mTest 1

1. Termenele de prescripie n dreptul familiei

1.1. Definii termenul de prescripie.

termenul de prescriptie inseamna dreptul la actiune, posibilitatea reclamantului de
a sesiza instanta de judecata intr-un caz concret pentru apararea unui drept
subiectiv incalcat sau contestat
1.2. Analizai termenele de prescripie n dreptul familiei.
in perioada curgerii termenului de prescriptie,persoana poate sa isi apere dreptul
subiectiv incalcat printr-o actiune in justitie. In dreptul familiei,prescriptia
extinctiva nu este folosita,doar cu unele exceptii,existenta acestor exceptii este
dedusa din art 8 alCF,care prevede ca cerintele ce tin de relatiile familiale sunt
imprescriptibile,cu exceptia cazurilor cind termenele pentru apararea dreptului
lezat in cazurile exprese prevazute de lege,prescriptia extinctiva, se
aplica.:1.termenul de 3 ani,pu cererea unuia dintre soti privind declararea nulitatii
conventiei incheiate de celalalt sot care a stiut sau trebuia sa fi stiut ca al 2-lea sot
este impotriva conventiei respective 2.termenul de 3 ani pu impartirea bunurilor ce
sunt in devalmasie 3.un an pu contestarea paternitatii 4. 3 ani pu incasarea pensiei
de intretinere pu perioada anterioara. Curgerea termenului de prescriptie incepe din
momentul indicat in articolul respectiv al C.F., in cazul in care termenul nu e
prevazut,termenul se calculeaza de la data cind persoana a aflat sau trebuia sa afle
despre incalcarea dreptului.In dreptul familiei mai exista si alte termene,in cadrul
carora pot fi exercitate anumite drepturi: dretul copilui de a primi pensia de
intretinere de la parinti din momentul nasterii si pina la implinirea virstei de 18 ani,
dreptul sotiei gravide sau a unuia dintre soti ce ingrijeste de un copil comun pina la
virsta de 3 ani,sau de un copil invalid,pina la virsta de 18 ani de a primi intretinerea
de la celalt sot, insa dupa axpirarea termenului dat, aceste drepturi nu mai pot fi
realizate. Legislatia familiala prevede anumite termene: 1 de asteptare,fara de care
nu pot fi efectuate anumite acte juridice(inregistrarea desfacerii casatoriei la
organele de stare civila-o luna) 2 termene necesare pu aparitia anumitor rap. Jur.
(virsta de incheere a casatoriei)3. termene minimale de indeplinire a obligatiilor
familiale prevazute de legislatie pentru a dobindi dr. La intretinere(5 ani) 4.
Termene in limitele carora trebuie sa se produca anumite fapte juridice ce dau
nastere la rap jur (pu ca tata al copilui sa fie inscris fostul sot al mamei,copilul tre
sa se nasca in timp de 300 zile de la mom desfacerii casatoriei. 5 alte termene
stabilite in scopul ocrotirii dr. Copilului si familiei(declaratia de nastere a copilului
sde face in termen de cel mult 3 luni din ziua nasterii)
1.3Este posibila contestarea paternitatii asupra persoanei ce a fost inscrisa drept
tata al copilului,fapt consfintit de articolul 49 CF,care prevede contestarea
patrenitatii de catre tatal firesc al copilui, in termen de un an, din momenutl din
care a stiut sau trebuia sa stie de inregistrarea ca tata a copilului pe alta
persoana, decit el, el fiind sotul mamei.indiferent, daca din momenul inregistrarii
paternitatii au trcut un an si 6 luni, sau doar 6 luni, legislatia prevede ca termenul
de un an incepe sa curga din momentul in care a aflat sau trebuia sa afle ca ca
tata a opilului a fost inregistrata alta persoana

2. Condiiile de fond pentru adopie

2.1. Definii noiunea de condiie i noiunea de impediment la adopie.Pentru

incuviintarea adoptiei este necesara prezenta anumitor circumstante pe care le
prevede legislatia, si anume : Conditiile, adica acele circumstante ce trebuie sa
existe pentru incheerea actului juridic de adoptie, si Impedimentele,acele
imprejurari de fapt dau de drept,existenta carora nu permite incheerea adoptiei.

2.2. Analizai condiiile de fond pentru ncheierea actului juridic al

adopiei.pot fi adoptati copii minori,cu exceptia celor ce au dobindit cap de ex
pina la virsta de 18 ani. O conditie de fond este interesul copilului, el fiind scopul
oricarei adoptii, adica de la adoptator se cere garantii morale si materiale necesare
dezvoltarii armonioase a copilului,el avind nevoie de sanatate fizica si
psihica(asigurarea copilului cu conditii de trai
,alimente,imbracaminte,jucarii,ajutor medical) si de o dezvoltare
spirituala(dragoste,prietenie) o a doua conditie estew virsta adoptatorilor, minim 25
ani,avind capacitate de exercitiu, virsta maxima a adoptatorului fiind 50 ani. O alta
cerinta de fond este formata de aptitudinea de a adopta a persoanei sau a familiei ce
doreste sa adopte,verificarea data se face in etapa administrativa a procedurii de
incuviintare,putind fi adoptatori doar pesr. Ce prezinta garantii morale si spirituale
pu dezvoltarea armonioasa a copilului. O alta conditie este dictata de diferenta de
virsta dintre adoptatot si si adoptata, cel putin 15 ani(exceptie 10 ani)
Consimtamintul la adoptie reprezinta o alta conditie si se refera la consimtamintul
celui ce adopta,fiind de neinlocuit,fiind necesar de a veni de la o persoana cu
discernamint si care are aptitudinea de a adopta. O alta conditie legata de
consimtamint se refera la consimtamintul parintilor,care trebuie exprimat in
scri,autentificata de notar sau autoritatea tutelara si in unele cazuri este cerut
consimtamintul celui ce urmeaza a fi adoptat, consimtamintuyl dat se cere copiilor
ce au implinit virsta de 10 ani
2.3. Pentru aprecierea situaiei date trebuie de constatat dac mama copilului se
eschiveaz nemotivat de la ntreinerea i educaia copilului sau nu. Conform
situaiei mama nu avea posibilitatea s ntrein copilul, pentru care fapt i a plecat
peste hotare. De aceea consider c nu este ntrunit situaia n care mama nu
locuiete cu copilul i se eschiveaz nemotivat de la ntreinerea i educaia
copilului mai mult de 6 luni, mai mult ca att c ea a manifestat intenia i dorina
de a lua copilul.
n aceast situaie consider c s-a nclcat procedura pentru ncuviinarea
adopiei, deoarece nu s-a prezentat acordul scris al prinilor la adopia copilului
(n cazul nostru al mamei) i din aceste considerente ea poate solicita desfacerea
adopiei.
 Articolul 290. Pregtirea pricinii pentru dezbateri judiciare
Organul de tutel i curatel prezint n judecat avizul cu urmtoarele
anexe:
f) acordul scris al prinilor la adopia copilului, cu excepia cazurilor
prevzute la art.125 din Codul familiei;

Articolul 125. Adopia copilului fr acordul prinilor

Nu este necesar acordul prinilor pentru adopia copilului dac acetia:
a) snt deczui din drepturile printeti;
b) snt declarai incapabili;
c) snt declarai disprui;
d) nu snt cunoscui;
e) nu locuiesc mpreun cu copilul i se eschiveaz nemotivat de la ntreinerea
i educaia acestuia mai mult de 6 luni.

Aprarea drepturilor i intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama

autoritii tutelare n cazurile de deces al prinilor, de decdere a lor din drepturile
printeti, de abandon, de declarare a prinilor ca fiind incapabili, de boal sau
absen ndelungat, de eschivare de la educaia copiilor, de la aprarea drepturilor
i intereselor lor legitime, inclusiv n cazul refuzului prinilor de a-i lua copiii din
instituiile educative, curative sau din alte instituii n care se afl acetia, precum
i n alte cazuri de lips a grijii printeti.
Instana judectoreasc este n drept s desfac adopia i n alte cazuri, dac
aceasta o cer interesele adoptatului.

(1) Hotrrea instanei judectoreti privind ncuviinarea adopiei poate fi

pronunat numai atunci cnd copilul s-a aflat n ngrijirea viitorilor adoptatori
(adoptator) nu mai puin de 6 luni.
(2) n unele cazuri, adopia poate fi ncuviinat i fr stabilire acestui termen
de ncercare, motivele menionndu-se n hotrrea instanei judectoreti.

Test nr. 2

1. Desfacerea cstoriei n instana de judecat

1.1. Definii noiunea divorului i conceptele lui.

prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei pintr-o hotatrire
judecatoreasca ,la cererea oricaruia dintre soti atunci cind continuarea acesteia a
devenit imposibila din motive serioase pentru cel care solicita desfacerea.In
literatura de specialitate se cunosc urmatoarele concepte:a)conceptia divortului-
sanctiune care se prezinta ca o sanctiune pt comportamentul culpabil al sotului
nespecific vietii de familie la cererea unuia din soti;b)conceptia divortului-remediu
care sustine ideea ca divortul se produce pt a dezlega o situatie imposibila de
mentinut si este o usurare pt soti.;c)conceptia mixta presupune doua modalitati:-
divortul este intotdeauna un remediu dar de cele mai deseori el presupune vina
unuia sau ambilor soti;-divortul este o sanctiune si doar prin exceptie poate fi un
remediu.
1.2. Analizai temeiurile i procedura desfacerii cstoriei n instana de judecat.
temeiurile:sotii au copii minori;lipsa acordului la divort a unuia din soti;cind
exista acordul dar dar unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare
civila;convetuirea sotilor si pastrarea familiei mai in continuare devine
imposibila;infidelitatea unuia dintre soti sub forma adulterului;actele de
violenta;alcolismul cronic al unuia dintre soti;interesele contradictorii ale sotilor de
ordin intelectual;existenta unei boli grave de care sufera unul dintre soti si
necunoscuta de celalalt sot decit doar dupa incheierea
casatoriei.procedura:actiunea de divort se intenteaza la instanta de judecata de la
locul de trai al sotului pirit iar in cazul in care la locul de trai al reclamantului se
afla afla copii minori sau din cauza sanatatii deplasarea lui este imposibila la
instanta de judecata de la locul aflarii reclamantului,in instanta sint examinate toate
motivele de desfacere a casatoriaei de catre judecatorul care cheama la convorbire
sotii,,daca din unele circumstante constatate de judecator rezulta ca este posibila
mentinerea familiei sau unul din soti nu-si da acordul la divort atunci se amina
examinarea cauzei acordindu-se un termen de impacare de la 1 la 6 luni iar daca
masurile de impacare nu au dat rezultate si sotii continua sa insiste asupra
divortului instanta va satisface cererea respectiva
1.3.
Consider drept teminic motivul indicat de catre sotul care cere divortul
deoarece faptul ca sotia face abuz de alcool si este violenta in familie afecteaza
grav raporturile dintre soti,astfel instanta de judecata va constata prin expertiza
faptul ca sotia consuma alcool si in ce masura afecteaza acest consum relatiile de
familie,ca motiv in acest sens se poate prezenta doar alcoolismul cronic.referitor la
litigiile care se solutioneaza in procesul de desfacere a casatoriei,in CF este stipulat
expres ca in cadrul acestui proces se examineaza doar litigiile cu privire la partaj la
copii si la intretinere,acordarea pensiei iar cererea decaderii mamei din drepturile
parintesti nu poate fi examinata in procesul de divort.astfel la cerere poate fi
stabilit locul de trai al copilului iar din oficiu instanta se poate pronunta aspupra
decaderii din drepturile parintesti a mamei.

2. Obligaia de ntreinere dintre ali membri ai familiei

2.1. Definii obligaia de ntreinere i enumerai categoriile altor membri ai

familiei.
obligatia de intretinere-expresia solidaritatii fata de familie,indatorire legala,morala
impusa unei persoane de a acorda altuia mijloace necesare traiului,educatiei.Alti
membrii ai familiei sunt fratii si surorile minore si majore inapte de
munca,bunicii,nepotii minori si majori inapti de munca,parintii vitregi inapti de
munca,educatorii.
2.2. Analizai condiiile necesare pentru apariia obligaiei de ntreinere dintre ali
membri ai familiei.
incapacitate de munca-adica persoanele invalide de gradul 1,2,3, sau au atins virsta
de pensionare.Consider ca prin incapacitate de munca nu trebuie sa se inteleaga o
incapacitate absoluta,ci si ca icapacitate care deriva din satisfacerea unor cerinte de
ordin social incapacitatea de munca poate fi totala sau partiala,astfel intretinerea se
acorda proportional cu gradul de incapacitate;
starea de nevoie-acesta este situatia in care este o persoana care nu-si poate
procura cele necesare traiului,care nu are venituri dobindite prin munca sau
produse de bunurile sale,consider ca o persoana nu poate cere intretinere daca are
bunuri care nu-i sunt neaparat necesare si care ar putea fi vindute pentru procurarea
celor necesare traiului.
comportarea corespunzatoare fata de cel ce asigura intretinerea-acela care se face
vinovat fata de cel obligat la intretinere de fapte grave nu are dreptul de a cere
intretinerea de la acea persoana
o persoana are obl de-a acorda intretinere daca dispune de mijloace suficiente de
plata-adica se tine cont de veniturile persoanei,se intelege deasemenea ca persoana
fara mijloace materiale ori venituri dar capabila de munca nu poate fi obligata la
prestarea intretinerii in perioadele de timp in care exista cauze teminice de
exonerare cum ar fi boala sau executarea serviciului militar sa situatia de somaj;
sa nu existe o persona obligata inaintea sa potrivit ordinii stabilite de lege-aceasta
conditie presupune ca exista mai multe persoane care au obligatia de a acorda
intretinere insa o acorda doar persoana care a fost investita prima prin lege in acest
sens.
2.3.
Consider ca va obtine incasarea pensiei de la fiul Anei deoarece In codul
familiei este reglementat dreptul sotului la intretinere care neceseta sprijin
material timp de un an dupa desfacerea acestuia, deasemenea mai este
stipulat faptul ca parintii vitregi deasemenea au dreptul de a cere intretinerea
de la copii care ia intretinut si ia educat in timpul casatoriei.

Test 3

1. Rudenia i importana ei juridic

1.1. Definii noiunea de rudenie.

Rudenia reprezinta un izvor al raporturilor juridice familiale si este legatura bazata

pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana(linie dreapta) sau pe faptul ca
mai multe persoane au un ascendent comun(linie colaterala)
1.2. Analizai formele i determinai importana rudeniei. Rudenia poate fi dreapta
si colaterala, in depndenta de cum cum sunt nascute persoanele, una din alta sau de
la un autor comun. Persoanele nascute unele din altele, in sensul ca una este copilul
celeilalte, sau chiar daca nu sunt nacute una din alta(barbatii_, dar intre ele nu s-a
intrerupt legatura de la parinte la copil, sunt rude in linie
dreapta(bunica,mama,fiul,nepotul de la fiu). Legatura de singe dintre 2 persoane
care nu sunt nascute una din alta,dar au un autor comun,se numeste rudenie in linie
colaterala (fratii intre ei,verii primari,veri de-a 2-lea) linia de Rudenie dreapta
poate fi ascendenta (copil-parinte-bunic) sau descendenta(parinte-copil) Pudele pot
fi apropiate sau indepartate,aceasta poate fi stabilita dupa gradul de rudenie,in
cazul rudeniei pe linie dreapta,gradul rudeniei se socoteste dupa nr nasterilor
intervenite intre 2 pesoane (tatal,fiul, gradul 1).la rudenia pe linie colaterala,gradul
de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor pornind de la una din rude in linie
ascendenta pina la autorul comun,apoi de la acesta in linie descndenta pina la
cealalta ruda(fratii-grad 2,verii 4).Deasemenea avem rudenie biologica si rudenie
ce rezulta prin adoptie (rudenie civila) In dreptul civil dovada rudeniei trebuie
facuta in cazul mostenirii legale,in dreptul procesual civil rudenia are importanta la
recuzarea judecatorului, expertului,specialistului,grefierului,executorului. In
dreptul protectiei sociale, rudenia este importanta la stabilirea cercului de persoane
ce au dreptul de a primi o pensie de urmasi in cazul decesului intretinatorului. In dr
penal, rudenia este temei pu inlaturarea martorilor presupusi spre audiere
1.3.
casatoria nu poate fi incheiata,datorita faputlui ca legislatia familiei interzice
casatoria intre rudele de pina la gradul IV. Si dat fiind faptul ca efectele
juridice ale rudeniei de singe sunt identice cu cele ale rudeniei civile incheerea
casatoriei este imposibila, fapt consfintit si de art 15 al CF (1, litera b si e)

2. Restana la plata pensiei de ntreinere

2.1. Definii noiunea de restan la plata pensiei de ntreinere.

pensia la intretinere se incaseaza de la data indicata in titlul executoriu in
conformitate cu hotarirea instantei judecatoresti, nu de la data prezentarii titlului
executoriu sau a contractului privind plata pensiei de intretinere, de regula aceste
date nu coincid si de aceea se formeaza restante, deci restanta se formeaza numai
dupa pronuntarea hot inst judecatoresti
2.2. Analizai condiiile i ordinea de determinare a cuantumului restanei.
restanta la pensia de intretinere se determina de executorul judecatoresc,la
calcularea sumei acesta se va conduce de cuantumul pensiei de intretinere stabilit
de instanta judecatoreasca sau de contractul privind plata pensiei de intretinere,
daca pensia este stabilita intr-o suma baneasca fixa, calcularea restantei nu prezinta
dificultati, deoarece suma lunara se imulteste la numarul de luni in care nu a fost
efectuata plata si se obtine suma totala, in cazul minorilor,cind cuantum,ul
intretinerii a fost stabilit in cote parti din veniturile debitorului,restanta se va
calcula pornindu0se de la aceasta.Se iau in vedere toate veniturile debitorului.
Legea nu prevede expres modalitatea de calculare a cuantumului restantei,dar in
practica reiese din salariul mediu pe tara la momentul calcularii restantei.Suma
restantei poate fi contestata de ambele parti
2.3. Prin hotrrea instanei de judecat din 23 mai 2003 Panfilov P. a fost obligat
la plata pensiei de ntreinere pentru fiul Vitalii. Peste 1 an de zile debitorul a
disprut i a ncetat plata pensiei de ntreinere. n anul 2006 a fost stabilit locul
aflrii cet.Panfilov P., i fiind impus la plata pensiei de ntreinere i s-a calculat o
restan n sum de 6000 lei. Debitorul s-a adresat n instana de judecat cu
rugmintea de a fi eliberat de plata restanei, deoarece fiul Vitalii a mplinit vrsta
de 18 ani, dar i pn atunci el nu se afla n stare de nevoie, pe cnd el (debitorul)
pltete ntreinerea pentru un copil din alt cstorie i sntatea nu-i permite s
lucreze permanent.
1. In dreptul familiei, ca si in dreptul civil o mare importanta o are institutia
bunei credinte, consider ca daca in cazul in care P anfilov, nu se eschiva de la
plata de intretinere, prin disparitia lui, ci se adresa in inctanta de judecata,
invocind imposibilitatea de plata, instanta putea sa-i modifice sau sa-l
scuteasca de plata intretinerii ,insa in acest caz debitorul va fi in drept de a
aincasa restanta
2 dat fiind faptul ca se intrunesc cele 2 conditi,adica1 restanta s-a format din
motive temeinice, salariu mic, stare de sanatate rea, prezenta altor copii minori
la intretinere 2.la momentul dat debitorul nu poate achita restanta....instanta
jud va hotari fie modificarea fie scutirea in dependenta de cercetarea
administativa,adica daca cele expuse corespun realitatii

Test nr. 4

1.Stabilirea filiaiei fa de mam

i contestarea maternitii

1.1. Definii noiunea de filiaie i explicai importana ei juridic.

filiatia - desemneaza un sir neintrerupt nasteri care leaga o persoana de un stramos
al ei,un sir neintrerupt de persoane intre care faptul nasterii a stabilit legatura de la
parinte la copil in sens restrins filiatia este raportul de descendenta dintre un copil
si fiecare din parintii lui,ce se intemeiaza pe legatura de singe dintre copil si parinti
care rezulta din faptul nasterii si cel al conceptiei.importanta juridica-filiatia
stabileste provenienta copilului si respectiv stabileste si dr si obl reciproce ale
parintilor si copiilor
1.2. Analizai ordinea de stabilire a filiaiei fa de mama n mod obinuit i n
cazul folosirii mijloacelor de reproducere medical asistat.
Ordinea de stabilire a filiaiei fa de mama n mod obinuit constituie simplu
fapt al nasterii copilului,adica filiatia se stabileste fata de mama care a nascut
copilului,in cazul folosirii mijloacelor de reproducere medical asistata orice
conventie intre mama surogat si cuplul pentru care se va naste copilul nu poate
fi invocat in drept ca izvor de obligatii,iar mama de substitutie nu poate sa
primeasca avantaje materiale de pe urma interventiei.ulterior nasterii copilului
 se poate reglementa transferul filiatiei de la mama de substitutie la mama
substituita.
1.3.
Maternitatea poate fi contestata prin orice mijloc de proba pt a se stabili
adevarul.Conform CF maternitatea poate fi contestata numai in instanta de
judecata de catre persoanele inscrise drept tata si drept mama in timp de un an de
la data cind a aflat ca copilul i-a fost inlocuit

2.Proprietatea comun n
devlmie a soilor

2.1. Definii noiunea de proprietatea comun n devlmie.

Proprietate comuna in devalmasie reprezinta totalitatea bunurilor dobindite de
catre soti in timpul casatoriei, un bun este comun daca el este dobindit de oricare
dintre soti in tipmul casatoriei si nu face parte din categoria bunurilor personale
2.2. Analizai temeiurile apariiei dreptului de proprietate comun n devlmie a
soilor.
temei pentru aparitia proprieteatii comune in devalmasie este casatoria incheiata in
forma prevazuta de lege, adica inregistrata la oficiul de stare
civila.concubinajul,indiferent de durata lui, nu serveste drept temei pentru aparitia
proprietatii in devalmasie. Temeiuri ce reies din temeiul genereal, adica incheierea
casatoriei sunt: apartitia veniturilor, detinerea unor bunuri ce nu fac parte din
categoria celor personale
2.3. Potrivit art 21 al CF,fiecare sot are dreptul sa dispuna de bunurile mobile
ce se afla in proprietate comuna in devalmasie ,acordul celuilalt sot, fiind
prezumat. In aceste cazuri o mare importanta o are interesul familiei in acest
caz, piritul neavind intentii personale, ci a actionat in interesul intregii familii
si respectind necesitatile prioritare a bunastarii intregii familiei, adica spre a
avea un spatiu de trai decent si ca copii sa-si contiunie studiile,din acest fapt
reiese ca in acest caz conventia nu va fi declarata nula, insa in situatia in care
piritul ar fi actionat in interes propriu,cheltuind banii in folosul ei, conventia
urma sa fie declarata nula

Testu nr.5
1. raportul juridic familial.
1.1raportul juridic familial- relatiile de familie reglementate de normele de
drept in acea masura in care statul poate actiona asupra purtarii membrilor
familiei pentru ai indrepta in partea ce coincide dezvoltarii societatii umane
1.2---- dupa continut. ---
A . personale ( raporturele ce apar la incheierea casatoriei, stabilirea
paternitatii,adoptiei, instituirea tutelei etc.)
B raporturi patriminiale( rapoturile dintre soti referitor la bunurile ce le apatin
in timpul casatoriei si in caz de divort, raporturile de intretinere pe care membrii
familiei sunt obligati sa o acorde unul altuia)
------ dupa caracterul de aparare------------------
A drepturile relative care un caracter absolut de aparare contra incalcarii din
partea altor persoane(dreptul parintilor la educarea copiilor,sau al
reprezentantilor legali)
B drepturile absolute cu unele semne ale raporturilor juridice relative( dreptul
sotilor asupra patrimoniului comun care este absolut in cazul cand se opune
persoanelor straine si manifesta caracterul relativ in cazul examinarii dreptului
comun de proprietate)
C raporturile relative care nu au caracter de aparare absolut( drepturile
personale ce apar intre soti in urma incheierii casatoriei si care sunt aparate in
raport cu celalalt sot.)
-------------dupa temeiurile aparitiei------------
A raporturi de casatorie care apar in urma incheierii casatoriei
B raporturi dintre copii parinti care apar in rezultatul nasterii copiilor
C raporturile asimilate de lege cu raportulile dintre copii parinti si care apar in
urma adoptiei, tutelei, curatelei.
D intre rude frati si surori bunici si nepoti.
1.3 s-au stabilit raporturi avind ca baza temeiul aparitiei raporturilor juridice
dintre parinti si copii. Cf.58 parintii au drepturi si obligatii egale fata de copii
indiferent de faptul daca copiii sunt nascuti in casatorie sau in afara ei, daca
locuiesc impreuna cu parintii ori separat.
2 restabilirea in drepturile parintesti
2.1 decaderea din drepturile parintesti este o sanctiune care poate fi aplicata fata
de parinti care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiunile fata de copii ori
fac abuz de drepturile lor parintesti
Sanctiunea data are o destinatie tripla
---- scopul principal al sanctiunii este de proteja sanatatea psihica si fizica a
copilului si de a-I crea conditii normale de viata
---- de a pedepsi parintii pentru comportamentul lor daunator
---- pentru a preintampina comportamentul negativ a parintilor fata de copii.
2.2 conform art.70 cf parintii pot fi restabiliti in drepturile parintesti daca
----- au incetat imprejurarile care au condus la decaderea lor din aceste drepturi
---- daca restabilire in drepturile parintesti este in interesul copilului
---- daca copilul nu este adoptat
Restabilirea in drepturile parintesti se face numai pe cale judecatoresaca la
cererea persoanei decazute din aceste drepturi si cu participarea obligatorie a
autoritatii tutelare. La depunerea cererii parintele trebiue sa anexeze toate
probele care dovedesc ca el si-a schimbat modul de viata, are un venit stabil, un
spatiu locativ si poate sa educe copilul cu respectarea drepturilor lui.
Autoritatea tutelara v-a da un aviz in vederea posibilitatilor de a educa copilul
 bazat pe un control riguros. Autoritatea tutelara se v-a expune daca restabilirea
parintilor in drepturi coincide intereselor copilului . daca copiulul are deja
varsta de a10 ani v-a fi audiat personal pentru a afla opinia lui privind
restabilire parintelui in drepturi.
2.3 in cazul cand copilul a carui parinti a fost decazuti din drepturile parintesti a
fost adoptat si adoptia nu a fost desfacuta, restabilirea in drepturi nu poate
avea loc deoarece nu este in interesul copilului de a-l desparti de adoptatori
pe care el ii considera parinti si care ii asiguira o copilarie fericita. Conform
art.121 persoana care a fost decazuta din drepturile parintesti nu poate
adopta un alt copil.

Testul 6
1 obligatia copiilor majori de a-si intretine parintii.
1.1 obligatia de intretinere reprezinta obligatia copiilor majori apti de munca de a
intretine si de a ingriji parintii inapti de munca care necesita sprijin material.
Caracterele:
---legatura de rudenie dintre parinti si copii sa fie dovedita prin actele de stare
civila
--copilul sa fie major si sa fie apt de munca
---parintii sa fie inapti de munca,adica invalizi de gradul1,2,3 sau sa aiba virsta de
pensionare(femei-57ani,barbati-62ani)
---parintii sa necesite sprijinul material,adica nu au posibilitatea sa isi asigure
existenta si traiul din cauza ca nu primesc pensie ori ca sunt mici.
1.2 conform legislatiei in vigoare art 80 copiii majori sunt obligati de a-si intretine
parintii :
-- copii majori apti de munca sunt obligati sa intretina si sa ingrijeasca parintii
inaoti de munca care necesita sprijin material.
-- daca nu exista un contract privind intertinerea parintilor inapti de munca care
necesita spreijin material problema achitarii pensiei de intretinere de catre copii
majori se solutioneaza pe cale judecatoreasca
--- cuantumul pensiei de intretinere se stabileste de instanta de judecata intr-o suma
baneasca fixa platita lunar tinandu-se cont de starea materiala si familiala a
parintilor si a copiilor
--- la stabilirea cuantumului pensiei instanta judecatoreasca este in drept sa tina
cont de toti copii majori ai parintelui respectiv indiferent de faptul daca actiunea a
fost pornita fata de unul ori toti copiii.
--- copilul poate fi eliberat de obligattia de intretinete a parintilor inapti de munca
daca instanta de judecata v-a stabili ca acestea s-au eschivat de la indeplinirea
obligatiilor perintesti fata de acest copil.
--- copiii ai carort parinti sunt decazuti din drepturi se scutesc de obligatia de
intretinere
1.3 in caz ca parintii nu doresc ca pensia de intretinere sa fie incasata de la toti
copii instanta de judecata poate obliga la plata numai pe unul duntre copii dar l-
a stabilirea cuantumului se v-a lua in vedere ca ceilalti copii acorda intretinerea
benevol.
 2notiunea su temeiurile incetarii casatoriei
2.1 incetarea casatorieiincetarea raporturilor juridice dintre soti izvorite din
casatoria legala i9n urma survenirii anumitor fapte juridice.
2.2 temeiurile incetarii casatoriei sunt:
---decesul unuia dintre soti : casatoria se consitera incetata din siua decesului
sotului documantul ce serveste ca dovada este certificatul de deces eliberat de
OSC
--- declarare pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti: persoana poate fi
declarata decedata printr-o hot a instantei daca timp de 3 ani la domiciliul sau
lipseste informatia despre locul unde se afla ori dupa 6 luni daca a disparit in
imprejurati ce prezenta o primejdie pentru moarte. Declararea de catre instanta de
judec nu exclude faptul reaparitiei persoanei, in urma acestui fapt sotul aparut se
restabileste in toate drepturile civile. Casatoria se restabileste in baza cererii
ambilor soti cu acordul acestora. Casatoria nu poate fi restabilita daca celalalt sot a
incheiat o noua casatorie.
---- desfacerea casatoriei prin divort: la desfacerea casatiriei prin divort este
necesar acordul ambilor soti bazate pe motive temeinice care au vatamat grav
raporturile dintre soti. Dreptul de desface casatoria o au fiecare dintre soti cu
exceptia cand sotia este gravida si timp de un an de la nasterea copilului..
Legislatia reglementeaza 2 modalitati de desgacere a casatoriei:
1 judiciara- prin instanta de judec
2 administrativaprin intermediul organelor de inregistrare a actelor de stare
civila
2.3 principiul constitutional monogamiareprezinta faptul ca barbatul /femeia
care este casatorita nu poate sa se casatoreasca fara a fi desfacut casatoria
anterioara. In situatia data poligamia este sanctionata prin desfacerea ambelor
casatorii . In cazul daca nu ar fi existat o cerere la fel din partea Mariei Olaru ,
Pantea Olga putea sa se adreseze cu o cerere privind declararea absentei fara veste
a sotului cea ce va simplifica procedura divortului insa doar dupa expirarea
termenului de 3 ani.

Testul 7
1 reglementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului
de extranietate.
1.1 cetatenii straini si cu domiciliul pe teritoriul RM in relatiile familiale au
aceleasi drepturi si obligatii ca si cet.RM, deci legea aplicabila este Codul Familiei.
1.2 modul de stabilire a maternitatii si paternitatii se determina pe terit.RM de
legislatia nationala. Indiferent de faptul daca copilul este nascut din cet. Straini
apatrizi ori este cet.RM . legea nationala guverneaza stabilirea si contestarea
maternitatii si paternitatii indiferent de domiciliul copulului cet.RM. paternitatea
poate fi stabilita prin depunerea declaratiei comune tatalui impreuna cu mama
copilului la OSC sa prin instanta de judecata. Daca parintii copilului locuiesc in
strainatate ei sunt in drept sa se adreseze cu o declaratie privind stabilirea
paternitatii ori maternitatii la misiunile diplomatiece ori oficiile consulare RM cu
conditia ca macar unul dintre parinti este cet.RM.
1.3 parintii sunt obligati sa intretina copiii. Pensia de intretinere a copiilor minori
se incaseaza din salariul sau din alte venituri ale parintilor in marime de 1/3 pentru
2 copii. Cuantumul pensiei poate fi micsorat / majorat de instanta tinandu-se cont
de satrea materiala si familiala a parintilor.chiar daca parintii s-au despartit ei
trebuie sa-si respecte obligatia de intretinere a copiilor.
2 notiune de casatorie nula si cazurile de nulitate.
2.1 casatoria nula --- se declara atunci cand cei care se casatoresc nu respecta
cerintele pevazute de lege cu privire la incheierea casatoriei.
Deosebim: nulitate absoluta---care sanctioneza casatoria incheiata cu nerespectarea
cerintelor legii fapt pentru care se aduce atingere intereselor generale ale societatii
Nulitate relativa--- care se aplica pentru sanctionarea casatoriei incheiate prin
vicierea consimtamantului unuia dintre viitorii soti(eroare,dol violenta)
2.2cauzele de nulitate a casatoriei:
----lipsa consimtamantului viitorilor soti----- sotii trebuie sa-si dea consimtamantul
personal si in mod public, sa raspunda afirmativ la intrebarea functionarului de
stare civila daca se casatoresc de buna voie si constient
---- casatoria a fost incheiata intre persoane ce nu au atins varsta matrimoniala(18
barbati, 16 femei). Varsta natrimoniala la barbati poate fi redusa in baza deciziei
autoritaii administrative publice locale in lipsa unei astfel de decizii casatoria poate
fi declarata nula
--- casatoria a fost incheiata fara ca viitorii soti sa fie supusi unui examen medical.
Legislatia prevede ca viitorii soti trebuie sa se informeze reciproc despre starea
sanatatii , acesta poate servi ca temei a declararii nulitatii doar in cazul cand se
depisteaza ca unul dintre soti este bolnav de o boala venericca / SIDA . in cazurile
cand sotii sunt sanatosi lipsa examinarii medicale nu poate servi drept temei petru
declararea casatoriei nule.
--- casatoria afost incheiata cu o persoana care deja este casatorita.,apararea
principiului monongamiei adica barbatul /femeia poate sa se afle in acelasi timp
numai intro singura casatorie.
-rudeniapoate fi declarata nula casatoria incheiata intre rudele de linie dreapta
pana la al 4 grad.se mai considera nula casatoria incheiata intre adoptat si
adoptator si intre adoptat si o ruda a adoptatorului pana la al 2 grad de rudenie.
---lipsa capacitatii de exercitiu face imposibila casatoria prin faptul ca starea
persoanei exclude manifestarea unui consimtamant liber. Pentru ca o casatorie
sa fie declarata nula din acest motiv trebuie sa exista la data incheierii casatoriei
hotararea inst de judec despre declararea persoanei ca fiind incapabila.
---casatoria incheiata intre persoanele condamnate la privetiune de libertate in
perioada cand ambele isi ispasesc pedeapsa, cei ce se afla in privatiune de
libertate nu au acces la OSC pentru a depune o cerere de incheiere a casatoriei.
*--casatoria incheiata intre persoane de acelasi sex., deoarece aceasta este
contrar scopului casatoriei si functiilor familiei.
--- casatoria fictiva daca la incheierea casatoriei se urmaresc alte scopuri decat
intemeierea unei familii .putem spune ca castoria a fost incheiat numai de forma
 iar consimtamantul nu este sincer. La incheierea casatoriei se urmaresc interese
de ordin material /de alt ordin: de a dobandi cet. , de dobandi o locuinta etc.
2.3 in situatia creata se poate desface casatoria la OSC la cererea unui sot cu o
persoana ce este condamnata pe un termen mai mare de 3 ani insa A a incalcat
legislatia si in special principiul monogamiei. Instanta poate decide sa declare
nula 1 casatorielasand in vigoare a 2 casatorie dat fiind faptul ca au 2 copii si
relatiile lor sunt foarte bune.

Testul 8
1 proprietatea personala a sotilor
1.1 proprietatea personala este aceea care apartine numai unuia dintre soti si care
dispune de ea independent de celalalt sot
1.2 categoriile proprietatii personale asotilor sunt:
---- bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana l-a incheierea casatoriei---
pentru determinarea unui bun ca fiind proprietate personala urmeaza sa fie
concreticzata data l-a care a fost dobantit bunul. Daca aceasta data este anterioara
datei la care a fost incheiata casatoria acest bun v-a avea calitate de bun personal
important este ca trebuie sa existe o dovata ca aceste bunuri au fost dobandite pana
la incheierea casatoriei. Tot proprietate personala a unuia dintre soti vor fi bunurile
procurate de unul dintre ei in timpul casatoriei pe banii care i-au apartinut sau care
i-a dobandit din realizarea unui bun personal.
---- bunurile primite in dar, obtinute prin mostenire ori in baza altor conventii
gratuite de catre unul dintre soti in timpul casatorieibunurile primite in dar sunt
proprietate personala in cazurile cand au fost primite de unul dintre soti in baza
unui contract de donatie / in calitate de dar de la diferite institutii pentru merite
diferite
--- lucrurile de uz personal(imbracamintea, in caltamintea si alte obiecte cu
exceptia bijuteriilor de pret si a altor obiecte de lux- sunt proprietate personala
lucrurile de uz personal indiferent de modul de dobandire si timpul dobandirii lor.
1.3 conform codului civil bunurile care au apartinut sotilor inainte de incheierea
casatoriei precum si cele dobandite de ei in timpul casatoriei in baza unui contract
de donatie sau mostenire sunt proprietate exclusiva a sotului care le-a dobandit.
Instanta de judecata poate hotara restituirea a jumatate din suma pe care au
investit-o sotii pentru reparatia capitala a imobilului adica 25 000 lei.
2 contestarea paternitatii si a maternitatii
2.1conform codului familiei contestarea maternitatii /paternitatii poate fi efectuata
doar pe cale judecatoreasca de catre persoanele inscrise drept mama/tata sau de
catre persoanele care sunt mama/tatal firesc al copilului, de catre copil la atingerea
majoratului, de catre tutorele copilului/tutorele parintelui declarat incapabil.
2.2 contestarea maternitatii: poate fi efectuata rezultand din certificatul de nastere
eliberat pe baza inregistrarii nasterii. Starea civila se dovedeste cu certificatele de
stare civila eliberate in baza actelor de stare civila in modul stabilit de lege. Datele
inscrise in certificatele de nastere se prezuma absolute deci si filiatia fata de mama
este absoluta dar nu este exclus faptul ca prezumtia nu corespunde realitatii.
Contestarea paternitatii: este posibila in acele cazuri cand in registrul de
inregistrare a nasterilor nu este inscris tatal care este de fapt.contestarea paternitatii
se intampla atunci cand se pune problema fortei juridice a prezumtiei de paternitate
si a concordantei acesteia cu realitatea . prezumtia de paternitate nu are caracter
absolut pentru ca legea permite sa se faca dovada contrara acestei prezumtii.
Imposibilitatea ca persoanele indicate sa fie tatal copilului poate fi : de natura
fizica( lipseste capacitatea de procreare) de natura sociala(imposibilitatea de
coabitare a sotilor datorita unei privatiuni de libertate, unei disparitii, unei misiuni
in strainnatate) ori morala( conflicte grave intre soti in timpul conceperii copilului).
Pentru a rasturna prezumtia de paternitate inst trebuie sa recurga la probele care
demonstreaza paternitatea precum si alte probe stiintifice in scopul aflarii
adevarului.
2.3 conform codului familiei art 47 alin 3 : copilul nascut din parinti casatoriti ori
in timp de 300 de zile din momentul desfacerii casatoriei, declararii casatoriei nule
sau decesul sotului mamei copilului are ca tata pe sotul (fostul sot) al mamei daca
nu a fost stabilit contrariul. O data ce a fost inscris ca tata a copilului nu poate fi
razuit numele lui , insa adeverirea poate fi contestata prin probe ori prin metode
stiintifice ca el nu este tatl biologic al copilului.

Testul 9
1 metoda de reglementare
1.1 metoda dreptului familiei constituie totalitatea procedeelor, mijloacelor si
formelor de reglementare a relatiilor care formeaza obiectul dreptului familiei.
1.2 cu ajutorul acestor procedeeie dreptul familiei supune comportamentul
membrilor unor limite care asigura intarirea familiei, realizarea drepturilor
fiecaruia dintre ei si indeplinirea obligatiilor care le revin. Exista mai multe opinii
referitor la metoda drept familiei. Una dintre ele : cresterea numarului de norme
juridice cu caracter dispozitiv a largit aplicarea metodei permisive pastrand un num
mare de norme juridice cu caracter imperativ. In esenta aceasta si determina
metoda dr familiei ca imperativ-permisiva. Normele juridice ale dr familiei permit
participantilor la raporturile juridice familiale sa-si aleaga comportamentul
respectand dreturile si interesele celorlalte subiecte. In cazul incalcarii dreptirilor si
intereselor altor subiecte se aplica normele imperative ale legii.
1.3 in doctrina se discuta promblema corelatiei dreptului familiei cu dreptul civil.
Astfel s-au creat 2 opinii
1 dreptul familiei este o parte componenta a dreptului cuvil, o subramura a cestuia
2 dreptul familiei este o ramura de sinestatatoare distimcta de dreptul civil.
La baza primei opinii se afla asemanarea obiectului dreptului familiei cu obiectul
dreptului civil- raporturile personale si patrimoniale care apar intre mem brii
familiei si metoda de reglementare care este mai mult dispozitiva cat si lipsa altor
criterii materiale care ar deosebi relatiile de familie de relatiile reglementate de alte
ramuri de drept. Pentru a sprijini a 2 ideie se aduc argumente:
--- existenta unui domeniu important de relatii sociale cu particularitati specifice a
determinat delimitarea relatiilor de familie de relatiile de drept civil
---- aceste relatii sunt reglementate separat din punct de vedere juridic: de codul
familiei si de codul civil.
--- un alt criteriu este metoda de reglementare a dreptului familiei care are un
caracter permisiv-imperativ. Normele dreptului familiei reglementeaza raporturile
personale dintre membrii familiei , cele patrimoniale fiind derivate de la primele.
Spre deosebire de dreptul civil relatiile patrimokniale in dreptul familiei
caracterizeaza legaturile personale dintre membrii familiei nu sunt niste relatii
marfa- bani, adica nu fac parte din circuitul economic.
--- dreptul familiei este o ramura autonoma de drept care are scopurile sale ce
determina principiile fundamentale care stau la baza ei.
2 obligatia de itretinere a sotilor
2.1legislatia prevede: ca sotii isi datoreaza intretinerea materiala reciproca care
consta in: ducerea gospodariei casnice comune, participarea la cheltuielile casnice,
la educarea copiilor. 0.
In cazul cand sotii au o convietuire normala , problema obligatiei legale die
intretinere dispare , deoarece fiecare din ei contribiue prin mijloace dobandite prin
munca la toate cheltuielile casnice. Astfel prin sentimentele de solidaritate ,
prietenie, afectiune, care domina raporturile dintre soti si stau la baza familiei ,
problema obligatorie de intretinere e rezolvata de la sine.
2.2pensia de intretinere se plateste: sotului inapt de munca care necesita sprijin
material, sotiei insarcinate, sotului care ingrijeste copilul comun timp de 3 ani dupa
nasterea acestuia, sotului care ingrijeste pana la varsta de 18 ani un copil comun
invalid daca acest sot nu lucreaza iar copilul necesita ingrijire. Pensia de intretinere
se plateste doar in cazul cand persoanele sus enumerate nu au venit propriu
suficient iar sotul care datoreaza intretinere are posibilitatea de a o plati. Pentru
determinarea mijloacelor materiale a ultimului sot se tine seama de veniturile de
munca activitatea de antreprenor , activitatea intelectuala si de obligatiile de
intretinetre fata de alti membrii ai familiei acestuia. Cuantumul pensiei de
intretinere se stabileste de catre instanta de judec intro suma baneasca fixa platita
lunar tinanu-se cont de conditiile enumerate mai sus.
2.3 fostul sot este obligat sa ii acorde sprijin material fostei sale sotiicare a devenit
inapta de munca inca in perioada casatoriei. Cauza din care fostul sot a devenit
inapt de munca nu are vreo importanta , este important doar momentul cand fostul
sot a devenit invalid

Testul 10
1.Obiectul de reglementare al dreptul familiei 1.1.Definii obiectul dreptului
familiei. Obiectul dr F il formeaza raporturile de familie si personale si
patrimoniale care apar intre membrii unei familii. 1.2.Analizai relaiile sociale
reglementate de dreptul familiei.1)Raporturile de casatorie-conditiile si modalitatea
de incheiere,incetare si declarare a nulitatii casatoriei ,reglementaza relatiile
personale napatrimoniale si patrimoniale din casatorie.2)Raporturile care rezulta
din rudenie-sin raporturi personale si patrimoniale care apar intre parinti si copii in
urma atestaruii provinientii lor,si rap-le dintre frati si surori,bunici si nepoti si
obligatia de intretinere dintre aceste pers.3)Raporturi ce rezulta din adoptie si alte
forme de ocrotire a copiilor orfani si a celor lipsiti de grija parinteasca. 4)Modul de
inregistrare a actelor de stare civ aceste rep-ri inclinam mult spre dr
administrativ,pu ca sunt implicate organele administrative,obiectul inregistrarii il
formaza:nasterea ,decesul,incheerea sau desfacerea casatoriei,stabilirea paternitatii,
inregistrarea adoptiei s.a Raporturile da familie au unele particularitati pe care nu
le intilnim la alte categorii sociale :a)ele apr din fapte jur deosebite precum
casatoria,rudenia, patermitatea,adoptia.b)baza lor o constituie casatoria si rudenia
acestea avind caracter de continuitate.c)apar intre pers apropiate-au un caracter
strict personal.d)imposlbilitatea instrainarii dr si ob familiale,ele nu pot fi
transmise,cedate prin vointa pers.e)relatiile dintre membrii familiei sunt bazate pe
emotii,se exprima pein incredere si sunt gratuite. 1.3. Decidei asupra autonomiei
dreptului familiei reeind din relaiile sociale reglementate de dreptul familiei i
relaiile sociale reglementate de dreptul civil Ambele disciplini reglementeaza si
relatii sociale diferite dar si unele categorii de relatii care nu sunt
autonomr,,relatiile sociale ale dr F tin de casatorie
,adoptie,paternitate,maternitate,daca la desfacerea casatoriei exista m multe
probleme de inpartirea averii sau privind calcularea termenelor de prescriptie sau
repararea prejudiciului material si moral sau privind plata pensiei de intretinere sau
declararea nulitatii casatoriei aceste relatii sociale prevazute in C civil de aici reese
ca au o autonomie directa cu relatiile sociale reglementatea de dr familiei.

2.Noiunea i elementele contractului matrimonial

2.1. Definii noiunea contractului matrimonial.este conventia incheiata benevol
intre pers care doresc sa se casatoreascasau intre soti,in care se determina
drepturile si obligatiile partimoniale ale acestora in timpul casatoriei si sau in caz
de divort.
2.2. Analizai elementele contratului matrimonial.Scopul-incheierii C M este de a
modifica regimul partimonial al sotilor,pu ca el sa fatisfaca necesitatile lor,motivul
poate fi diferit,de la dorinta sotului de a pastra capitalul comercial care ii
apartine,,si dorinta femeii de a abtine egalitate cu sotul ei in toate
domeniile.Subiecte pers care doresc sa se casatoreasca sau sotii.Pers care doresc
acestea pot fi pers care au depus declaratia de casat la org de inregistrare aacetelor
de stare civila,nu pot incheia C pers majore incapabile,precum si minorii care nu au
inca calitate de soti.Obiectul-CM il constituie drepturile si obligatiile patrimoniale
ale sotilor,partea ce reglementeaza regimul jur al bunurilor sotilor.Sotii pot include
si alte prevederi ce se refera la relatiile patrimoniale.Relatiile personale familiale
nu pot forma obiectul C M,iar includerea lor atrage nulitatea acestor
prevederi.Continutul-reprezinta alegerea si constatarea regimului jur matrimonial
dintre soti sau viitorii soti.Pers care doresc sa se casatoreasca pot prevedea in C
cine si in ce marime va suporta cheltuielile pu nunta,care va fi soarta bunurilor
primite la nunta.u=Un elemen esential al C M este stabilirea regimului jur al
bunurilor sotilor.Astfel CM poate stabili regimul comun,separat sau pe cote
 patrimoniale asupra tuturor bunurilor sau asupra bunurilor fiecarui sot in parte.In
cazul stabilirii regimului pripritatii comune asupra tuturor bunurilor sotilor orice
obiect cu exceptia celor ce apartineau unuia dinre soti inainte de incheierea
casatoriei vedin devin proprietate comuna.In cazul rewgimului separarii de bunuri-
acesta presupune ca intre soti nu exista nici un fel de proprietate comuna,fiecare
dintre soti isi procura bunuri pu el insusi care ii vor apartine cu drept de proprietate
personala.Regimul proprietatii pe cote parti-trecerea proprietatii fiecaruia dintre
soti in proprietatea comuta pe cote-parti,acest regim se stabileste in privinta
bunurilor comune si celor personale.Exita si regim mixt.
2.3.Vladimir i Tamara au hotrt s ncheie un contract matrimonial trind n
concubinaj. n coninutul contractului ei au prevzut c bunurile dobndite de ei n
perioada ct vor tri mpreun le vor aparine cu drept de proprietate personal; nu
vor fi obligai s se ntrein reciproc nici ntr-un caz; dac vor avea copii, n caz de
divor, acetea vor locui cu mama; toate problemele vieii de familie se vor
soluiona conform art. 16 Codul familiei de comun acord, fr adresare n instana
de judecat.
Decidei asupra legalitii contractului. Determinai data de la care el poate fi
valabil i care din condiiile enumerate vor fi legale n acest caz. Argumentai
rspunsul. Subiectii Cm pot fi sotii sau pers care dorescsa se casatoreasca conform
CF art 10 pers care doresc sa se casatoreasca acestea sunt pers care au depus
declaratia la starea civila, ,reesin din continutul spetei Vladimir si Tamara nu au
depus declaratie si pers care nu au depus acesata declaratie ,intentia de a inregistra
casatoria nu este determinata si deci C incheiat in asa mod va fi lipsit de
importanta.Conditia contractuala ce tine de drepturile copiilor parintii nu au dreptul
sa stipuleze in CM,la fel nu este just includerea in CM a prevederilor ar16 dearece
acesta face parte din categoria dr personale ale sotilor care nu pot forma obiectul
CM,iar includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.

Testul 11
Principiile eseniale ale dreptului familiei.
1.1. Definii noiunea de principii ale dreptului.Principiile DRF sunt acele idei
calauzitoarea care determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin
intrunite in normene luridice ale CF si Constitutie.
1.2. Analizai principiile eseniale ale dreptului familiei.1)monogamiei-este oprit sa se
casatoreasca barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din
sentimentele pe care le au cei ce se casatoresc unul fta de altul,din morala
societatii,religiei si normelor juridice.2)pr.recunoasterii numai a casatoriei
incheiata la organele de inregistrare a actelor de stare civila.Conf Legii cu
privirela actele civile ca nimai casatoria incheiata in fata organrlor de stat
genereaza efecte juridice.Cununia este un obicei care nu duce la recunoasterea
casatoriei si nu serveste ca dovada a intemeierii unei familii.Nu este recunoscuta de
legislatie nici concubinajul.3)casatoria liber consimtita-intre barbat si femeie ceea
ce inseamna dreptulm fiecaruia de asi alege sotul.Conform Costitutiei familia se
 intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie,si nu este necesar
acordul tertelor pers.4)egalitatea in dr a sotilor in familie-In conformitate cu
Declaratia Universala a dt Omului,Constitutia RM,CF,relatiile personale si
partimoniale intre soti,parinti copii,sint reglementate sin reglementate egal intre
barbat si femeie.5)pr potrivit caruia membrii familiei sunt datori sa-siacorde unul
celuilalt aprijin moral si material.In familie exista o comunitate de interese morale
ai materiale ,de asi acorda sprijin moral si materialexista relatii de
afectiune,prietenie,stima dintre membrii familiei.Sotii contribuie la cheltuielile
casnice in rapor cu mijloacele iecaryia,folosesc di dispun in comun acord de
bunurile care le apartin cu dr de proprietate i devalmasie.6)fidelitatea conjugala-
sentimentul de dragoste si afectiune dintre soti,si deaici se prezum aca tatal
copilului nascut din parinti casatoriti are ca tata pe sotul mamei.7)pr prioritatii a
educarii copilului in familie.-reese din conventia cu privire la dr copilului,ca
copilul este prsonalitae care dispune de dr respectiv.Statul trebuie sa ingrijeasca
copii lipsiti de mediul familial.8)pr de manifestare a grijii pu intretinerea educarea
si apararea dr si intereselor membrilor minori si ale celor inapti de munca,-CF
prevede expres ca membrii familiei care majori sint obligatisa intretin acopii
minori si membrii inpti de munca,parintii sunt obligati sa-si intretina copi pina la
majoratiar dac asunt inapti de munca pe toata periada incapacitatii.acceasi obligatie
o au si copii majori fata de oarinti,obligatia de intretinere exista intre copii si
parinti intre bunici si nepoti intre frati si surori.9)solutionarea pe cale amiabila a
tuturor problemelor vietii familiale.acest pr are o sfera de actiune care cuprinde
toate domeniile vietii de familie,alegerea locului de trai,cheltuielile
casnice,posesia folosinta si dispunerea bunurilor,domiciliu copilului in caz ca
parintii locuiesc separat,alegerea institutiei de invatamin pu copii S.a
1.3. Soii Negru au ncheiat cstoria n 2004. Peste 2 ani relaiile ntre ei s-au nrutit
din cauza c mama soului vznd c soia lucreaz i nu prea are timp s se ocupe
de gospodrie venea la ei n toat ziua, gospodrea de una singur, i aducea
prietene i deseori trecea pe la butoiul cu vin. Soia a cerut de la soacr s nu mai
fac trboi la cas i s-i restituie toate cheile. Soacra s-a plns la Primrie.
Decidei asupra aciunilor Primarului. Care principiu se va aplica la examinarea
litigiului Argumentai rspunsul. Se va aplica pr solutionarii pe cale amiabila a
tuturor problemelor vietii familiale,toate conflictele trebuie sa se solutioneze
amiabil prin intelegere si medirate.Primarul va lua toate masurile pu a impaca
partile,adica va disuta poate vor ajunge la un numitor comun.

2.Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor/

2.1. Relatai despre persoanele asupra crora poate fi instituit tutela i curatela i scopul
acesteia.Tutela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la
implinirea de catre acestea virsta de 14 ani,Curatela-se instituie asupra minorilor
lipsiti de ocrotirea parinteasca in virsta de la 14-18 ani.
2.2. Analizai ordinea i organele competente pentru instituirea tutelei i curatelei.
Tutela si curatela este o institutie juridica care are o natura complexa,ea reprezina o
natura jur a dr civ care poate fi acordata pers fizice in scopul completarii capacitatii
 de exercitiu a lor.Totodata reprezinta o institutie juridica a dr familiei fiind o forma
de plasament a copiilor ramasi fara ocrotirea parinteasca.Scopul tutelei si curatelei
este de a acorda copiilor lipsiti de ocrotirea parinteasca o familie in care ei sa fie
educati in conditii apropiate celor din familia de origine.Tutela si curatela este o
sarcina de incredere pu ca intre tutore curator si minor se stabiles relatii de
familieIn ce priveste educatia tutorile si curatorul au aceleasi dr ca si parintii.Tutela
si curatela este o sarcina personala deoarecetutorile si curatorul trebuie personalsa-
si exercite dr si sa-si indeplineasca obligatiile.Tutela si curatela este o sarcina
gratuita,exceptie este atunci cind minorului ii apartin unele bunuricare necesita
administrare permanenta. Tutela si curatela urmeaza a fi instituita intr-o lunade la
data primirii informatiei.Numirea tutorelui sau curatorului se face de catre organul
administratii publice locale cu acordul pers care pretinde a fi numit si acordul scris
alautoritatii tutelare.Acordul trebuie sa decurga din rezultatele controlului
conditiilor de trai ale copilului ,conditiile de trai si calitatilor morale ale pers care
doreste sa exercite tutela sau curatel aacestui minor.
2.3. Dup moartea prinilor minorului Dumitru n vrst de 8 ani autoritatea
tutelar a ncercat s-l plaseze sub tutela unchiului su Vasile n vrst de 40 ani.
Acesta nu era de acord, motivnd refuzul prin faptul c nu a avut copii, nu are
experien n educarea copiilor, este bolnav i ii va fi greu s ndeplineasc funcia
de tutore. Autoritatea tutelar a considerat c argumentele nu sunt serioase i l-a
numit tutore asupra minorului.
Decidei asupra hotrrii autoritii tutelare. Care sunt cerinele stipulate
n CF RM fa de persoanele ce urmeaz a fi numite tutori (curatori). P-uca sa fie
numit tutore este mai intii nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl
Vasile,in al doilea rind dlVasle este bolnav si starea sanatatii lui nu-i permite sa
educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se poate da tutela asupra
copilului.Cerintele stipulate in cod:la numirea se iau in consideratie calitatile
morale si alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si
sa-i apere interesele si dr legale ale copilului,posibilitatea de asi indeplini
obligatiile,relatiile membrilor familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin svirsta de 10
ani numai cu acordul copilului

Testul 11
Principiile eseniale ale dreptului familiei.
1.1. Definii noiunea de principii ale dreptului.Principiile DRF sunt acele idei
calauzitoarea care determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin
intrunite in normene luridice ale CF si Constitutie.
1.2. Analizai principiile eseniale ale dreptului familiei.1)monogamiei-este oprit sa se
casatoreasca barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din
sentimentele pe care le au cei ce se casatoresc unul fta de altul,din morala
societatii,religiei si normelor juridice.2)pr.recunoasterii numai a casatoriei
incheiata la organele de inregistrare a actelor de stare civila.Conf Legii cu
privirela actele civile ca nimai casatoria incheiata in fata organrlor de stat
 genereaza efecte juridice.Cununia este un obicei care nu duce la recunoasterea
casatoriei si nu serveste ca dovada a intemeierii unei familii.Nu este recunoscuta de
legislatie nici concubinajul.3)casatoria liber consimtita-intre barbat si femeie ceea
ce inseamna dreptulm fiecaruia de asi alege sotul.Conform Costitutiei familia se
intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie,si nu este necesar
acordul tertelor pers.4)egalitatea in dr a sotilor in familie-In conformitate cu
Declaratia Universala a dt Omului,Constitutia RM,CF,relatiile personale si
partimoniale intre soti,parinti copii,sint reglementate sin reglementate egal intre
barbat si femeie.5)pr potrivit caruia membrii familiei sunt datori sa-siacorde unul
celuilalt aprijin moral si material.In familie exista o comunitate de interese morale
ai materiale ,de asi acorda sprijin moral si materialexista relatii de
afectiune,prietenie,stima dintre membrii familiei.Sotii contribuie la cheltuielile
casnice in rapor cu mijloacele iecaryia,folosesc di dispun in comun acord de
bunurile care le apartin cu dr de proprietate i devalmasie.6)fidelitatea conjugala-
sentimentul de dragoste si afectiune dintre soti,si deaici se prezum aca tatal
copilului nascut din parinti casatoriti are ca tata pe sotul mamei.7)pr prioritatii a
educarii copilului in familie.-reese din conventia cu privire la dr copilului,ca
copilul este prsonalitae care dispune de dr respectiv.Statul trebuie sa ingrijeasca
copii lipsiti de mediul familial.8)pr de manifestare a grijii pu intretinerea educarea
si apararea dr si intereselor membrilor minori si ale celor inapti de munca,-CF
prevede expres ca membrii familiei care majori sint obligatisa intretin acopii
minori si membrii inpti de munca,parintii sunt obligati sa-si intretina copi pina la
majoratiar dac asunt inapti de munca pe toata periada incapacitatii.acceasi obligatie
o au si copii majori fata de oarinti,obligatia de intretinere exista intre copii si
parinti intre bunici si nepoti intre frati si surori.9)solutionarea pe cale amiabila a
tuturor problemelor vietii familiale.acest pr are o sfera de actiune care cuprinde
toate domeniile vietii de familie,alegerea locului de trai,cheltuielile
casnice,posesia folosinta si dispunerea bunurilor,domiciliu copilului in caz ca
parintii locuiesc separat,alegerea institutiei de invatamin pu copii S.a 1.3. Soii
Negru au ncheiat cstoria n 2004. Peste 2 ani relaiile ntre ei s-au nrutit din
cauza c mama soului vznd c soia lucreaz i nu prea are timp s se ocupe de
gospodrie venea la ei n toat ziua, gospodrea de una singur, i aducea prietene
i deseori trecea pe la butoiul cu vin. Soia a cerut de la soacr s nu mai fac
trboi la cas i s-i restituie toate cheile. Soacra s-a plns la Primrie. Decidei
asupra aciunilor Primarului. Care principiu se va aplica la examinarea litigiului
Argumentai rspunsul. Se va aplica pr solutionarii pe cale amiabila a tuturor
problemelor vietii familiale,toate conflictele trebuie sa se solutioneze amiabil prin
intelegere si medirate.Primarul va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va
disuta poate vor ajunge la un numitor comun.
2.Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor/ 2.1. Relatai despre persoanele asupra
crora poate fi instituit tutela i curatela i scopul acesteia.Tutela se instituie
asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea de catre acestea
virsta de 14 ani,Curatela-se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea
parinteasca in virsta de la 14-18 ani. 2.2. Analizai ordinea i organele
competente pentru instituirea tutelei i curatelei. Tutela si curatela este o institutie
 juridica care are o natura complexa,ea reprezina o natura jur a dr civ care poate fi
acordata pers fizice in scopul completarii capacitatii de exercitiu a lor.Totodata
reprezinta o institutie juridica a dr familiei fiind o forma de plasament a copiilor
ramasi fara ocrotirea parinteasca.Scopul tutelei si curatelei este de a acorda copiilor
lipsiti de ocrotirea parinteasca o familie in care ei sa fie educati in conditii
apropiate celor din familia de origine.Tutela si curatela este o sarcina de incredere
pu ca intre tutore curator si minor se stabiles relatii de familieIn ce priveste
educatia tutorile si curatorul au aceleasi dr ca si parintii.Tutela si curatela este o
sarcina personala deoarecetutorile si curatorul trebuie personalsa-si exercite dr si
sa-si indeplineasca obligatiile.Tutela si curatela este o sarcina gratuita,exceptie este
atunci cind minorului ii apartin unele bunuricare necesita administrare
permanenta. Tutela si curatela urmeaza a fi instituita intr-o lunade la data primirii
informatiei.Numirea tutorelui sau curatorului se face de catre organul administratii
publice locale cu acordul pers care pretinde a fi numit si acordul scris alautoritatii
tutelare.Acordul trebuie sa decurga din rezultatele controlului conditiilor de trai ale
copilului ,conditiile de trai si calitatilor morale ale pers care doreste sa exercite
tutela sau curatel aacestui minor. 2.3. Dup moartea prinilor minorului Dumitru
n vrst de 8 ani autoritatea tutelar a ncercat s-l plaseze sub tutela unchiului su
Vasile n vrst de 40 ani. Acesta nu era de acord, motivnd refuzul prin faptul c
nu a avut copii, nu are experien n educarea copiilor, este bolnav i ii va fi greu s
ndeplineasc funcia de tutore. Autoritatea tutelar a considerat c argumentele nu
sunt serioase i l-a numit tutore asupra minorului.
Decidei asupra hotrrii autoritii tutelare. Care sunt cerinele stipulate
n CF RM fa de persoanele ce urmeaz a fi numite tutori (curatori). P-uca sa fie
numit tutore este mai intii nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl
Vasile,in al doilea rind dlVasle este bolnav si starea sanatatii lui nu-i permite sa
educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se poate da tutela asupra
copilului.Cerintele stipulate in cod:la numirea se iau in consideratie calitatile
morale si alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si
sa-i apere interesele si dr legale ale copilului,posibilitatea de asi indeplini
obligatiile,relatiile membrilor familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin svirsta de 10
ani numai cu acordul copilului

Testul12
1Stabilirea paternitii n instana de judecat
1.1.Definii noiunea de paternitate.-Provinienta copiilor de la anumiti parinti se
numeste filiatie,filiatia este raportul de descendenta dintre copil si fiecare din
parintii lui,filiatia fata de tata se numeste paternitate.
1.2.Determinai cercul persoanelor care pot nainta aciunea n instana de judecat
i actele care se anexeaz la cerere.persoanele care pot inainta cererea invederea
stabilirii paternitatii o pot face:-unul dintre parinti-tutorele sau curatorul copilului,-
copilul la atingerea majoratului.La cerere se anexeaza certificatul de nastere al
copilului in care rubrica unde este mentionat tatal este complectat cu numele de
familieal mameisau rubrica a ramas necompletata,ceea ce este o dovada ca filiatia a
 fost stabilita fata de mama.de cele mai dese ori cererea privind stabilirea
paternitatii este depusa de mama copilului.
1.3.Propunei argumentele care pot stabili paternitatea i faptul paternitii:-
Paternitatea copilului din casatorie se stabileste prim prezumtia de
paternitate,paternitate se stabileste in baza certificatului de casatorie a sotilor,este
necesar de prezentatactul medical constatator al nasterii copilului,documentele de
identitate a parintilor,un argument este faptul ca casatoria a fost incheiata inaintea
conceperii copilului,convetuirea mamei copilului cu pretinsul tata,pretinsul tata a
acordat benevol intretinere copilului,mama si pretinsul tata au ewducat impreuna
copilul ,expertiza medico-legala,insa cel mai veridic argument este ca sotul mamei
copilului este tatal copilului.

2.Actele de stare civil i modul de nregistrare a acestora.

2.1. Definii actele de stare civil. sunt inscrisuri autentice de stat pri care se
confirma faptele si evenimentele ce influenteaza aparitia,modificarea sau stingerea
dr si obligatiilor persoanelor si se caracterizeaza statutul de dr al acestora.

2.2. Determinai faptele juridice care urmeaz a fi nregistrate la organele de

nregistrare a actelor de stare civil i persoanele care se pot adresa.Sunt
inregistrate urmatoarele fapte cum ar fi nasterea ,moartea,ca urmare a incheierii
unor acte juridice:casatoria,adoptia,recunoasterea filiatiei,sau pronuntarea si
raminerea definitiva a unor hotatariri jud cu efecte asupra starii civile:hotarirea de
divort,de stabilire sau contestarea a paternitatii,de declarare a casatoriei nule,de
declarare a mortii.Persoanele care se pot adresa sunt in dependenta de caz in caz de
divort unul dintre soi sau ambii,in caz adoptie pers care doreste sa adopte un copil
s.a

2.3. Din iunie 2000 cetenii RM soii Vicol lucrau n baza unui contract n Frana,
venind acas numai n concediu. n 2005 relaiile ntre ei s-au nrutit i ei au
divorat n Frana, la locul de trai, n conformitate cu legislaia francez. Peste un
an soul Ion Vicol s-a ntors n ar i a vrut s se recstoreasc. La depunerea
declaraiei de cstorie la OSC cu cet.Neagu A. el a prezentat hotrrea instanei de
judecat din Frana, tradus n limba romn i legalizat n ordinea stabilit de
lege. eful Oficiului de Stare Civil i-a propus s perfecteze desfacerea cstoriei
n conformitate cu legislaia RM.
Decidei asupra cerinelor efului OSC i argumentai rspunsul. Cererea de
perfectare este neintemeiata deoare ce conf CF In RM este recunoscuta valabila
desfacerea casotorie intr-un stat strain cu conditia ca au fost respectate prevederile
legislatiei statului corespunzator privind competenta organelor care au adoptat
hotarirea si privind desfacerea casatoriei.

Testul 13
1Temeiurile i procedura decderii din drepturile printeti
1.1. Definii noiunea de decdere din drepturile printeti.-este o sanctiune care
poate fi aplicata fata de parintii care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiile
fata de copii sau fac abuz de drepturile lor parintesti.
1.2. Analizai temeiurile i procedura de decdere din drepturile
printetiTemeiurile :a)se eschiveaza de la exercitaea obligatiilor parintesti-acestea
sunt actiunile sau inactiunile care pun in pericolsanatatea fizica sau psihica a
copilului,dezvoltarea lui morala ,asigurarea conditiilor de trai,invatatura si
instruirea copilului
.b)refuza sa ia copilul din maternitate sau alta institutie curativa,educativa din
aceste prevederi pot face excepti cazurile cind copilul are un handicap vadit si la
cererea sau la acordul lor este plasat intr-o instuitutie curativa.Nu se constituie
refuz si acordul parintelui dat pu adoptia copilului
c)fac abuz de dr parintesti-ccea ce include folosirea dr parintesti pu a impune
copilul la cersit,consumul de alool,droguri implicarea in activitatea
criminala,primejdia consta ca copilul are incredere in parinti si ei folosesc
neputinta lui.
d)se comporta cu cruzime fata de copil,aplicind violenta fizica sau
psihica,atenteazala inviolabilitatea sexuala a copilului.Violenta psihica se poate
exprima se poate exprima in insuflarea spaimei prin difrita amenintari,inclusiv
expoatarea la munca peste puterile lui si lipsirea de hrana si apa.
e)prin comportarea amorala influenteaza negativ asupra copilului cum ar fi
participarea la prostitutie la transformarea domiciliului comun in casa de
toleranta.f)sufera de alcoolism cronic sau de narcomanie.acerstea sint niste boli
care duc la degradarea persoanelor de regula parintii nu-si dau seama de actiunile
care le savirsesc sunt agresivi sau daca nu ei oricum prezinta primejdie,acesti copii
sunt flaminzi,niengrijitim,sufera de diferite boli.g)au savirsit actiuni premeditare
contra vietii si sanatatii copiilor sau a sotului.-atentarea la voata
copilului,vatamarea grava a inteegritatii corporale,comtaminarea cu maladia
SIDA,lasaera in primejdie.h)in alte cazuri cind acestea o cer in interesele
cipilolui.atunci cind sunt incalcate dr si interesele copiilor.
ProceduraActinea poate fi pornita de unul dintre parinti,autoritatea
tutelara,procuror,Decaderea din dr parintesti este inaintata la cererea unuia dintre
parinti instanta judecatoreasca este obligata in fiecare caz separat sa stabileasca
locul aflarii celuilalt parinte sa puna in discutie chestiunea .Cerearea privind
decaderea din dr parintesti se examineaza cu participarea obligatorie a autoritatii
tutelare,aceasta trebuie sa rezinte actul de cercetare in care sa elucideze
circumstantele constatate.In sedinta de examinare a cererii privind decaderea din dr
parintestiinstanta judecatoreasca este obligata sa solutioneze chestiuneadespre
incasarea pensiei de intretinere de la parinti.\plata intretinerii se va efectua
indiferent de faptul daca copilul va fi plasat intr-o familie sau intri institutie de
stat.Instanta de udecata esre obligata sa anunte procurorul despre faptele
infractiunale in privinta copiilor,daca acestea nu au fost constatate.Instanta este
obligata ca in termen de 3 zile de la data cind hotarireav privind decadeera din dr
parintesti a ramas definitiva,o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza
teritoriala instantei.Parintii care au fost decazuti din dr parintesti nu pot primi
dublicate ale certificatului de nastere al copilului.
1.3 Comparai asemnrile i deosebirile dintre decderea din drepturile printeti
i luarea copilului fr decderea din drepturile printeti. \decadere-defititiva sau
exista exceptii de restabilire a dr parintesti dar lasarea-inseamna limitarea dr
parintesti,o alta deosebire este ca decaderea se aplica in toate cazurile cind este
prezenta culpa parintilor,luarea poate avea loc si in cazul cind parintele nu
constientizeaza actiunile sale si deci nu poate fi stabilita vinovatia lui.La luare
unicul temei este aflarea copilului ca aflarea impreum cu parintii prezinta un
pericol pentru viata si sanatatea lui iar la decadere la viata si sanatate la abuzuri de
drepturi comportamentul parintilor fata de copii s.a ambele sunt o sanctiune pu
parintii din cauza culpei lor in ambele cazuriocrotite intereseke cipiilor.

2 Datoriile soilor
2.1. Relatai despre noiunea de datorie i categoriile ei. Datoriile dintre soti sint
determinate de regimul jur al bunurilor sotilor si de felul obligatiei.Datoriile sotilor
pot fi personale sau commune.Ele pot aparea din cauzarea de daune de catre soti
sau copii lor minori,restanta la posesia de intretinere,obligatiile nascute din
raporturile de munca s.a
2.2. Determinai care sunt temeiurile juridice ale apariiei datoriilor personale i
ale datoriilor comune. Datoriile personale-sint acele datorii care au aparut pina
la casatoria sau in timpul casatoriei ,dar in legatura cu proprietatea personala unuia
dintre soti si nu sint presupuse pu a fi folosit in interesul celuilalt sot sau al intregii
familiei.Personale sunt si obligatiile patrimoniale care au un caracter personal si nu
pot fi transmise ex datorii la plata pensieide intretinere pu membrii minori,Conf CF
fiecare sot raspunde pu datoriile proprii cu bunurile proprietate personala a
lui.Comune-atunci cind ele au aparut in timpul casatoriei din aceasi baza
jur.Acestea sunt datorii aparute dintr-o conventie incheitata de ambii soti in puterea
careia sotii si-au asumat obligatiuni patrimoniale.NU are nici o importanta daca
conventia a fost semnata de ambii soti sau numai de unul din ei.Comuna este si
obligatia xare rezulta din cauzarea de daune in comun de soti si cea care rezulta din
dobindireanelegitima a averii de catre ambii soti din contul terteloor pers.P-u
datoriile comune sotii raspund cu bunurile care constituie proprietate comuna in
devalmasie iar daca aceasta nu acopera creantele sotii raspund solidar cu bunurile
care le apartin cu dr de proprietate personala.
2.3. Decidei care bunuri pot fi urmrite: A)n cazul rspunderii prinilor
pentru prejudiciul cauza de copilul lor minor, care a svrit o infraciune. .
conform legislatie civile parintii recupereaza prejudiciul cauzat de minorul de pina
la 14 ani , dac nu demonstreaz lipsa vinoviei lor n supravegherea sau educarea
minorului. In cazul minorilor de la 14-18 ani ei rspund personal pentru prejudiciul
cauzatin cazul in care nu are bunuri sau venituri suficiente pentru repararea
prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau n partea nereparat, de
ctre prini (adoptatori) sau curator dac nu demonstreaz c prejudiciul s-a
produs nu din vina lor. In cazul executarii silite se urmaresc bunurile proprietate
comuna in devalmasie, B)n cazul cnd un so a luat un mprumut s fac reparaie
n apartamentul care i aparine cu drept de proprietate personal, Fiecare so
rspunde pentru obligaiile proprii cu bunurile proprietate personal i cu cota-
parte din proprietatea n devlmie, care poate fi determinat de ctre instana
judectoreasc la cererea creditorului C)n cazul cnd soii au ncheiat un contract
matrimonial. . in cazul prezentei contractului matrimonial in cazul in care
prevederile legale vor fi respectate, sotul va raspunde doar din bunurile personale
sau din cota parte din proprietate comuna in devalmasie.comf codulu de executare
unele benuri nu pot fi urmarite9Ex hainele personale)

Test nr. 19

1. Procedura adopiei

1.1 Relatai despre competena n materia adopiei.

Adopia poate fi realizat de ctre orice persoan care corespunde cerinelor
legii privitor la adopia. Adoptatorii obin informaii cu privire la procedura
adopiei. Persoanele sau familia care dorete s adopte este luat la eviden de
ctre autoritatea tutelar, care ine evidena copiilor ce urmeaz s fie adoptai
precum i evidena persoanelor care doresc s adopte. Evidena copiilor i
prinilor care doresc s adopte copii se ine de ctre autoritile tutelare la nivel
local i de ctre Ministerul Muncii, Protectiei Sociale i Familiei. ncuviinarea
adopiei copilului se face de ctre instana judectoreasc la cererea persoanelor
care solicit adopia.
Cererea de adopie se examineaz n edin secret cu participarea obligatorie
a adoptatorilor, a reprezentantului organului de tutel i curatel i a copilului dac
acesta a mplinit vrsta de 10 ani. n proces pot fi atrase, dup caz, i alte persoane
interesate de actul adopiei.

1.2 Analizai procedura prealabil n materie de adopie i efectele nerespectrii ei.

Dorina persoanelor de a adopta este un element al capacitii juridice familiale
i poate fi realizat de ctre orice persoan care corespunde cerinelor legii privitor
la adopie. Ea se manifest printr-o cerere scris, depus la autoritatea tutelar de la
domiciliul copilului sau al solicitantului. La cerere se anexeaz actele necesare -
buletin de identitate, acte ce confirm locul de trai, veniturile, starea sntii a
celor ce doresc s adopte etc. n momentul adresrii viitorii adoptatori obin
informaii cu privire la procedura adopiei. Autoritatea tutelar discut cu
candidatul adoptator, afl motivul aciunii de adopie i d sfaturi necesare
persoanei n cauz. Dup ce candidatul la adopie a fcut cunotin cu copilul care
urmeaz s fie adoptat el poate fi ncredinat persoanei care urmeaz s-l adopte.
La cererea de adopie se anexeaz actele ce confirm c persoanele ce doresc s
adopte ndeplinesc condiiile de fond i nu exist impedimente pentru ca actul
juridic de adopie s fie nfptuit. Cererea se examineaz n edin secret cu
participarea obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului autoritii tutelare i a
copilului. Instana judectoreasc poate admite sau respinge cererea de adopie.
Hotrrea instanei judectoreti privind ncuviinarea adopiei poate fi
pronunat numai atunci cnd copilul s-a aflat n ngrijirea viitorilor adoptatori
(adoptator) nu mai puin de 6 luni.
n unele cazuri, adopia poate fi ncuviinat i fr stabilire acestui termen de
ncercare, motivele menionndu-se n hotrrea instanei judectoreti.

1.3 Soii Railean au depus o cerere de adopie a minorului Dumitru n vrst de 7

ani. Instana de judecat, dup primirea avizului autoritii tutelare privind
raionalitatea adopiei, a certificatului de natere a copilului, a adeverinei
medicale privind starea de sntate, dezvoltarea fizic i mental a copilului, a
acordului casei de copii unde se afla Dumitru, a cerut de la autoritatea tutelar
actul verificrii condiiilor de trai al soilor Railean, veniturilor lor i
caracteristica lor moral, ct i faptul dac nu au copii din cstoriile anterioare.
Decidei asupra corectitudinii cerinelor instanei de judecat, fcnd trimitere
la normele juridice respective.

Instana de judecat a procedat corect deoarece pentru a lua hotrrea de adopie

instana trebuie s cunoasc toate datele despre soi - identitatea, starea sntii,
precum i locul de trai i veniturile persoanei adoptator. Aceasta este o condiie de
fond cu privire la procedura adopiei i este necesar. Aceasta rezult din
prevederile codului familiei conform crora nu poate fi adoptator (adoptatori)
perosoana care n virtutea calitilor morale sau a strii sntii, nu snt n stare s-
i ndeplineasc drepturile i obligaiile printeti de ntreinere i de educaie a
copilului adoptat i cele ale codului de procedura civila (prevederile referitoare la
procedura speciala) conform crora la cererea de adoptie se anexez certificatul de
la locul de munc al adoptatorului despre funcia deinut i cuantumul salariului
sau copia de pe declaraia veniturilor sau un alt act similar, copia autentificat de
pe actul ce confirm dreptul de folosin sau dreptul de proprietate
al adoptatorului asupra unui spaiu locativ.
Aceasta rezult din faptul c adopia se face strict n interesele copilului
(adopia fictiv fiind un temei de declaratie a nulitatii acesteia).

2. Drepturile i obligaiile nepatrimoniale ale soilor

2.1 Numii principiul de baz pe care se ntemeiaz drepturile i obligaiile

nepatrimoniale ale soilor i articolele din Codul Familiei n care el este stipulat.
Drepturile i obligaiile nepatrimoniale dintre soi se ntemeiaz pe
principiul egalitii soilor n relaiile familiale. Este prevzut n art. 2, 5 i 16 din
Codul familiei.
Egalitatea soilor n drepturi i obligaii presupune:
 1) dreptul fiecruia dintre soi de a-i alege ocupaia i profesia, de a-i
determina domiciliul;
2) soluionarea de comun acord a problemelor maternitii i paternitii,
educaiei i creterii copiilor i a altor chestiuni familiale;
3) obligaia soilor de a crea raporturi familiale bazate pe stim i sprijin
moral reciproc, pe grija pentru bunstarea familiei, obligaia de a ocroti i
ntri familia, de a avea grij pentru creterea i dezvoltarea copiilor si.
Toate problemele vieii de familie se soluioneaz de ctre soi n comun n
conformitate cu principiul egalitii lor n drepturi i obligaii. Amestecul n
problemele vieii de familie nu se permite nici rudelor apropiate i nici organelor
care reprezint puterea de stat.

2.2 Analizai coninutul drepturilor i obligaiilor nepatrimoniale ale soilor.

Personale snt drepturile i obligaiile soilor care nu au un coninut economic.
Coninutul lor reiese din prevederile codului familiei. Astfel toate problemele vieii
familiale se soluioneaz de ctre soi n comun, n conformitate cu principiul
egalitii lor n relaiile familiale. Fiecare dintre soi este n drept s-i continue ori
s-i aleag de sine stttor ndeletnicirea i profesia. Soii i determin
domiciliul n mod liber i independent.
Relaiile dintre soi se bazeaz pe stim i ajutor reciproc, pe obligaii comune
de ntreinere a familiei, de ngrijire i educaie a copiilor.
Soii sunt liberi la ncheierea cstoriei s-i aleag numele de familie al unuia
dintre ei sau cel format prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie
comun ori fiecare dintre ei i poate pstra numele de familie pe care l-a purtat pn
la cstorie, ori pot conexa numele de familie al celuilalt so la numele de familie
propriu. De asemenea n momentul nregistrrii divorului, soii pot pstra numele
de familie ales la ncheierea cstoriei sau pot reveni la numele de familie purtat
pn la ncheierea acestei cstorii.
Soii i datoreaz reciproc sprijin moral i fidelitate conjugal, un lucru foarte
important, a crui nclcare duce la efecte negative (certuri n familie, divor, omor
n stare de afect i altele).

2.3 Dup sfatul prietenelor sale Angela, muncitoare la uzina de pine a hotrt s
devin frizeri. Soul ei nu a fost de acord cu aceast idee i ei s-au certat.
Peste o sptmn el a aflat c soia totui s-a nscris la cursuri de frizeri.
Acesta i-a interzis frecventarea cursurilor, n caz contrar el va divora.
Afirmaiile soului au convins soia c el are dreptate i, dorind s pstreze
familia, ea a renunat la inteniile sale.
Decidei ct este de argumentat poziia soului. Descriei coninutul dreptului
soilor de a-i alege ndeletnicirea i profesia.

Principiul egalitii soilor n relaiile familiale presupune i faptul c fiecare

dintre soi este n drept s-i continue ori s-i aleag de sine stttor ndeletnicirea
i profesia. Conform aceluiai principiu toate problemele vieii familiale se
soluioneaz de ctre soi n comun. Din cele menionate se poate de afirmat c la
alegerea unuia dintre soi a altei profesii sau ndelitniciri sau la continuarea celor
vechi soii trebuie s ajung la un numitor comun, reieind din faptul c soii
trebuie s i bazeze relaiile pe stim reciproc.
n cazul dat soul nu a menionat careva motiv ntemeiat pentru ca soia s nu i
schimbe profesia. El a ameninat soia cu divorul n cazul frecventrii cursurilor.
Prin aceasta consider c a fost nclcat principiul egalitii soilor n relaiile
familiale. Aceast situaie este strict de competena soilor, rudele, alte persoane
sau careva autoriti publice nu se pot implica direct n alegerea profesiei de ctre
unul din soi i nici la impunerea altui so de a accepta schimbarea profesiei sau
prelungirea celei vechi (cu unele excepii, spre exemplu n cazul n care soul
practic o profesie contrar bunurelor moravuri sau ilegal care afecteaz copilul).

Test nr. 20

1.Contractul privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial

1.1. Definii contratul privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial.
Contractul privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial este
contractul care se ncheie n form scris ntre prinii educatori i autoritile
tutelare, avnd ca obiect educarea i ntreinerea copiilor orfani i a celor lipsii de
ocrotirea printesc, contractul fiind un temei pentru realizarea deciziei
autoritilor administraiei publice locale.

1.2. Analizai elementele contractului privind plasarea copiilor n casele de copii de

tip familial.
Elementele contractului privind plasarea copiilor n casele de copii de tip
familial sunt:
Subiecii contractului privind plasarea copiilor n casele de copii de tip
familial sunt pe de o parte prinii educatori i pe de alt parte autoritatea tutelar.
Forma contractului este cea scris i se poate aproba de ctre conductorul
direciei generale de nvmnt.
Obiect al contractului l constituie educarea i ntreinerea copiilor orfani i
a celor lipsii de ocrotirea printeasc.
Termenul contractului este pn la mplinirea de ctre copii a vrstei de 18
ani,iar n cazul n care ei i continu studiile pn la mplinirea vrstei de 23 ani.
Preul este remuneraia acordat prinilor educatori n conformitate cu
legislaia n vigoare, lor calculndu-se stagiul de munc n aceast perioad. La fel
ca pre al acestui contract pot fi i ndemnizaiile acordate de stat (deoarece prinii
educatori nu sunt obligai s ntrein aceti copii din sursele proprii) sau diferite
sponsorizri i alte surse acordate n acest sens, ns ele nu reprezint remuneraie
pentru aceast munc, aceste sume fiind dedicate strict pentru copii.
1.3. Prinii educatori Mrioi Elena i Tudor au ncheiat cu autoritatea tutelar un
contract privind plasarea copiilor n casa de copii de tip familial pe care au creat-o.
n contract era stipulat termenul de educaie a copiilor prevzut de legislaia n
vigoare i condiiile de reziliere a acestui contract. Peste un an de zile soii Mrioi
s-au adresat la autoritatea tutelar cu rugmintea de a rezilia contractul din motivul
c copii se poart urt i ei au numai neplceri din pricina lor.
Decidei asupra rezilierii contractulkui privind plasarea copiilor n casele de
copii de tip familial. Enumerai cazurile de reziliere anticipat a contractului
privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial.

Legislaia n vigoare nu prevede un aa temei pentru rezilierea contractului ,

din aceste considerente trebuie de refuzat n aceast cerere.
Conform regulamentului casei de copii de tip familial, casa de copii i
nceteaz activitatea n baza:
- hotrrii autoritilor administraiei publice locale cu privire la desfiinarea
casei de copii;
- hotrrii instanei judectoreti cu privire la anularea hotrrii de creare a casei
de copii.
Decizia privind ncetarea activitii casei de copii poate fi luat i la cererea
prinilor educatori sau n temeiul demersului autoritii tutelare i este
condiionat de urmtorii factori:
- atingerea majoratului de ctre toi copiii luai n ngrijire;
- decesul prinilor-educatori sau al unuia dintre ei;
- depistarea oricrei forme de abuz asupra copiilor din partea prinilor-educatori
sau a altor membri ai familiei;
- reintegrarea copiilor n familia lor biologic sau adopia lor, precum i
instituirea tutelei asupra acestora;
- depistarea la prinii-educatori sau la membrii familiei lor a maladiilor
specificate n anexa din regulament, care nu permit aflarea copiilor n casa de
copii.
1. Procedura ncheierii cstoriei
2.1. Relatai despre formalitile premergtoare.
Pentru a ncheia o cstorie este nevoie de a fi ndeplinite unele condiii de
form n scopul asigurrii prezenei condiiilor de fond i lipsei impedimentelor,
recunoaterii publice a cstoriei ct i dovada acesteia. Condiiile de form ale
cstoriei se mpart n formaliti premrgtoare sau anterioare cstoriei i
formaliti privind nsi ncheierea cstoriei. Formalitile anterioare sunt
declaraia de cstorie i opoziia la cstorie. Declaraia de cstoria de cstorie
se depune personal de ctre viitorii soi la organul de stare civil de la domiciul
unuia dintre soi. Declaraia trebuie s cuprind consimmntul soilor,declaraia
c au fcut cunotin cu impedimentele cstoriei, c sunt ndeplinite condiiile de
fond ,declaraia c au luat cunotin cu starea snii a fiecruia dintre soi,date
privitoare la identitea soilor, doleana cu privire la numele de familie, datele
despre copii dac au din cstoria anterioar. Declaraia se face n form scris i
se semneaz de ctre viitorii soi i se depune la organul de nregistrare a actelor de
stare civil. Opoziia la cstorie este actul prin care o persoan aduce la cunotin
funcionarului de stare civil,i ea poate fi fcut de ctre orice persoan n form
scris. Opoziia la cstoria se poate face n perioada de timp cuprins ntre data
depunerii declaraiei de cstorie i momentul ncheerii cstoriei.

2.2. Analiai procedura ncheierii cstoriei n faa funcionarului de stare civil.

Cstoria se nchee de ctre organul de stare civil n a crui raz teritorial
domiciliaz unul dintre soi. n ziua fixat pentru ncheierea cstoriei funcionarul
de stare civil identific viitorii soi, constat c sunt ndeplinite condiiile de fond
i nu exist impedimente la ncheierea cstoriei, constat c nu exist opoziii la
cstorie sau c acestea nu sunt ntemeate. Deasemenea aduce la cunotin
viitorilor soi drepturile i obligaiile lor de soi i de prini, ia consimmntul
viitorilor soi n vederea ncheierii cstorie, declar cstoria ncheiat i
ntocmete actul de cstorie care se semneaz de soi i de funcionarul de stare
civil, apoi elibereaz soilor certificatul de cstorie.

2.3. Roman Victor a depus o cerere de nregistrare a cstoriei la OSC sect.

Buiucani mun.Chiinu cu cet. ape Victora. n buletinul de identitate al lui
Roman V. nu era tampila c cstoria anterioar a fost desfcut. eful OSC l-a
crezut pe cuvnt i a primit cererea, deoarece el a promis c n ziua fixat pentru
nregistrarea cstoriei el va aduce certificatul de divor.
Peste o lun de la data fixat pentru nregistrarea cstoriei el a prezentat
hotrrea rmas definitiv a instanei de judecat privind divorul din 15 februarie
2001. S-a constatat c aceast hotrre nu fusese nregistrat la OSC.
Decidei asupra aciunilor OSC.

OSC nu a procedat corect n cazul dat, deoarece el nu trebuia s accepte cererea

din motivul c nu era tampila care constat c cstoria anterioar a fost desfcut
la momentul depunerii cerii. n codul familiei ca impediment la cstorie este i
faptul dac cel puin una dintre persoanele ce doresc s se cstoreasc este deja
cstorit. Nendeplinirea condiiilor de fond (prezena unui impediment) este un
motiv de a refuza cererea.

Test nr. 21
 1. Depistarea i plasamentul copiilor rmai fr ocrotirea printeasc
1.1. Numii cauzele care determin copilul ca fiind rmas fr ocrotirea printeasc
- decesul prinilor;
- decderea prinilor din drepturile printeti n baza unei decizii a instanei
judectoreti;
- copilul minor nu locuiete cu prinii i ei nu vor s ia copilul la educaie i
ntreinere din motive nentemeiate;
- copilul a fost luat de la prini n baza unei hotrri judectoreti fr
decderea din drepturile printeti;
- prinii au fost recunoscui n modul stabilit de lege ca fiind incapabili sau
avnd capacitate restrns;
- n caz de boal sau absen ndelungat a prinilor;
- n cazul refuzului prinilor de a lua copilul din instituiile curative sau
educative;
- alte cazuri de lips a grijii printeti

1.2. Analizai funciile autoritii tutelare n domeniul depistrii i plasamentului

copiilor orfani i a copiilor rmai fr ocrotire printeasc.
Preocuparea de problemele minorilor rmai fr grija printeasc se pune n
sarcina autoritilor publice. Ele sunt obligate s depisteze i s duc evidena
tuturor copiilor rmai fr grija printeasc. Ele trebuie s culeag informaii
privind copii rmai fr din diferite motive fr grija printeasc, ct i s
efectueze controale n diferite instituii educative, curative, locuri unde se adun
copii, case prsite, locuri unde lipsesc maturii etc, din raza teritorial a
autoritilor tutelare. Primind informaia despre un copil rmas fr grija
printeasc,autoritatea tutelar este obligat ca n termen de 3 zile s efectueze un
control al condiiilor de trai ale copilului n scopul confirmrii faptului c copilul
este lipsit de ocrotirea printeasc. Pn la numirea tutorelui sau curatorului a
adopiei copilul va fi reprezentat de ctre autoritatea tutelar. Autoritatea tutelar
dup ce a depistat i a luat la eviden copiii rmai fr grija printeasc ea trebuie
s le asigure plasamentul lor prevzut de legislaia n vigoare.

1.3. Prinii minorului Victor 10 ani, au plecat la lucru peste hotare, iar el a rmas
cu bunica. Primele luni prinii trimiteau bani, telefonau, apoi au disprut. Peste un
an a murit bunica i minorul a rmas singur n cas. Un an de zile el mnca la
vecini. Acetea ncercnd s afle ceva despre prini, i vznd c nu pot afla nimic
au anunat autoritatea tutelar. Aceasta a ntreprins msuri s plaseze copilul n
localitatea dat, dar vznd c nu-i nici o posibilitate au transmis datele la
Organul central pentru protecia copilului peste 3 luni.
Apreciai aciunile autoritii tutelare i concretizai termenii privind evidena i
plasamentul copiilor lipsii de grija printeasc.

Autoritatea tutelar care a fost informat despre copilul rmas fr ocrotire

printeasc este obligat, n termen de 3 zile, s efectueze un control al condiiilor
de trai ale copilului i, dac se confirm lipsa ngrijirii din partea prinilor, s
emit o decizie privind luarea copilului la eviden, asigurnd aprarea drepturilor
i intereselor lui legitime printr-un plasament provizoriu, admis de lege, pn la
determinarea, n modul prevzut de prezentul cod, a formei de protecie adecvate.
n termen de 10 zile din momentul lurii la eviden a copilului rmas fr
ocrotire printeasc, autoritatea tutelar este obligat s comunice informaia
respectiv autoritii centrale pentru protecia copilului.
n dependen de forma de protecie a copiilor rmai fr ocrotire
printeasc aleas de ctre autoritatea tutelar i se determin termenul de
plasament a copiilor lipsii de grij printeasc acordndu-se prioritate formelor de
protecie de tip familial fa de cele rezideniale. Dac vorbim de adopie, nsi
mecanismul ei de realizare este mai complicat i deci va dura mai mult timp dect
spre exemplu instituirea tutelei sau curatelei fa de copil (n practic cel mai des n
calitate de tutore sau curator sunt numite rudele apropiate), care va putea fi
realizat mai repede, ulterior, cu acordul tutorelui (curatorului) putnd fi i adoptat
copilul.
n cazul nostru autoritatea tutelar nu a informat n termen de 10 zile din
momentul lurii la eviden a copilului rmas fr ocrotire printeasc autoritii
centrale pentru protecia copilului, ci le-a informat peste 3 luni. n rest autoritatea
tutelar a procedat conform legii, ncercnd plasarea copilului n localitatea unde se
afla.

2.Modificarea cuantumului pensiei de ntreinere stabilit de instana

judectoreasc sau
scutirea de plata acesteia
2.1. Numii organul competent i persoanele care pot depune cererea.
Cererea o poate depune una dintre persoanele care au dreptul de a primi
ntreinerea de la ali membri ai familiei chiar i n cazul n care plata se
efectueaz n mod benevol. Cererea o pot adresa persoanele care pretind plata
ntreinerii i o pot adresa n instana de judecat. Nu este exclus posibilitatea
solicitrii achitrii pensiei de ntreinere de ctre autoritatea tutelar sau procuror,
n vederea aprrii drepturilor i intereselor copiilor minori, precum i tutorii sau
prinii sau alte rude, n vederea aprrii drepturilor copiilor minori, deoarece de la
14 copii pot s se adreseze personal n instana de judecat, iar pn la 14 ani la
autoritatea tutelar dac ocrotitorii legali nu le apr drepturile.

2.2. Analizai condiiile scutirii sau modificrii cuantumului pensiei de ntreinere.

Scutirea poate fi efectuat de ctre instana judectoreasc cn sunt
ndeplinite cumulativ 2 condiii i anume 1 restana s-a format din motive
ntemeate, cum ar fi salariul mic,copii minori la ntreinere, boala grav, scderea
brusc a veniturilor i a 2 condiie este cnd la data examinrii cererii este
imposibil lichidarea restanei la pensia de ntreinere, reeind din situaia
material i familiar a debitorului. Modificarea are loc n cazul n care starea
material sau familial a uneia dintre pri s-a schimbat, inst.jud. lund n
considerare i alte circumstane importante ale prilor, este n drept la cererea
uneia dintre pri s modifice cuantumul pensiei de ntreinere sau sl scuteasc pe
debitorul ntreinerii de plata acesteia.

2.3. Smochin A. pltea n baza unei hotrri ai instanei judectoreti 1/6 din
venituri pentru un copil din prima cstorie i 1/6 din venituri pentru alt copil din a
doua cstorie. La momentul cnd copilul din prima cstorie a mplinit majoratul
mama celui de-al doilea copil s-a adresat cu o cerere de majorare a pensiei de
ntreinere pn la din venituri. Prtul nu era de acord, deoarece era cstorit a
treia oar i mai avea un copil minor i soie care nu lucra, fiind ocupat cu
ngrijirea copilului.
Decidei asupra hotrrii instanei de judecat.

Din prevederile legale, reiese c instana de judecat ar trebui s mreasc

pensia de ntreinere, deoarece ea nu se acord copilului din cstoria recent dac
prinii i ndeplinesc obligaiile legale, deci pensia de ntreinere pentru copilul
minor se ncaseaz din salariul i/sau din alte venituri ale prinilor n mrime de
1/4 - pentru un copil. Al 2 copil nu primete pensia de ntreinere, ns faptul c el
este instana de judecat poate lua n consideraie.
Conform legislaiei n vigoare cuantumul cotelor stabilite de lege poate fi
micorat sau majorat de instana judectoreasc, inndu-se cont de starea material
i familial a prinilor, de alte circumstane importante. n cazul nostru prtul
afirm c mai are un copil minor la ntreinere, iar soia nu lucreaz, fiind ocupat
cu ngrijirea copilului. Instana de judecat nu poate leza drepturile unui copil n
favoarea altuia. Deci, n cazul n care situaia material nu va permite, atunci
instana nu va majora cuantumul pn la 1/4 din venituri sau la alt cot. Din aceste
considerente dac instana de judecat va constata situaia material grea a prtului
ea nu va mri cota, iar dac instana va constata c prtul poate achita o sum mai
mare, va dispune mrirea cotelor.

Test nr.22

1. Desfacerea cstoriei cu element de extraneitate

1.1.Numii Legea care guverneaz desfacerea cstoriei cu element de extraneitate
n Republica Moldova i organul competent.
Desfacerea cstoriei cu elemente de extraneitate pe teritoriul Republicii
Moldova are loc conform legislaiei Republicii Moldova. Deci se aplic
prevederile naionale cu privire la divor. Persoanele putnd divora fie la oficiul de
stare civil, fie s se adreseze n instana de jucat n aceast privin.

1.2.Determinai organul competent i modalitatea pentru desfacerea cstoriei

cetenilor RM care locuiesc n afara hotarelor rii.
 Conform prevederilor legale naionale, cetenii Republicii Moldova care
locuiesc n afara rii au dreptul la desfacerea cstoriei n instanele judectoreti
ale Republicii Moldova, indiferent de cetenia i domiciliul celuilalt so.
Dac, conform legislaiei Republicii Moldova, cstoria poate fi desfcut de
oficiul de stare civil, aceast problem poate fi soluionat de misiunile
diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova.
De asemenea este posibil desfacerea cstoriei n afara Republicii Moldova i
ea va fi recunoscut valabil dac, la soluionarea acestei probleme, au fost
respectate cerinele legislaiei statului corespunztor privind competena organelor
care au adoptat hotrrea i privind desfacerea cstoriei.

1.3.n anul 2000 cet.RM Malai Ion i cet.FR Utehina A. au ncheiat o cstorie la
Moscova. Dup aceea au locuit la Chiinu. n septembrie 2005 cet.Utehina A. din
cauza nenelegerilor n familie a plecat la mama sa n Moscova, unde a depus o
cerere de desfacere a cstoriei. Malai I. a expediat o plngere n care a indicat c
cerere de divor trebuie s fie examinat la locul de trai al soilor n conformitate cu
legea statului unde ei au domiciliu comun, indiferent de cetenia soilor.
Decidei asupra organului competent s desfac cstoria .

Conform conveniei cu privire la asistena juridic i raporturile juridice n

materie civil, familial i penal din 22.01.93 dac unul din soi domiciliaz pe
teritoriul unei Pri Contractante, iar cellalt - pe teritoriul altei Pri
Contractante, atunci n aciunile de divor sunt competente instituiile ambelor
Pri Contractante, pe teritoriile crora domiciliaz soii. Din prevederile
acestei convenii rezult c este competent att instana de judecat a Federaiei
Ruse, ct i cea a Republicii Moldova.

2.Particulariti la nregistrarea naterii copilului

2.1.Relatai despre termenii de prezentare la OSC a declaraiei de natere.

Coform legii cu privire la actele de stare civil Obligaia de a declara
naterea copilului o au prinii sau unul dintre ei, iar dac prinii nu au
posibilitatea de a declara personal naterea copilului, declaraia respectiv se face
de ctre rudele prinilor sau o alt persoan mputernicit de ei, de ctre
administraia unitii sanitare n care s-a produs naterea sau n care se afl copilul,
de ctre autoritatea tutelar, precum i de ctre alte persoane. Declaraia de natere
se face n termen de cel mult 3 luni din ziua naterii copilului. Dac declaraia de
natere a fost fcut dup expirarea termenului de 3 luni, dar nuntrul termenului
de un an de la natere, ntocmirea actului de natere se face de ctre oficiul stare
civil cu acordul efului acestuia. Dac declaraia de natere a fost fcut dup
expirarea unui an de la data naterii, ntocmirea actului corespunztor se face la
oficiul stare civil pe baza avizului privind nregistrarea tardiv a naterii copilului,
fiind cercetate cauzele nclcrii termenelor stabilite i exceptat o eventual
dublare a nregistrrii naterii respective
De la regula general sunt i unele excepii. Una din ele este c ntocmirea
actului de natere al copilului gsit se face, n termen de o lun de la data gsirii
acestuia.
Alta este referitor la nregistrarea naterii copilului nscut mort decedat n
prima sptmn dup natere. Conductorul unitii sanitare n care s-a produs
naterea sau decesul copilului ori medicul care a constatat faptul naterii copilului
mort sau faptul decesului nou-nscutului n prima sptmn dup natere este
obligat, n termen de 3 zile de la data constatrii faptelor respective, s declare
naterea sau naterea i decesul.

2.2. Analizai nregistrarea naterii copilului gsit sau abandonat i nregistrarea

tardiv a naterii.
Persoana care a gsit copilul este obligat s anune n termen de 24 de ore
poliia i s prezinte copilul cu toate obiectele i nscrisurile aflate asupra lui.
ntocmirea actului de natere al copilului gsit se face, n termen de o lun
de la data gsirii acestuia, la oficiul stare civil n a crei raz teritorial a fost
gsit. nregistrarea se face pe baza procesului-verbal ntocmit de un colaborator al
poliiei, un medic i un reprezentant al autoritii tutelare creia i revine i
obligaia de a face declaraia scris de nregistrare a naterii.
n procesul-verbal trebuie s fie consemnat
- data, locul i mprejurrile n care a fost gsit copilul;
- sexul i data presupus a naterii copilului, care, concomitent sau ulterior, vor
fi confirmate sau precizate printr-un act aparte al unitii sanitare.
n situaia n care copilul este abandonat de ctre mam n spital
(maternitate), conductorul unitii sanitare are obligaia s sesizeze poliia n
termen de 24 de ore de la constatarea faptului. ntocmirea actului de natere n
acest caz se va face pe baza certificatului medical constatator al naterii i a
procesului-verbal ntocmit de colaboratorul poliiei, de conductorul unitii
sanitare i de reprezentantul autoritii tutelare cruia i revine i obligaia de a face
declaraia scris de nregistrare a naterii.
n cazurile nregistrrii naterii a copilului gsit sau abandonat, dac nu se
cunosc numele de familie i prenumele lui, acestea se stabilesc de ctre oficiul de
stare civil care nregistreaz naterea. La ntocmirea actului de natere, la rubrica
privind datele despre prini se va nscrie "necunoscui".

Dac declaraia de natere a fost fcut dup expirarea

termenului prevzutde 3 luni din, dar nuntrul termenului de un an de la natere,
ntocmirea actului de natere se face de ctre oficiul stare civil cu acordul efului
acestuia.
Dac ns declaraia de natere a fost fcut dup expirarea unui an de la
data naterii, ntocmirea actului corespunztor se face la oficiul stare civil pe baza
avizului privind nregistrarea tardiv a naterii copilului, fiind cercetate cauzele
nclcrii termenelor stabilite i exceptat o eventual dublare a nregistrrii
naterii respective.
n caz de necesitate, oficiul stare civil solicit poliiei verificrile
corespunztoare, precum i avizul medicului legist cu privire la vrsta i sexul
copilului a crui natere urmeaz a fi nregistrat.
ntocmirea actului de natere n aceste cazurile atrage dup sine aplicarea
sanciunilor administrative fa de persoanele care au obligaia de a face declaraia
de natere n termenele stabilite de lege.

2.3. Galina, n vrsta de 23 ani a nscut un copil la maternitatea nr. 1 din or. Cahul.
Naterile au fost complicate, copilul slab i ei se aflau permanent la spital. La a 5-
a zi dup natere copilul a decedat. Mama fiind stresat a stat la spital nc 2 luni,
copilul fiind nmormntat fr ea. Dup ce s-a nsntoit ea s-a adresat la OSC
Cahul pentru a primi certificatul de deces al copilului, dar a primit refuz deoarece
nu avea documentul de natere a copilului.
Decidei asupra situaiei. Care acte trebuiesc ndeplinite de ctre OSC i cine
urma s prezinte datele despre naterea i decesul copilului. Cum se
nregistreaz la OSC naterea copilului nscut mort?

Consider c OSC Cahul a procedat corect, deoarece el nu a fost sesizat n

aceast privin i deci nu are temei juridic i nici material (nu exist careva
documente) pentru a putea elibera certificatul de deces.
n cazul decesului copilului n prima sptmn dup natere se va elibera
doar certificatul de deces al copilului.
Conform prevederilor codului familiei conductorul unitii sanitare n care
s-a produs decesul copilului ori medicul care a constatat faptul decesului nou-
nscutului n prima sptmn dup natere este obligat, n termen de 3 zile de la
data constatrii faptelor respective, s declare naterea sau naterea i decesul.
Declaraia se depune la organul de stare civil n a crui raz teritorial se afl
unitatea sanitar.
Dac copilul a decedat n prima sptmn dup natere, OSC nregistreaz
att naterea ct i decesul copilului, elibernd numai certificatul de deces.
n situaia dat este necesar de a se adresa cu o cerere conductorului OSC
Cahul, fie adresarea n instana de judecat pentru a constata aceast situaie i de a
elibera certificatul solicitat.

Test nr. 23
SUB I Drepturile i obligaiile tutorilor i curatorilor
1 Definii noiunea de tutore i curator.
Tutore= este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 14 ani, care
incheie in numele si in interesul lui actele juridice necesare, aparin drepturile si
interesele copilului in relatiile cu personae fizice si juridice, inclusive in inst de
judecata fara mandat special;
Curator = este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 14 ani la
18 ani isi da consimtamintul la incher actelor juridice pe care cel aflat sub curatela
nu este in drept sa le incheie de sinestatator, aparind drepturile si interesele
copilului in relatiile cu personae fizice si juridice, inclusive in inst de judecata fara
mandat special;
2 coninutul dr i oblig tutorilor i curatorilor Dr-le si oblig-le tuturilor si
curatorilor reies din prevederile CF, care stipuleaza ca tutela si curatela se instituie
in scopul educatiei si instruirii copiilor lipsiti de ocrotire parinteasca, precum si al
apararii dr-lor si intereselor lor legitime. Continutul dr-lor si oblig tutorilor si
curatorilor, spre deosebire a rudeniei de singe, apare in baza actelor administrative.
De mentionat, ca dr-le si oblig-le T si C sunt cele privind persoana minorului, care
sunt reglementate de legislat familiala si cele privind bunurile minoului, de legislat
civila. Asadar: -T si C are dr si este obligat sa educe(incluzind si grija de sanatate,
dezvolt sub toate aspectele ale copilului) copilul aflat sub tutela sau curatela; -sa
creeze , in depend de virsta copilului, conditii sanitaro-igienice ce ar asigura
dezvolt normala a celui pus sub tutela sau curatela; -sunt in drept sa determine
independent procedeele si mijloacel de educatie a copilului, fiind obligati ca
acestea sa corespunda recomandarilor autoritatii tutelare; -T si C sa duca o evidenta
despre starea sanatatii copilului, fiind obligat sa informeze autoritatea tutelara si
dupa caz, sa cerara plasarea copilului intr-o institutie curativa sau sanatoriala; -T si
C sunt obligati sa asigura invatamintul obligatoriu al copilului aflat sub tutela sau
curatela, si sunt in drept sa aleaga institutia de invatamint precum si forma de
studii; -T si C nu este in drept sa impiedice contactele copiluilui cu rudele lui, cu
exceptia cazurilor in care acestea ar leza interesele copilului; -C si T este in drept
sa ceara pe cale judecatoreasca de la orice persoana, inapoierea copilului pa care
acestea il retin fara temei legal; - T si C nu pot reprezenta minorul tutelat in inst de
jud daca cealalta parte in proces este sotul sau ruda pina la gradul al 4-lea cu el.
3 Speta 1) din punct de vedere juridic, bunica este in drept si poate fi numita
tutore, daca ea va putea asigura conditii optime dezvoltarii si educarii copilului (de
ex chiar daca este inapta de munca, are o avere destul de impunatoare sau
suficienta nivelului de intretinere a copilui), dar la numirea tutorelui, inst de
judecata este obligata sa tina cont de interesele copilului, prin urmare din punct de
vedere juridic si unchiul este indreptatit sa fie numit tutore daca acesta a pretins,
precum si datorita faptului ca acesta dispune de o posibilitate de vadita de ingrijire
si crestere a copilului, astfel daca de drept prioritate au ambii de a dobindi calitatea
de titutore, de fapt se va da prioritate celui care corespunde cel mai mult exigentei
tutelare. 2) Cerinte fata de tutore: pot fi numii tutori o singura pers fizica sau sotul
si sotia impreuna daca nu se afla in vreunul din cazurile de incompatibilitate prevaz
de CF; -la numirea tutorelui se iau in considerare calitatile morale si alte calitati
personale, posibilitati;e acestuia de a-si indeplini obligatiile de tutore, relatiile lui si
ale membrilor familiei lui cu copilul; -numirea tutorelui la copilul care a atins
virsta de 10 ani se face numai cu acordul copilului. 3) potrivit CF copii aflati sub
tutela au dreptul de a locui impreuna cu tutorele lor, de asemenea Ccivil prevede ca
domiciliul minorului, in cazul in care el se afla sub tutela sau curatela, este al
reprezentantului legal, adica tutore sau curator 4) Potrivit CF si a Leg priv pensiile
de asigurari sociale de stat, copilor, a caror parinti au decedat, li se poate stabili o
pensie de urmasi pt munca , sau in caz contrar acest ava dispune de o alocatie
sociala de stat prevazuta de Leg priv alocatiile sociale de stat. De asemenea,
copilul aflat sub tutela poate beneficia si de alte indemnizatii si compensatii care se
platesc familiilor cu copii pt ameliorarea situatiei vulnerable. La fel, de mentionat
ca daca locuinta ocupata anteriror de parintii care au decedat le-a apartinut cu dr de
propritate privata, copilul are dr la mostenire, devenind proprietatea lui, pe cae o
administreaza tuturele (curatorul) . De asemnea, daca copii aflati sub tutela nu au
avut anterior spatiu locativ,la implinirea majoratului ei urmeaza sa fie asigurati cu
spatiu locativ conform legisalt in vigoare. #Potrivit Ccivil tutorele administreaz
i dispune eficient de bunurile celui pus sub tutel, n numele acestuia, dac nu este
numit un administrator al bunurilor. Sumele de bani care depesc necesitile
ntreinerii celui pus sub tutel i ale administrrii bunurilor lui se depun pe numele
acestuia la o instituie financiar de unde nu pot fi ridicate dect cu autorizaia
autoritii tutelare.

SUB II Procedura declarrii cstoriei nule

1 Numii organul competent pentru declararea cstoriei nule i momentul
din care cstoria se consider nul. Nulitatea casatoriei este o sanctiune care se
aplica in urma nerespecatrii, de catre cei ce se casatoresc, a unora dintre cerintele
prevazute de lege cu privire la incheierea casatoriei. Organul competent pt decal
casatoriei nule, potrivit CF il reprez instanta judecatoreasca. Casatoria decalarata
nula se considera ca atare din momentul incheierii ei.
2 Determinai subiectele dreptului la aciune.
Dreptul de a cere declararea nulitii cstoriei l au urmtoarele persoane: a)soul
minor, prinii lui (tutorii), autoritatea tutelar sau procurorul, dac cstoria a fost
ncheiat de o persoan care nu a atins vrsta matrimonial i aceast vrst nu a
fost redus n modul stabilit. Dup atingerea de ctre soul minor a vrstei de 18
ani, dreptul de a cere declararea nulitii cstoriei i aparine numai lui. De
mentionat, ca casat poate fi declare nula contrar vointei minorului in cazul cind
exista o primejdie pt viata si sanatatea lui, de ex: antrenarea minorului in
activitatea criminala; b)soul ale crui drepturi au fost nclcate prin ncheierea
cstoriei, precum i procurorul n cazurile viciului de consimmnt; c)soul care
nu a tiut despre existena impedimentelor la cstorie, tutorele soului declarat
incapabil, soul din cstoria precedent nedesfcut, alte persoane ale cror
drepturi i interese au fost lezate n urma cstoriei ncheiate cu nclcarea
prevederilorCF, precum i autoritatea tutelar sau procurorul, n cazurile prevaz de
CF. Alte personae pot fi mostenitorii oricaruia dintre soti (de ex: copiii din
casatoria anterioara) sau pers-le care au dr la pensie pt pierderea intretinatorului;
d)soul de bun-credin i procurorul, n cazul n care a fost ncheiat o cstorie
fictiv.

3 Speta Decidei asupra normelor juridice care trebuie s fie aplicate la

soluionarea cazului. La sotlutioanarea litigiului se vor aplica dispozitiile CF
privind modalitatea de desfacere a casatoriei, decalrarea nulitatii casatoriei ,
consecintele de declarare a nulitatii casatoriei, precum si dispozitiile Ccivil privind
impartirea bunului proprietate comuna in devalmasie (imparteala se face
proportional aportului fiecaruia la dobindirea bunului) Poate oare fi declarat
nul cstoria dup desfacerea ei. Da, desfacerea casatoriei nu este un impediment
pt decalararea ulterior si a nulitatii acesteia, intruct nulitatea produce efecte
specifice in raport cu cele ale desfacerii, bunaoara, bunurile procurate n comun de
ctre persoanele a cror cstorie a fost declarat nul aparin acestora cu drept de
proprietate n diviziune, iar contractul matrimonial se consider nul; soul de bun-
credin este n drept s cear, n modul stabilit de legislaia civil, repararea
prejudiciului moral i material cauzat, etc precum si alte efecte prevaz de CF. Prin
divort poate fi desfacuta doar casatoria legala care a fost incheiata cu incalcarea
prevederilor legale, nula se declara casatoria incheiata cu incalcarea prevederilor
legale. De asemenea, spre deosebire de desfacere, dr-le si oblig-le sotilor inceteaza
din momentul incheierii casatoriei, precum si pot cere nulitatea orice pers ale carei
drepturi au fost lezate.

Test nr. 24
SUB I Drepturile i obligaiile prinilor-educatori
1.Definii noiunea de prini-educatori. Se numesc parinti-educatori fondatorii
caselor de copii de tip familial, care se considera infiintate de la data cind a fost
luata decizia autoritatii administratiei publice locale. De asemnea , se considera
parinti-educatori sotul si sotia, care se ocupa de ingrijirea si educatia copiilor,
purtind totodata responsabilitatea pt indeplinirea functiilor ce le revin. De
mentionat, ca parintii-educatori sint reprezentantii legali ai copiilor plasati in casa
lor si apara, fara procura speciala, dr-le si interesele acestora in toate rel;atiile cu
pers-le fizice si juridice, inclusive in inst de judecata
2.Analizai drepturile i obligaiile personale nepatrimoniale i patrimoniale ale
prinilor-educatori. In conformit cu prevederile CF parintii-educatori au fata de
copiii plasati in casele de copii de tip familial drepturi si obligatii similare celor ale
tutorelui .. ei sunt obligati sa educe copiii, respectindu-le demnitatea; -sa
organizeze traiul comun a copiilor care au fost plasati la ei pt crestere si ingrijire; -
sa le educe deprinderi necesare in viata, sa aiba grija de sanatatea si instruirea
fiecaruia dintre ei; -au dr prioritar la adoptia copiilor aflati in propria casa de copii;
-sint obligati sa asigure ingrijirea permanenta, asist medicala necesara fiecarui
copil in conformit cu virsta acestuia; -este obligat sa aplice metode de educatie care
sa nu prejudicieze sanatatea fizica si psihica a copiilor ingrijiti;- obligatia de a duce
evidenta starii sanatatii, fiind obilgati ca o data in an sa treaca examenul medical
prevazut de Regulamentul asei de copii de tip familial; sunt in dr sa aleaga
institutia de invatamint tinind cont de dorinta si aptitudinile copiilor. # Daca sa
vorbim de dr si oblig patrimoniale, de mentionat ca parintii-educatori sint obligati
sa tina evidenta bunurilor, veniturilor casei de copii si a cheltuielilor efectuate si sa
prezinte o data in an autoritatilor publice darea de seama respectiva; prin
indeplinire dr-lor si oblig-lor sale parintii-educatori isi exercita functiile fiind
remunerati, iar perioada de activitate in casele de copii de tip familial se include in
stagiul de munca general neintrerupt; -ei nu sunt obligati sa intretina copii plasati
in casa de copii de tip familial din cont propriu, adica nu are loc o obligatie de
intretinere; -autorit tutelara asigura pastrarea patrimoniului copilului prin
exercitarea unui control continuu al activitatii parintilor-educatori
1.3.Formulai deosebirile i asemnrile dintre drepturile i obligaiile prinilor-
educatori i drepturile i obligaiile tutorilor i curatorilor. Asemanarile. In primul
rind atit parintii-educatori cit si tutorele sau curatorul apara drepturile si interesele
copiilor plasati spre ingrijire in toate relatiile cu pers;-le fizice si juridice. Atit
parintii-educatori cit si tutorii si curatorii au urmatatoarele dreprturi si obligatii: dr
si obligati sa educe(incluzind si grija de sanatate, dezvolt sub toate aspectele ale
copilului) copilul plasat la ingrijire; -sa creeze , in depend de virsta copilului,
conditii sanitaro-igienice ce ar asigura dezvolt normala; -sunt in drept sa determine
independent procedeele si mijloacel de educatie a copilului, fiind obligati ca
acestea sa nu prejudicieze sanatatea fizica si psihica a copiilor ingrijiti ; - sa duca o
evidenta despre starea sanatatii copilului; - sunt in drept sa aleaga institutia de
invatamint precum si forma de studii, etc.

#Principala deosebire, avind in vedere ca dr-le si oblig-le parintilor-educatori fiind

similare celor ale tutorelui, consta in faptul ca ei isi exercita functiile fiind
remunerati, iar iar perioada de activitate in casele de copii de tip familial se include
in stagiul de munca general neintrerupt. Acestia sunt remunerati la nivelul
lucratorilor institutiilor de ingrijire si instruire pt copii orfani, in functie de numarul
copiilor aflati in plasament. De asemnea, potrivit CF nu apare nici obligatia de
intretinere. Precum si raporturile de familie din casa de copii de tip familial apar in
momentul incheierii contr de plasare a copiilor, fiind incheiat intre parintii-
educatori si autorit tutelara.

SUB II Cuantumul i modul de ncasare a pensiei pentru ali membri ai

familiei 2.1.Numii creditorii i debitorii obligaiei de ntreinere respective.
Potrivit CF contractul privind plata pensiei de intretinere poate fi incheiat intre
persoana care datoreaza intretinere adica debitorul intretinerii si persona care ar
dreptul la intretinere creditorul intretinerii, adica intre personale care au obligatia
de a se intretine reciproc conform prevederilor legale. Subiecte ale contractului pot
fi numai personae fizice cu capacity deplina de ex. In cazul cind creditorul
intretinerii este un minor sub virsta de 14 ani, contr va fi incheiat in numele
minorului de catre parinti, adoptatori sau tutori. In cazul minorilor intre 14-18,
contr va fi incheiat de insusi minorul cu consimatmintul parintilor, adoptatorilor
sau curatorilor. Respective la categoria de alti membri ai familiei CF atribuie in
calitate de debitor: a)Obligaia de ntreinere dintre frai i surori ; b)Obligaia
bunicilor de a-i ntreine nepoii c)Obligaia nepoilor de a-i ntreine bunicii
d)Obligaia copiilor vitregi de a-i ntreine prinii vitregi; e)Obligaia copiilor de
a-i ntreine educatorii. 2.2.Analizai modul de ncasare a pensiei de ntreinere.
De mentionat, ca anume continutul pensiei de intretinere consta in stabilirea
cuantumului si a modului de plata a pensiei de intretinere. In conformit cu CF daca
sa ne referim la cuantumul si a modul de plata a pensiei de intretinere a debitorilor
intretinerii, acesta se stabileste printr-un contract intre parti. Subiectele contr pot
stabili cuantumul pensiei de intretinere pe cote-parti; in procente fata de veniturile
debitorului intretinerii,; prin plata sumei totale o singura data. Este relevant faptul
ca in contract poate fi prevazuta si caluza privind posibilitatea indexarii pensiei de
intretinere #Conform CF dac nu exist un contract ntre pri, pensia de ntreinere
se stabilete de ctre instana judectoreasc n sum bneasc fix achitat lunar,
inndu-se cont de starea material i familial a persoanei care datoreaz
ntreinere i a persoanei care are dreptul la ntreinere, precum i de alte
circumstane importante.# Dac unul dintre membrii familiei are dreptul la pensie
de ntreinere concomitent de la mai multe persoane, instana judectoreasc
determin cuantumul acesteia pentru fiecare dintre cei ce o datoreaz, innd cont
de starea lor material i familial. Instana judectoreasc este n drept s ia n
considerare toate persoanele care datoreaz ntreinere, indiferent de faptul dac
aciunea a fost pornit fa de una, cteva sau toate persoanele n cauz. 2.3.
Decidei, care din persoanele enumerate pot fi obligate la plata ntreinerii i cum
se va calcula cuantumul acesteia.1) Vor fi ambii obligate : si fratele si buneii,
intrucit CF prevede dreptul la ntreinere de la surorile i fraii majori api de
munc care dispun de mijloace suficiente, precum si obligaia bunicilor de a-i
ntreine nepoii daca dispun de mijloace suficiente; 2) se va stabili in suma fixa in
functie de venituri acestora

Test nr. 25

SUB I Faptele juridice n dreptul familiei i tipurile lor Definii noiunea de fapt
juridic n sens larg i n sens ngust. In sesn ingust, faptul juridic este imprejurarea
prevazuta de norma juridical care, realizata in concret, are consecinte juridice,
adica da nastere, modifica sau inceteaza raportul juridic familial, iar in sens larg,
faptele juridice, dupa cum se expun savantii nu se reduce doar la nasterea ,
schimbarea sau incetarea rap juridice, ci atrag dupa sine nasterea si incetarea
capacitatii de folosinta si de exercitiu (de ex hot inst de jud despre declararea
persoanei ca fiind incapabila)
1.2. Analizai criteriile de clasificare a faptelor juridice n dreptul familiei. In
modul cel mai general in lit de spec clasificarea are loc dupa raportarea faptelor jur
la vointa omului (adica daca depend sau nu de vointa omului) respective se impart
in: 1)actiuni= fapte voluntare ale omului de care norma de drept leaga anumite
consecinte juridice, acestea se mai clasifica in raport cu dipozitia reguluii de drept
in: -licite( de ex: stabilirea paternitatii) si ilicite (care contravin legislatiei, de ex:
inch casatoriei cu vicierea consimtamintului). #2)evenimente = imprejurari,
fenomene, care se petrec indifferent si independent de vointa omului, si carora
norma de drept le da o semnificatie juridical prin retinerea lor in ipoteza ei. La
rindul sau evenimentele pot fi: -absolute (de ex: decesul unei personae); -relative
(nasterea copilului). ##Un alt crietriu este cel conform umarilor, avem: 1) de
nastere a dr-lor si oblig-lor familiale (de ex: adoptia); 2) de modificare a dr-lor si
oblig-lor sub-lor rap juridice familiale; 3) de impiedicare a dr-lor sint acelea
existenta carora impiedica realizarea unui dr stabilit de legislatie; 4) de incetare a
dr-lor si oblig-lor familiale sint acele actiuni si evenimente ca decesul, incet
casatoriei. #Sunt discutabile in lit de spec asa categorii de fapte juridice ca cele de
restabilire, precum si calsific faptelro juridice ca situatie sau stare, insa importanta
acesteia este diminuata datorita faptului ca nu au o insemnatate de sinestatatoare.
1.3. Expunei-v opinia asupra faptelor juridice n dreptul familiei i faptelor
juridice n dreptul civil. Din start as dori sa mentionez ca desi faptele juridice in dr
familiei au anumite momente specifice, clasificarea lor se face dupa aceleasi
criterii ca si in dreptul civil. In dr civil , in functie de originea faptelor juridice, la
fel se impart in 2 categ: actiuni si evenimenet. 1)Actiunile sunt fapte volunatre a
caror savirsire in conditiile prevaz de lege atarge consecinte juridice, la rindul lor
de asemenea se impart in licite si ilicite (asa-numitele delicte) In lit de specailit
civila se sustine ca un rol important in procesul de aparitie, modificare si stingere a
rap-lor jur il au actele administrative de inregistrare a faptelor juridice, indeosebi a
evenimentelor. 2)Evenimentele ca si in dr familiei, sunt fapte care se produc
independent de vointa omului, dar carora legea le atribuie anumite consecinte
juridice, acestea fiind deasemnea de 2 categorii: -relative si absolute. #De
mentionat, ca in lit de spec civila in raport cu pluralitatea elementelor componente,
faptele juridice se calsifica in simple si complexe. A)faptele jur simple constau in
elemente unice, care produc efecte jur prin ele insele (de ex: moartea pers fizice).
B)Faptele jur complexe sunt alcatuite din maimulte elemente, care numai realizate
impreuna, simultan ori succesiv produc efecte juridice prevazute de lege.

SUB II Scutirea soului (fostului so) de obligaia de a l ntreine pe cellalt

so sau limitarea acestei obligaii la un anumit termen
2.1Numii organul competent pentru hotrrea de scutire sau limitare i delimitai
noiunea de scutire de noiunea de limitare n termen. Doar inst judecatoreasca este
in drept sa-l elibereze pe unul dintre soti de obligatia de intretinere sau sa limiteze
aceasta obligatie la un anumit termen in conditiile prevazute de CF. Notiunea de
limitare in termen, la fel ca si cea de scutire presupune o masura intreprinsa de inst
judecatoreasca, insa spre deosebire de aceasta nu reduce continutul obligatiei de
intretinere, ci satbileste o limita in timp de exerciatrare a acesteia in acest sens.
2.2Analizai temeiurile . Potrivit CF instana judectoreasc este n drept s-l
elibereze pe unul dintre soi (fostul so) de obligaia de ntreinere sau s limiteze
aceast obligaie la un anumit termen dac: 1)incapacitatea de munc a soului
(fostului so) inapt de munc, care necesit sprijin material, este rezultatul abuzului
de buturi alcoolice sau substane stupefiante ori al unei infraciuni premeditate.
De mentionat ca acest temei are un support juridic bazat pe morala, intrucit ar fi
incorrect de a se sigura dim sursele banesti familiale pe acela care prin
comportamentul si atitudinea sa nedemna n-a contribuit la pastrarea familiei.
2)soul (fostul so) care necesit sprijin material a avut o comportare amoral n
familie. De atentionat, ca comportamentul amoral urmeaza sa fi avut loc in timpul
casatoriei sau dupa desfacerea ei. De asemenea prin comportament amoral se
intelege purtarile defaimatoare, nedemne ale fostului sot fata de celalalt; 3)soii
(fotii soi) s-au aflat n relaii de cstorie cel mult 5 ani, aceasta exprima faptul o
astfel de casatorie neindelungata nu poate duce la stabilrea unor relatii familiale
trainice; 4)s-a dovedit, pe cale judectoreasc, c cstoria a fost desfcut din
culpa fostului so care necesit sprijin material, presupune ca daca se va dovedi
vinovatia fostului sot car necesita sprijin material, acesta va urma sa suporte
consecinta respective. #Este important ca toate aceste motive sa fie dovedite pri
probe incontestbile, analizate de inst jud in fiecare caz concret 2.3 Decidei asupra
hotrrii instanei de judecat. Potrvit CF dreptul de a pretinde ntreinere de la
fostul so pe cale judectoreasc l are fostul so, care necesit sprijin material,
ocupat cu ngrijirea copilului comun invalid pn la vrsta de 18 ani sau a copilului
comun invalid de gradul I din copilrie, respective sotiei Dumtru I se va achita o
pensie de intretinere pe durata restabilirii sanatatii copilului, adica atit timp cit
copilul va necesita o asemnea ingrijire. Cuantumul pensiei de ntreinere ncasate
de la un so (fost so) n favoarea celuilalt so se stabilete de ctre instana
judectoreasc ntr-o suma bneasc fix pltit lunar. La stabilirea sumei pensiei
de ntreinere, se ine cont de situaia material i familial a soilor (fotilor soi),
de alte circumstane importante.

Test 28

1. Partajul bunurilor soilor

1.1
Bunurile sotilor pot fi impartite in 3 cazuri: 1in timpul casatoriei 2 dupa
desfacerea casatoriei,la cerea partilor 3 la cererea creditorilor sotilor. Participa
sotii (copii minori nu participa,neavind dr de proprietate asupra punurilor
parintilor,) + creditorii
1.2
 Determinai cotele-pri ale soilor n proprietatea comun n devlmie a lor.
La impartirea proprietatii comune in devalmasie a sotilor si determinarea cotelor-
parti din caestea,instanta judecatoreasca reiese din principiul egalitatii dintre barbat
si femeie si considera ca partile sotilor sunt egale, deasemenea instanta
judecatoreasca este in drept sa diferentieze cotele parti, tinind cont de interesele
unuia din soti si interesele copiilor minori. Majorarea cotei-parti a unuia dintre soti
poate avea loc in cazul cind prin impartirea patrimoniului in parti egale interesele
copiilor minori pot fi lezate,adica cota parte din casa de locuit a sotului care va
locui cu minorii va fi mai mare, bunurile copiilor nu sunt supuse partajarii. Pentru
majorarea sau micsorarea cotei-parti mai exista si temeiul privind interesul unuia
dintre soti,care merita atentie (incapacitate de munca,)
1.3
Conform prevederilor legale i reieind din coninutul speei instana de judecat
va trebui s restituie acele bunuri care constituie proprietate personal (deoarece
conform speei ele nu provin din activitate criminal). Ceea ce privete cota parte
din proprietatea n devlmie, ea va fi restituit (deoarece aici nu merge vorba de
confiscarea averii) dac nu exist suficiente probe c proprietatea comun este
dobndit sau majorat pe cale criminal, atunci putnd fi pus sub sechestru
ntreaga proprietate a soilor sau familiei ori cea mai mare parte a acestei
proprieti. Conform prevederilor Codului de Procedur Penal se pun sub
sechestru bunurile ce constituie cota-parte a bnuitului, nvinuitului, inculpatului n
proprietatea comun a soilor sau familiei.

Art. 204 CPP - Sub sechestru pot fi puse bunurile bnuitului, nvinuitului,
inculpatului, precum i ale prii civilmente responsabile, n cazurile prevzute de
lege, indiferent de natura bunurilor i de faptul la cine se afl acestea.
Se pun sub sechestru bunurile ce constituie cota-parte a bnuitului, nvinuitului,
inculpatului n proprietatea comun a soilor sau familiei. Dac exist suficiente
probe c proprietatea comun este dobndit sau majorat pe cale criminal, poate
fi pus sub sechestru ntreaga proprietate a soilor sau familiei ori cea mai mare
parte a acestei proprieti.

Art. 106 CP - Dac bunurile rezultate sau dobndite prin svrirea infraciunii i
veniturile de la aceste bunuri au fost comasate cu bunurile dobndite legal, se
confisc acea partea din bunuri sau contravaloarea acestora care corespunde valorii
bunurilor rezultate sau dobndite prin svrirea infraciunii i a veniturilor de la
aceste bunuri.

2. Rolul autoritii tutelare n examinarea cauzelor de educare i ocrotire a

copiilor
minori
2.1. Relatai despre organele care exercit funciile de tutel i curatel i actele
normative ce reglementeaz activitatea acestor organe.Organele care exercita
functiile de tutele si curatela sunt organele autoritatilor publice locale-aceste
organe au un sir de atributii de cotrol si de indrumare,este un organ de decizie si de
sesizare,ea poate sesiza instanta de judecata pentru luarea unor masuri cerute de
interesul copilului ,avid in acest caz drepul la actiune conform dreptului procesual
civil. Autoritatea tutelara supravegheaza educarea copiilor aflati sub tutela si
curatela ,da recomandari necesare tutorilor si curatorilor,iar in caz de necesitate ia
masuri concrete cu tutorele sau curatorul care nu-si indeplineste obligatiile puse
pe seama lui. tutela si curatela este regelementata in CF.

2.2. Determinai cazurile cnd solicitarea avizului autoritii tutelare este

obligatorie.
Solicitarea avizului este obligatorie atunci cind:se instituie tutela si curatela de
catre autoritatile publice locale asupra copiilor in virsta de 14-18ani precum si in
cazul cind se infiinteaza casele de copii de tip familial

2.3. Conform legii privatizrii fondului de locuine vnzarea locuinei dup

privatizare la care au participat indirect copii minori poate fi efectuat numai
cu consimmntul autoritii tutelare, att timp ct copii sunt minori.

Test 29

1.Coninutul contractului matrimonial

1.1.Definii contactul matrimonial.
Contractul matrimonial este conventia incheiata benevol intre persoanele care
doresc sa se casatoreasca sau intre soti,in care se determina dr si obl patrimoniale
ale acestora in timpul casatoriei si sau in cazul desfacerii acesteia
1.2.Analizai clauzele contractului matrimonial.
1)contractul matrimonial poate stabili ca toate bunurile dobindite in fiecare dintre
soti in timpul casatoriei sint proprietate personala a sotului care lea dobinditsotii
sint in drept sa stabileasca regimul separarii bunurilor,acesta presupune ca intre soti
nu exista nici un fel de proprietate comuna,fiecare isi procura bunuri pt el insusi
care ii vor apartine cu drept de proprietate personala,aceasta clauza este
convenabila in special in familia unde ambii soti au venit stabil si de sine statator
si impart egal obl casnice.
2)Obligatia de intretinere reciprocaatunci cind un sot este inapt de munca si are
dr la intretinere conform legii,conditiile acestei intretineri pot fi doar imbunatatite
si nu defaforizate.
3)partile pot stabili ordinea impartirii patrimoniului in caz de desfacere a
casatorieiacest fapt are relevanta atunci cind unul dintre soti se ocupa cu
gospodaria casnica si ingrijirea copiilor,renuntind la interesele profesionale pt
binele familiei
3)stabilirea ordinii de participare la veniturile reciproce-aceasta este in situatia
cind cind fiecare din soti are surse proprii de venit,de exemplu sotul se obliga sa
transmita sotiei o jumatate din veniturile sale din activitatea de antreprenor ,iar
sotia o parte din salariul ei.
4)stabilirea ordinii de participare a fiecaruia la cheltuielile comune-prin cheltuieli
comune intelegem cheltuieli familiale precum plata chiriei si a serviciilor
comunale,cheltuieli pt alimentare ,cheltuieli legate de achitarea studiilor,de odihna
si calatorii,sotii pot stabili limitele in care fiecare sot trebuie sa contribuie la
cheltuieli familiale,ei pot conveni nu doar asupra cheltuielilor comune dar si asupra
celor personale
5)stabilirea a caroror bunuri vor fi transmise fiecaruia dintre ei in caz de
divort_este o clauza importanta deoarece sotii stabilesc concret bunurile care vor
apartine concret fiecaruia dintre ei in caz de divort si prin acesta sint omise aparita
temeiurilor litigiilor ulterioare

1.3. Consider neintemeiat refuzul notarului deoarece odata ce sotia este de acord
asupra acesti clauze contractuale contractul matrimonial trebuie incheiat,deoarece
partile pot inculde in contract prevederi ce se refera la relatiile patrimoniale ,un
refuz intemeiat al notarului ar putea fi doar in cazul cind sunt inculse in contract
relatii personale familiale sau se lezeaza considerabil princiipile si natura relatiilor
familiale

2. ncetarea tutelei i curatelei

2.1Numii temeiurile ncetrii tutelei i curatelei fr hotrrea organului respectiv
Tutela inceteaza la atingerea virstei de 14 ani si tutorele devine curator intre 14
si 18 ani fara o hot a autorit tutelare in acest sens,curatele inceteaza la
implinirea de catre minor a virstei de 18 ani fara o decizie speciala a autoritatii
tutelare

2.2.Analizai ncetarea tutelei (curatelei) prin hotrrea organului respectiv.Tutela

si curatela pot inceta prin hotarirea autorit tutelare daca aexista temeiuri
juridice:copilul este inapoiat parintilor pt educatie si intretinere de mai
departe;copilul este adoptat;copilul este plasat intr-o casa de copii sau intr-o
institutie educativa sau curativa la intretinerea deplina a statului,copilul care se afla
sub curatela s-a casatorit la virsta de 16 ani sau a fost emanicipat;la cererea
tutorelui sau curatorului daca cererea este intemeiata;in cazul decesului tutorelui
sau a minorului aflat sub curatela;in cazul indepartarii tutorelui sau curatorului de
la indeplinirea obligatiilor sale daca nu si le-a indeplinit in mod corespunzato,si a
savirsit careva abuzuri neglijente grave in acest sens

2.3.conform prevedrilor legale tutorele nu este obligat sa intretina minorul din

mijloace proprii are dreptul la pensiile si la sursele de venit destinate anume pt
intretinerea copilului,astfel consider ca autoritatea tutelara ar trebui sa intervina pt
al dezinvesti de rolul de tutore pe girlea ion si pt a fi numita in calitate de tutore
bunica minorului pt a beneficia de pensia acestuia in vederea folosirii ei in scopul
de-a intretine si educa copilul.pt aceasta bunica trebuie sa se adreseze autoritatii
tutelare sau dupa caz instantei de judecata dar nu la oficiul postal.

TEST 30

1.Exercitare drepturilor parintestiin cazul cind parintii locuiesc separate

1.1Numiti dr.parintelui care locuieste separate. Parintele care locuieste separat de
copil are aceleasi dr. ca si parintele care locuieste cu copilul.si anume:-poate
comunica cu copilul-poate participa la educarea copilului si instruirea lui-poate
primi informatiile necesare de la toate institutiile educative,curative,de asistenta
sociala in legatura cu copilul sau. Totodata el are si obl.de a intretine copilul,de a
participa la cheltuielile suplimentare cauzate de circumstante exceptionale si
poarta raspundere pentru prejud cauzat de copilul minor.
1.2Determinati actiunile parintelui care locuieste separate in cazul incalcarii dr.sale
parintesti. In cazul incalcarii dr.sale parintele care locuieste separate se poate
adresa la autoritatea tutelara din raza domiciliului copilului.Aut.tutelara in prezenta
ambilor parinti scoate la iveala cauza neintelegerii, si reesind din interesul
minorului,stabileste un orar care sa satisfaca cerintele ambilor parinti.Daca
parintele cu care locuiesta copilul impiedica mai departe accesul celuilalt la
intrevedere el va raspunde conform legislatiei contraventionale.In caz de incalcare
repetata ,la cererea parintelui a caror dr.au fost incalcate litigiul va fi solutionat de
inst.jud.Inst.poate refuza actiunea daca va constata ca comportamentul paintelui
este in detrimental copilului (batie, narcomanie), sau ca acesta prezinta pericol
pentru viata si sanatea copilului(copilul nu hrani ingrijit). In lipsa acest, temeiuri
instanta hataraste ordinea de participare a parintelui care locuieste separate. In caz
ca hotariurea instantei se incalca fata de parintele ninovat se vor aplica sanstiuni
aplicate de leg. Procesual civil. Daca incalcarile au character repetat la cererea
parintelui care locuieste separate de copil, instanta poate sai transmita copilul spre
crestere si educare. In acest caz se vor respecta interese copilului, iar daca acesta a
implinit 10 ani se va tine cont si de opinia lui. In process va fi atrasa si autoritatea
tutelara.
1.3SPETA .Dup desfacerea cstoriei soilor Ursu, feciorului lor minor n vrst
de 7 ani i s-a stabilit domiciliu la mama. Prinii s-au neles c tata va vizita
copilul de 2 ori pe lun. Dup un an de zile fosta soie s-a cstorit i pentru a
ntri relaiile familiale cu soul su nou a nceput s mpiedice ntrevederile tatlui
cu copilul i l-a dus la bunica n sat. Tatl copilului aflnd unde se afl acesta, l-a
luat de la bunica contra voinei ei. Soia s-a adresat n instana de judecat.
Decidei asupra aciunilor fostului so din punct de vedere juridic. Ce organ
trebuie de atras n proces? Ce hotrre va adopta instana de judecat ?
Argumentai rspunsul. Actiunele fostului sot cad sub incidenta legisl.penale.Si
anume art1641 care prevede ca pedeapsa inchisoarea de pina la 6 luni.Mama
copilului avea insa obligatia sa informeze tatal copilului precum si autoritatea
tutelara din raza domiciliului sau,mai ales ca intreb ea si fostul ei sot a fost stabilita
o intelegere.Inst de judecata va atrage in process si autoritatea tutelara pentru a
stabili daca afost avertizata despre schimbarea domiciliului copilului cauza data

2.Regimul juridic al bunurilor sotilor

2.1. Definii noiunea de regim juridic al bunurilor soilor.
2.1Prin regim jur. al bunurilor sotilor se intelege totalitatea bunurilor ce pot face
obiectul unui patrimoniu care sunt dobindite de soti pina la incheerea casatoriei
precum sin timpul acesteea.Codul fam. Stipuleaza in art.19 ca bunurile dobindite
de soti in timpul casatoriei sint supuse regimului proprietatii in devalmasie
. 2.2. Analizai regimurile matrimoniale reglementate de legislaia Republicii
Moldova Regimul matrimonial al bunurilor sotilor prezinta un caracter dublu,adica
patriminial el depinde de dr comun al relatiilor patrimoniale si matrimonial este
legat de dr familiei si de ideologia acestuia,acestea sunt bunurile supuse regimului
proprietatii in devalmasie. Regimurile matrimoniale sunt ;In functie de izvorul lor-
regimul legal este stabilit prin normele juridice in vigoare la momentul incheierii
casatoriei si pe tot parcursul existentei ei care sunt dobindite de soti in timpul
casatoriei,indiferent de faptul care dintre soti acest bun si pe numele caruia este
scris sau procirat.Regimul conventional-este stabilit de soti prin intermediul
contractului matrimonial incheiat inainte incheierea casatoriei sau pe parcursul
ei,contractul matrimonial este incheiat benevol intre pers care doresc sa se
casatoreasca sau sunt casatoreite,prin care se etermin adr si obligatii patrimoniale
in timpul casatoriei sau in caz de divort..dupa structura regimului matrimonial:-
regim de separatie de bunuri care poate fi un regim propriu zis de separatie de
bunuri sau un regim dotal.Regimul separatiei de bunuri presupune cafiecare dintre
soti ii apartin cu dr de proporietate personaola toate bunurile avute inainte de
casatorie si cele dobindite in timpul casatoriei.Regimul dotal-nu exista in legislatie
RM.Existz regim mutabil care pozte fi modificzt si imutabil care nu poate fi
modificat. Dar in legislatia RM sut reglementatea doar regimul matrimonial si
legal.
2.3.La data de 01.08.2000 Popescu Ion a procurat un lot de pmnt pentru
construcia casei de locuit. n 2003 s-a cstorit i mpreun cu soia a ridicat pe
lotul respectiv o cas de locuit n valoare de 500 000 lei. La finele anului 2005
relaiile dintre soi s-au agravat datorit comportamentului amoral al soiei. Astfel,
n luna noiembrie 2005 a fost pronunat hotrrea despre divor. La data de
01.10.2009 n instana de judecat de la soie a parvenit o cerere privind partajul
averii comune. Determinai obiectul partajului. Decidei asupra posibilitii
partajului i mrimii cotei-pri n casa de locuit n cazul cnd exist ncheiat un
contract matrimonial i n cazul lipsei acestuia obeictul partajului Pentru
mprirea bunurilor proprietate n devlmie a soilor a cror cstorie a fost
desfcut, se stabilete un termen de prescripie de 3 ani. Dup aceast perioad
consider c litigiul va fi rezolvat conform prevederilor Codului Civil referitoare la
proprietatea comun pe cote pri. Bunurile ce aparin fiecruia dintre soi pot fi
recunoscute de instana judectoreasc proprietate n devlmie a acestora dac se
va stabili c, n timpul cstoriei, din contul mijloacelor comune ale soilor sau al
mijloacelor unuia dintre soi ori n urma muncii numai a unuia dintre soi, valoarea
acestor bunuri a sporit simitor (reparaie capital, reconstrucie, reutilare,
reamenajare etc.). Reieind din aceste prevederi legale putem afirma c n cazul n
care instana de judecat va recunoate lotul de pmnt ca proprietate n
devlmie, atunci obiectul partajului va fi casa cu ntreg lotul de pmnt. Dac
lotul nu va fi recunoscut ca proprietate n devlmie atunci obiect al partajului va
fi doar casa. La mprirea proprietii n devlmie a soilor i determinarea
cotelor-pri din aceasta, prile soilor snt considerate egale dac contractul
matrimonial nu prevede altfel (adic le revine cte 1/2 cot-parte). Deci prin proba
contrar se poate demonstra contrariul, aceasta fiind o prezumie (sintagma se
consider).Instana judectoreasc este n drept s diferenieze cotele-pri n
proprietatea n devlmie a soilor, innd cont de interesele unuia dintre soi i/sau
de interesele copiilor minori. Contractul matrimonial poate stabili c toate bunurile
dobndite de fiecare dintre soi n timpul cstoriei snt proprietate personal a
soului care le-a dobndit sau poate prevedea cote diferite pentru fiecare. n cazul
contractului matrimonial trebuie de inut cont de fiecare caz n parte. O situaie ar
fi atunci cnd obiect al partajului va fi doar casa (cte 1/2 cot-parte sau o alt cot
prevzut de contract). O alt situaie poate exista atunci cnd contractul prevede
clauze care lezeaz drepturile i interesele unuia dintre soi, ale copiilor minori ori
ale altor persoane ocrotite prin lege. n acest caz el poate fi declarat nul,
respectndu-se prevederile Codului Civil. n orice caz cnd obiect al partajului va fi
doar casa asupra terenului cellalt so va avea drept de folosin (ar putea fi i un
drept de servitute sau uz). De asemenea dac unuia dintre soi i snt transmise
bunuri care depesc cota ce-i revine, celuilalt so i se poate stabili o compensaie
bneasc sau de alt natur. De asemenea trebuie de atras atenia c clauzele
contractului matrimonial se sting din momentul ncetrii cstoriei, cu excepia
celor care au fost stipulate pentru perioada de dup ncetarea cstoriei.

Testul 31
1.Litigiile privind educarea copiilor.1.1. Numii litigiile care pot aprea n
domeniu.Litigiul privind determinarea locului de trai.Litigiul privind exercitarea
drepturilor parintesti in cazul cind parintiii locuiesc separat,litigiul privind
educarea copiilor pot aparea nu numai intre parinti ,dar si intre parinti si alte rude.
1.2. Analizai procedura soluionrii litigiilor. Litigiul privind determinarea locului
de trai.-instanta va tine cont de egalitatea in dr si obligatii parinzilor si interesele
copiilor.La solutionarea unui astfel de litigiu se vatine cont :-de atasamentul
copilului fata de fiecare dintre parinti fata de frati surori,-de virsta copilului-de
calitatile morale ale partilor-de relatiile existente intre fiecare parinte si copil-de
posibilitatea parintilor de a crea conditii adecvate pueducatia si dezvoltarea
copilului.La determinarea domciliului copilului minor instanta jud va cere avizul
autoritatii tutelare.Hotarirea instanteijud privind determinarea locului de trai l
opilului pote fi modificata la cererea oricarui dintre parinti. Litigiul privind
exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintiii locuiesc separat-in cazul
aparitiei litigiuluiparinte ale carui dr au fost incalcate se poate adresa la autoritatea
tutelara din raza domicil copilului.Autoritatea tutelara in pre3zenta ambilor parinti
scoate la iveala cauza neintelegerii si reesind din interesul copilului stabileste un
orarxare sa satisfaca cerintelor ambilor parti si sa acorde parintelui care locuieste
separat posibilitatea de asi exercita dr parintesti. Litigiul privind educarea copiilor
pot aparea nu numai intre parinti ,dar si intre parinti si alte rude.Daca parinti
copilului sau numai unul dintre ei refuza acest dr litigiul este solutionat de
autoritatea tutelara.In caz ca aplicarea sanctiunilor nu aducrezultateale dorite ,la
cererea bunicilor,fratilor si surorilor litigiul va fi solutionat de instanta de jud. 1.3.
Soii Negru au divorat i n conformitate cu hotrrea instanei de judecat fiica lor
de 3 ani a rmas s locuiasc mpreun cu mama. Tata a plecat cu seviciul din Bli
la Chiinu dar, deoarece i iubea foarte mult fiica, el venea n toat smbta la
Bli ca s o vad i s petreac cteva ore mpreun. Peste un timp soia a nceput
a pune piedici la ntrevederile cu copilul, motivnd prin faptul c ntlnirile cu tata
traumeaz psiholojic fiica (ea sufer c tata nu triete mpreun cu ei). Cu timpul
mama ducea fetia ori la bunica ori la cunoscui ca s nu se ntlneasc cu tata.Tata
s-a adresat n instana de judecat cu o cerere privind nlturarea piedicilor n
comunicare cu copilul su. Decidei dac este legal ori nu cerina tatalui i luai
decizia necesar. Poate oare instana de judecat s-l lipseasc pe printele
care locuiete separat de copil de dreptul de a comunica cu el? Ce msuri pot fi
aplicate fa de printele care locuiete cu copilul i-l mpiedic pe cellalt s-i
exercite drepturile printeti?Cerina tatlui este legal. Divorul prinilor nu
trebuie s afecteze drepturile i interesele copilului. Copilul are dreptul s
comunice cu ambii prini. Desfacerea cstoriei prinilor, nulitatea ei sau traiul
separat al acestora nu afecteaz drepturile copilului. n cazul cnd prinii au
domiciliul separat, copilul are dreptul s comunice cu fiecare dintre ei. Nu exist
ns o prevedere direct care ar indica dreptul printelui ce triete separate de a
comunica i a se vedea cu copilul. Prin analogie se poate aplica prevederile
referitoare la dreptul bunicilor, frailor i surorilor copilului de a comunica cu
acesta. Aciunea privind nlturarea impedimentelor de comunicare cu copilul a
bunicilor, frailor i surorilor lui poate fi respins numai n cazul existenei unui
pericol pentru viaa i sntatea copilului, pentru dezvoltarea lui spiritual. Deci
putem aplica aceste prevederi i soului care nu locuiete mpreun cu cellalt so
cu care st copilul. Din cele expuse se poate de afirmat c printele va putea fi
lipsit de acest drept numai n cazul existenei unui pericol pentru viaa i sntatea
copilului, pentru dezvoltarea lui spiritual. n cazul dat printele care mpiedic pe
cellalt s-i exercite drepturile printeti el poate fi supus rspunderii
administrative. Conform art. 64 al Codului Contravenional mpiedicarea
nentemeiat a unuia dintre prini (a ambilor prini) s comunice cu copilul ori s
ia parte la educarea lui, precum i mpiedicarea copilului s comunice cu bunicii,
fraii i surorile se sancioneaz n mrimea stabilit de cod.
2.Noiunea i importana adopiei- 2.1. Definii adopia actul juridic incuviintat
de organul restectiv competetn0instanta de judecata-in rezultatul caruia intre
adoptat si descendentii sai si adiptator si redele acestuia apar drepturi si obligatii
assimilate de lege cu cele dintre parinti si copii si inceteaza dr si oblogatiile
adoptatorului fata de rude3le sale de provinienta. 2.2. Determinai importana
adopiei i domeniul ei de aplicare. Adoptia isi are radacini din cele mai vechi
timpuri si este cunoscuta de toate popoarele.pe parcursul istoriei adoptia avea
diferite scopuru:Economice,de succesiune la tron.Insa in prezent adoptia este de ai
oferi copilului minor o familie pu ai asigura c crestere si
dezvolotarearmonioasa.Importanta primoeriala este de a crea conditii prielnice si
adecvate de dezvoltare fizica si spirituala pu copii.Copii sunt crescuti si educati
intr-o atmosfera de dragoste,stima si intelegere.Adoptia seefectuaeaza in interesul
copilului sa asigure copilului lipsit de grija parinteasca un mediu familial adecvat
o educatie buna un climat de iubire,fericire,intelegere,peroana care l-a adoptat
trebuie sa-i inlocuiasca parintii.O alta importanta a adoptiei in aceeea ca multe
cupluri nu au copii si doresc sa se realizeze ca parintiACeasta are o importanta pu
inlaturarea pricinei principale ca cuplul sa se mentina si sa creasca copilul.In tara
noastra ca si in alte tari nr divorturilor creste si casatoriile care se desfac au copii
minori si evident ca copii lipsiti de grija parinteasca e in crestere. 2.3. Comparai
adopia cu alte forme de ocrotire a copiilor orfani i a celor lipsii de grija
printeasc. Adoptia si tutela curatela asupra minorilor,ambele institutii sunt
indreptate spre ocrotirea copiilor,asigurarea educatiei,apararea dr si intereselor
minorilor.Tutela se instituie pina la virsta de 14 ani aminorului,curatela pina la 18
iar adoptia nu se stabileste o perioada anumita ci pu totdeuna,acordindu-i copilului
o ingrijire permanenta a copilului.Numirea tutorelui sau curatorului se face de catre
organul adm publice cu acordul pers care pretinde .dar la adoptie pers care doreste
sa adopte un copilea transmite o cerere scrisa la autoritatea tutelara de la domiciliul
copilului.Alte forme de ocrotire a copiilor orfani sunt casele de copii de tip familiat
care la fal ca adoptia are scopul intretinerii numai ca partiale si educatia a copiilor
orfani.In comparatie cu adoptia plasarea in casa de copii de tip familial se face in
baza unui contractincheiat intre parinti si autoritatea tutelara si termenul
contractului este pina la virst ade 18 ani sau la 23 daca copilul isi continua studiile.

Test nr. 33
1.Izvoarele dreptului familiei

1.3. Apreciai corelaia izvoarelor naionale cu izvoarele internaionale rezolvnd

problema: care va fi soluia n cazul n care un tratat internaional, ce nu vizeaz
drepturile omului, ratificat de Parlament vine n contradicie cu Constituia.

2.Plata ntreinerii pentru copiii minori

2.3.Decidei asupra posibilitii micorrii cuantumului pensiei de ntreinere

pentru copiii minori, folosind argumentele respective n urmtorul caz:
Ceteanul X pltea n baza unei hotrri a instanei judectoreti pensie de
ntreinere pentru 2 copii minori n cuantum de 1/3 din toate veniturile. Ulterior
a devenit invalid de gr. II i s-a adresat n instana de judecat cu o cerere
privind micarea cuantumului de ntreinere pentru copii din motivul c pensia
de invaliditate este mic, iar el are nevoie de tratament medical i sumele
primite nu-i ajung.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
eful catedrei
Prof.univ. Gh.Chibac ________________
Test nr. 34

Pentru examen la Dreptul familiei

Anul ______ grupa______ Facultatea Drept

1.Drepturile copiilor minori

1.1.Numii cadrul legislativ internaional i naional n materie.
Drepturile personale si cele patrimoniale ale copilului sunt reglementate atit de
legislatia nationala cit si de cea internationala: ca Conventia ONU din 1989
ratificata de RM in 1990 si care a intrat in vigoare in 1993, de Constitutia RM,
Legea privind drept... copilului din 1994, Codul Familiei si anume capi. X si alte
acte normative.
1.2.Analizai drepturile reglementate de legislaia n vigoare.
Copilul este privit ca o fiinta ce se bucura de anumite drepturi si ale carui insusiri
trebuie respectate. Astfel dupa nastere copilul are dreptul la nume, ce consta din
numele de familie si prenume si care se inregistreaza conform legislatiei, in toate
cazurile copilul are dreptu la numele parintilor sai. In cazul unui copil gasit daca
nu se cunoaste numele de familie si prenumele copilului acestea se stabilesc de
oficiul de stare civila. Pina la virsta de 16 ani copilul isis poate svhimba num.de
familie si prenumele dar cu o cerere depusa de catre parinti la of de stare civila.
Cel care a implinit virsta de 16 ani sau are deja pina la 18 ani poate sa-si schimbe
num de familie si prenumele in baza unei cereri depuse deja personal. Un drept
din cele mai importante este dreptul copilului de a locui si a fi educat in familie
anume abitatia in familie ii ofera garantia dezvoltarii fizice normala, spirituala,
intelectuala si sociala a copilului ca el sa devina o personalitate, si toate acestea
pot fi oferite numai de catre familie. Un alt drept al copilului este regl.de
Constitutia RM ce prevede ca fiecarui cetatean este garantata libertatea gindirii,
opiniei precum si libertatea exprimarii in public, acest drept si-a gasit reflectare
si in legea privind dre. Copilului. Din toate aceste reesa ca copilul este in drept sa
se expuna in privinta tuturor problemelor care ii ating interesele de la orice virsta,
atunci cind el isi poate formula o opinie proprie. Din drepturile patrimoniale
copilul are dre. De a primi intretinerea dela parinrii sai, dreptul copilului de
posesie si folosinta a bunurilor parintilor, dreptul la succesiune, copilul are
dreptul si la securitate sociala, nu sunt si restrictii privind dreptul la autor.
1.3.Decidei asupra realizrii drepturilor patrimoniale ale copiilor minori n
Republica Moldova, aplicnd prevederile actelor normative ale altor ramuri de
drept.
Un drept patrimonial ce este reg de o alta ramura de drept este dreptul de
proprietate reg de CC conform caruia copilul poate avea in proprietate orice bun
care nu este exclus din circuitul civil. Acestea sunt bunurile primite in dar,
mostenite cit si cele dobindide din sursele de venit proprii. Un alt drept ce este tot
reg de CC este dreptul la succesiune conform caruia copilul are dreptul la
mostenirea patrimoniiului parintilor sai ca mostenitor legal de claca a Ichiar din
momentul cind este conceput. In scopul ocrotirii drepturilor succesorale ale
copiilor minori, legislatia stabileste ca acestia au dreptul la mostenirea
patrimoniul parintilor sai chiar si in cazul succcesiunii testamentare. Statutul
juridic al autorului ce nu a atins virsta majoratului este tot reg de legislatia civila.
Dreptul copilului la securitate sociala este si el reglementat de un sir de acte care
prevad mecanismul de acordare a diferitelor plati (pensii, indemnizatii, ajutoare)
prin sistemul de securitate sociala.

2.Momentul ncetrii cstoriei n cazul divorului. Efectele juridice ale

desfacerii cstoriei
2.1. Relatai despre momentul ncetrii cstoriei.

Momentul incet. Casat. are o importanta juridica deoarece de la aceasta data

inceteaza raporturile personale si patrimoniale aparute intre soti in urma
incheerii casat.
In cazul desf casat la organele de inregistrare de stare civila casat inceteaza din
ziua inregistrarii divortului, iar daca casat a fost desfacuta pe calea judecat ea
inceteaza din ziua cind hot instantei judecatoresti a ramas definitiva.Inst de jud
care a solutionat divortul este obligata sa transmita in termen de 3 zile de la data
cind hot de desfacere a casat a ramas definitiva o copie a acesteia oficiului de
stare civila din raza ei teritoriala. Primind actul of de stare civila intocmeste actul
dedivort, la cererea sotilor li se elibereaza certificatul d edivort si pe buletinele de
identitate se face mentiunea despre desf casat. Fostii soti nu pot incheea o noua
casat pina cing nu peimesc de la of de stare civ certificatul de divort.

2.2. Analizai efectele juridice ale desfacerii cstoriei.

Din momentul divortului acesta produce efecte juridice pentru viitor. Efectele tin
de rel personale si cele patrimoniale ale sotilor si cele dintre parinti si copii.
Fostii soti nu mai au obligatia de sprijin moral si fidelitatea conjugala ei pot dupa
divort sa se recasatoreasca. Conform preved legale sotul care si-a schimbat
numele de familie la incheerea casat luind numele celuilalt sot sau le-a conexat
are dreptul de a-si mentine acets nume dupa divort, sau sa revina la numele de
familie care il avea innainte de casat. In cazul de divort inainte de implinirea de
18 ani a unui dintre soti capacitatea deplina de exercitiu dobindita prin incheerea
casat de sotul minor se mentine.daca un sot este inat de munca si care necesita
sprijin material poate pretinde intretinerea de catre celalalt sot. La prop comuna
in devalmasie sotii impart bunurile in procesul de divort printr-un acord intocmit
in scris, regimul matrimonial al comunitatiide bunuri inceteaza o data cu desf
casat. Pentru actiuna de impartire a bunurilor proprietate comuna in devalmasie
care au capatat acest regim din momentul cind bunurile au fost dobindite in timpul
casat a sotilor divortati se aplica termenul de prescriptie de 3 ani, acest termin se
calculeaza din momen cind unul dintre soti a aflat sau trebuia sa afle despre
incalcarea derp de proprietate. Fostul sot nu are dreptul de mostenire asupra
bunurilor ramase dupa moartea celuiilalt sot. La rindul sau desf casat nu
afecteaza situatia juridica a copiilor nascuti din aceasta casat. Parintii sunt in
drep si obligati sa-si ezercite drepturile parintesti cu privire la persoana si
bunurile copilului.

2.3. Conform hotrrei instanei de judecat din 25 octombrie 2006 soii Voinovan
au divorat. Bunurile proprietate comun n devlmie a lor nu au fost mprite.
La data de 26 octombrie 2006 soia i cumpr un automobil. Peste o lun soul se
adreseaz n instan cu o cerere privind partajarea bunurilor proprietate comun n
devlmie. n lista bunurilor este insclus i automobilul procurat de soie la
26.10.2006, invocnd faptul c acesta este procurat n timpul cstoriei i, deci, din
banii lor comuni.
Decidei asupra posibilitii partajului automobilului i argumentai
rspunsul.
 ____ _____________ 200__

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
eful catedrei
Prof.univ. Gh.Chibac ________________

Test nr. 35
Pentru examen la Dreptul familiei
Anul ______ grupa______ Facultatea Drept

1.Exercitarea drepturilor printeti

1.1.Numii principiul de baz al exercitrii drepturilor printeti.
Un principiu de baza putem mentiona ca parintii care isi exercita drepturile si
obligatiile fata de copii sai sa le exercite numai in interesul copilului. Adica sa
creasca copilul, sa-l igrijeasca, sa-i dee o educatie, o instruire si pregatire
prifesionala in conformitate cu capacitatile copilului si posibilitatile parintilor.
1.2.Analizai procedeele i mijloacele care nu pot fi aplicate de prini la educarea
i aprarea drepturilor i intereselor copiilor minori.
Exercitindu-si drepturile, parintii trebuie sa excluda la educarea i aprarea
drepturilor i intereselor copiilor minori:
-comportamentu abuziv, acesta se poate exprima prin diferite forme ex ( copilul
este pus la o munca fortata care nu coincide cu virsta si starea sanatatii a cestuia)
-insulte si maltratari de orice fel, discriminare. Acetee actiuni folosite de parinti
duc la formarea unei persoane cu deficiente care ulterior se pot manifesta prin
agresivitate, cruzime, lasitate....
-antrenarea in actiuni criminale. In afara de faptul ca aceasta se pedepseste de
legea penala, societatea nu permite ca copiii care sunt viitorul natiunii sa fie
educati intr-un astfel de mediu
-violenta fizica si psihica care poate duce la imbolnavirea copilului acestea pot sa
se manifeste atit in copilarie cit sin maturitate.
-consumul de bauturi alcooolice, folosirea sub stupifiante si psihotrope, deoarece
aceasta este o actiune negativa asupra psihologiei care duce la degradarea
personalitatii, imbolnavirea copilului si care poate provoca si moartea acestuia.
-practicare jocului de noroc, cersitul si alte acte ilicite. Prin toate acestea copilul
este lipsit de posibilitatea de a-si dezvolta aptitudini pozitive care l-ar ajuta sa
duca un mod decent de viata.
1.3.Evaluai posibilitatea exercitrii drepturilor printeti de ctre prinii minori.
Minora Elena de 16 ani, necstorit a nscut un copil. Ea s-a adresat la Casa de
asigurri sociale pentru a primi ndemnizaia de ngrijire a copilului pn la vrsta
de 3 ani a acestuia. Funcionarii casei de asigurri au refuzat s-i perfecteze actele
i s-i plteasc ndemnizaia, motivnd prin faptul c nu are capacitatea de
exerciiu.
2.Obligaia de ntreinere dintre fotii soi
2.1.Definii noiunea i caracterele obligaiei de ntreinere.
Obligatia legala de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a
acorda altei persoane mijloace necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor
spirituale si in cazul parintilor fata de copiii mijloace pentru eduvare, invatatura
si pregatirea lor profesionala.
Carac intretinerii sunt: Carac strict personal, care reese din faptul ca exista o
legatura strinsa a pers care beneficiaza de pensia de intretinere, precum si a pers
obligate sa o presteze ca insasi obligatie, nu poate fi transmisa prin mostenire,
contracte, debitorul nu poate trece datoria sa altora.. Caract de intretinere
reciproca asta nu inseamna ca intotdeauna el este realizat, deoarece nu
intotdeauna parintii la o virsta inaintata au nevoie de intretinere de la copiii sai si
tot asa. Carac indelungat sa succesiv as\ceasta se manifesta prin faptul ca din
momentul nasterii oblig si pina la incetarea ei se scurge un timp destul de
indelungat. Aceste obligatii de intretinere sunt stabilite de lege ce inseamna ca
indatoririle sunt impuse de lege in tot timpul cit creditorul se afla in nevoie, ceea
ce fac ca partile sa n-o poata inlatura sau restringe prin acte juridice.
2.2.Analizai condiiile de apariie a dreptului de ntreinere ntre fotii soi.
Conditiile de aparitie a dreptului de intretinere intre fostii soti sunt urmatoarele: I
cond Sotul care pretinde intretinerea sa fie inapt de munca si sa necesite sprijin
material neavind un venit propriu suficient aceasta stare de nevoie se stabileste
de catre in stanta de judecata in fiecare caz concret. II cond sotul obligat la
plata intretinerii trebuie sa aiba mijloace suficiente pentru intretinerea sa si
pentru plataintretinerii ati fostului sot , cit si a altormembrii ai familiei, cuantumul
pensiei de intretinere pentru sot sau fostul sot se stabileste de catre inst de judec.
Intr-o suma baneasca fixa platita lunar. Mai sunt si un sir de conditii de a pretinde
dreptul de intret si pe cale judec...: a) fosta sotie in timpul graviditatii acest drept
apare daca graviditatea a aparut inaintea desf casat.,
b) fostul sot care necesita sprijin material ocup cu ingrijirea copil. Comun
timp de 3 ann,i
c) fostul sot necesita sprijin mater daca a fost ocupat cu ingrijirea copilului pina
la virsta de 18 ani sau daca este invalid de gr I copilul,
d) fostul sot devenit inapt de munca in timpul casat sau timp de un an dupa desfac
casat.,
e) fostul sot necesita sprijin mater si a atins virsta de pensionare in termen de cel
mult 5 ani din mom desf casat daca sotii au fost casat ce putin 15 ani..
2.3.Cet. Vcu Diana i Vcu Boris au fost cstorii din 1982 pn la 1 aprilie
2002. La 15 mai 2003 Vcu Diana s-a adresat n instana de judecat cu o cerere
privind plata pensiei de ntreinere de la fostul so pe motivul c i s-a stabilit gradul
2 de invaliditate. La examinarea cauzei soul a obiectat mpotriva cerinelor
reclamantei, invocnd faptul c la moment fosta soie se afl n relaii de
concubinaj cu cet. Albu Ion.
Decideii asupra posibilitii ncasrii pensiei de ntreinere de la fostul so
____ _____________ 200__
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
eful catedrei
Prof.univ. Gh.Chibac ________________

Test nr. 36

Pentru examen la Dreptul familiei

Anul ______ grupa______ Facultatea Drept

1.Litigiile privind educarea copiilor

1.1.Numii litigiile care apar n privina educrii copiilor.

Litigiile privind educatia copil pot aparea intre parinti si alti membri ai familiei
privind, locul de trai al copilului si exercitarea dreptului la educatia lui.

1.2.Analizai ordinea de examinare i soluionare a litigiilor i organul competent

n domeniu.
La deter locului de trai al copilului cind parint traiesc separat si lipseste un acord
intre ei intervine instanta de fudecata care stabileste cu cine dintre parinti vor
lacui copiii. La determinarea locului de trai instanta va tine cont de egalitatea in
drepturi si obligatii mamei si tatalui precum si de opinia copilului, de virsta
copilului, de calit morale ale parintilor, rel existente intre fiecare copil si
parinte.... Apoi instanta cere un aviz de la autoritatea tutelara in care se
elucideaza conditiile de trai a fiecarui parinte, aspectele psihologice, prezenta
altor rude si rel cu copilul, sa. La examinarea cauzei autorit tut participa
obligatoriu pentru a sustine avizul si a-si expune opinia. Hot inst privind
determinarea locului de trai poate fi modificata la cererea oricarui parinte.
Litigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintii locuiesc
separat se solutioneaza de catre autoritatea tut iar decizia poate fi atacata in inst
de judec care va emite hot respectiva.. Un alt litigiu privind educarea copiilor
poate aparea nu numai intre parinti, dar si intre parinti si alte rude, deoarece leg
invigoare prevede ca bunicii, fratii si surorile copilului au dreptul sa comunice cu
acesta, daca unul din parinti refuza acest drept litigiul este este solutionat de
autorit tut., acesta din urma emite o hot si daca aceasta este incalcata de catre
parinti atunci este aplicat codul contraventional, la rindul daca acestea nu aduc
rezultate bunicii, fratii surorile pot solutiona litigiul in inst de judecata.
1.3.ntre soii Vcu a aprut litigiu privind instruirea fiicei Olga n vrst de 7 ani.
Tatl dorea ca fiica s nvee la Liceul n care mai multe obiecte se predau n limba
englez, iar mama era categoric mpotriv, deoarece ea considera c din cauza
strii sntii Olga nu va putea rezista ritmului stabilit n liceu. Bunicii care
locuiau mpreun cu soii Vcu erau de acord cu mama copilului.
Decidei asupra soluionrii acestui litigiu, argumentnd rspunsul cu prevederile
legislaiei.
2.Contractul privind plata pensiei de ntreinere.
2.1.Definii noiunea i enumerai caracterele juridice ale contractului.

Contactul privind marimea, onditile si modul de plata a pensiei de intretinere

poate fi incheiatintre persoana care datoreaza intretinerea(debit intretinerii) si
persoana care are dreptul la intretinere (creditorul intretinerii). In cazul cind
debitorul intretinerii si\sau creditorul intretinerii sint declarati incapabili,
contractul este incheiat de catre reprez legali ai acestora. Persoanele cu
capacitatea limitata de exercitiu incheie contractul cu acordul curatorului, acest
contract se intocmeste in scris si este autentificat la notar.
Acest contract are urmatoarele carac juridice: este un contract bilateral, cu titlu
gratuit, consensual dupa opinia unor autori, unibligational si are caracter solemn.

2.2.Analizai coninutul contractului.

Continutul contracat Contractului privind plata pensiei de ntreinere consta in
stabilirea cuantumului si a moduluide plata a pensiei de intretinere, cuantumul
pens de intret stabilite prin contract se deermina de catre parti la incheerea
contractului, partile rees din situatia materiala si familiala a debitorului
intretinerii cit si necesitatea creditorului. Desi partile sunt libere in stabilirea
marimiii pensiei de intretinere conform cod fam in cazul copiilor minori aceasta
nu poate fi mai mica decit cea stabilita de cod familiei. Subiectele contractului pot
stabili cuantumul pensiei de intretinere pe cote parti; in procente fata de veniturile
debit intret; intr-o suma baneasca fixa platita lunar; prin plata sumei totale o
singura data s.a. Modul de plata a pensiei de intret la fel poate fi stabilit de catre
parti: prin achitarea personala de catre debit intret; prin achitarea de catre debit
prin intermediul unei pers terte; prin transfer postal pe adresa la domiciliu s.a. in
contract poate fi prevazuta clauza privind posibilitatea indexarii pensiei de
intretinere. Daca in condit de inflatie marimea pensiei de intret se devaloreaza si
nu corespunde cheltuielilor efectuate pentru intretinerea creditorului. Contractul
privind plata pensiei de intret poate fi modoficat sau reziliat in orice moment in
baza acordului dintre parti..
2.3.Comparai contractul privind plata pensiei de ntreinere cu alte contracte
similare:
a) Cu contractul de donaie sub form de prestaii periodice;
b) Cu contractul de rent gratuit viager;
 c) Cu contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via.

____ _____________ 200__

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
eful catedrei
Prof.univ. Gh.Chibac ________________
Test nr. 37

Pentru examen la Dreptul familiei

Anul ______ grupa______ Facultatea Drept

1.Reglementarea juridic a ncheierii cstoriei cu element de extraneitate

1.1.Numii Legea rii care guverneaz condiiile de fond ale cstoriei cu element
de extranietate.

In cazul in care RM a incheiat tratate internationale , legea aplicabila

raporturilor de familie cu element de extranietate se determina in baza acestor
tratate. Iar in cele mai dese cazuri se aplica Codul fam si legea privind actele de
stare civila.
1.2.Analizai condiiile de fond i de form pentru ncheierea cstoriei cu element
de extranietate pe teritoriul RM.
Conditiile pentru incheierea casat pe terit RM de catre cet straini sau apatrizi sint
determinate de legislatia nationala. Cet straini trebuie sa prezinte un certif
eliberat de autorit competente ale statului ai caror cet sunt din care rezulta ca ei
au dreptul de a incheia casat. In rest se conditiile de fond si lipsa impiedimentelor
la incheierea casat trebuie sa coincida cu codul fam si ele sunt: Casat trebuie
incheiata cu consimtamintul reciproc, neviciat exprimat personal si neconditionat
al barbatului si femeii precum si atingerea de catre ei a virstei matrimoniale.
Persoanele ce doresc sa se casat sint obligate sa se informeze reciproc despre
starea sanatatii lor.
1.3.n anul 1997 cet. RM Modrc Maria i Calestru Ion, aflndu-se la odihn n
Spania au ncheiat acolo o cstorie religioas n conformitate cu legislaia
spaniol. Dup ntoarcere ei au trit mpreun fr a mai ntreprinde vreo aciune n
vederea nregistrrii cstoriei n ar. n anul 2000 ei s-au desprit i Modrc
Maria a plecat la lucru n Italia. Peste 2 ani Calestru Ion a ncheiat o nou cstorie
cu Volcova A., nregistrnd-o n ordinea stabilit de lege. La finele anului 2004
Calestru I. a decedat ntr-un accident rutier. Modrc M. s-a rentors din Italia i
avnd pretenii la motenire s-a adresat n instana judectoreasc cu o cerere
privind nulitatea cstoriei ncheiat de Calestru Ion cu Volcova A. Drept dovad
ea a prezentat actul de cstorie din Spania.
Decidei care va fi soluia.
2.Stingerea obligaiei de ntreinere
2.1.Definii noiunea de stingere a obligaiei de ntreinere.

Stingerea obligatiei de intretinere este -obligatia de intretinere, aparuta in baza

unui contractului privind plata pensiei de intretinere, inceteaza in urma decesului
uneia dintre parti, a expirarii duratei contractului sau conform clauzelor
acestuia.dar deobicei se stinge si prin executarea acesteia.

2.2.Analizai temeiurile stingerii obligaiei de ntreinere.

Temeiurile de stingere a obligatiei de intretinere sunt daca obligat de intret a luat

nastere in baza acordului dintre platitor si beneficiarul obligatiei de intretinere, ea
se stinge la expirarea termen actiunii contract, la decesul uneia dintre parti sau
baza altor temeiuri prevazute de acest contract. Daca pensia de intret este
incasata in baza hot inst de judecata, obligat se stinge o data cu decesul
platitorului sau al beneficiarului pensiei de intretinere. Plata pensiei de intret
pentru copii minori se stinge din momentul atingerii majoratului sau obtinerii
capacitatii de exercitiu sub virsta de 18 ani in rezultatul incheierii casat sau
emanciparii. Obligatia de intret care se plateste in baza hot ins de jud pers inapte
de munca si care necesita sprijin material inceteaza din momen restabilirii
capacitatii de munca sau imbunatatirii situat mater. Daca unul din soti s-a casat
obligat de intret intre ei inceteaza. Ca raport juridic concret obligat de intret se
stinge in mod obisnuit prin executare adica prin plata asa cum indeobste se sting
si celelalte obligatii.

2.3.Robu Olga ngrijete de un copil comun invalid n vrst de 14 ani, nefiind

angajat n cmpul muncii. Tatl copilului, fostul so Robu Ion pltete o pensie de
ntreinere pentru fosta soie n mrime de 300 lei lunar. Peste 2 ani de zile Robu
Olga se cstorete.
Decidei asupra plii pensiei de ntreinere n continuare i argumentai
rspunsul.

____ _____________ 200__

Test nr. 37
1.Reglementarea juridic a ncheierii cstoriei cu element de extraneitate
1.1.Numii Legea rii care guverneaz condiiile de fond ale cstoriei cu element
de extranietate.

In cazul in care RM a incheiat tratate internationale , legea aplicabila

raporturilor de familie cu element de extranietate se determina in baza acestor
tratate. Iar in cele mai dese cazuri se aplica Codul fam si legea privind actele de
stare civila.
1.2.Analizai condiiile de fond i de form pentru ncheierea cstoriei cu element
de extranietate pe teritoriul RM.
Conditiile pentru incheierea casat pe terit RM de catre cet straini sau apatrizi sint
determinate de legislatia nationala. Cet straini trebuie sa prezinte un certif
eliberat de autorit competente ale statului ai caror cet sunt din care rezulta ca ei
au dreptul de a incheia casat. In rest se conditiile de fond si lipsa impiedimentelor
la incheierea casat trebuie sa coincida cu codul fam si ele sunt: Casat trebuie
incheiata cu consimtamintul reciproc, neviciat exprimat personal si neconditionat
al barbatului si femeii precum si atingerea de catre ei a virstei matrimoniale.
Persoanele ce doresc sa se casat sint obligate sa se informeze reciproc despre
starea sanatatii lor.
1.3.n anul 1997 cet. RM Modrc Maria i Calestru Ion, aflndu-se la odihn n
Spania au ncheiat acolo o cstorie religioas n conformitate cu legislaia
spaniol. Dup ntoarcere ei au trit mpreun fr a mai ntreprinde vreo aciune n
vederea nregistrrii cstoriei n ar. n anul 2000 ei s-au desprit i Modrc
Maria a plecat la lucru n Italia. Peste 2 ani Calestru Ion a ncheiat o nou cstorie
cu Volcova A., nregistrnd-o n ordinea stabilit de lege. La finele anului 2004
Calestru I. a decedat ntr-un accident rutier. Modrc M. s-a rentors din Italia i
avnd pretenii la motenire s-a adresat n instana judectoreasc cu o cerere
privind nulitatea cstoriei ncheiat de Calestru Ion cu Volcova A. Drept dovad
ea a prezentat actul de cstorie din Spania.
Decidei care va fi soluia.
Casatoria incheiata de cater Modirca Maria si Calestru Ion nu va fi valabila si ea
nu va putea avea pretentii la mostenire.
2.Stingerea obligaiei de ntreinere
2.1.Definii noiunea de stingere a obligaiei de ntreinere.

Stingerea obligatiei de intretinere este -obligatia de intretinere, aparuta in baza

unui contractului privind plata pensiei de intretinere, inceteaza in urma decesului
uneia dintre parti, a expirarii duratei contractului sau conform clauzelor
acestuia.dar deobicei se stinge si prin executarea acesteia.

2.2.Analizai temeiurile stingerii obligaiei de ntreinere.

Temeiurile de stingere a obligatiei de intretinere sunt daca obligat de intret a luat

nastere in baza acordului dintre platitor si beneficiarul obligatiei de intretinere, ea
se stinge la expirarea termen actiunii contract, la decesul uneia dintre parti sau
baza altor temeiuri prevazute de acest contract. Daca pensia de intret este
incasata in baza hot inst de judecata, obligat se stinge o data cu decesul
platitorului sau al beneficiarului pensiei de intretinere. Plata pensiei de intret
pentru copii minori se stinge din momentul atingerii majoratului sau obtinerii
capacitatii de exercitiu sub virsta de 18 ani in rezultatul incheierii casat sau
emanciparii. Obligatia de intret care se plateste in baza hot ins de jud pers inapte
de munca si care necesita sprijin material inceteaza din momen restabilirii
capacitatii de munca sau imbunatatirii situat mater. Daca unul din soti s-a casat
obligat de intret intre ei inceteaza. Ca raport juridic concret obligat de intret se
stinge in mod obisnuit prin executare adica prin plata asa cum indeobste se sting
si celelalte obligatii.

2.3.Robu Olga ngrijete de un copil comun invalid n vrst de 14 ani, nefiind

angajat n cmpul muncii. Tatl copilului, fostul so Robu Ion pltete o pensie de
ntreinere pentru fosta soie n mrime de 300 lei lunar. Peste 2 ani de zile Robu
Olga se cstorete.
Decidei asupra plii pensiei de ntreinere n continuare i argumentai
rspunsul.
In cazul dat obligatia sotului de intretinere fata de sotie se stinge odata ce ea s-a
casatorit.In privinta copoilului minor parintii pot incheia un contract privind
modul de plta si cuantumului mijloacelor pt intretinerea copiluli.