, larvele macroscopic aparind ca niste
granule opace. La animale larvele ramin vii.
Epidemiologie: sursa de infectie porcul, ursul, vulpea etc. Porcii se infecteaza de la sobolani prin consumul de resturi alimentare. Omul se
infecteaza prin consumul de carne cruda care contine larve. Nu se transmite de la om la om.
Patogenie: in perioada parazitism intestinal are loc o enterita catarala cu hiperemie, edem al mucoasei si ulceratii; are loc o reactie din
partea sistem limforeticular care se manifesta printr-o adenopatie mezenterica si splenomegalie.
Cu diseminarea larvelor in organism are loc o reactie alergica (cresterea IgE) generata de toxinele eliberate de larve si de prezenta
antigenelor structurale aparute la lezarea larvelor. La nivelul muschiului edematiere cu pierderea striatiilor. Capilaropatia alergica
favorizeaza trecerea apei si albuminei in spatele interstitiale determinind o hipoproteinemie accentuata care depinde de disfunctia hepatica
si absorbtia deficitara a proteinelor.
Tabloul:
Problema:
Biletul-4
1.Boli tropicale
Bolile tropicale sunt boli infectioase care apar strict in regiunile tropicale sau subtropicale sau mai obisnuit sunt larg
raspandite la tropice si dificil de prevenit si controlat.
Raspindire - afecteaza in principal populatiile din regiunile subdezvoltate din Africa, America de Sud, Asia.
Unele dintre strategiile pentru controlul bolile tropicale includ:
Drenarea umede pentru a reduce populaii de insecte i ali vectori.
Aplicarea insecticide i produse de respingere insecte) la suprafeele strategice cum ar fi: mbrcminte, piele,
cldiri, insecte habitatelor i plase de pat.
Utilizarea de un nar net peste un pat (, de asemenea, cunoscut ca un "pat net") pentru a reduce transmiterea
pe timp de noapte, deoarece anumite specii de nari tropicale feed n principal pe timp de noapte.
Utilizarea de puturi de apa, i filtrare a apei, filtre de ap sau tratarea apelor cu tablete de ap pentru producerea
apei potabile lipsite de parazii.
Dezvoltarea i utilizarea vaccinurilor de promovare a bolii imunitate.
Farmacologice profilaxia pre-exposure (pentru a preveni bolile nainte de expunerea la mediul i/sau vectorul).
Farmacologice profilaxia post-exposure (pentru a preveni bolile dup expunerea la mediul i/sau vectorul).
Tratamentul farmacologice (pentru a trata boli dup infecie sau de contaminare).
Sprijin cu dezvoltarea economic n regiunile endemice. De exemplu, prin furnizarea de microcredite pentru a
permite investiiilor n agricultur mai eficient i mai productiv. Aceasta la rndul su poate ajuta agricultura de
subzisten s devin mai profitabil i aceste profituri poate fi utilizat de populaiile locale pentru prevenirea bolilor i a
tratamentului, cu beneficiul adugat reducerea ratei srciei.
Inainte de a pleca in tarile tropicale este necesar:
1. de investigat starea epidemiologica a teritoriei date pentru a cunoaste cele mai raspindite boli din regiunea,
cunostinte despre simptomele de baza a bolilor torpicale
2. Sa nu foloseasca apa din surse deschide, de pe strazi..
3. Consumarea produselor alimentare bine spalate si bine pregatite termic din sursele sigure.
4. A micsora cinsum de peste crud, lactatelor.
5. De plimbat numai in incaltaminte, la plaja numai pe patura.
6. A evita comunicare cu animale.
7. In cazul de contacte sexuale de folosit prezervative
8. Imunizare specifica ( Hepatita A, B, Colera, Rabia, encefalita, Febra galbena s.a.)
8. Tratament pre-post exposure ( De exemplu pentru profilaxia malariei Meflochna saptaminal cu 1 sp inante de
plecare, in zona si 4 saptamini dupa intoarcere)
2.TeniarinchozaEste o maladie provocata de cestodul Tenia saginata, caracterizindu-se clinic prin simptome dispeptice si eliminarea
activa a segmentelor parazitului (proglote) in mediul ambiant.
Etiologie: Taenia Saginatum corpul sub forma unei panglici plate, scolex, git si strobila (proglote 1000-2000) 4-12m. Scolexul contine
ventuze; in portiunea medie a strobilei proglotele sunt mature. Ouasoarele forma ovala-rotunda, acoperit cu o cuticula subtire si
transparenta; rezista 2 luni la 0 grade si 2 sapt la -5.
Epidemiologie: sursa de invazie si gazda definitva omul; gazda intermediara vite mari cornute
Ciclul de viata: Forma larvara se dezvolta la bovine. Ouasoarele infectate sunt ingerate de bovine, in intestinul carora
embrionul iese, strabate peretele intestinal cu cirligele, intra in vasele limfatice si sangvine, ajungind in 10-40minute in tesutul
musclar, unde se transforma intr-o vezicula ce se invagineaza, formind un mugure (cisticercus bovis)viitorul scolex. Acesta
este forma larvara a teniei. Supravietuieste in musculatura animalului 1-3ani. Se localizeaza in musculatura diafragmei,
membrelor posterioare, limba, cord. Cind este ingerat carnea de catre om, cisticercul isi evagineaza scolexul, se ataseaza de
mucoasa jejunala, se dezvolta si devine adult peste 8-10 sapt.
Patogenie: se produce o iritatie slaba a mucoasei intestinale prin actiunea mecanica. Prin contractarea elementelor muscular
ale strobilei si activitatea proglotelor detasate se exercita actiun mecanica si negativa asupra functii motorice si secretorie a
intestinulu. Uneori proglotele trec in apendix, duct pancreatic sau colecist provocind obstructia si inflamatia lor. Un gheme de
proglote provoaca ocluzie intestinala. Folosirea intensiva a produselor alimentare din intestin de catre parazit produce un
deficit al acestora. Produsele de metabolism ale parazitului provoaca sensibilizarea organismului.
Tabloul clinic:
Praziquantel 20mg/kg/zi intr-o priza,Fenasal 2-3g Dupa tratament se efectueaza la 3 luni testarea amprentelor anale sau
materiilor fecale la ouasoarele acestui parazit.
Problema : Toxoplasmoza
Biletu-5
-este o boala infectioasa acuta cu mechanism fecalo-oral de transmitere,caracrterizata prin deshidratare masiva cauzata de evacuarile de
excremente apoase si masele vomitive.Holera este provocata de Vibrio cholera care cuprinde 2 biotipuri:clasic si El Tor.Rezervorul de
infectie il formeaza omul.Rezervorul uman al vibrionilor holerici il pot constitui:bolnavul cu forma tipica de holera,b.cu holera
subclinical,b.cu holera in perioada de incubatie,covalescentul dupa forme tipice si subtipice,purtatorul sanatos.
PATOGENIE: vibrionii holerici patrund in organismul uman pe cale orala cu apa sau alimentele contaminate, depasirea barierei gastrice si
patrunderea in mediul alcalin al duodenului are loc atasarea de epiteliul vilozitatilor intestinale,multiplicarea si colonizarea
intestinului.Odata cu multiplicarea vibrionii produc si elibereaza entero-toxina care patrunde in enterocit determinind stimularea secretiei
intestinale de apa si electroliti,inhibind resorbtia.
Pt holera sunt specific pierderi massive de lichid cu emisiile de scaun si mase vomitive ,Volumul poate depasi de 2 ori masa
corporala,deficitul de K provoaca dereglari in f-tia miocardului,lezarea canaliculilor renali,pareza intesti-nala.Deshidratarea in holera este
deorigine izotonica,progresia ei determina o hemoconcentratie insemnata,acidoza metabolic,hipoxie,sdr.trombohemoragic,IRA.
TC:Incubatia 24-48 h.Debut acut primul semn fiind diareea,frecventa scaunelor depinde de forma H,deobicei e indolora,apoase.In cazuri
tipice-diaree tulbure cu graunte albicioase,fara miros.In cazuri de asociere cu alte afectiuni GI-scaune cu singe sau mucus.Voma apare dupa
diare,e cu aspect de fiertura de orez.
Deshidratare de gr.I-scaune apoase si voma nu depasesc 2-5 ori,pierderea de lichid nu depaseste 3% din masa.Stare
satisfacatoare,acuza slabiciune,uscaciune in gura,sete.Durata 1-2 zile.
Deshidratare de gr.II- pirderea de lichid 4-6% din masa.Boala debuteaza brusc,cu scaune diareice abundente, care devin tot mai
frecvente 15-20\zi,treptat pierd aspectul fecaloid devenind riziforme.In primele ore de boala e insotita de voma abundenta,ce e precedata
de nausea.Deshidratarea progreseaza rapid. acuze:indispoitie,astenie,vertij,xerostomie,sete.Tegumentele uscate si palide,turgorul
redus,apare cianoza buzelor si degetelor,ragusirea vocii.Uneori-crampe gastrocnemiene,ale m.plantari si palmari de scurta durata.Se
instaleaza tahicardie,hipotonie,oligurie.Semne de hemoconcentratie minime,dereglarile elecrolitice ale singelui sunt tranzitorii.
DIAGNOSTIC:pe baza TC,anamnezei epidemiologice,investigatii bacterilogice a excrementelor,maselor vomitive,continutului
duodenal,materialului cadaveric.Aprecierea proprietatilor fizice si chimice a singelui.in singe-creste Er,Le,neutrofilelor si
nesegmentatelor.Hemoconcentratie importanta,hipoK,acidoza metabolica.Serologic depistarea aglutinelelor,Ac,RN a Ag.
TRATAMENT:in 2 etape:rehidratarea si corectia pirderilor hidroelectrolitice.In zad de deshidratare de gr.I si la o parte din cei din II se adm.
Sol.NaCl,NaHCO3,KCl,glucoza-20 g/l per os in volum de 2-3 l pt deshidratare de gradul I si 3-4 l pt cea de gr.II.In perioada de covalescenta-
caiese uscate,tomate cartofi,banace care sunt bogate in K,peroral K sau panangina 1-2 comp/zi,citrat de K 10%.
2.Trichocefaloza.
Helmintiaza din grupul nematodozelor si geohelmintiazelor provocata mai frecvent de Trichocephalus trichiuris care patrunde in
organismul uman prin mecanism fecal-oral, caracterizindu-se clinic prin simptome de dereglare a tractului digestiv, cu afectarea
intestinului gros ce decurge cu semne de colita, iar uneori cu semne de hemocolita.
Ciclul de viata: Parazitul matur supravietuieste in cec si partile alaturate ale intestinului gros. Aici femela depune 1-1,5 mii de
ouasoare in 24h care cu fecalele nimeresc in mediul extern. Peste 14-18h in conditii optime (26-30 0C, umiditatea relativa sporita,
oxigen) conduc la contopirea celulelor sexuale in ouasoare, dupa urmind repaus de 13-18h. Apoi in conditii benefice in ouasoare
se formeaza larvele, maturizarea carora pina la stadiul de invaziv depinde de temperatura, variind 2sapt-3-4luni. In mediul extern
ouasoarele ramin viabile si invazive 1-2ani. Nimerind in tractul digestiv, larva iese din ouasor si cu partea anterioara patrunde in
mucoasa intestinului subtire unde paraziteaza 3-10 zile. Apoi larva coboara in intestinul gros unde patrunde in mucoasa
intestinala. La a 30-45 zi de supravietuire in organismul gazdei larvele ating maturitatea si incep a depunde ouasoare. In procesul
evolutiv larvele napirlesc de 4 ori. In organismul uman larvele supravietuiesc 5 ani.
Patogenie: domina actiunea traumatica a parazitului. Patrunzind in mucoasa intestinului gros cu partea anterioara, subtirica ca un fir de
par, parazitul ciuruie mucoasa ajungind la submucoasa si musculara. In locurile unde este prins se formeaza infiltrate, hemoragii
punctiforme, edem, eroziuni si necroze. Parazitul se alimenteaza cu straturile superficiale ale mucoasei intestinale, iar prin secretele
specifice transforma celulele epiteliale intr-un strat semilichid. Traumatizarea peretelui poate conditiona formarea unui proces
inflamatoriu (tiflita).Produsele metabolice eliminate de parazit exercita actiune sensibilizanta ce provoaca o difunctie intestinala
decurgind sub forma de diaree.Se poate dezvolta anemie pronuntata intrucit parazitul este un hematofag facultativ.
Tabloul clinic:
- Primele simptome se manifesta la 1,5 luni de la infestare, cind parazitul este matur
- Digestiv inrautatirea poftei de mincare, greturi, vome, scaun lichid, meteorism, dureri spastic ein abdomen (reg.iliaca
dreapta, epigastru sau difuz)
- Invazie neintensiva se dezvolta tifilita; la invazie intensiva se dezvolta hemocolita grava diaree cronica cu dureri colicative
pronuntate in abdomen, tenesme, scaun lichid sanguinolent si prolaps de rect.
- Slabiciune generala, dereglarea somnului, cefalee, vertijuri,reducerea capacitatii de munca, la copii accese convulsive si
retard in dezvoltarea psihica si fizica.
- Hemograma eozinofilie (10-20%) periodica, anemie microcitara
- Rectomanoscopie mucoasa intestinala edematiata, hiperemiata, fara ulcere, uneori se depisteaza paraziti implantati in
mucoasa intestinala.
Diagnosticul: in baza datelor clinice, anamnestice si epidemiologice confirmate prin depistarea laboratorica a ouasoarelor in
fecalele pacientului sau depistarea parazitilo rin timpul rectomanoscopiei.
Tratament:
mebendazol 100mgx2ori, 3-4zile naftamona 5,0g amestecata in 50ml in sirop de zahar caldut, administrindu-se pe stomacul gol cu 1-2h
inainte de dejun, timp de 5 zile, se repeta peste 3-4 sapt.
Biletu-6
1.Holera. Patogenie. Tablou clinic n gradul III i IV-este o boala infectioasa acuta cu mechanism fecalo-oral de transmitere,caracrterizata
prin deshidratare masiva cauzata de evacuarile de excremente apoase si masele vomitive.Holera este provocata de Vibrio cholera care
cuprinde 2 biotipuri:clasic si El Tor.Rezervorul de infectie il formeaza omul.Rezervorul uman al vibrionilor holerici il pot constitui:bolnavul cu
forma tipica de holera,b.cu holera subclinical,b.cu holera in perioada de incubatie,covalescentul dupa forme tipice si subtipice,purtatorul
sanatos.
PATOGENIE:vibrionii holerici patrund in organismul uman pe cale orala cu apa sau alimentele contaminate, depasirea barierei gastrice si
patrunderea in mediul alcalin al duodenului are loc atasarea de epiteliul vilozitatilor intestinale,multiplicarea si colonizarea
intestinului.Odata cu multiplicarea vibrionii produc si elibereaza entero-toxina care patrunde in enterocit determinind stimularea secretiei
intestinale de apa si electroliti,inhibind resorbtia.Pt holera sunt specific pierderi massive de lichid cu emisiile de scaun si mase vomitive ,V
poate depasi de 2 ori masa corporala,deficitul de K provoaca dereglari in f-tia miocardului,lezarea canaliculilor renali,pareza intesti-
nala.Deshidratarea in holera este d eorigine izotonica,progresia ei determina o hemoconcentratie insemnata,acidoza
metabolic,hipoxie,sdr.trombohemoragic,IRA.
TC: Incubatia 24-48 h.Debut acut primul semn fiind diareea,frecventa scaunelor depinde de forma H,deobicei e indolora,apoase.In cazuri
tipice-diaree tulbure cu graunte albicioase,fara miros.In cazuri de asociere cu alte afectiuni GI-scaune cu singe sau mucus.Voma apare dupa
diare,e cu aspect de fiertura de orez.
Deshidratare de gr.III-reprezinta pirderi de 7-9% din masa,se deosebeste de celelate grade prin stare decompensare
instabila.Scaunele diareice profuse,ce devin apoase in primele ore,voma repetata.Bolnavii sufera de sete chinuitoare,senzatii
permanente de voma,convulsii musculare ale membrelor+dureri puternice si excitatie,cianoza,reducerea turgorului cutantat,voce
stearsa pina la afonie.Scade TA,puls slab accelerat,stare de colaps cu t 35,5-36 C,oligurie\anurie.Limba e uscata,la palparea
abd.garguiment intestinal,dureri in epigastru si paraombilical.
Deshidratare de gr.IV- se deosebeste de celelalte grade prin lipsa devierilor hemeostatice secundare si patologiei organice,print-o
reversibilitate mai usoara a exicozei si deficitului de electroliti.Evolutia incepe cu defecatii si vome profuze,care dupa 10-12 ore
cauzeaza deshidratare > 10 % din masa.La internare in urma parezei TG diareea poate disparea,insa poate aparea dupa
terminarea rehidratarii.Bolnavii au facies peritoneal cu cearcane negre sub ochi,tegumente reci+lipicioase la palpare,turgorul
redus-miine de spalatoreasa,cianoza generalizata,convulsii tonice,hipotonie,afonie. Se instaleaza socul hipovolemic si anuria.
DIAGNOSTIC: pe baza TC,anamnezei epidemiologice,investigatii bacterilogice a excrementelor,maselor vomitive,continu-tului
duodenal,materialului cadaveric.Aprecierea proprietatilor fizice si chimice a singelui.in singe-creste Er,Le,neutrofilelor si
nesegmentatelor.Hemoconcentratie importanta,hipoK,acidoza metabolica.Serologic-depistarea aglutinelelor,Ac,RN a Ag.
TRATAMENT: in 2 etape:rehidratarea(primele 1-3 h) si corectia pirderilor hidroelectrolitice.In deshidratare de gr.III si IV-sol.poliionice sau
sol.cuartsodiu.Adm.in jet a lichidelor(cu viteza de 100-200ml/min,primul l in 10 min,al 2-20 min,al 3 si 4 in 30min-1h. e inlocuita cu perfuzie
dupa normalizarea pulsului,TA, hemoconcentratiei,acidozei.Volumul sol.adm. timp de 3-5 zile trebuie sa fie de 20-80 l.In perioada de covale-
scenta-caiese uscate,tomate cartofi,banace care sunt bogate in K,peroral K.Dupa formula lui Filips: V=m * (densit.plasmei pacientului-
1025)*4*10 (la puterea 3).
2.Echinococoza
Este o parazitoza extraintestinala determinata de Echinococcus granulosis, caracterizata prin lezarea ficatului, plaminilor, creierului.
Ciclul de viata: Ouasorul eliminat de gazda definitiva (caine, vulpe, sacal) si ingerat de gazda intermediara (oaie, capra, porc). Sub
influenta proceselor digestive se elibereaza embrionul. Acesta trece in mucoasa intestinala, intra intr-un vas al sistemului venei
porte (venule mezenterice) sau in vasele limfatice si de aici trece in circulatia sangvina, fiind oprit de reteaua capilarelor hepatice.
Apoi trecind prin aceasta retea, patrunde in vena centrala a lobului hepatic sau prin vena subhepatica ajunge in vena cava, cordul
drept, artera pulmonara pina la plamini. Dupa ce depaseste reteaua sangvina pulmonara este diseminat in circulatia sistemica
(splina, rinichi, creier, oasele orbitelor). Embrionul ajuns la organe se transforma intr-o vezicula uniloculara (hidatida sau chist
hidatic continind in interior lichid hidatic si scolexuri).Uneori sunt prezente veziculele fiice Cresterea chistului este de 1-5cm/an.
Patogenie: cresterea chistului produce compresiuni asupra tesuturilo rinvecinate, irigarea carora diminueaza cu compromiterea
functiilor nutritive.In ficat se dezvolta fibroza; in plamini- pneumoscleroza. Dupa citiva ani hidativa poate sa moara, insa uneori
poate sa se infecteze cu dezvoltarea abcesului care se poate rupe favorizind dezvoltarea socului anafilactic si diseminarea
lichidului.
Tabloul:Chistul hepatic.
Chistul pulmonar.
- Primul stadiu compresia chistului asupra tesutului pulmonar dureri in cutia toracica de diversa intensitate, tuse uscata,
apoi cu expectoratii mucopurulente; hemoptizie, dispnee; in caz de infectare se formeaza absecul.
- Al 2lea stadiu ruperea spontana a chistului in bronhi cu debut brutal, tuse puternica, sufocare, cianoza, sputa contine
lichid hidatic; spargerea chist in cav. Pleurala poate produce pleurita cu soc si moarte subita.
Hidatioza cerebrala:Primara embrionul s-a implantat in creier.Secundara (metastatica) determinata de protoscolexurile
provenite din ruptura unui chista hidatic intracardiac, hepatic ,sau pulmonar.
Problema: Difilobotrioza
Biletu-7
1.ocul hipovolemic Este forma clinic de oc cel mai frecvent ntlnit i in care se produce hipoperfuzia tisular ca
consecina reducerii relative sau absolute a volumului circulant, urmat de scderea ntoarcerii venoase i a presarcinii.
Scderea cu peste 25% a volemiei declaneaz mecanisme compensatorii hemodinamice iniiate de o reacie
neuroendocrin:
1.constricia arteriolar periferic (tegument, muchi, rinichi, teritoriul splanhnic) rezultnd o redistributie a fluxului
sangvin i centralizarea circulaiei";
2. creterea frecvenei i contractilittii cordului;
3. contracia vaselor de capacitate, n principal splanhnice, cu creterea ntoarcerii venoase;
4. stimularea medulosuprarenalei cu eliberare de adrenalin;
5. activarea sistemului renin-angiotensin.
Un soc hipovolemic este provocat de traumatismul, hemoragia, arsura, ocluzia, pancreatita, deshidratarea prin diaree,
vrsturi, fistule sau pierderi lichidiene excesive pe cale renal
-tablou clinic:
1. faza hiperkinetic-febr+/- greuri,vrsturi,scaune diareice-dureri musculare-TA normal sau -tahicardie > 100 bti/min.-
ncep s apar tegumentele marmorate: genunchi,pavilionul urechii,nas-pacientul este contient
2. faza hipokinetic-pacientul este confuz-transpiraii calde-se generalizeaz elementele de tegumente marmorate-TA -puls
tahicardic,slab perceptibil-pot apare complicaii->edem pulmonar acut (dispnee,turgescena jugularelor)-CID(Coagulare intravascular
diseminat): trombocitelor, TQ, fibrinogenului
Hipotensiunea arterial se asociaz de tahicardie, polipnee, extremiti reci cianotice, cu absena pulsului capilar,
oligurie, valorile crescute ale gradientului de temperatur central/periferic. hipotermic i acuz senzaie de frig.
Marmorarea tegumentelor .instalarea insuficienei renale acute, Suferina hepatic ischemic se traduce n mod obinuit
prin dezvoltarea unei hiperbilirubinemii directe reversibile i printr-o cretere tranzitorie a enzimelor de citoliz. Starea de
contient se altereaz progresiv. Anxietatea, agitaia, teama caracterizeaz rspunsul precoce la hipovolemie. Apatia,
somnolena i coma se instaleaz trziu
-tratament:
2.Schistosomiaza genito-urinar
Este o trematodoza tropicala provocata de Schistosoma Haematobium, cu afectarea preponderenta a sistemului urogenital.
Etiologie: Schistosoma Haematobium (mascul 6-14mm, femela 7-20mm); poseda o ventuza orala si una ventrala, organ de fixare
pe endoteliul vascular.
Ciclul de viata: ouasoarele eliminate deomul bolnav cu urina sau masele fecale ajung in apa, unde din ele iese larva (miracidiu).
Miracidiul penetreaza molusca gazda, in care se transforma in sporochist, unde se formeaza mii de larve cu coada bifida
(furocercarii). Acestia parasesc molusca, patrund in apa, unde penetreaza gazda definitiva omul. Furocercarii se fixeaza cu
ventuza pe epiderm, penetreaza derma si patrund in vasele limfatice si venule. Schistosomele tinere migreaza prin vasele
pulmonare in cordul sting. O parte se distrug, alta trec spre ficat. Faza migratorie -10-21zile. Schistosmomele ce ajung la venele
portale intrahepatice se dezvolta si ating maturitatea sexuala. Schistosoma femela angajata in canalul ginecofor al masculului
este transportata contra curentului venos spre locurile de depunere a ouasoarelor: anastamozele si plexurile cervicale si vaginale.
Ouasoarele depuse: traveseaza mucoasa si sunt eliminate cu urina sau masele fecale; ramin in tesuturi formind granuloame apoi
calcificindu-se sau sunt transportate de torent venos in toate organele unde induc formarea granuloamelor.
Patogenie: schistosomle mature se alimenteaza cu singe, plasma, celule; nu provoca reactii inflamatorii; dupa moarte induc
endoflebita proliferativa si fibroza. Ouasoarele depuse se embolizeaza prin capilare, unde sunt incojurate de eozinofile, histiocite,
fibroblasti formind granulom, care apoi se sclerotizeaza si se calcifica. Granuloamele se formeaza in mucoasa si stratul muscular al
vezicii urinare, uretrelor si organelor genitale.
Tabloul:
- Faza de penetrare (dermatita cercariana) prurit, eritem macular sau maculo-papular, ce dispar peste 1-2sapt.
- Faza de invazie corespunde migratiei si maturizarii schistosomulelor; semnele clinice apar peste citeva sapt dupa
patrunderea furocercarilor febra 39-40; cefalee, mialgii; artralgii difuze; diaree; pusee de urticarie eritematoase si
pruriginoase; edem tranzitor al fetei si membrelor; tuse, dispnee astmatiforma; hepatospelnomegalie, sensibilitate sporita
in hipocondrul drept; leucocitoza si eozinofilie.
- Perioada de stare hematuria, micro- sau macroscopica, terminala sau totala; repetata care determina anemia; dureri
lombare. Mai tirziu cistita si disuria, polakiuria diurna sau nocturna; senzatii de arsuri la mictiuni; dureri suprapubiene
spontane si la palpare; hidronefroza; pericistita; litiaza vezicala; cistita cronica; colica renala; leziuni uretrale.
- La barbati orhita, epididimita; prostatita cu hemospermie; eliminarea ouasoarelor cu sperma.
- La femei leziuni papilomatoase indurate sau ulcerate ale vulvei, colului uterin, vaginului; mai rar endometriului si ovarelor.
Diagnostic:
- Examen parazitologic pt depistarea ouasoarelor din urina in timpul hematuriei sau dupa efort fizic
- Biopsia mucoasei rectale
- Examenul serologic prin: utilizare antigenelor vii (reactia Vogel-Minning sau reactia de precipitare circum-ova) sau cu
utilizarea parazitilor morti sau extraselor antigenice (imunoelectroforeza; RIF, ELISA)
- Radiografia vezicii urinare, USG vezica urinara, cistoscopia
Tratament:Praziquantel 40mg/kg/zi in 1-2 o zi ,Metrifonat 7,5-10mg/kg/zi in 2 prize .
Problema: Malaria
Biletu-8
1.Helmintiazele. Clasificare. Rspndire n Republica
Alta clasificare:antroponoze,zooantroponoze,zoonoze
! In RM 14-16 specii, dintre ele mai frecvent enterobioza, ascaridoza, tricocefaloza, himenolepidoza.
Metode de diagn:
1) Ex macrohelmintoscopic
- metoda sedimentarii( fecale+apa, precipitatul se exam)
- metode de cernere (fecale+apa se duc prin site, continutul din site se exam)
- frotiu gros cu celofan
2) metodele calitative de imbogatire
- metoda lui Kalanterian (oua se ridica la suprafata solutiei)
- metoda lui Fiuleborn (oua se ridica la suprafata solutiei)
- metoda lui Brudastov(oua se ridica la suprafata sol)
- metoda lui Baerman (larve migreaza spre cald)
- metoda de sucire dupa Sulman (fecalii+apa, se amestica cu betisor, care se scoate rapid si picatura de la capatul
lui se exam)
- metoda de concentrare a ousoarelor prin utilizarea sol de detergenti-substanta din detergent emulga fecaliile pila
la starea dispersata si elibireaza uoa care se concentreaza in precipitat in timpul sedimentarii sau la centrifugare
- raclajul de pe plicile perianale9 dimineata pina la defecatie sau inainte de somn)
3) metoda de depistare a ousoarelor de oxiur cu ajutorul panglicii lipicioase
- in continutul duodenal si bila
- Biopsia muschilor
- Microscopia singelui
- Ex serologica(ascarida , trichineloza, echinococoza, cisticercoza, toxocara, anchilostomiaza) ( react de precipit in
inel, de fixare a complementului, hemaglutinare indirecta, microprecipitare)
Metode instrumentale( radiol, imag, endoscopic
2.Malaria quarta.
Prezint 2 cicluri de dezvoltare vital cu schimb de gazde : ciclul sexuat (sporogonia) n organismul intarului
Anopheles i asexuat (schizogonia) n organismul omului.
Ciclu sporogonic: 15 zile. narii Anopheles se infecteaz de la omul bolnav de malarie sau de la purttorul de
parazii, cu sngele cruia n stomacul intarului nimeresc forme sexuate de plasmodii gametocii masculi i femeii.
Procesul sporogoniei de termin cu formare de zeci de mii de sporozoii, care n numr mare se acumuleaz n glandele
salivare ale intarului. Un astfel de intar devine contagios pentru om i-i menine contagiozitatea timp de 1 1,5 luni.
Ciclu schizogonic: 9-15 zile. neptura intarului infestat odat cu torentul sangvin i limfatic sporozoiii ajung la
hepato-cite, unde are loc schizogonia tisular (exoeritrocitar). n rezultatul diviziunii multiple dintr-un sporozoit se
formeaz zeci de mii de merozoii. paraziii trec definitiv din ficat n singe (eritrocitar), dezvoltarea lor ulterioar
producndu-se doar n hematii. Merzoiii tisulari ptrund n hematii, se transform n trofozoii, a cror dezvoltare ulterioar
i diviziune duc la formarea merozoiilor eritrocitari. Cnd hematiile infectate se distrug, merozoiii nimeresc n snge, unde
o parte din ei piere, iar ceilali ptrund n alte hematii i schizogonia eritrocitar rencepe. Schizogonia eritrocitar la P.
malariae 72 ore.
Patogenie:Instalarea paroxismelor (acceselor) malarice coincide cu ncheierea ciclului eritrocitar de dezvoltare a
paraziilor i cu dezintegrarea masiv a hematiilor afectate, n rezultatul creia n plasma sangvin ptrund materii toxice
provenite din metabolismul parazitar, pigment, merozoii i produi hemolitici. Durata schizogoniei eritrocitare determin
periodismul acceselor n variate forme de malarie peste 72 ore n cea cuart.
Dezintegrarea repetat a hematiilor invadate duce la dezvoltarea anemiei, gravitatea creia depinde de intensitatea
para-zitemiei i de durata afeciunii. n geneza anemiei snt importante i procesele autoimune, ce duc la aglutinarea i
hemoliza hematiilor intacte, precum i aciunea hemolizant a splinei hiperplaziate.
Circulaia pigmentului malarie, a proteinei heterogene i a produilor hemolizei n snge duc la sporirea activitii
sistemului reticuloendotelial. Se determin sporire a repleiunii sangvine i hiperplazie a reticuloendoteliului splinei,
ficatului, mduvei osoase. n focarele endemice n caz de evoluie trenant a afeciunii de pe urma reinfectrii se pot
dezvolta modificri fibroase n ficat i splin.
Tablou clinic:
Perioada de incubaie. Dureaz pana la 6 saptamani.
Perioada de prodromal. Nu este caracteristica pentru malaria quatra.
Perioada de febr iniiala. Nu este caracteristica pentru malaria quatra. Manifestri de slbiciune progresiv, dureri
de cap, mialgii, artralgii, durere n spate. Date Obiective: fenomene catarale, tahicardie. Ficat si splina mariti si durerosi la
sfritul acestei perioade.
Perioada accese tipice de malarie.
Frison 30min -2-3 ore. Caracterizat de dureri de cap, gur uscat, muchi durere, durere n regiunea lombar,
precum i n ficat i splin. Repede se ridic temperatura corpului. Dezvolt tahicardie. Buzele, nas i degetele cianotice.
Febra. Caracterizat prin creterea intensitii a plngerilor de mai sus i deteriorare semnificativ de sntate a
pacientului. 39-40 C sau mai mare, frisoane, nlocuit de un sentiment de cldur, ameeli i vrsturi. Exist tulburri de
contiin, halucinatii, convulsii. Pielea pacientului este uscat i cald, membrele de multe ori rece. Hiperemia feei, pot fe
eruptii herpetice pe buze. Dispnee, tahicardie, hipotensiune arterial. Diureza redus.
Etapa transpiraie 2-3 ore. Temperatura corpului scade la normal
este nsoit de o scdere transpiraie. Starea pacientului sa mbuntit, durerea dispare. Dup atac sunt slbiciune
i hipotensiune arterial marcat.
Durata total a paroxism malarie este de 8-12 ore.
Accese malarie tipice separate de intervaletemperatura normala a corpului, convulsii reapar in - 2 zile. La
temperatura normala a corpului bunstarea pacieni se mbuntete, dar este astenie.
Dup mai multe atacuri manifestarile clinice de malarie: o cretere a ficatului i splina, anemie hemolitica, ceea ce ar
putea duce la creterea
paloare a pielii i mucoaselor, i, uneori, icter.
Perioada latenta secundara.
Dezvolta dup ncetarea atacurilor. Temperatura corpului normal i dispariia manifestri clinice ale bolii.
Recidive devreme. Comun pentru toate tipurile de malarie. Poate avea loc in 2 sptmni sau chiar 3 luni de la
ncheierea paroxismele malarie primar. Continua cu principala caracteristica clinica a unui atac de malarie.
n acelai timp, ele se disting prin prezena precursorilor (refrigerare,
cefalee, mialgii), iniial nu e febr, apare o cretere a ficatului i splinei n special n prima zi de recidiva, atacure mai
usoare.
Recidive trzii. Exist 6 luni sau mai mult, au aceeai clinic
caracteristici, dar poate fi uneori severe. Ele sunt cauzate de oricare cretere de parazetimie pastrat.
Diagnostic:
-anamneza
-frotiu de singe periferic
-picatura grasa Giems (granulatii Ziemann pigment malaric, puncte fine, rosii)
-imunologic: Ac antiplasmodiali RIF, hemaglutinare, ELISA, teste de precipitare.
Tratament:
Delagil (Clorochina) 0,5 2 ori/zi (interval 8 ore), urm zile 0,5 o data in 2 zile.
Profilaxia:
Dilagil 0,25 2 ori/sapt , micorarea numarului tintarilor.Se incepe cu o saptamana inainte si dupa intoarcere o luna
Problema : Boala brill
Biletu-9
Malaria tropica este provocata de Plasmodium falciparum. Este forma cea mai grava de malarie. Inca din primele zile de boala este
caracteristic un aspect sever si foarte atipic.
Ciclul de viata: speciile patogene pt om parcurg 2 faze: asexuata (schizogonica) in om si sexuata(sporogonica) in tintarul Anopheles.
Faza asexuata (schizogonica) are loc la om prin 2 cicluri: extraertitrocitar si eritrocitar. Cel extraeritrocitar incepe prin infestarea
omului de catre tintar, care prin intepatura introduce sporozoiti. Sporozoitii cu singele trec in organele profunde (in special ficat), unde
in hepatocite are loc dezvoltarea parazitului, se maturizeaza si se imparte in merozoitii. Acestia trec in singe, patrund in hematii
incepind ciclul eritrocitar. Ciclul extraeritrocitar dureaza 7-14zile si decurge asimptomatic.
Ciclul eritrocitar incepe cu invadarea hematiilor de catre merozoiti eliberati din masele plasmodiale din ficat, formindu-se trofozoitii,
care se dezvolta repede in hematie hranindu-se cu hemoglobina, metabolizind fractiunea globinica si depozitind hemul sub forma de
granule de hematina (pete Maurer pt falciparum). Trofozoitii in inel se dezvolta treptat, capatind prelungiri, luind forma de schizont
amiboid, ce ocupa o mare parte a hematiei. Cromatina se divide in mai multi nuclei, parazitul devenind schizont adult (prerozeta). Apoi
se divide protoplasma rezultind o rozeta formata din mai multi merozoiti. Schizontii maturi de Pl. falciparum nu se vad in singele
periferic deoarece dezvoltarea lui se face numai in circulatia viscerala. Merozoitii in singe paraziteaza noi hematii incepind un nou ciclu
asexuat, eritocitar. Intregul proces dureaza 48h Dupa citeva cicluri (7-8 pt falciparum) unii merozoiti devin mai putin mobili si mari, cu
pigment si cromatina abundenta, reprezentind formele sexuate macrogametociti si microgametociti. Cei de falciparum semiluna.
Gametocitii sunt stadiul initial al fazei sexuate, care apare la om si continua la tintar.
Faza sexuata (sporogonica) Gametocitii ingerati cu singele bolnavului de o femela Anopheles incep faza sexuata. Se matureaza in
stomacul tintarului devenind gameti. In stomac are loc fecundarea cu formarea zigotului. Acesta se transforma in oochinet care
traverseaza peretele stomacului si ajunge pe peretele extern al acestuia se fixeaza devenind oochist. Acesta da nastere la mai multi
sporozoiti care sunt eliberati din oochist, devin mobili si ajung in glandele salivare ale tintarului, finisindu-se faza sexuata. Aceasta
dureaza 16-23 zile pt falciparum
Patogenie: multiplicarea parazitului are loc in capilarele viscerale, care sunt pline de trombusuri de hematii distruse si de paraziti, cu
consecinte grave pt organe (creier, ficat, rinichi, miocard).
Diagnostic: date epidemiologice, date clinice (accese febrile periodice, frisoane solemne, splenomegalie) + HLG- anemie
hipocroma, reticulocitoza, leucopenie, hipoeozinofilie, neutropenie cu deviere spre stinga, VSh crescut in caz de evolutie
prelungita; cresterea activitatii ALAT, bilirubinei si fosfatazei alcaline.
Stick test cu anticorpi monoclonali impotriva histidinei din antigenul tip II al Pl. falciparum.
Tratament:
1) Meflochin 20-25mg/kg; 45-70kg 1000mg (4past) intro prize sau in 2 cu interval de 6-8h; >70kg 1500mg (6past) 4
pastile in 1zi, 2 pastile a2a zi.
2) Coartem 1zi 4 past peste 8h 4 past; 2zi 4pastilex2ori; 3zi 4 pastx2ori.
3) Fansidar + doxiciclina 3 pastile intr-o prize 1zi, apoi Doxiciclina 0,1x2ori timp de 7 zile.
4) Chinina sulfat 10mg/kg fiecare 8h, 7-10 zile p.o
Problema :
Biletu-10
1.Helmintiazele. Principii de tratament
anamneza (depistarea afectiunilor care ar contraindica unele medicamente sau ar fi necesare unele precautii, informatii referitoare la
tratamente anterioare pentru parazitoze, cat si rezultatele acestora);
examen clinic general;
.
(, ,
) (, ).
: , , , .
()
; ,
10 .
.
.
( ) 20
1 , 2 10 ,
50 / 3
14 .
, ,
, , ,
.
. ,
, ,
, , , , , ,
, , , , ,
, -
. ,
, , ;
, (,
, ).
, (, ),
, ,
, .
2.Malaria vivax
Malaria vivax sau terta este provocata de Plasmodium vivax. Evolueaza cu 2 tipuri de incubatie: scurta (10-21zile) si lunga (6-8luni); nu
da complicatii.Primul semn al recidivelor este splenomegalia
Tabloul clinic este reprezentat de accesul malaric care se repeta la fiece 3 zile.Afecteaza hematiile tinere
Accesul malaric tipic are durata de 6-12h si include: frison, hipertermie si transpiratie dupa 2-3h.Accesele se declanseaza in prima jum a
zilei la acceasi ora.
Faza de frison- acesta apare in prima jumatate a zilei, violent; bolnavul sta la pat; tegumentele sunt palide, cianotice, reci, uscate (piele
de gaina); cefalee, lombalgii, dureri in membre, nausea si voma. Durata -30min-3h, pe fond de crestere termica rapida.
Faza de hipertermie febra 39-40; accentuarea cefaleei, lombalgiilor,mialgiilor; bolnavul este nelinistit, delir, pierderea cunostintei;
fata hiperemiata, piele uscata si fierbinte; tahicardie, scaderea tensiunii arteriale, dispnee.
Faza de sudoratie transpira abundent; somnolent, debilizant; se amelioreaza starea generala; tegumentele sunt reci, umede; pulsul
este normal.
Tratament: Delagil (clorochin) 1zi 1g peste 6h 0,5; 2zi si 3zi 0,5; din 4zi primachin 15mg/zi timp de 14 zile.
Problema : giardioza
Biletu-11
Patogenie: n faza dat se determin o sensibilizare a organismului cu produsele metabolice si de descompunere a larvelor
moarte. Se dezvolt reacii generale de hipersensibilizare i locale cu apariia infiltratelor eozinofilice n plmni. Exercit aciune
toxic a larvelor n perioadele de nprlire. n caz de invazie masiv are loc traumatizarea mecanic a pereilor intestinali, vaselor
sangvine, ficatului i plmnilor de ctre larvele migratoare.
Tabloul in faza migratorie: semnele sunt determinate de aciunea alergic a larvelor. De obicei stadiul dat decurge asimptomatic.
n formele mai exprimate se determin: slbiciune general, moleeal, transpiraie abundent, cefalee periodic, oboseal.
Pacientul este nervos, se micoreaz capacitatea de munc. Uneori apare febra 38-40, frison, mialgii, artralgii. Poate fi o erupie
abundent pe tot corpul, nsoit de prurit cutanat puternic.
Apare tusea uscat, cu caracter astmatic. Pacientii acuz dispnee si dureri in piept; ascultativ raluri umede, radiologic se
depisteay multiple infiltrate migratoare Lefler.
La migrarea in ficat si caile biliare apare dureri in rebordul costal drept, un discomfort in abdomen, uneori o marire a ficatului.
Prezena eozinofiliei nalte n sngele periferic n asociere cu modificrile radiologice in plamini pot suspectao ascaridoz n faza
de migraie.
Se examineaz sputa pt a decela celule eozinofilice, eritrocite, cristale arco-Leidin i uneori larvele.
Reacii serologice cu antigeni preparai din larve de ascaride (reacia de precipitare n verighet, hemaglutinare indirect, latex-
aglutinare etc).
-este o boala virala inalt infectioasa,ce se transmite prin contact,pe cale alimentara si aerogena.Se caracterizeaza prin reactie febrila
pronuntata,mialgie,limfadenopatie,leziuni difuze ale ficatului si sistemului microvascular cu srd.hemoragic.
ETIOLOGIE:a fost descoperita in 1969 in Nigeria.Agentul infectios este un virus din fam.Arenaviridae.Sursa si rezervorul de infectie este
sobolanul multimamat,rozatoare.Ele elimina virusul prin saliva si urina,transmiterea se face prin contact,prin consum de apa.Printre oameni
se transmite pe cale aerogena,prin contact,pe cale sexuala.
PATOGENIE:poarta de intrare a virusului o constituie mucoasa cailor respiratorii superioare si TG.Multiplicarea se produce in tes.limfatic al
portiunii superioare a faringelui si ganglionilor limfatici periferici.Apoi patrunde in singe de unde se duce in
org.parenchimatoase+miocard,rinichi,ficat unde se multiplica.Apar semne hemoragice cauzate de cresterea permiabilitatii vasculare.
TC:Incubatie 3-17 zile.Debuteaza cu febra,astenie,mialgii,durere abd.si toracice,nausee,GVD.In primele 2-3 zile apare edematierea fetei si
gitului,tremor al pleoapelor,hiperemie,edem al mucoasei bucale,jugale,farigiene,enan-
Problema: Leishmanioza
Biletu-12
1.Ascaridioza. Ciclul de via al parazitului.este o helmintiaza provocata mai frecvent de parazitul Ascaris lumbricoides, ousoarele cruia se
transmit la om prin solul infectat, caracterizndu-se clinic prin simptome de afectare a sistemelor digestiv, pulmonar, cardiovascular, nervos
etc.
CICLUL DE VIA: ascaridele mature parayiteaz in intestinul subire a omului. Femela matur elimin n 24h 240mii de ouoare
ce trec in mediul ambiant cu fecalele umane unde se dezvolt mai departe n sol. n condiii climaterice n ouoare ncepe s se
dezvolte embrionul. n 12-15 zile la temperatura de 24-30 0C apare larva de primul stadiu, la temperatura mai joas dureaz
cteva luni. Larva din ou se poate transforma n invaziv dup nprlire. Larvele se maturizeaz n mediu ambinat pn la stadiul II,
apoi ptrund iar n organismul uman. n intestin, sub aciunea hitinazei i esterazei, larva se elibereaz de cuticula (nveliul)
groas n cteva ore. Apoi larvele de stadiul II trec n mucoasa intestinal, n reeaua lui venoas i cu torentul sanguin trec n ficat,
mai apoi n partea dreapt i prin arterele pulmonare n plmni. Prin capilarele fisurate larvele trec in alveole, unde trec in stadiul
III si IV de dezvoltare. Larvele de stadiul IV prin micarea cilindrilor epiteliali se deplaseaz prin bronhioli, bronhi, trahee, laringe
nimerind in cavitatea bucala. Are loc inghitirea larvelor si trecerea lor in intestinul subtire. Aici are loc stadiul V de dezvoltare, ele
maturizndu-se. Durata migraiei 14-15 zile, cea general de dezvoltare pn la depunerea ouoarelor 10-11 spt, a parazitrii
ascaridelor mature in intestinul uman pn la 1 an.
Patogenie in faza intestinal: semnele clinice in faza dat sunt determinate de aciunea toxic a produselor metabolice eliminate
de paraziii maturi si de absorbtia produselor in rezultatul descompunerii ascaridelor moarte. Dereglarea funciei
gastrointestinale si apariia ocluziei intestinale spastice sunt determinate de mecanismele reflectorii. Ascaridele mature
traumeaz mecanic pereii intestinului pn la perforarea lor. Ascarida poate prtunde n cile biliare, pancreas, apendix etc.
Exercit influen negativ asupra metabolismul vitaminic, provocnd deficit de piridoxin, retinol si ac. ascorbic. Este o posibil
aciune imunosupresiv asupra organismului uman.
Tabloul stadiului intestinal: cu simptome slab exprimate sau asimptomatic. Sindromul gastrointestinal dereglarea poftei de
mncare, gra, vom, sialoree, dureri abdominale puternice i sub form de colici, pierdere ponderal semnificativ, scaun
diareic sau constipat, semne de enterocolit sau enterit nsoite de febr. Sindromul astenic slbiciune general, dereglarea
somnului, oboseal, cefalee, vertijuri, micorarea capacitii de munc. Copii devin capricioi, fricoi, nu se pot concentra, somnul
dereglat i nelinitit.La copii reinere n dezvoltarea psihic, diminuarea intelectului, convulsii epileptiform, meningism.n
aceast faz survin diverse complicaii intestinale i extraintestinale.Poate avea loc ocluzia intestinal prin obturaia lumenului cu un
ghem de ascaride sau spastic produs n rezultatul excitaiilor parazitare.La ptrunderea n cile biliare se dezvolt icter mecanic. n
canalul pancreatic pancreatit acut, iar n apendix apendicit acut.La apariia micrilor antiperistaltice n intestin si a vomelor
repetate, parazitul poate nimeri n esofag, faringe si caile respiratorii provocnd asfixia. Diagnosticul stadiului intestinal: n baza datelor
clinice si epidemiologice confirmate prin depistarea n masele fecale a ouoarelor de ascarid sau a paraziilor eliminai de ctre
pacient. Ouoarele n masele fecale pot lipsi dac n intestin paraziteaz doar masculi sau femele.HLG anemie hipocrom moderat,
eozinofilie pronunat la copii.
Tratament: Levamizol 150mg ntr-o priz pt adulti si 2,5-5mg/kg pt copii ntr-o priz, dup cin nainte de culcare.Combatrina 10 mg/kg
ntr-o priz n timpul alimentrii.Piperazina adipinat cte 1,5-2g , 2 zile de 2 ori, cu 1h nainte de mas.Eficacitatea tratamentului se
determin dup eliminarea ascaridelor dup 2 analize de laborator negative repetate cu un interval de 2 spt. de la finalizarea
tratamentului.
2.Coma malaric
Coma Malarica reprezinta cea mai grava forma de malarie (determinata mai des de Plasmodium falciparum), care se manifesta
prin fenomene meningo-encefalitice, rigiditatea cefei, cefalee, apatie, contracturi tonice si clonice, convulsii, mioclonii, tulburari
de constiinta (stare confuzionala, dezorientare, depresii, pshihoza, agitatie, delir). Netratati la timp bolnavii intra in coma si
decedeaza. Ca tratament de maxima urgenta se recomada chinina, clorochina sau Fansidarul (sulfadoxina, piremetamina)
administrate prin injectii.
Forme: cerebrala, insuf renala acuta, hemoglobinurie, hemoragica.
se dezvolt mai frecvent la bolnavii cu infestare primar neglijat, mai ales n raioanele hiperendemice.
Coma malaric survine de obicei brusc, n timpul unui acces, dup cteva zile de evoluie tipic a afeciunii. Drept
semne precursoare comei pot fi cefaleea puternic, astenia pronunat, apatia sau, invers, agitaia motorie, anxietatea.
n evoluia strii comatoase distingem perioada de somnolen, de obnubilare, apoi starea stuporoas, cnd bolnavul
rmne nc contient, reacioneaz la excitani puternici, rspunde la ntrebrile insistente, i, n fine, perioada de com
profund cu pierdere deplin a cunotinei. Se instaleaz sindromul meningeal, uneori convulsii tonico-clonice. Reflexele
snt exagerate, mai trziu ele diminueaz, apar reflexe patologice. Sngele prezint anemie accentuat, leucopenie, ns,
deseori, i leucocitoz neutrofil. n pictur groas i n fro-tiuri de snge se observ o cantitate enorm de inele de P.
falciparum, parazii n toate stadiile de dezvoltare i pigmentofagi.
Cauza : este hemoliza si se formesc trombe, care mechanic inchide vasele sangvine in creer.
Terapia intensive: spitalizare. I/m 2 ml 50% chinina / 7.5ml 4% archinina. In clisma antipyretic. Daca pulsul e slab
stimulam. Solutie fiziologica.
Problema : Holera
Biletu-13
1.Enterobioza.este o parazitoz din grupul nematodozelor, antroponozelor i a invaziilor de contact provocat de Enterobius vermicularis
care s etransmite prin diverse ci de contact, ptrunznd n cavitatea bucal i caracterizndu-se clinic prin fenomene dispeptice, neurologice,
prin semne de afectare a altor organe prin usturime i prurit intens n regiunea perianal.
Ciclul de via: nimerind n condiii favorabile ale mediului ambiant ouoarele invazive se pot pstra pn la 3 spt. Ele ptrund
pe diverse cai in tractul digestiv uman si in partea inferioara a intestinului subtire din ele ies larvele. Larvele trec in partea
superioara a intestinului gros, se prind de mucoasa lui alimentndu-se cu coninutul intestinului si uneori cu snge. Timp de 12-14h
larvele se maturizeaz. Masculii dup procesul fecundrii pier, iar femele incep s produc ou. Ouoarele fecundate se
acumuleaz n uterul femelii ce se deplaseaza in partea inferioara a intestinului gros unde are loc dezvoltarea ulterioar a
acestora. Pt dezvoltarea ouoarele au nevoie de o cantitate mare de oxigen, astfel femela migreaz pn in rect, iese prin
orificiul anal si depunde oule n plicile perianale. Acolo larvele i finiseaz dezvoltarea, atingnd stadiul invaziv. O femel
depunde 5-7 mii de ou, apoi moare. Durata supravieuirii acestui parazit in intesinul uman este de o lun.
Patogenie: aciune mecanic se exprim prin excitarea receptorilor mecanici i chimici ai mucoasei intestinale determinat de micarea
parazitului pe pereii intestinului.Excitarea conduce la dereglri reflectorii ale funciilor motorii si secretorii ale tractului digestiv, cu apariia
gastritei, enteritei etc.Excitatie mecanica puternic are femela, cu codita lunga si ascutita.In prezenta unor moficiari inflamatorii parazitul
poate trece mai profund in peretii intestinali conducind la dezvoltarea granuloamelor.Parazitul transport mecanic infectia bacteriana din
intestin in tesuturi. Favorizind aparitia infectiilor secundare (tifilita, apendicita etc). Pruritul chinuitor al regiunii perianale conduce la
dezvoltarea unui proces inflamator (paraproctita).Migratia parazitului in alte organe determin vaginita, endomertita, salpingita
etc.Parazitul exercit si aciune toxicoalergic asupra organismului uman.
- Usturime i prurit n regiunea perianal, n special in timpul nopii, care se rspndete pe perineu, organele sexuale, femur
i abdomen.
- Dereglarea somnului, excitaie, slbiciuni generale, reducerea capacitii de munc
- Copii capricioi, fr poft de mncare, pierdere ponderala, obosesc rapid.
- Pruritul permanent determin agitarea permanenta a regiunii date cu aparitia ulterioara a fisurilor si eroziunilor cu
dezvoltarea dermatitei i piodermiei
- La ptrunderea in organele urogenitale la copii apare enureza nocturn, o excitare sexual precoce, endometrit parazitar
- Dereglri digestive: dureri abdominale, garguiment intestinal, meteorism, greturi, vome repetate, constipatii sai diaree,
uneori cu mucozitati si striuri de singe.
Diagnosticul: in baza datelor clinice, anamnestice si epidemiologice confirmat prin depistarea laboratoric a ouoarelor de oxiuri sau a
paraziilor eliminai de pacient. Se efectueaz metoda de raclaj sau a analizei splturilor de pe plicile perianale colectate naintea actului de
defecaie.
Tratamentul: Combatrina intr-o priz: <2ani 125mg; 2-6ani 250mg; 6-12ani 500mg; >12 ani: <75kg-750mg; >75kg- 1000mg. Investigatie
de control dupa 14 zile.Mintezol cite 25mg/kg x2ori/zi in timpul mesei sau dupa, timp de 1zi, repetind doza peste 1 sapt.Mebendazol 100mg
1 data/zi, se repeta peste 2-4 sapt. Copiilor se adm. Cite 2,5-3mg/kg 1zi.
Febrele hemoragice intrunesc un grup mare de boli infectioase acute la om, avind drept caractere comun etiologia virala ,
focalitatea naturala, vasotropismul manifest al agentului patogen, lezarea endoteliului din capilare, venule si arteriole si aparitia
sdr hemorahic.
FH din Cicungunia- asia de sud si sud-est si africa centrala; prin inteparea tintarului.
FH din Valea Rift- egipt, sudan , africa de sud;intepatura de tintar, excretii infestate ale animalelor.
FH de Bolivia:Bolivia (departamentul de ben si stenez, yakamaa); aerogena prin contact cu rozatoarele/cu excrementele lor.
F Lassa: africa centrala si de vest (nigeria, mali, sierra-lione,guinnea, togo, senegal, rep. centrafricana);contact cu rozatoarele,
aerogen, parenteral de la bolnav.
F Marburg, Ebola- africa(Sudan, Zair); la contact cu bolnavul/ cu materiale patologice ale bolnavului.
Caracteristica clinica a tuturor FH este evolutia ciclica acuta a procesului maladiv cu sdr hemoragic, cind pe fondul reactiei febrile
manifeste si intoxicatiei pe tegumente si mucoase se produc hemoragii, precum si hemoragii nazale, gastrointestinale,
uterine,renale. In masura sau mai mica se depisteaza in FH leziuni renale, hipotonie, bradicardie, trombocitopenie si leucopenie.
Cai de contaminare: omul (ebola lassa) ; rozatoarele (FHSR) ; maimutele (Margburg) tintari(f galbena)
Febre hemoragice - grup de boli infectioase acute la om, etiologie virala, focalitatea naturala, vasotropismul, lezarea
endoteliului din capilare, venule si arteriole si aparitia sindromului hemoragic.
Caracteristica clinica generala:
1. Zoonoze cu aspect patogen, ARN\ADN virusi cu tropism la endoteliul capilarelor.
2. Cale transmisiva.
3. Evolutie ciclica acuta cu sindrom hemoragic,
4. Focare natural
5. Contagiozitate si letalitate mari
6. Afectarea distructiva a capilarelor
Virus organism limfoblaste,macrofagi creste agragarea trombocitelor, creste histamine majorarea
permiabilitatii vaselor iesirea proteinelor, electrolitelor edem perivascular tromboze, necroza, distrugerea celulelor +
mechanism autoimun, imunodificit.
7. Sindrom hemoragic hemoraghii pe pielea, mucoase.
8. Intoxicare scade TA, creste FCC, dereglarea de conductibilitate pe ECG.
9. Letalitate mare pina 80 %
10. Imunitate rezistenta, lunga.
n timp ce exist nici un tratament specific pentru majoritatea febre virale hemoragice, antivirale medicamente ribavirin
(Virazole, Rebetol) poate ajuta la scurtarea cursul infectiei si prevenirea complicatiilor, n unele cazuri,.
Tratamentul de sustinere este esenial. Pentru a preveni deshidratarea, posibil s avei nevoie pentru a ajuta la lichide
mentine echilibrul de electroliti - minerale, care sunt critice pentru functiile nervoase si musculare.
Biletu-14
1.Toxocaroza.
Este o boala produsa de prezenta in diverse organe a formelor larvare ale unor paraziti naturali ai animalelor domestice: T.canis,
cati, mixtas , leonina.
Ciclul de viata: Parazitii adulti traiesc in intestinul subtire a cainelui, pisicilor si vulpelor, eliminindu-si ouale o data cu fecalele
animalelor. Ele devin infestante in 10-15 zile, rezistind in mediul extern timp de mai multi ani. Fiind inghitite de om larvele
eclozeaza in intestinul subtire, strabat peretii intestinali, patrund in curculatie in sistemul portal, ficat, iar prin sistemul v.cava
inferioara in inima, plamini, apoi prin singele arterila sunt diseminate in organe si tesuturi: ficat, plamini, inima, rinichi, encefal,
ochi etc. La om larvele nu pot atinge etepa adulta de dezvoltare. Unele ramin in tesuturi, se incapsuleaza si treptat se distrug,
altele migreaza.
Patogenie: in cursul migrarii larvele exercita o actiune mecanica, traumatica si toxicoalergica. In parenchimul hepatic sau alte
localizari larvele induc hiperplazia tesutului conjunctiv si o intensa reactie inflamatorie. Sunt inconjurate de celule epiteloide,
plasmatice, gigante, limfocite si eozinofile formind granuloame eozinofilice. In granuloame larvele sunt viabile pina la 2 ani, iar in
final se pot calcifia sau pot fi omorite, dezintegrate si resorbite de macrofage.
Tabloul:
Ciclu de dezvoltare: Prezint 2 cicluri de dezvoltare vital cu schimb de gazde : ciclul sexuat (sporogonia) n
organismul intarului Anopheles i asexuat (schizogonia) n organismul omului.
Ciclu sporogonic: 15 zile. narii Anopheles se infecteaz de la omul bolnav de malarie sau de la purttorul de
parazii, cu sngele cruia n stomacul intarului nimeresc forme sexuate de plasmodii gametocii masculi i femeii.
Procesul sporogoniei de termin cu formare de zeci de mii de sporozoii, care n numr mare se acumuleaz n glandele
salivare ale intarului. Un astfel de intar devine contagios pentru om i-i menine contagiozitatea timp de 1 1,5 luni.
Ciclu schizogonic: 9-15 zile. neptura intarului infestat odat cu torentul sangvin i limfatic sporozoiii ajung la hepato-
cite, unde are loc schizogonia tisular (exoeritrocitar). n rezultatul diviziunii multiple dintr-un sporozoit se formeaz zeci
de mii de merozoii. paraziii trec definitiv din ficat n singe (eritrocitar), dezvoltarea lor ulterioar producndu-se doar n
hematii. Merzoiii tisulari ptrund n hematii, se transform n trofozoii, a cror dezvoltare ulterioar i diviziune duc la
formarea merozoiilor eritrocitari. Cnd hematiile infectate se distrug, merozoiii nimeresc n snge, unde o parte din ei
piere, iar ceilali ptrund n alte hematii i schizogonia eritrocitar rencepe. Schizogonia eritrocitar la P. vivax, P. ovale i
P. falciparum dureaz 48 ore.
Patogenie: Instalarea paroxismelor (acceselor) malarice coincide cu ncheierea ciclului eritrocitar de dezvoltare a
paraziilor i cu dezintegrarea masiv a hematiilor afectate, n rezultatul creia n plasma sangvin ptrund materii toxice
provenite din metabolismul parazitar, pigment, merozoii i produi hemolitici. Dezintegrarea repetat a hematiilor invadate
duce la dezvoltarea anemiei, gravitatea creia depinde de intensitatea para-zitemiei i de durata afeciunii. Circulaia
pigmentului malarie, a proteinei heterogene i a produilor hemolizei n snge duc la sporirea activitii sistemului
reticuloendotelial. Se determin sporire a repleiunii sangvine i hiperplazie a reticuloendoteliului splinei, ficatului,
mduvei osoase. n focarele endemice n caz de evoluie trenant a afeciunii de pe urma reinfectrii se pot dezvolta
modificri fibroase n ficat i splin.
Tablou clinic:
Perioada de incubatie 11-16 zile pina la 4 ani. Hematia parazitara este deformata, ovala. Schizontii maturi contin 8-10 nuclei.
Gametocitii identici cu cei ai Pl.vivax.
Dupa ciclu extraeritrocitar este ciclu exoeritrocitar secundar: 6-18 luni. Unii sporoizi ramin in hepatocite in forma
latenta reactivare transformare in merzoizi eritrocite.
Accesele sunt in orele de seara si noaptea., se repeta la fiece 3 zile. Are o evolutie usoara, paroxisme putine. Febra
moderata.Durata circa 2 ani.In singele periferic se determina toate formele.
Dureri de cap, gur uscat, muchi durere, durere n regiunea lombar, precum i n ficat i splin. Repede se ridic
temperatura corpului. 39-40 C sau mai mare, frisoane, nlocuit de un sentiment de cldur, ameeli i vrsturi. Dezvolt
tahicardie. Buzele, nas i degetele cianotice. Exist tulburri de contiin, halucinatii, convulsii. Pielea pacientului este
uscat i cald, membrele de multe ori rece. Hiperemia feei, pot fe eruptii herpetice pe buze. Dispnee, tahicardie,
hipotensiune arterial. Diureza redus. Recidive pot avea loc in 2 sptmni sau chiar 3 luni de la ncheierea paroxismele
malarie primar. Continua cu principala caracteristica clinica a unui atac de malarie.
n acelai timp, ele se disting prin prezena precursorilor (refrigerare,
cefalee, mialgii), iniial nu e febr, apare o cretere a ficatului i splinei n special n prima zi de recidiva, atacure mai
usoare.
Diagnostic:
-anamneza
-picatura grasa Giems balon de rugby, aspect franjurat, granulatii Schifner
-imunologic: Ac antiplasmodiali RIF, hemaglutinare, ELISA, teste de precipitare.
Tratament: Delagil (Clorochina) 0,5 2 ori/zi (interval 8 ore), urm zile 0,5 o data in 2 zile.
Biletu-15
1.Teniaza. Cisticercoza
Cisticercoza este o boala provocata de prezenta in organismul uman a formei larvare a Taenia solium, care se manifesta prin
afectarea sistemului nervos, ochilor, a altor organe si sisteme. Contactarea cisticercozei are loc prin:
- Inghitirea ouasoarelor de tenie existente pe legume si fructe irigate cu ape poluate de fecale umane
- Prin autoinfectare exogena, cin dun purtator de T.solium, nerespenctin dregulile de igiena personala, vehiculeaza ouasoarele pe
maini sau direct in gura. Autoinfecatrea endogena este atunci cind proglotele regurgiteaza din intestin in stomac prin refluc
duodenogastric.
Patogenie: cisticercii paraziteaza cel mai des tesutul adipos subcutanat, plamini, mesenterium. Maturizarea lor dureaza 4 luni. Rol
important in patogenie il are actiunea mecanica asupra tesutuui afectat, dezvoltarea unui proces inflamator in jurul lor, actiunea toxico-
alergica a produselor vitale de la dezintegrarea parazitului.Cisticercii sunt multipli si sunt palpabili si vizibili in tesutul subcutanat sau in
muschii superficiali. In jurul lor se formeaza o capsula din tesut conjunctiv, dezvoltindu-se modificari inflamatorii si degenerative in
tesuturi. In sistemul nervos central larvele cel mai des sunt in corticomeninge, substanta cenusie fiind mai des afectata.
Tabloul clinic: cele mai manifeste si grave forme sunt in caz de localizare cerebrala. Cisticercoza cerebrala are urmatoarele forme:
cisticercoza cefalica; sistemului ventricular; bazei creierului; mixta.Evolutia clinica este intre 6luni-5ani.Boala debuteaza cu crize epileptice
si fenomene de hipertensiune intracraniana; sindrom meningeal, tulburari psihice, deficienta motorica, tulburari de tonus, cefalee.
- Hipertensiunea se exprima: cefalee, greata, voma, modificari oftalmologice, tulburari psihice (delir, halucinatii), de echilibru, semne
de iritatie meningeala.
- Modificari oftalmologice: pareze musculaturii oculare, modificarile reflexelor pupilare, midriaza, diminuarea activitatii vizuale,
modificarea cimpului vizual.
- Cisticercoza medulara se manifesta prin tulburari motorii si sensitive.
Diagnosticul:
- Radiologic radiografia simpla craniana evidentierea prezentei parazitilor calcificati si radiografia partilor moi.
- Examen LCR scaderea presiunii, glicorahie cu hiperproteinorahie (gamaglobuline); reactie marcanta cu plasmocite si eozinofile
- Anticorpi serici evidentiati prin: reactia de fixare a complementului, hemaglutinare si ELISA
Tratament:Praziquantel 30mg/kg/zi, in 3 peize, 14 zile Albendazol 15mg/kg/zi, 30 zile.
Teniaza este o biohelmintiaza cauzata de Taenia Solium perorala care se transmite la om de l aporcine prin consumul produselor de carne infectate,
insuficient prelucrate termic, caracterizindu-se clinic prin simptome dispeptice, neurologice si prin eliminarea periodica in mediul extern a
segmentului parazitului cu masele fecale.
Ciclul: In mediul ambiant din proglote se elibereaza oncosferele. Gazda intermediara este porcul.In intestinul gazdei intermediare
membrana striata a ouasorului sub actiunea sucurilor digestive se dizolva eliberind embrionul care strabate epiteliul intestinal cu
ajutorul cirligelor. Apoi acesta patrunde in vasele limfatice si sangvine, fiind purtat de torent in tot organismul. Cind ajunge in tesut
embrionul paraseste capilarele, isi pierde cirligele si se veziculeaza, transformindu-se in larva, peste 60-70 de zile devine invaziv.
Embrionii se localizeaza mai frecvent in tesutul conjunctiv intermuscular, la om- ochi si encefal.Cisticercii sunt o cavitate plina cu lichid
albicios si o mica invaginare, avind un scolex dotat cu ventuze si cirlige. In organismul porcului acestia sunt in muschii diafragmului, limbii,
cordului, ficat si creier, supravietuind 5 ani.Cind omul consuma carnea de porc parazitara cu cisticerci, sub actiunea suculu gastric si bilei
scolexul evagineaza si se fixeaza cu ventuzele si cirligele de mucoasa intestinala. Vezicula se desprinde si se elimina, iar gitul creste si
genereaza proglote. Parazitul creste rapid, cu 7cm/zi, ajungind in 2 luni adult, cind proglotele batrine pline cu ouasoare se detaseaza de
strobila si in grupuri de 3-5 se elimina cu fecalele.Din proglote lezate sau macerate se elibereaza ouasoare ce supravietuiesc in mediu
extern citeva luni.Omul se poate infecta si cu ouasoare de T.Solium provocind astfel cisticercoza umana.Patogenie: actiune mecanic,
toxico-alergica, dereglarile metabolice.
Tabloul:
2.Febra hemoragic cu sindrom renal FHSR este o maladie virala acuta cu focalitate naturatla in care este lezat in mod selectiv endoteliul
vaselor mici si capilarelor.Evolueaza cu intoxicatie si manifestari hemoragice cu sdr.renal specific ce determina graviditatea
procesului.Istoric:a fost depistat in Rasaritul Departat 1937-138.In prezent-Povolgia superioara si medie.
ETIOLOGIE: Hantavirus Bunyaviridae RNA virus.
natura virotica,in perioada febrila virusul e prezent in singele si urina bolnavului.Sursa infectiei sunt rozatoarele murine de padure-
soarecele roscat,de cimp.Ei elimina germenii patogeni cu excrementele,urina,saliva.Omul se molipseste pe cale respiratorie,de contact sau
cu obiectele infectate.
PATOGENIE:dupa inoculare virusul incepe sa se reproduca la nivelul celulelor din sitemul reticulohistocitar.Debutul bolii e determinat de
intoxicatie si virusemie realizata de o toxina specifica.Vasotropisuml virotic,con-centratia crescuta a subst.bilogic active,a sist.kalicrein-
chininic duc la permiabilizarea peretilor vasculari.In rezul-tat apare pasmoragia tisulara si densificarea singelui,apare coagulabilitatea
intravasculara sistemica si tulbu-rari in micro-circulatie.In focarele de ischemie se produce distructia masiva a elementelor tisulare si
formarea Ag.Dupa 3-5 zile de boala apar manifestarile hemoragice si IRA(provocata de edemul serohemora-gic interstitial din pira-mide si
compresiunea canaliculelor cu dezvoltarea oliguriei).Dupa eliberarea organismu-lui de agenti patogeni oliguria inceteaza si apare poliurie.
1Perioada incipienta:1-3 zi,t=38-40 C,apoi devine remitenta sau neregulata.Cefalee,sete,frison,xerostomie. Fa-ciesul si gitul-
hiperemiate,injectare vasculara pe sclera si conjuctive,hiperemie bucofaringiana.Senzatie de greutate sau dureri surge in
reg.lombara,sem.Paternatki +.
2perioada de oligurie:3-4 pina 8-11 zi,t=38-40C.Lombalgii-senzatiineplacute pina la dureri acute,chinuitoare.Voma,dureri abd.in regiunea
periombilicala sau epigastru,cu caracter difuz sau in centura.Apare xerostomie,hiperemie,paloare,hemoragii nasale.Urina-culoare
rosie,uneori-spalatura de carne.Forma grava-hemoragii intes-tinale,gastrice,pulmonare,metroragii.4-6 zi eruptii petiseale pe partea
superioara si laterala a toracelui,reg.axilara,supra/subcalviculare, pleoapele,uneori pe spate,fese,piept. Pe mucoasa palatina-enantem
hemoragic.He-moragii in sclera,comisura palpebrala externa,uneori tot globul ocular.Bradicardie-43-60b/min,hipotonie,HTA.Limba uscata cu
depuneri cenusii si brune.Balonare abd. cu dureri difuze sau localizate pe dreapta.Scaun lichid 5-7 ori/zi.Sem.Pasternatki +,oligurie=300-900
ml/24h, uneori anuire. Insomnie,delir,stare confuzionala.Scade AV.
3.perioada de poliurie:9-13 zi.Inceteaza voma,dispare durerea din stomac,reg.lombara.Diureza 5-8 l,apare nicturie
EVOLUTIE:
Problema:Echinococoza
Biletul 16
Este o biohelmintiaza (trematodoza) perorala cu focalitate naturala; o maladi parazitoza extraintestinala determinata de Opisthorchis
felineus si Viverrini, caracterizata prin lezarea ficatului, cailor biliare si pancreasului, manifestindu-se clinic prin simptome de dereglari
digestive si nervoase.
Etiologie: Opisthorchis felineus si Viverrini trematod plat, alungit, in forma de lange, 0,7-1,2 cm; extremitatea posterioara rotunjita, cea
anterioara mai ascutita; tegument neted, ventuza oraa situata subterminal, cea ventrala la 1/5 din lungimea corpului; ouasoarele sunt
ovale, operculate.
Patogenie: in perioada de migrare are loc o reactie de sensibilizare alergica a tesuturilor determinind manifestarile alergice. Leziunile
mecanice ale epiteliului biliar cu ingrosarea peretelui ductului biliar. In faza cronica au loc leziuni mecanice si proliferarea epiteliului biliar cu
obstructia canalului biliar si asocierea infectiei secundare. Canalele biliare sunt pline cu paraziti si substanta amorfa cu ouasoare si leucocite.
Peretii canalelor se ingroasa, iar presiunea tesutului conjunctiv produce atrofia hepatocitelor invecinate. Ulterior apare o fibroza marcata cu
evolutie spre ciroza hepatica mixta.
Tabloul clinic:Incubatie 2-4 sapt.Forma acuta febra 38-400C; indispozitie; slabiciune generala; cefalee; mialgii; artralgii; eruptii si prurit
cutanat; edem al pleoapelor si fetei; uneori cu simptome de: rinita, traheita, conjunctivita. In formele grave- cu simptome de pneumonie,
miocardita, hepatita alergica.
Simptome de afectare a cailor biliare si ficatului greata, voma, inapetenta, dureri in rebordul costal drept, hepatomegalie, uneori
splenomegalie.
Forma cronica dureri persistente; bolnavul inapt si astenic; anorexie, greata, voma, diaree cu fenomene de angiocolita, colecistita,
colangita, pnacreatita cronica; se asociaza o infectie bacteriana secundara cu simptome severe de afectare a cailor biliare- febra, dureri
violente in hipocondrul drept, icter, hepatomegalie.
Diagnosticul:Decelarea in materiile fecale si sucul duodenal a ouasoarelor caracteristice (mai inguste, margini mai ascutite, pinte ascutit)
Tratament:
ETIOLOGIE:Rezervorul nu e determiant,transmiterea naturala se face intre maimute verzi.Virusul se elimina cu urina,saliva ce poate
conditiona aparitia si raspindirea epizootiilor.Omul devine sursa de infectie in perioada de incubatie sau virusul se afla in singe si e contagios
pe toata durata bolii.Virusul se transmite pe cale aerogena,alimentara,de contact,prin contact sexual.El se afla in mucusul
nazofaringian,mase vomitive, fecale,singe.
PATOGENIE:virusul actioneaza asupra celulelor endoteliului vascular cu procese grave de dereglare a microcir-culatiei.Virusul se elimina prin
masele fecale,urina,sperma.Durata excretie e 32-80 zile.Un factor patogenetic e aparitia sdr.CID.
rezervorul de virus erau animalele salbatice ce populau cimpurile de bumbac,infectarea se producea prin inspiratia prafului de bumbac ce
continea virus.
PATOGENIA:virusul actioneaza asupra celulelor endoteliului vascular cu procese grave de dereglare a microcir-
culatiei.Un factor patogenetic e aparitia sdr.CID aparut in urma cresterii permiabilitatii vasculare.Virusul se multi-
plica apoi patrunde in singe de unde se duce in org.parenchimatoase+miocard,rinichi,ficat unde se multiplica.
TC:analog cu Lassa si boala Marburg.Incubatia 2-15 zile.Debut cu febra,cefalee,mialgii,amimia fetei,ochi enof-talmici.Din timp apare uscaciu-
ne,senzatie de usturime un git.Spre deosebire de febra Lassa pe peretele posterior hiperemiat al faringelui nu e pseudomembrana.La 2-3 zile
dureri abd.,diaree,voma,dureri in regiunea coastelor inferioare.In ziua 3-5 apar semne hemoragice-melena,hematemeza,eroziuni ale
mucoasei bucale si gingivale,
hemoragii vaginale,cutanate,conjunctivale.In ziua 5-7 eruptii pe fetele flexoare ale antebratelor si partea superioara a gambei.In cazuri
grave-rigiditatea mushilor gitului.Se instaleaza faringita.
Biletul 17
Beletul 19
Biletul 20
Ricket-sunt boli infectioase sistemice,cu evolutie severa,produse de microorganisme patogene si fam.Rickettsiaceae transmise la om prin
intermediul unor artropode-vector:capuse,purici,paduchi.Patrundere ricketsiilor in org. Uman se face prin piele,exceptional pe cale
respiratorie.Cuprinde 4 genuri:Rickettsia, Coxie-lla ,Ehrilichia, Bartonella.Ele se intilnesc in toate tarile,unele au o raspindire
universala,altele sunt limitate la o anumita zona geografic, in f-tie de speciile de animale-rezervor si artropodul vector specific.
TC:debuteaza brusc cu febra,frisoane,cefalee,astenie+stare de rau general.Eruptia cutanata in 4-6 zi care se transforma repede in pete
purpurice sau petesii.Apar manifestari neuropsihice agitatie,insomni,hiperexcitabilitate,adinamie,depresie si neurologice-tulburari de
vorbire,de deglutitie,tremor al aextremitatilor,tulburari de echilibru si coordonare.Tratamentul este mai mult etiologic,se adm.
Antibiotice-tetracicline 500mg la 6h si doxiciclina 200mg/zi,oral timp de 7-10 zile.Cloramfenicol 500 mg la 6h.Uneori glucocorticoizi.
Ricketsii m/o, care combina caracteristicile bacteriilor si virusurilor. Ca bactrii, ei au perete celular si fermenti,
sensibile la antibiotice. Ca virus, traiesc si inmultesc doar intracelular. Traiesc in organismul capusilor, paduchilor. La
oameni traiesc in endoteliul capilarelor in vasele mici, produc inflamatia lor, tromboza sau hemoragii in tesuturi adiacente.
Raspindire in toate tarile lumii, in deosebi Africa, Japonia, Coreea, Rusia.
Caile de contaminare - vectori: 1) arahnida (4 perechi de picioare). Inoculativ- capusa suge 2) insect prin
contaminare (paduchi de haine).
Tabloul clinic. In locul portii de intrare affect primar. Limfangita si limfadenita regional. Endovasculite cu eruptii
cutanate. Afectarea vaselor SNC(halucin, euforie, agresivitate, confuzie, delir, convulsii, paralizii a n. cranieni,
hiperreflexie, hemiplegie, paraplegie) si sist. Cardiovascular (hipotens, miocardita, aritmii), resirat (rinoree, tusea, dureri
faringeale, edem pulm necardiogen, detresa respir acuta, pneumonie), renal (scade filtratia, azotemie prerenala, necroza
tubular acuta cu IRA), TGI (greata, voma, dureri abd).
Tratament:. Doxaciclina 100 mg*2 ori, tetraciclina 25-50/kg/zi, cloramfenicol 500mg 4ori/zi, Ciprofloxacina 750 mg 2
ori/zi
2.Giardioza. Patogenie. Tablou clinic. Diagnostic. Tratam.-Lambliaza(giardioza) este o boala parazitara, determinata de giardia
lamblia.Parazitul exista sub doua forme:trofozoitul- este forma vegetativa, forma in care se intalneste in intestin (duoden, jejun),la
microscopul optic seamana cu o para taiata longitudinal, cu o fata dorsala bombata si una ventrala plata,prezinta doi nuclei si 4 perechi
de flageli. Cu ajutorul flagelilor poate executa miscari de rotire, flotare,pe Fanta ventral prezinta un disc adeziv.Chistul este forma de
rezistenta si infectioasa, asa cum ajunge in exteriorare forma ovalara.
PATOGENIE:din chisturile ingerate ajunse in stomac se elibereaza trofozoitii care migreaza in intestinul subtire,-duoden si jejun acolo
se ataseaza de suprafata epiteliala prin discul adeziv, dupa detasarea parazitului ramine amprenta ce provoaca o iritatie mecanica ce
duce la accelerarea procesului fizioologic de refacere a epiteliului.In infectiile masive,parazitii acopera zone mari ale mucoasei intestinale
ce reduce capacitatea de absobtrie intestina-la pt lipide si glucide.Ciclul de viata se incheie cu inchistarea parazitilor, care incepe odata
cu dezhidratarea trofozoitilor si trecerea lor spre colon. Chisturile se elimina prin materiile fecale. Omul, bolnav sau purtator sanatos,
este considerat principala gazda si rezervor de parazit. Infectia se transmite prin chisturi,de la o persoana la alta,prin apa sau alimente
contaminate.
TC:Unele persoane sunt asimptomatice,altele dupa perioada de incubatie de 2-3 sapt acuza:diaree usoara, care vindeca spontan, pana la
diaree cronica cu pierdere in greutate.Simptomele digestive:dureri+distensie abdominala,
flatulenta,in special la copii: pierderea poftei de mancare, senzatie de greata si varsaturi, intoleranta la lactoza.Simptome
extradigestive:cefalee,ameteli,astenie,insomnie,ulburari de atentie,manifestari alergice cutanate (urticarie, eczema),manifestari alergice
respiratorii (astm, bronsite, rinofaringite)
DIAGNOSTICUL:1.Examen coproparazitologic-identificarea chistilor in scaunele formate. In scaunele diareice pot fi vazuti si trofozoitii
mobili, cu miscari caracteristice de rotire si balans.In perioada acuta a bolii chisturile se elimina continuu, iar pe masura ce infectia se
cronicizeaza, excretia lor devine intermitenta.2.Enterotestul-este evidentiarea trofozoitilor in lichidul duodenal. 3.Biopsia
intestinala 4.Imunodiagnostic-consta in identificarea anticorpilor anti-Giardia din sange, saliva, secretii intestinale, si a
antigenuluiGiardia din fecale.
TRATAMENTUL:
se pot utiliza: Metronidazol (Flagyl) 5 mg/kg/zi, Tinidazol (Fasigyn) si Ornidazol (Tiberal) 5 mg/kg,Furazoli
-don 2 mg/gk/zi, Quinacrine-2 mg/kg/zi 2-3 ori timp de 5 zile.
! Metronidazolul este contraindicat in timpul sarcinii si consumarea de alcohol in timpul tratamentului produce efecte adverse
grave.In privinta tratamentului se recomanda respectarea sfatului medicului.Este foarte importanta prevenirea bolii prin respectarea
normelor de igiena.
Biletul 21
BILETU 22
1.Protozoarele sunt organisme eucariote care fac parte din regnul animal in care fiecare unitate celulara indeplineste toate functiile
necesare vietii.
Metodele de diagostic:
1. Metode microscopice
2. Metode bacteriologice
3. Depistarea unor structuri proprii sau unui produs de metabolism unic, specific microorganismului.
- Tehnici de hidratare
- Amplificarea lantului polimerazic.
4. Metode serologice :
- Reactia de fixare a complimentului
- Reactie de neutralizare
- Reactii de aglutinare
5. Teste biologice nespecifice (hemoleucograma, status imun, teste biochimice)
6. Teste cutanate de receptivitate si sensebilitate.
Clasificarea protozoarelor.
In dependenta de specie.
Liamblioza ( Depistarea Giardiei depistarea chisturilor sau formelor vegetative in masele fecale, continutul
duodenal, metode serologice.
Leismanioza picatura grasa, frotiu Giemsa, punctia maduvei, bacteriologic pe mediu NNN, serologic
-tifosul exantematic recidivant/de imbolnavire,este o infectie ciclica acuta ce reprezinta o recidiva endogena a TE.
Este provocata de Rickettsia prowazeki,sursa de infectie e omul bolnav,pediciloza in anturaj lui lipseste.
PATOGENIE: in singe Rickettsia prowazeki se incadreaza rapid in celulele endoteliului vascular unde se multipli-ca,iar la scindare elimina
endotoxina ce provoaca intoxicatii si se manifesta vasodilatant.Celulele endoteliate para-zitate de rickettsii se tumefiaza,se descuameaza si
se distrug.Procesul se manifesta ca o perivasculita,extinderea procesului duce la obturarea vasculara totala cu tromb-trombovasculita
distructiva.In jurul sectorului de lezare vasculara-granuloame exantematice specifice(mai putine ca in TE) care impreuna cu vasodilatatia
permanenta duce la tulburari SNC.
TC:evolueaza in forme mai usoara decit TE.Boala debuteaza cu senzatie de caldura,frison usor,astenie,cefalee,
Problema : Malaria
Biletul 23
1. Toxoplasmoza dobndit. Pat. T.C la persoanele imunoc. i la cele cu teren imun compromis. D.Tratam.
-este o boala parazitara a omului si animalelor determinata de Toxoplasma gondii ce se prezinta sub 3 forme:tahizoiti,bradizoiti in
chisturi,oochistul.
Toxoplasma gondii, parazit intracelular, microscopic semana cu felie de portocal, in coloratia Giemsa citoplasma albastru cu
nucleu rosu.
Ciclu de viata : Ciclu sexual in epitelui intestinului pisicii eliminate cu masele fecale in forma de oochisti sol ( sporozoitii) pina
la 2 ani. Ciclu asexual in organismul omului si altor mamifiere
Calea de transmitere fecal-orala prin carne neprelucrat termic sau prin fructe, legue nespalate sau congenital in trimesru 1 se
afecteza 15-20% copiilor, in trimestru 3 65%.
Rezervorul de infectie a de 2 componente:abiotic-reprezentat de sol,unde oochisturile eliminate devin infestanti in 2-3 zile si biotic-
reprezentat de gazdele definitive-animalele domestice.
Omul se poate infecta prin:cale digestiva,prin laptele matern,prin trasnfuzii de singe,prin transplant de organe sau accidental.
PATOGENIE:omul se poate infecta prin ingestia carnii infectate.Dupa eliberarea din chist/oochist bradizoitii si sporoitii patrund in
celulele epiteliale ale duodenului si jejunului unde se multiplica,rup celulele infestante si apoi paraziteaza celulele invecinate.In faza
parazitemica are loc raspindirea parazitilor pe cale sangvina-limfatica,loca-lizindu-se in tesuturi+organe.In faza iminitara-apar Ac de tip
Ig G,M,A,E care impreuna cu complementul produc liza tachizoitilor extracelulari.Poate exista si faza tertiara pt ca parazitul persista pt
toata durata vietii gazdei,determinind un raspuns inflamator discret.
TC:1.toxoplasma acuta dobindita la imunocompetenti-incubatie 10-21 zile.Acuze:adenopatie,febra(intermitenta/remi-
tenta),transpiratii nocturne,astenie marcata,mialgii,slabiciune musculara,artralgii,cefalee,anorexie,exantem fugace,
Uscaciune in git,hepatosplenomegalie,corioretinita.
2.toxoplasma oculara la imunocompetenti-corioretinita activa(scaderea AV,scotoame,dureri locale,fotofobie).Reti-nita necrotica focala-
zone singulare sau multiple de culoare alb-galbuie,margini difuz delimitate inconjurate de hiperemie,in vitros exudat inflamator.Uveita
posterioara=panuveita,papilita,atrofie optica.
3.toxoplasma cuata la imunodeprimati-afectarea SNC(enfecalopatie difuza,meningoencefalita,afectare cerebrala),
acuze:cefelee,slabiciune,ameteli,convulsii,afectarea n.cranieni,tulburari senzitive,semne cerebeloase,meningism,
tulburari motorii si neuropsihice,hemipareze,tulburari de vorbire,afazie,tulburari de constiita,coma.Afectarea
pulmonara-dispnee,pleurezie.Corioretinita-dureri oculare,diminuarea AV.Manifestari rare:DZ,afectarea musculo-scheletica si
hepatica,afectare GI-dureri abd.,diaree,ascita.
DIAGNOSTIC:pt 1-singe:lipsa leucocitozei,limfocitoza si celule mononucleazice cu citoplasma hiperbazofila,neu-tropenie,eozinofilie.
2.examenul oftalmoscopic-implicarea maculei,degenerescenta corioepiteliala,retina inconjurata de leziuni,atrofie optica.
3.LCR-pleiocitoza redusa cu mononucleare,proteinorahie,creste Ig G.Bipsie/aspiratie cerebrala,RMN,TC.Examnul fundului de ochi-
leziuni retiniene,necroza,inflamatia vitrosului.
La toate se mai adauga:serologic-IFA,testul Sabin-Feldman,t.remington,t.de aglutinare,RFC,ELISA
TRATAMENT:pirimetamina 25mg/zi+sulfasalazina 2g/zi sau primetamina+clindamicina 1200mg/zi.Uneori cortico
-steroizi,fotocoagulare,zidovudina.La gravide- pirimetamina 25mg/zi+sulfasalazina 4g/zi+acid folinic 5-15mg/zi timp de 2 sapt.
2.Febra butonoas (de Marsilia). Patogenie. Tablou clinic. Diagnostic. Principii de tratament.
-este o boala infectioasa acuta determianta de Rickettsia conori,cu evolutie benigna-pata neagra, caracterizata prin eruptii maculo-
palulomatoase etinse,ganglionii limfatici regionali mariti si durerosi,bradicardie,hipotonie.Infectia e vehiculata prin muscatura capusei
cinelui care este sursa-vector
PATOGENIE: in singe Rickettsia conori se incadreaza rapid in celulele endoteliului vascular unde se multipli-ca,iar la scindare elimina
endotoxina ce provoaca intoxicatii si se manifesta vasodilatant.Celulele endoteliate parazitate de rickettsii se tumefiaza,se descuameaza si
se distrug.Procesul se manifesta ca perivasculita,extinderea
procesului duce la obturarea vasculara totala cu tromb-trombovasculita distructiva.In jurul sectorului de lezare vasculara-granuloame
exantematice specifice care impreuna cu vasodilatatia permanenta duce la tulburari SNC,
insa manifestarile vasculare sunt mai neimportante decit la TE.Pata neagra apare pe locul unde s-au inoculat si multiplicat R.,ea se
necrotizeaza spre centru.
TC:Incubatia 3-7 zile.Debuteaza acut cu frison,sudoratii,febra 39-40 C constanta sau remitenta,cefalee,atralgii,in-
somnie,astenie,voma.Fata,conjunctiva si pielea pe git-hiperemiate,trunchiul de culaore roz.pelimba depuneri cenu-sii.Afectatul primar
apare dupa muscatura-infiltrat inflamator,apoi necroza cu crusta in centru de culoare inchisa.
Limfadenita regionala cu dureri,eruptii specifice ce evolueaza de la pete spre papule.Cordul depaseste limitele cardiace,zgomotele
asurzite,aritmie.Abdomenul mioale indolor,splenomegalie.
DIAGNOSTIC:triada clasica-pata neagra+limfadenopatie regionala+eruptii maculo-papulomatoase. In singe-creste VSH,leucopenie cu
limfocitoza relativa.Serologic-RFC,RHAI
TRATAMENT: antibiotice-tetraciclina 0.3-0.4g,levomicitina 0.5g 4ori/zi.Patogenic-cardiotonice,vasodilatante,
dezintoxicante-sol.NaCl,glucoza 5%,poliglucina.In formele grave-hormoni steroizi,heparina.
Problema : Amebiaza
Biletul 24
febra de munte/febra neagra sau albastra este o infectiei provocata de R.rickettsii Brumpt care se transmite omului prin muscatura
capuselor,manifestindu-se prin intoxicatie generala,eruptie maculo-papulomatoasa,care in cazuri grave devine hemoragica.
PATOGENIE:ricketsiile transmise prin muscatura capusei patrund in ganglionii limfatici regionali,apoi in singe.
In sistemul circulator se inclaveaza in endoteliul vascular,in celulele caruia se multiplica,apoi celulele endoteliale se tumefiaza,se
necrotizeaza si se descuameaza in lumenul vascular.Pe locul de leziune apar trombi,microscopic reprezentind granuloame sau
noduli.Leziuni vasculare=panvascularita.Spre deosebire de alte R. Ele afecteaza fibrele musculare.Actiunea vasodilatanta a toxinei
determina staza si hiperemie paralitica,cu focare de ischemie.
TC:sunt forme abortive(t brus-7 zile,eruptii pasagere) si ambulatoare(eruptii incerte+t subfebrila),tipice(reactie termica-3
sapt),fulminanta(toxicoza grava+moarte 3-4 zile) cu evolutie medie si grava.Incubatie 2-12 zile.Debut acut cu frison,cefalee,adinamie
considerabila,dureri in muschi,oase articulatii,t 39-41 C,voma cu zat de cafea,epistaxis.Dupa 2-4 zile apar eruptii maculo-papulaose
abundente,intotdeauna pe talpi si palme,care se transforma in petesii sau eruptii hemoragice purpuracee ce pot necroza determinind
gangrena.Pe mucoasa apare enantem.Din partea SNC-insomnie,agitatie,iritabilitate,halucinatii,delir,excitatie
inhibitie,tupor,parestezii/paralizii,
slabirea auzului+vazului,tremor,convulsii,sdr.meningial pina la coma vigile.
DIAGNOSTIC:dupa TC,in singe-leucocitoza neutrofila.Serologic-reactia Weil=felix cu Ag protteice,RFC,izolarea agentului patogen.
TRATaMENT: antibiotice-tetraciclina 0.3-0.4g,levomicitina 0.5g 4ori/zi.Patogenic-cardiotonice,vasodilatante,
dezintoxicante-sol.NaCl,glucoza 5%,poliglucina.In delir-diazepam,aminazina.In formele grave-hormoni steroizi,
heparina.
2.Toxoplasmoza congenital
-este o boala parazitara a omului si animalelor determinata de Toxoplasma gondii ce se prezinta sub 3 forme:tachi-zoiti,bradizoiti in
chisturi,oochistul.Rezervorul de infectie a de 2 componente:abiotic-reprezentat de sol,unde oochisturile eliminate devin infestanti in 2-3
zile si biotic-reprezentat de gazdele definitive-animalele domestice.In cazul acestei forme infectarea are loc transplacentar.
PATOGENIE:se realizeaza numai la gravidele afectate primar in timpul sarcinii.Numai in 50% se infecteaza fatul.
Infectarea gravidei este urmata de aparitia Ac si mec.imunitatii celulare inainte de a se produce invazia transpla-centara,iar fatul ramine
protejat si se va naste sanatos.Uneori poate fi avort spontan,nastere prematura,nasterea fatului mort.Daca infectia apare in primul
trimestru afectarea fatului-15%,daca in II-65%
TC:apare in urma unei infectii acute asimptomatice.MC sunt variate si pot duce la aparitia sechelelor.In formele grave-
febra,hipotonie,GVD,hepatosplenomegalie,incter,erupti,petesii,hidro-
microcefelie,calcifieriintracerebrale,Microftalmie,strabism,mistagm,cataracta,glaucom,encefalita.Daca NN supravetuiesc ramin
sechele:orbire,stra-bism,epilepsie,retard psihomotor.Prematurii prezinta semne de afectare a SNC+ochi.NN la termen-hepatospleno-
megalie,limfoadenopatie.In formele usoare-microftalmie izolata,strabism,crioretinita,hipotonie,somnolenta,icter.In forma latenta-retard
prihomotor,convulsii,hidrocefalie,corioretinita.
DIAGNOSTIC:triada simptomatica-hidrocefalie+calcifieri intracerebrale+corioretinita. -singe:lipsa leucocitozei,
limfocitoza si celule mononucleazice cu citoplasma hiperbazofila,neu-tropenie,eozinofilie.Examenul oftalmo-scopic-implicarea
maculei,degenerescenta corioepiteliala,retina inconjurata de leziuni,atrofie optica.LCR pleio-citoza redusa cu
mononucleare,proteinorahie,creste Ig G.Bipsie/aspiratie cerebrala,RMN,TC.Examnul fundului de ochi-leziuni
retiniene,necroza,inflamatia vitrosului.Serologic(cu depistarea Ig M)-IFA,test Sabin-Feldman,t.remin-gton,t.de aglutinare,RFC,ELISA.
TRATAMENT: La gravide- pirimetamina 25mg/zi+sulfasalazina 4g/zi+acid folinic 5-15mg/zi timp minim 12 luni.
Primetamina(adult-100mg/zi,trimestru II,III-25-50 mg/zi,copii-2 mg/kg/zi apoi 1)+sulfadiazina 75mg/kg/zi,se poate adm.clindamicina
600mg de 4ori/zi,spiramicina(adult 3g/zi,copii-500-100mg/kg/zi in loc de sulfadiazina.In studiu:trimetropim,trimetrexat,macrolide-
azalide,imunoterapie.
Profilaxie:educarea gravidelor,daca infectarea a avut loc in primele 3 luni-avort,dupa a 3 luna-supraveghere+inves
Tigatii.
Problema: Malararia
Biletul 25
2-Leishmanioza visceral-boala Kala-Azar e prvocata de Leishmanioza donovati,initial era un parazit al rozatoarelor,apoi s-a adaptat la
ciine si om.Parazitul se transmite de la o gazda la alta pe cale inoculativa,prin insecte,flebotomi-insecte mici
(numai femela flebotom e hematofoga in perioada dezvoltatii si depunerii oualor).Infectia mai poate fi transmisa congenital si accidental
prin transfuzii de singe
PATOGENIE:parazitul inoculat de insecte prin piele este inglobat in macrofagele locale unde se inmulteste.La locul inocularii apare un
mic granulom.Dupa ce se multiplica L. parasesc celulele pe care le-au distrus si patrund in alte celule ale sistemului
monocitomacrofagic,ulterior are loc activare limfocitelor T ce stimuleaza producerea precursorilor macrofagilor din maduva
hematogena,acestea fiind inmature permit dezvoltare si multiplicarea parazitilor.Solicitarea indelungata a meduvei hematogene ca duce
la scaderea producerii le Le si Er,cu scaderea rezistentei la infectii si cu instalarea anemiei.