01 Curs Contabilitate Financiara IDD 1

FABBV IDD Contabilitate financiara
SUPORT CURS CONTABILITATE FINANCIARĂ
1 Normalizarea contabilităţii
Procesul de normalizare contabilă se derulează la nivel internaţional pe două căi:
 Normalizarea de tip deductiv prin intermediul cadrului conceptual (general).
 Normalizarea de tip inductiv prin intermediul planului contabil general.
1.1 Cadrul contabil general

Cadrul contabil general reprezintă un sistem coerent de obiective şi principii fundamentale legate
între ele, susceptibile să indice natura, rolul şi limitele situaţiilor financiare.
A fost elaborat de IASB (International Acounting Standards Board – Consiliul standardelor
internaţionale de contabilitate) care are ca obiectiv stabilirea unor norme mai ales pentru firmele care
efectuează tranzacţii pe pieţele de capital. În România se aplică în parte acest cadru general.
Arhitectura cadrului general implică parcurgerea următoarelor idei:
 Obiectivul contabilităţii
 Utilizatorii situaţiilor financiare
 Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare
 Bazele de evaluare
 Definirea elementelor situaţiilor financiare şi modalităţile de recunoaştere a acestora
 Conceptele de capital şi menţinere a capitalului.
1.1.1 Obiectivul contabilităţii

Este acela de a prezenta poziţia financiară, performanţele acesteia precum şi modificările care apar
la nivelul acestora.
1.1.2 Utilizatorii situaţiilor financiare
 Investitorii: interesaţi de informaţii ce vizează:

 Rezultatul întreprinderii
 Dividendele distribuite
 Riscul tranzacţiilor derulate.
 Băncile şi creditorii financiari: interesaţi de capacitatea întreprinderii de a rambursa creditele
acordate şi dobânzile aferente acestora la termenele prestabilite.
 Salariaţii: interesaţi de politica salarială a firmei comparativ cu politica de dividend. De
asemenea sunt interesaţi de profitabilitatea întreprinderii şi de continuitatea activităţii acesteia.
 Statul: Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de situaţia financiară pentru stabilirea nivelului
impozitelor şi taxelor cât şi pentru efectuarea controlului asupra activităţii financiare a
întreprinderii. + stabilirea şi acordarea de subvenţii.
 Furnizori şi creditori comerciali: interesaţi în vederea onorării datoriilor firmei faţă de aceştia.
 Clienţii: sunt interesaţi de continuitatea activităţii întreprinderii în ipoteza în care societatea
respectivă este singurul partener comercial.
 Publicul: interesat de contribuţia firmei la dezvoltarea locală (dacă a făcut donaţii, emisiune de
obligaţiuni) şi de eventualitatea creării unor noi locuri de muncă.
1.1.3 Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare

 Inteligibilitate
Presupune înţelegerea informaţiilor oferite în cadrul situaţiilor financiare de către orice utilizator
avizat. Aceasta implică existenţa unei detalieri suficiente a informaţiilor fără a include elemente
de amănunt.
 Credibilitate
Informaţia să nu conţină erori, să fie verificabilă, să nu fie părtinitoare (verificabilă, neutră,
fidelă).
 Comparabilitate
Trebuie să fie realizată atât în spaţiu cât şi în timp.
 Relevanţă
O informaţie este relevantă atunci când poate schimba decizia anterioară.
1.1.4 Bazele de evaluare

 Costul istoric:
Reprezintă costul cunoscut în contabilitate în momentul intrării bunului:
 cost de achiziţie (preţ de cumpărare + ch. accesorii + ch. de transport + ch. de punere în
funcţiune – reduceri comerciale obţinute)
 cost de producţie (costuri directe + cheltuieli indirecte proporţional determinate)
 valoare de utilitate pentru bunuri intrate ca donaţii.
 Costul curent:
Este privit din perspectiva unui cumpărător potenţial şi reprezintă valoarea ce poate fi atribuită
bunului dacă acesta ar urma să fie achiziţionat în momentul respectiv.
 Valoarea de decontare a unei obligaţiuni (valoarea realizabilă netă)
Este privită din perspectiva vânzătorului potenţial. „Cât obţine pentru bunul respectiv în ipoteza
vânzării acestuia”.
 Valoarea actualizată a fluxurilor de numerar.
Reprezintă pentru un activ viitoarele intrări de numerar generate de deţinerea bunului.
1.1.5 Definirea elementelor situaţiilor financiare şi modalităţile de recunoaştere a acestora

Elementele situaţiilor financiare sunt reprezentate de: active, datorii, capitaluri proprii, cheltuieli şi
venituri.
Activul este o resursă controlată de întreprindere care generează avantaje economice viitoare
şi sunt apărute ca urmare a unei tranzacţii anterioare.
SC X încheie un contract de leasing financiar cu SC Y prin care aceasta cedează societăţii Y un

autoturism.
Prin contractul de leasing nu se cedează şi dreptul de proprietate (de obicei). În această situaţie
autoturismul reprezintă un activ al societăţii Y.
Datoriile sunt obligaţii prezente care generează diminuări de avantaje economice şi apar ca
urmare a unor tranzacţii trecute.
Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual în activele întreprinderii după deducerea

tuturor datoriilor.
Cheltuielile reprezintă diminuări de avantaje economice apărute ca urmare a scăderii unui

activ sau creşterii unei datorii ce conduce la diminuări la nivelul capitalurilor proprii altele
decât cele generate de distribuţii către acţionari sau asociaţi.
Cheltuieli cu materiile prime (ca urmarea a scăderii unui activ): 601 = 301.
Cheltuieli ce au loc ca urmare a creşterii unei datorii:
 Obligaţii legale (plată de impozite şi taxe directe):
 691 = 441
 6451 = 431
 Obligaţii contractuale:
 Faţă de terţi:
 Privind prestarea unor servicii
 Privind contractarea unor datorii (dobânda)
 Primirea unor bunuri nestocabile, care se consumă instantaneu (energie, apă…)
 Faţă de salariaţi
 Salarii
Veniturile reprezintă creşteri de avantaje economice apărute ca urmare a creşterii unui activ
sau diminuării unei datorii (ex.: anulări de provizioane) care conduc la majorări la nivelul
capitalurilor proprii altele decât contribuţiile acţionarilor sau asociaţilor.
1.1.6 Conceptele de capital şi menţinere a capitalului.
Capitalul fizic este asimilat cu capacitatea de producţie a unei întreprinderi.
Capitalul financiar este reprezentat de capitalurile proprii ale întreprinderii.
Menţinerea capitalului fizic are loc în momentul în care capitalul fizic la sfârşitul unei perioade
este mai mare sau cel puţin egal cu cel de la începutul perioadei respective: KF1  KF0 .
Menţinerea capitalului financiar are loc în momentul în care capitalul financiar la sfârşitul
unei perioade este mai mare sau cel puţin egal cu cel de la începutul perioadei respective.
1.2 Principiile contabile
1.2.1 Principiul prudenţei

NU se:
SUPRAEVALUEAZĂ: A c t i v u l ş i V e n i t u r i l e
SUBEVALUEAZĂ: D a t o r i i l e ş i c h e l t u i e l i l e .
SC Alfa SA deţine în stoc, la finalul anului 200N, cereale în valoare de 1.000 lei. Datorită unei
conjuncturi favorabile pe piaţă, preţul acestora a crescut la 2.000 lei. Precizaţi soluţia contabilă
potrivită.
În contabilitate nu se înregistrează nimic.
SC Alfa SA comercializează televizoare obţinute din producţie proprie. Aceasta acordă o garanţie
de 3 ani pentru fiecare produs comercializat. Media cheltuielilor cu reparaţiile aferente
defecţiunilor apărute în perioada de garanţie este de 10.000 anual. Alegeţi soluţia contabilă
corectă:
Se constituie un provizion (datorită datoriei posibile):
6812 = 1512 10.000 lei.
SC Alfa SA deţine în stoc următoarele materii prime: făină 100 saci la 10 lei/sac, zahăr 20 saci a
20 lei/sac şi cacao 5 saci a 10 lei/ buc. La 31 dec. 200N se constată următoarele: există 101 saci
făină evaluaţi la 10 lei/buc, 20 saci zahăr evaluaţi la 10 lei/buc şi 5 saci cacao la 41 lei/buc. Să se
contabilizeze situaţia existentă.
Pentru făină se recunoaşte un plus de inventar (este un plus fizic care nu face obiectul principiului
prudenţei): 301 = 601 10 lei.
Pentru zahăr are loc o diminuare valorică (valoarea contabilă: 400.000 lei şi valoarea „reală” de
380.000 lei) şi potrivit principiului prudenţei se constituie un provizion (reducere) pentru depreciere:
6814 = 391.
Pentru cacao are loc un plus valoric deci nu se contabilizează.
1.2.2 Principiul independenţei exerciţiilor
PIE implică recunoaşterea cheltuielilor respectiv veniturilor în perioada în care acestea au

apărut.
Drept consecinţă pot apărea:
 Cheltuieli / venituri în avans:
SC X SA dă cu chirie societăţii Y SA o clădire în următoarele condiţii: chiria lunară de 3.000 lei,

perioada de închiriere de 3 luni, data încheierii contractului 1 dec. 200N, plata / încasarea în
avans. Să se contabilizeze tranzacţia aferentă lunii decembrie la cele două societăţi.
Pentru societatea X (se recunoaşte un venit – 472 “Venituri în avans”):

5121 = % 10.710 lei
472 9.000 lei
4427 1.710 lei
În lunile decembrie şi ianuarie:

472 = 706 3.000 lei
Pentru societatea Y (se recunoaşte o cheltuială – 471):

% = 5121 10.710 lei
471 9.000 lei
4426 1.710 lei
În lunile decembrie şi ianuarie:
612 = 471 3.000 lei
 Cazul în care bunul este livrat într-o perioadă iar factura este întocmită ulterior:
SC Alfa vinde pe baza avizului de expediţie mărfuri în valoare de 1.000.000 lei, TVA 19%. Factura
este întocmită în luna ianuarie. Contabilizaţi tranzacţiile aferente lunilor decembrie, respectiv
ianuarie ştiind că valoarea facturii emise este egală cu cea a avizului de expediţie.
În decembrie se recunoaşte venitul (livrarea a avut loc în decembrie):
4118 = % 1.190.000 lei
707 1.000.000 lei – venituri din vânz marf.
4428 190.000 lei – TVA neexigibilă.
În ianuarie:
clienti
4111  4118 1.190.000 lei.
A A
4428  4427 190.000 lei.

P P
1.2.3 Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere

Presupune prezentarea aceloraşi informaţii la începutul unui an cu cele de la sfârşitul exerciţiului
precedent.
SC X a înregistrat în anul 200N un profit de 7.000 lei. Pe 5 ianuarie 200N+1 contabilul societăţii
constată că a omis să înregistreze în contabilitate factura de energie electrică aferentă lunii
decembrie în valoare de 2.000 lei.
Dacă se aplică principiul de mai sus în contabilitate vom avea:
În decembrie:
 rezultatul exerciţiului (121): 7.000 lei
În ianuarie:
 rezultatul exerciţiului: 7.000 lei
%  401 2.380 lei.

605 2.000
4426 380
(Se distorsionează realitatea. Rezultatul distribuit este majorat artificial)
Dacă nu se aplică principiul:
În decembrie:
 rezultatul exerciţiului: 7.000 lei

În ianuarie:
 rezultatul exerciţiului: 4.620 lei +
 + explicaţii în NOTELE contabile
(Se distribuie un rezultat apropiat de realitate)
1.2.4 Principiul permanenţei metodelor

Se referă la faptul că ar trebui să se păstreze aceleaşi metode de evaluare în fiecare an (exerciţiu
financiar).
Este posibilă schimbarea acestor metode în condiţii justificate dpdv economic cu condiţia unei
prezentări duale în primul an şi a explicării diferenţelor intervenţiilor,
Valoare amortizabilă: 20.000 lei. Durata de viaţă utilă 20 ani. Amortizarea:
1. lineară
2. accelerată
1. lineară:
Amortizarea: 1.000 lei / an
2. accelerată:
Presupune amortizarea a maximum 50% în primul an de utilizare, restul valorii urmând a fi
recunoscută prin cheltuieli egale pe numărul de ani rămaşi.
N1: 10.000 lei
10.000
N2…N20:  526,32 lei / an .
19 ani
1.2.5 Principiul necompensării cheltuielilor cu veniturile

Implică recunoaşterea distinctă a cheltuielilor şi veniturilor fără a se face compensări între ele în
momentul recunoaşterii.
SC X SA intră în relaţii cu SC Y. SC x dă cu chirie societăţii Y o clădire pentru 500 lei şi Y dă
cu chirie lui X un autoturism tot pentru 500 lei.
…
1.2.6 Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi datorii

…Similar 1.2.5…
1.2.7 Principiul continuităţii activităţii (exploatării)

Se presupune că întreprinderea îşi continuă activitatea pe o perioadă nedeterminată de timp.
În condiţii de lichidare a unei întreprinderi, costurile istorice sunt înlocuite de valori lichidative (de
lichidare – mai mici decât costurile istorice).
1.2.8 Principiul pragului de semnificaţie

Conform legislaţiei prezente, informaţiile care sunt peste 5% din CA sunt considerate semnificative.
SC X prezintă: CA: 10.000 lei şi garantează 2 împrumuturi: unul către un angajat de 70 lei şi
altul către o filială de 5.000 lei.
Semnificativă este trecerea garanţiei acordate pentru filială (= 50% din CA).
1.2.9 Principiul priorităţii realităţii economice în faţa realităţii juridice (prevalenţei economicului
asupra juridicului)
Trebuie ţinut seama de realitatea economică nu numai de forma juridică.
2 Capitalurile
Capitalurile proprii: interesul rezidual în activele…(pagina 4).
Capitalurile permanente: Capitaluri proprii + datorii pe TL
2.1 Constituirea unei societăţi

Contul (456): „Decontări cu asociaţii privind capitalul”.
Cont de: D 456 C

Constituire
(majorare)
A + -
Diminuare
(lichidare)
P - +
SC X SA decide pe 3 martie 200N constituirea sa în următoarele condiţii: emiterea a 1.000 acţiuni

cu valoarea nominal (VN) 10 lei/acţiune. În schimbul celor 1.000 acţiuni societatea primeşte de
la acţionari următoarele: disponibil pentru 400 acţiuni, un autoturism pentru 350 acţiuni şi
mărfuri pentru restul de 250 acţiuni. În vederea constituirii SC contabilizează diverse cheltuieli
cu onorariile şi taxele notariale de 200 de lei.
1. Subscrierea capitalului social
456  1011 10.000 lei.
2. Vărsarea datoriei
% = 456 10.000
5121 4.000
2133 3.500
371 2.500
3. Transferul capitalului social subscris nevărsat (1011) în CS vărsat (1012)

1011  1012 10.000 lei.
4. Cheltuieli de constituire
201  5121 200 lei.
2.2 Majorarea capitalului social
2.2.1 Prin emisiunea de noi acţiuni (creşteri externe)

În cazul majorării CS prin creşteri externe intervin diminuări asupra „valorii” unei acţiuni, „valoare”
ce poate fi calculată din punct de vedere contabil ca raport între capitalurile proprii şi numărul de
acţiuni ale societăţii. „Valoarea” = Valoarea Matematică Contabilă.
Cpr
VMC 
Nr de actiuni
Datorită majorării numărului de acţiuni intervine de regulă o diminuare a VMC deci vechii
acţionari trebuie stimulaţi (recompensaţi) pentru „pierderea suferită”. „Pierderea suferită” poartă
denumirea de Drept de Subscriere şi se calculează ca diferenţă între VMC înainte de subscriere şi
VMC după subscriere.
DS = VMC0 – VMC1
Fiecare vechi acţionar va primi un număr de drepturi de subscriere proporţional cu numărul de

acţiuni deţinute. În vederea determinării acestui număr de DS –uri ce revine pentru o acţiune deţinută
se determină raportul de schimb ca proporţie între numărul de acţiuni vechi şi numărul de acţiuni
noi.
Dispuneţi de următoarele informaţii: CS: 30.000 lei, rezerve din reevaluare: 13.000 lei, pierderi:
11.000 lei, prime de capital: 8.000 lei, furnizori: 4.000 lei, rezerve legale: 5.000 lei, alte rezerve:
15.000 lei, credite bancare: 2.500 lei, valoare nominală a unei acţiuni: 1 leu. În cadrul AGA se
decide majorarea CS prin emiterea a 10.000 acţiuni la un preţ de emisie de 1,5 lei/acţiune.
Determinaţi:
a. VMC0 şi VMC1.
b. Valoarea teoretică a unui DS.
c. Contabilizaţi majorarea CS
d. Comentaţi situaţia acţionarului Popescu care înainte de emisiune deţinea 166 acţiuni vechi.
a.
Capitalul social  Numar de actiuni  Valoare nominala
CS 30.000
Nr actiuni    30.000 actiuni
VN 1
30.000  13.000  (11.000)  8.000

VMC 0  
30.000
5.000  15.000
 2
30.000
Pret de emisiune  Valoarenominala Prime de emisiune
Capitalul social se majorează cu 1  10.000 acţiuni = 10.000 lei şi apar şi prime de emisiune (1041)
de 0,5  10.000 acţiuni = 5.000 lei.
VMC1 = 1,875 lei
b.
DS = VMC0 – VMC1
DS = 2 – 1,875 = 0,125
La fiecare acţiune deţinută de un vechi acţionar, acesta pierde 0,125 lei.
c.
 Subscrierea CS
456 = % 15.000
1011 10.000
1041 5.000
 Primirea aportului
5121 = 456 15.000
 Transferul CSN  CSV
1011 = 1012 10.000
d.
acţiuni vechi: 30.000 Raport de 3/1

acţiuni noi: 10.000
Un acţionar nou trebuie să despăgubească un vechi acţionar cu 3 DS –uri.

Un acţionar va plăti: (1,5 + 3  0,125) / acţiune – acţionarul va plăti pe lângă preţul de emisiune
de 1,5 şi echivalentul a 3 drepturi de subscriere, adică va plăti VMC1 = 1,875 lei.
Acţionarul Popescu deţine 166 DS –uri.
166
Poate cumpăra  55 acţiuni noi la un preţ de emisiune de 1,5 şi îi va rămâne 1 DS.
3
Dacă doreşte o nouă acţiune aceasta poate fi achiziţionată la preţul de:
1,5 + 2  0,125 = 1,75 lei.
De asemenea Popescu poate să vândă acel DS.
2.2.2 Creşteri interne

În această situaţie se transferă în capitalul social (se încorporează în cadrul acestuia), în vederea
majorării lui fie prime fie alte rezerve.
Pentru valoarea cu care se majorează CS sunt emise noi acţiuni în mod gratuit.
În funcţie de raportul existent între acţiunile vechi şi cele noi, fiecare posesor de acţiuni vechi
primeşte în mod gratuit un număr de acţiuni noi create.
Pierderea suferită de un acţionar vechi se determină ca diferenţă între VMC1 şi VMC0 şi poartă
denumirea de DREPT DE ATRIBUIRE (DA).
Dispuneţi de următoarele informaţii: CS: 100.000 lei, rezerve din reevaluare: 9.000 lei, pierderi:
9.000 lei, furnizori: 3.000 lei, alte rezerve: 10.000 lei, împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni:
2.500 lei şi valoarea nominală a unei acţiuni: 100 lei.
În cadrul AGA se decide majorarea CS prin încorporarea altor rezerve pentru care se emit acţiuni
noi, distribuit gratuit. Care este valoarea teoretică a unui DA.
CS 100.000
Nr de actiuni    1.000 actiuni
VN 100
Cpr 100.000  9.000  9.000
VMC 0   
Nr de actiuni 1.000
10.000 110.000
   110 lei
1.000 1.000
1068  1012 10.000
CS 110.000
Nr de actiuni    1.100 actiuni (crestere de 100 actiuni)
VN 100
110.000
VMC1   100 lei
1.100
DA  VMC 0  VMC1  10 lei.
2.2.3 Majorarea de capital social prin aporturi în natură

În această situaţie pentru valoarea bunului cu care se majorează CS sunt cedate acţiuni persoanei
care realizează aportul.
În acest caz nu apare problema subscrierii şi vărsării datorită faptului că bunul este adus integral
în orice situaţie.
Dat fiind faptul că preţul de emisiune al acţiunilor este stabilit la o valoare apropiată cu cea a
VMC nu se mai ridică problema pierderii suferite de vechii acţionari.
SC X SA decide majorarea CS ca urmare a primirii unui autoturism de la un acţionar. Pentru

valoarea autoturismului de emit 1200 acţiuni la un preţ de emisiune de 25 lei / acţiune. Valoarea
nominală a unei acţiuni este de 20 lei.
2133 = % 30.000
1012 24.000
1043 6.000
2.2.4 Majorarea CS prin conversia unei datorii

Cel mai cunoscut caz este cel al conversiei obligaţiunilor în acţiuni.
SC Alfa SA are un CS format din 1.000 acţiuni la valoarea nominal de 10 lei / acţiune. De
asemenea aceasta are contractată o emisiune de obligaţiuni compusă din 200 obligaţiuni la o
valoare nominală de 10 lei / obligaţiune. Preţul de rambursare al obligaţiunii este de 11 lei /
obligaţiune.
Împrumutul din emisiunea de obligaţiuni = 200  11 = 2.200 lei
CS: 200  10 = 2.000 lei
Obligaţiunile sunt păstrate în cadrul datoriilor (161) la preţul de rambursare (2.200). Acţiunile
sunt evidenţiate în CS la valoarea nominală (2.000). Pentru diferenţa de 200 lei în contabilitate sunt
recunoscute prime privind conversia obligaţiunilor în acţiuni.
161 = % 2.200
1012 2.000
1044 200
NOTĂ: În situaţia în care preţul de rambursarea al obligaţiunilor ar fi fost mai mic decât valoarea
nominală a acţiunilor, pentru diferenţă diminuăm valoarea altor rezerve (1068) dat fiind faptul că nu
există prime.
2.3 Diminuarea capitalului social
2.3.1 Răscumpărarea acţiunilor şi anularea acestora

Apare în situaţia în care societatea doreşte diminuarea capitalului social în vederea prezentării unui
rezultat pe acţiune mai atractiv. În acest sens societatea îşi răscumpără propriile acţiuni la un preţ de
răscumpărare diferit de valoarea nominală. Diferenţa dintre cele două valori se impută asupra
rezervelor.
S.C. Alfa S.A. are un CS format din 10.000 de acţiuni cu VN = 500 lei/acţiune. aceasta decide
diminuarea capitalului social prin răscumpărarea a 20% din acţiunile sale (= 2.000) la un preţ
de 600 lei/acţiune.
1. Răscumpărarea acţiunilor proprii

109 = 5121 1.200 lei
2. Anularea acţiunilor proprii:

% = 109 1.200
1012 1.000
149 200
2.3.2 Acoperirea pierderilor existente

Apare în situaţia în care societatea comercială are un CS cu o valoare suficient de mare şi acţionarii
hotărăsc diminuarea lui în vederea acoperirii pierderilor.
S.C. Beta S.A. decide diminuarea CS în valoare de 40.000 lei cu suma de 10.000 lei reprezentând
pierderea existentă (din rezultatul reportat). CS este compus in 40.000 de acţiuni cu VN de 1
lei/acţiune.
Dpdv tehnic există 2 posibilităţi:
1. Anularea unui anumit număr de acţiuni
10.000
 10.000 acţiuni
1
1012  117 10.000 lei.

2. Modificarea valorii nominale
10.000
 0,25 lei/acţiune (o scădere a VN cu 0,25 lei/acţiune)
40.000
noua VN = 1 - 0,25 = 0,75 lei/acţiune
2.3.3 Retragerea unor acţionari

În cazul retragerii unor acţionari diminuarea CS se poate face prin cele 2 mecanisme prezentate
anterior.
S.C. Gamma S.A. decide diminuarea CS în următoarele condiţii: CS: 1.000 acţiuni  30
lei/acţiune prin retragerea unui acţionar ce deţine 100 acţiuni.
Dat fiind faptul că contravaloarea CS trebui decontată doar în momentul lichidării unei S.C., suma
aferentă CS va fi transferată într-un cont de datorii (456).
1. Diminuarea CS
1012  456 3.000 lei.

2. Plata datoriei
456 = 5121 3.000 lei.
2.4 Contabilitatea rezervelor din reevaluare

Rezervele din reevaluare apar ca urmare a modificării valorii activelor imobilizate datorită
neconcordanţei dintre valoarea scriptică şi cea reală.
Pentru diferenţa de valoare recunoscută în contabilitate sunt înregistrate aceste rezerve.
La nivel internaţional acest aspect este reglementată de „IAS 16. Imobilizări corporale”. Aceste
standarde trebuie aplicate obligatoriu începând cu 1 ianuarie 200N de societăţile cotate care
întocmesc conturi consolidate.
Există două metode de contabilizare:
A. Metoda valorii nete recalculate (eliminării amortizării cumulate)

În acest caz se anulează suma existentă în contul de amortizare (281) în cotrapartidă cu activul
imobilizat. Ulterior valoarea netă a activului imobilizat se aduce la nivelul noii valori.
S.C. Alfa S.A. deţine un utilaj achiziţionat la 20 iunie 2005 în următoarele condiţii:
 Preţ de cumpărare: 29.000.000 lei
 Cheltuieli de transport: 1.000.000 lei
 TVA (19%): 5.510.000
 Durata de viaţă utilă: 10 ani
 Metoda de amortizare: liniară.
La 31 decembrie 2007 societatea decide reevaluarea utilajului stabilindu-se o valoare justă de

34.500.000. Contabilizaţi reevaluarea activului potrivit metodei valorii nete.
 Cost de achiziţie: 29.000.000 + 1.000.000 = 30.000.000
 Amortizarea anuală: 3.000.000 lei/an
6 luni
 În 2005:  3.000.000  1.500.000
12 luni
 În 2006: 3.000.000
 În 2007: 3.000.000
7.500.000
!! Valoarea netă contabilă a bunului ( = 30 mil – 7,5 mil = 22,5 mil) trebuie adusă la valoarea
justă ( = 34,5 mil) a acestuia. !!
213 = 105 12.000.000
B. Metoda valorii brute

Implică determinarea unui indice de reevaluare determinat astfel:
Valoarea justa (valoarea de utilitate sau costul de inlocuire)
I
Valoarea de intrare - Amortizare
Valoarea neta contabila 
Acest indice se va înmulţi cu valoarea activului imobilizat pe de o parte şi cu valoarea amortizării

acumulate pe de altă parte determinându-se noua valoarea a activului imobilizat respectiv a
amortizării.
Diferenţele dintre noua valoarea activului imobilizat şi valoarea iniţială a acestuia respectiv noua
valoare a amortizării acumulate şi valoarea iniţială se înregistrează în contabilitate în contrapartidă
cu rezervele din reevaluare.
O S.C. deţine o instalaţie achiziţionată pe data de 30 decembrie N în valoare de 50.000.000 lei

amortizată liniară în 5 ani. la sfârşitul anului N+3 se decide reevaluarea sa; valoarea justă
stabilită fiind de 25.000.000 lei. Contabilizaţi reevaluarea potrivit metodei valorii brute.
 Amortizarea cumulată:
50.000.000
 N+1: 10.000.000 
5
 N+2: 10.000.000
 N+3: 10.000.000
30.000.000
25.000.000
 I  1,25
50.000.000 - 30.000.000
 Valoarea reevaluată a activului imobilizat: 50.000.000  1,25 = 62.500.000

 Valoarea amortizării în urma reevaluării: 30.000.000  1,25 = 37.500.000
 Valoarea activului creşte cu: 62.500.000 – 50.000.000 = 12.500.000 lei
2131  1058 12.500.000 lei.

 Amortizarea creşte cu: 37.500.000 – 30.000.000 = 7.500.000 lei
1058  2811 7.500.000 lei.
2.5 Contabilitatea rezervelor
2.5.1 Rezervele legale

Se constituie din profitul brut (  5%) până când acestea ating 20% din capitalul social.
S.C. Alfa S.A. a înregistrat în anul 200N venituri în valoare de 100.000 şi cheltuieli în valoare de
30.000. Valoarea CS este de 30.000.000 iar cea a rezervelor existente 5.000.000.
Nivelul rezervele obligatorii: 20%  30.000.000 = 6.000.000
Rezultatul activităţii: 100.000 – 30.000 = 70.000
Se constituie rezerve de: 5%  70.000 = 3.500
129 = 1061 3.500
2.5.2 Rezerve statutare

Se constituie din profitul net în limitele prevăzute în actul constitutiv al societăţii.
Pot fi constituite atât din rezultatul exerciţiului curent cât şi din rezultatele exerciţiilor precedente.
S.C. Beta S.A. constituie în exerciţiul N rezerve statutare în valoare de 3.000.000 lei din care suma
de 1.000.000 este aferentă exerciţiului curent iar 2.000.000 sunt aferente exerciţiului precedent.
% = 1063 3.000.000
129 1.000.000
117 2.000.000
Utilizarea rezervelor
Rezervele pot fi utilizate pentru majorarea CS
Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni
Aceste împrumuturi pot fi contractate de către societăţile pe acţiuni în limita ¾ din valoarea
capitalului. Dpdv al rambursării acestora există următoarele modalităţi:
 rambursarea împrumutului la finalul perioadei pentru care a fost contractat cu plata dobânzilor
anual.
 Rambursarea împrumutului prin tragere la sorţi. (ex.: un număr de obligaţiuni este rambursat în
anii pari).
 Rambursarea prin anuităţi constante.
Un împrumut din emisiunea de obligaţiuni implică existenţa unui preţ de emisiune, unui preţ de
rambursare şi a unei valori nominale (VN) pentru fiecare obligaţiune.
Preţul de emisiune reprezintă suma încasată de la populaţie de către societatea ce emite

împrumutul
Preţul de rambursarea reprezintă suma pe care societatea o va achita obligatarilor în

momentul rambursării împrumutului
Valoarea nominală este valoarea înscrisă pe fiecare obligaţiune. Această valoare este folosită
pentru calcularea dobânzii aferente împrumutului.
PR – PE = prima privind obligaţiunile. Această primă SE AMORTIZEAZĂ pe perioada

pe care a fost contractat împrumutul. Amortizarea va fi recunoscută în contabilitate ca o
cheltuială privind amortizarea, cheltuială de natură financiară.
S.C. X S.A. lansează un împrumut prin emisiune de obligaţiuni în următoarele condiţii:

 Număr de obligaţiuni (NO): 1.000
 VN: 25.000
 PE: 25.000
 PR: 30.000
 Durata împrumutului: 10 ani
 Rambursare: la sfârşitul celor 10 ani.
 Dobândă: 10%
În anul I:
 contractarea împrumutului:
% = 161 30.000.000
461 25.000.000
169 5.000.000
 înregistrarea dobânzii aferente împrumutului

666 = 1681 2.500.000
Dobânda: 10%  VN  NO = 10%  25.000  1.000 =2.500.000

 plata dobânzii
1681  5121 2.500.000 lei.

 amortizarea primei
6868 = 169 5.000.000 lei.
În anii II – IX: se reiau ultimele trei înregistrări de mai sus.
În anul X:
 rambursarea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni
161 = 5121 30.000.000 lei.
3 Active imobilizate
În structura activelor imobilizate sunt incluse următoarele categorii:

 Active imobilizate necorporale
 Active imobilizate corporale
 Active imobilizate financiare
3.1 Active imobilizate corporale

Potrivit legislaţiei din România în această categorie sunt incluse acele active care participă la mai
multe cicluri de activitate şi au o valoare mai mare decât limita legală 15.000.000 lei).
Potrivit accepţiunii internaţionale un activ este considerat imobilizat dacă:
 este utilizat în scopul producţiei alto bunuri sau prestări de servicii
 este destinat închirierii sau este folosit în scopuri administrative.
 Utilizarea acestuia are loc pe parcursul mai multor perioade financiare
3.1.1 Modalităţi de intrare a activelor imobilizate:
3.1.1.1 Aport la capitalul social

Evaluarea acestora se face la valoarea de aport.
3.1.1.2 Achiziţia de la furnizori interni

Evaluarea acestora se face la costul de achiziţie.
Din punctul de vedere al achiziţiei, bunurile pot să nu necesite montaj şi atunci sunt recunoscute
în contabilitate în baza procesului verbal de recepţie direct în contul de active imobilizate
corespunzător.
Bunurile ce necesită montaj sunt recunoscute iniţial ca o imobilizare în curs (231) (în baza
procesului verbal de recepţie provizioane) iar în final sunt recunoscute ca active imobilizate propriu-
zise pentru valoarea totală (inclusiv montaj).
S.C. X S.A achiziţionează un autoturism pentru un preţ de cumpărare de 200.000 lei (TVA 19%).
% = 404 238.000
2133 200.000
4426 38.000
S.C. Y S.A. achiziţionează un utilaj pentru un preţ de cumpărare de 100.000 lei (TVA 19%).
Montajul aferent utilajului respectiv este asigurat de un furnizor valoarea acestuia fiind de 10.000
(TVA 19%).
 Achiziţia utilajului
% = 404 119.000
231 100.000
4426 19.000
 Montajul
% = 404 11.900
231 10.000
4426 1.900
 Punerea în funcţiune
213 = 231 110.000
3.1.1.3 Achiziţie de la furnizori externi (IMPORT)

În cazul achiziţiei din import bunul se înregistrează în contabilitate la costul de achiziţie.
În funcţie de clauzele potrivit cărora a fost achiziţionat activul imobilizat (dacă cheltuielile de
transport au fost suportate sau nu până la frontiera română) se determină valoarea în vamă.
În costul de achiziţie sunt incluse atât taxele vamale cât şi comisionul vamal; ambele calculându-
se la valoarea determinată în vamă.
TVA-ul care reprezintă o taxă recuperabilă este plătită în vamă statului român nefiind încorporată
în datoria faţă de furnizorul de imobilizări.
S.C. Alfa S.A. achiziţionează un echipament din import la un preţ de 10.000 USD. Condiţii de
livrare: francofrontiera română (transportul este inclus până la frontiera cu România); data
livrării şi facturării: 7 februarie 200N. La această dată are loc vămuirea, plata taxelor vamale şi
TVA din disponibilul bancar. Taxa vamală este de 10% din valoarea în vamă iar comisionul vamal
este de 0,5% din aceeaşi valoare. Plata furnizorului extern se realizează în două tranşe: 60% pe
data de 30 aprilie şi 40% la data de 30 mai. Cursurile de schimb aferente datelor la care au loc
tranzacţiile respective sunt următoarele:
7.02: 2,8
30.04: 2,75
30.05: 2,9
Utilajul nu necesită montaj.
1. Preţul de cumpărare (= valoare în vamă): 10.000  2,8 = 28.000
2131 = 404 28.000 lei.
2. Taxe vamale: 10%  28.000 = 2.800
2131 = 446 2.800 lei
3. Comision vamal: 0,5%  28.000 = 140
2131 = 447 140 lei
1 2  3
4.   Costul de achiziţie: 30.900 lei
5. TVA (19%): 19%  30.900 = 5.871
Plata taxelor şi comisioanelor:
% = 5121 2.940
446 2.800
447 140
Plata TVA în vamă:
4426 = 5121 58.781 lei.
Decontarea faţă de furnizorul extern:
30.04
Suma plătita: 6.000  2,75 = 16.500

Câştig din diferenţa de curs valutar: (2,8 – 2,75)  6.000 = 300 lei
404 = % 16.800
5124 16.500
765 300
30.05
Suma datorată: 4.000  2,8 = 11.200

Suma plătita: 4.000  2,9 = 11.600
Pierdere din diferenţa de curs valutar: (2,9 – 2,8)  4.000 = 400 lei
% = 5124 11.600
404 11.200
665 400
3.1.1.4 Obţinerea unui activ imobilizat în regie proprie

Evaluarea se va face la costul de producţie.
S.C. Beta S.A. construieşte un depozit în următoarele condiţii: cheltuieli cu salariile aferente
obiectivului construit: 100.000 lei, cheltuieli cu materii prime: 60.000; cheltuieli cu amortizarea
utilajelor folosite în procesul de producţie: 40.000; cheltuieli cu amenzile datorate statului român:
5.000 lei. Ştiind că procesul de construcţie s-a derulat în lunile iunie şi iulie şi că în luna iunie au
fost efectuate 60% din cheltuielile enumerate iar în iulie 40%, contabilizaţi obţinerea depozitului
respectiv.
IUNIE (60%):
 Salarii: 60.000
641 = 421 60.000
 Materii prime: 36.000
601 = 301 36.000
 Amortizarea: 24.000
681 = 281 24.000
 Amenzile: 3.000
685 = 446 3.000
 Producţia de imobilizări în curs:
231 =722 120.000
IUNIE (40%):
 Salarii: 40.000
641 = 421 40.000
 Materii prime: 24.000
601 = 301 24.000
 Amortizarea: 16.000
681 = 281 16.000
 Amenzile: 2.000
658 = 446 2.000
 Producţia de imobilizări în curs:
231 = 722 80.000
 Recunoaşterea construcţiei:
212 = 231 200.000
3.1.1.5 Obţinerea unei clădiri (construcţii) în antrepriză

În această situaţie evaluarea bunului are loc la valoarea determinată pe baza situaţiei lucrărilor
respectiv facturilor primite de la antreprenori.
Lucrările în antrepriză presupune existenţa a doi parteneri, antreprenorul (cel care execută
lucrările aferente construcţiei unui obiectiv) şi beneficiarul. De regulă beneficiarul acordă
antreprenorului un avans la începutul construcţiei respective şi pe măsura executării lucrării
antreprenorul facturează beneficiarul pentru lucrările efectuate.
S.C. Alfa S.A. încheie la data de 1 oct 200N un contract cu societatea comercială Beta S.A.,
privind construcţia unei clădiri. S.C. Beta S.A. este antreprenor, iar Alfa este beneficiară. Alfa
acordă un avans antreprenorului în baza facturii nr. 2 din 4/10/200N în valoare de 10.000 lei
(TVA 19%). Pe măsura executării lucrărilor Alfa primeşte următoarele facturi: factura nr. 10 din
10/10/200N în valoare de 30.000 lei (TVA 19%) şi factura nr. 15 din 30/10/200N în valoare de
20.000 lei (TVA 19%). Pe data de 30 octombrie se întocmeşte un ordin de plată pentru diferenţa
ce trebuie plătită furnizorului şi se întocmeşte procesul verbal de recepţie a clădirii. Contabilizaţi
tranzacţiile la beneficiar.
 Acordare avans
% = 5121 11.900
232 10.000
4426 1.900
 Primire factura nr. 10
% = 5121 35.700
231 30.000
4426 5.700
 Primire factura nr. 15
% = 404 23.800
231 20.000
4426 3.800
 Decontarea furnizorului
 Diminuarea avansului
404 = % 11.900
232 10.000
4426 1.900
 Plata furnizor
404 = 5121 47.600
 Recepţie clădiri
212 = 231 50.000
3.1.1.6 Bunuri obţinute ca urmare a încheierii unor contracte de leasing financiar

Vor fi contabilizate în momentul prezentării datoriilor.
3.1.1.7 Transfer din producţie proprie

Această situaţie apare în cadrul firmelor ce au ca obiect de activitate obţinerea de autoturisme, utilaje
şi late active imobilizate. Petru societatea respectivă acestea reprezintă producţia în curs şi ulterior
producţie finită.
S.C. Beta S.A. are ca obiect de activitate producţia de autoturisme. În luna ianuarie obţine 100
bucăţi la un cost de 30.000 lei/bucata. Din acestea 20 sunt oprite pentru utilizarea în cadrul
întreprinderii.
Obţinerea de produse finite (345):
345 = 711 3.000.000

711 = 345 600.000
2133 = 722 600.000
3.1.1.8 Achiziţia de active imobilizate în cazul în care acestea sunt parţial sau total subvenţionate
În vederea stimulării activităţii anumitor societăţi, statul poate să ofere subvenţii. Acestea pot fi
pentru (1) exploatare sau pentru (2) investiţii. Subvenţiile de exploatare vizează derularea normală
a procesului de producţie iar subvenţiile pentru investiţii sunt acordate în vederea procurării unor
utilaje.
La nivel internaţional acest aspect este reglementat de IAS 20, care în forma sa modificată
prevede acelaşi tratament contabil ca cel existent în România.
Subvenţia aferentă unui activ achiziţionat este recunoscută ca venit şi este reluată la venituri
propriu-zise proporţional cu amortizarea.
S.C. Gama S.A. primeşte o subvenţie în valoare de 14.000 lei pentru achiziţionarea unui activ
imobilizat (utilaj). Aceasta achiziţionează utilajul la un cost de achiziţie de 20.000 lei (TVA 19%).
Durata de viaţă utilă este de 5 ani iar regimul de amortizare este cel liniar. După 3 ani datorită
nerespectării condiţiilor în baza cărora a fost acordată subvenţia statul cere rambursarea
integrală a acesteia.
 Primire subvenţie
445 = 475 14.000 lei.
SAU
5121 = 475 14.000 lei.
 Încasare subvenţie
5121 = 445 14.000 lei.
 Achiziţie utilaj
% = 404 23.800
213 20.000
4426 3.800
 Plata furnizorilor
404 = 5121 23.800 lei.
 Înregistrare amortizare (anuală)
6811 = 2814 4.000 lei.
 Virarea subvenţiei (14.000 lei) la venituri
4000
 100  20%
2000
20% * 14.000 = 2.800
475 = 7584 2.800 lei.
 Rambursarea subvenţiei
% = 5121 14.000
475 5.600
6588 8.400
3.1.1.9 Primirea unui activ ca donaţie

Donaţiile se înregistrează în contabilitate ca şi subvenţiile.
S.C. Omega primeşte o ambulanţă evaluată la 4.000 lei.

 Înregistrarea donaţiei
2133 = 475 4.000 lei
3.1.1.10 Plusurile de inventar

Vor fi tratate la inventariere şi sunt contabilizate identic ca bunurile primite prin donaţie.
3.1.1.11 Creşteri ale activelor imobilizate ca urmare a unor modernizări

La nivel internaţional acest aspect este reglementat de IAS 16 Active imobilizate corporale în cadrul
căruia se face distincţie între majorări ale valorii activului prin înlocuirea unei piese ce conduce la
creşterea performanţelor activului respectiv sau mărirea duratei de viaţă utilă (se consideră
modernizare) şi înlocuirea unei componente cu o alta cu performanţe similare (se consideră o
cheltuială).
În cazul modernizării se va creşte valoarea activului respectiv.
S.C. Delta S.A. deţine un calculator recunoscut în contabilitate la valoarea de 2.000 lei. După o
perioadă firma adaugă calculatorului un DVD WR în valoare de 200 lei şi înlocuieşte cooler-ul
defect al calculatorului, valoarea acestuia fiind de 10 lei.
Achiziţie DVD WR:
% = 404 238
214 200
4426 38
Achiziţie cooler:
% = 404 11,9
3024 10
4426 1,9
Dare în consum cooler:
6024 = 3024 10
3.1.2 Amortizarea, delimitări generale

Amortizarea reprezintă alocarea costului unui bun (activ imobilizat) pe perioada (durata de viaţi utilă
– dvu) în care acesta produce beneficii.
Dvu în România este reglementată de Ministerul de Finanţe iar la nivel internaţional, IAS 16
prevede ca stabilirea acesteia să fie lăsată la latitudinea managerilor
La nivel internaţional pentru determinarea amortizării se ia în calcul Valoarea Amortizabilă.
Aceasta este determinată ca diferenţă între valoarea de intrare şi valoarea reziduală.
Valoarea reziduală reprezintă valoarea bunului estimată la sfârşitul duratei de viaţă utilă.
Metode de amortizare:
3.1.2.1 Amortizarea liniară
100
Norma de amortizare liniară (Nal) =
Dvu
Amortizarea = Nal  Valoarea amortizabilă (Va – în România aceasta este egală cu valoarea de
intrare).
S.C. X S.A. achiziţionează la 1 octombrie 200N un autoturism cu o Dvu de 6 ani şi un regim de

amortizare lunară. Preţul său de cumpprare a fost de 20.000 lei iar cheltuielile d transport 4.000.
determinaţi valoarea netă contabilă ce va figura în bilanţul de la 31 dec şi înregistraţi amortizarea
lunară în contabilitate.
POTRIVIT REGLEMENTĂRILOR ÎN VIGOARE, UN BUN ÎNCEPE SĂ FIE AMORTIZAT DIN

LUNA URMĂTOARE INTRĂRII SALE.
Cost de achiziţie = 20.000 + 4.000 = 24.000
100
Nal =  16,6%
6
Amortizarea liniară = 24.000  16,6 = 4.000
4.000
Amortizarea lunară =  333,3 / luna
12
Noiembrie: 6811 = 2813 333 lei.
Decembrie: 6811 = 2813 333 lei.
Valoarea netă se va determina prin scăderea din 24.000 a unei sume egale cu amortizarea constituită
până la acea dată: 24.000 – 666 = 23.334
3.1.2.2 Amortizarea accelerată

Aceasta implică recunoaşterea în primul an a unei valori mai mici sau egale cu 50% din valoarea
activului. În următorii ani se procedează la amortizarea liniară pe durata de viaţă rămasă.
3.1.2.3 Amortizarea degresivă

Este cunoscută în următoarele variante.
 În România este practicată amortizarea degresivă fără uzură morală (AD1) pentru bunurile
recunoscute în contabilitate până la data de 31 dec 1993 şi
 amortizare degresivă cu uzură morală (AD2) pentru bunurile intrate după momentul respectiv.
Amortizarea degresivă fără luarea în calcul a uzurii morale presupune utilizarea următorilor
coeficienţi de multiplicare a valorii liniare (k):
 1,5 – pentru bunurile cu o Dvu între (2 şi 5] ani
 – 2 – pentru bunurile cu o Dvu între (5 şi 10] ani
 2,5 – pentru bunurile cu o Dvu mai mare de 10 ani
În cazul acestui tip de amortizare, norma de amortizare degresivă (Nad) se calculează astfel:
Nad = Nal  k
Nad se aplică la valoarea rămasă, aceasta determinându-se ca diferenţă între valoarea precedentă
(valoarea e intrare sau valoarea rămasă precedentă) scăzându-se amortizarea degresivă.
Acest mecanism este valabil până în momentul în care amortizarea degresivă devine mai mică
decât amortizarea liniară calculată la valoarea rămasă.
S.C. Alfa S.A. a achiziţionat un utilaj la un cost de achiziţie de 10.000 lei. Dvu este de 5 ani (k =
1,5), iar regimul de amortizare utilizat este cel degresiv (AD1).
Valoare d intrare (pentru

Amortizare Amortizare Nad Nal
An anul 1) sau valoare
degresivă liniară % %
rămasă (an 2 – 5=
1 10.000 3.000 2.000 30 20
2 7.000 2.100 1.750 30 25
3 4.900 1.470 1.633 1.633 30 33,33
100 4 3267 1633 50
Nal = 5 20%, i  1, 5 (i = 5 … 20%, i = 4 …..)
i
1633 1633 100
Nad = Nal  k = 20%  1,5 = 30%
3.1.2.4 Metoda SOFTY

Altă metodă de amortizare degresivă o reprezintă metoda SOFTY (a însumării cifrelor). Această
metodă nu este aplicată în prezent în România dar este prezentă la nivel internaţional.
Principiul este următorul: fiecărui an din dvu îi este ataşată o cifră care variază între 1 şi n, unde
n reprezintă numărul de ani aferenţi duratei de viaţă utile. Aceste cifre sunt însumate. Amortizarea
din primul an va fi egală cu valoarea amortizabilă de înmulţit cu cifra corespunzătoare anului n
raportat la suma cifrelor. pentru anii următori cifrele sunt trecute în ordine descrescătoare. Adică
anului 2 îi corespunde cifra n-1.
S.C. Beta S.A. obţine în luna decembrie un utilaj (din producţie proprie) al cărui cost de producţie
este de 12.000. Dvu utilă este de 5 ani. determinaţi amortizarea anuală.
An Cifre Amortizare
5
1 5 12.000   4.000
15
4
2 4 12.000   3.200
15
3
3 3 12.000   2.400
15
2
4 2 12.000   1.600
15
1
5 1 12.000   800
Relativ la metodele de amortizare, în România acestea nu pot fi de regulă schimbate. Societăţile

care aplică standardele contabile internaţionale pot recurge atât la schimbarea metodei de amortizare
cât şi la schimbarea Dvu dacă acestea numai corespund noilor realităţi (schimbarea are justificare
dpdv economic).
S.C. Gama S.A. deţine începând cu luna decembrie 200N un utilaj al cărui preţ de cumpărare a
fost de 6.000 lei iar cheltuielile cu montajul 600 lei. Valoarea reziduală estimată de managerul
societăţii este de 200 lei, iar Dvu de 8 ani. la 1 ianuarie 200N+2 managerul decide mutarea
utilajului într-o alt secţie de producţie cu un grad de corozivitate mai mare, fapt pentru care
apreciază că noua Dvu este de 5 ani. Să se contabilizeze incidenţa schimbării de estimare
contabilă.
La 1 ianuarie 200N+1:
Valoare amortizabilă = 6.000 + ch. de montaj – valoare reziduală = 6.400

Amortizare liniară = 800 lei
6811 = 2813 800 lei.
La 1 ianuarie 200N+2:
Valoare neamortizată = 6.400 – 800 = 5.600

5.600
Amortizare =  1.120 lei/an
5
6811 = 2813 1.120 lei.

3.1.3 Ieşirea activelor imobilizate corporale
3.1.3.1 Vânzarea
S.C. Y S.A. deţine un activ imobilizat achiziţionat la 1 sept. 200N cu un cost de achiziţie de 20.000
lei şi Dvu de 10 ani. La 1 martie 200N+2 societatea decide vânzarea acestuia la un preţ de vânzare
de 21.000 lei.
 Livrarea:
461 = % 24.990
7583 21.000
4427 3.990
 Descărcarea gestiunii:
% = 2313 20.000
281 2.833
6583 17.167
3 20.000
În 200N:   500
12 10
12 20.000
În anul 200N+1:   2.000
12 10
2 20.000
În anul 200N+2:   333
12 10
3.1.4 Casarea
Are loc de regulă în momentul în care a expirat durata de viaţă utilă a unui activ imobilizat. Aceasta
implică scoaterea din gestiune a bunului respectiv. Pot exista şi situaţii în care diverse considerente
tehnice, bunul nu mai este utilizat înainte ca Dvu să fie consumată.
S.C. X S.A. deţine un utilaj achiziţionat în urmă cu 6 ani pentru un cost de achiziţie de 24.000 lei.
După 5 ani datorită neutilizării acestuia, utilajul este casat şi dezmembrat. Această operaţie
implică apariţia unor cheltuieli cu salariile de 1.000 lei la care se adaugă contribuţiile aferente.
În urma dezmembrării sunt obţinute piese de schimb în valoare de 2.000 lei.
Amortizarea:
24.000
A liniară =  4.000 lei/an
6
A cumulată = 5  4.000 lei/an = 20.000

Casarea:
% = 2131 24.000
2813 20.000
6583 4.000
Notă: potrivit reglementărilor contabile valoarea recunoscută în contul 6583 poate fi

recunoscută iniţial în contul 471 – „cheltuieli în avans” şi reluată în contul 6583 pe o perioadă
de maxim 5 ani.
Cheltuieli cu dezmembrarea:
641 = 421 1.000 lei.

6451 = 4371 220 lei. (22%) – CAS
6452 = 4371 30 lei. (3%) – CFS
6453 = 4313 70 lei (7%) – CASS
Notă: Există şi varianta ca în locul recunoaşterii cheltuielilor după natura lor, să fie
înregistrată suma totală a acestora în contul 658 – „alte cheltuieli din exploatare”).
Obţinere piese de schimb:

3024 = 758 2.000 lei.
3.2 Active imobilizate necorporale
3.2.1 Cheltuieli de constituire

Potrivit reglementărilor contabile din România, cheltuielile de constituire sunt recunoscute ca active
imobilizate necorporale ce urmează a fi amortizate pe o perioadă de maximum 5 ani.
Reglementările internaţionale stipulează recunoaşterea acestora ca fiind cheltuieli ale perioadei.
Pentru înfiinţarea unei societăţi se plătesc taxe notariale în valoare de 1.500 lei şi taxe la Registrul
Comerţului în valoare de 500 lei, TVA 19%. Plata acestora are loc în numerar.
% = 5311 2.380
201 2.000
4426 380
Notă: Abordarea din România (activarea cheltuielilor de constituire) este în spiritul

principiului independenţei exerciţiilor. Recunoaşterea ca şi cheltuielile încă din primul an
(abordare internaţională) este în spiritul principiului prudenţei.
3.2.2 Cheltuielile de dezvoltare

Potrivit reglementărilor în vigoare, doar cheltuielile de dezvoltare pot fi recunoscute ca activ,
cheltuielile de cercetare fiind imputate direct asupra contului de profit şi pierdere.
Pentru îmbunătăţirea activităţii o societate comercială realizează o activitate de cercetare –

dezvoltare a unui prototip de utilaj pentru care se înregistrează urătoarele cheltuieli:
 pentru activitatea de cercetare a produselor deja existente pe piaţă: 20.000 lei.
 pentru cercetarea de alternative privind materialele şi serviciile ce se vor încorpora în prototip:
15.000 lei.
 proiectarea, construcţia şi testarea prototipului: 45.000 lei.
 cheltuieli privind finalizarea prototipului: 7.500
Cercetare:
614 = 5121 35.000 lei (1+2)
Dezvoltare:
Dacă proiectarea şi finalizarea lucrării sunt făcute sub o lună se recunosc direct „cheltuieli de
dezvoltare” – 203 şi „venituri din producţia de imobilizări necorporale” – 721.
203 = 721 52.500 lei.
Dacă cele două operaţii au loc pe parcursul a două luni
În I luna:
233 = 721 45.000 lei.
În luna a II-a:
203 = % 52.500
233 45.000
721 7.500
3.2.3 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci
O societate comercială achiziţionează din import o licenţă evaluată la 150.000 lei (preţ de
cumpărare) pentru care trebuie să plătească: taxe vamale în valoare de 15.000 lei şi comision
vamal de 825 lei.
2051 = % 165.825
404 150.000
446 15.000
447 825
O S.C. primeşte cu titlu gratuit o licenţă evaluată de către un expert evaluator pe baza unui raport
de evaluare la suma de 8.000 lei.
2051 = 475 8.000 lei.
3.2.4 Fondul comercial

„Fondul comercial” – 207 este recunoscut în contabilitate doar în situaţia achiziţiei unui activ
corporal.
El este determinat în contabilitate, potrivit reglementărilor contabile internaţionale ca diferenţă
dintre costul de achiziţie şi valoarea justă a activelor şi datoriilor identificabile (dacă se cumpără o
societate).
S.C. X S.A. achiziţionează un spaţiu comercial în următoarele condiţii; valoarea justă 50.000 lei,
preţul înscris în factură: 80.000 lei, TVA 19%.
FC = Cost de achiz. – val justa = 80.000 – 50.000 = 30.000
% = 404 95.200
212 50.000
207 30.000
4426 15.200
3.2.5 Alte imobilizări necorporale
S.C. Gama S.A. achiziţionează un program informatic în valoare de 1.000 lei, TVA 19%. După o
săptămână societatea solicită instalarea programului informatic de către o altă firmă specializată
care îi percepe un tarif de 50 lei, TVA 19%.
 Achiziţie program:
% = 404 1.190
208 1.000
4426 190
 Instalare:
% = 404 59,5
208 50
4426 9,5
3.3 Active imobilizate financiare
3.3.1 Investiţii financiare pe termen lung (TL)

În funcţie de procentajul pe care o firmă îl deţine în CS al altei firme, acţiunile deţinute de aceasta
vor fi considerate:
 titluri de participare dacă societatea deţine între 20 şi 50% din acţiuni.
 titluri de participare strategice dacă societatea deţine între 10 şi 20% din acţiuni.
 interese de participare(minoritare) dacă societatea deţine sub din acţiuni.
S.C. Beta S.A. achiziţionează 60% din capitalul social al societăţii Alfa S.A. Costul de achiziţie al
titlurilor de participare este de 70.000 lei. Eliberarea şi plata acestora are loc imediat
261 = 5121 70.000 lei
3.3.2 Cedarea activelor imobiulizate financiare

În cazul titlurilor imovbilizate financiare, operaţiunile de vânzare respectiv descărcare a gestiunii
sunt contabilizate în mod distinct.
Vânzarea efectivă nu implică apariţia TVA.
Spre deosebire de aceasta, operaţiunile cu investiţii financiare pe tremen scurt (cele din clasa 8)
se contabilizează de regulă într-o singură etapă.
S.C. X S.A. vinde titluri de participare pentru un preţ de vânzare de 10.000 lei. Costul de achiziţie
al acestora a fost de 9.000. Comisionul plătit intermediarului este de 10 lei.
 Vânzarea
461 = 7641 10.000
 Descărcarea gestiunii
6641 = 261 9.000
 Comision
% = 461 10.000
5121 9.990
622 10
3.4 Creanţe imobilizate

Acestea apar în situaţia în care o întreprindere acordă un împrumut unei alte societăţi. Aceasta poate
fi filială sau o altă societate din-afara grupului.
Suma împrumutată este purtătoare de dobândă (= venit pentru societate).
S.C. Y S.A. acordă un împrumut pentru o perioadă de 2 ani unei filiale, valoarea împrumutului
acordat fiind de 10.000 lei şi unei alte întreprinderi un împumut în valoare de 20.000 lei, dobânda
percepută fiind de 10% anual.
 Acordare împrumut
% = 5121 30.000
2671 10.000
2673 20.000
 Recunoaşterea dobânzii
An I: 10.000  10% = 1.000
20.000  10% = 2.000
% = 763 3.000
2672 1.000
2674 2.000
 Încasarea dobânzii
(împrumutul este rambursat la scadenţă, în consecinţă în primul an nu se încasează decât dobânda)
5121 = % 3.000
2672 1.000
2674 2.000
În anul II dobânda înregistrată şi încasată va avea aceeaşi valoare ca şi în primul an.

 Primirea rambursării împrumutului
5121 = % 30.000
2671 10.000
2673 20.000

01 Curs Contabilitate Financiara IDD 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 Curs Contabilitate Financiara IDD 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FABBV IDD Contabilitate financiara

SUPORT CURS CONTABILITATE FINANCIARĂ

1.1 Cadrul contabil general

1.1.1 Obiectivul contabilităţii

1.1.2 Utilizatorii situaţiilor financiare

 Investitorii: interesaţi de informaţii ce vizează:

1.1.3 Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare

1.1.4 Bazele de evaluare

1.1.5 Definirea elementelor situaţiilor financiare şi modalităţile de recunoaştere a acestora

SC X încheie un contract de leasing financiar cu SC Y prin care aceasta cedează societăţii Y un

Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual în activele întreprinderii după deducerea

Cheltuielile reprezintă diminuări de avantaje economice apărute ca urmare a scăderii unui

1.1.6 Conceptele de capital şi menţinere a capitalului.

Capitalul fizic este asimilat cu capacitatea de producţie a unei întreprinderi.

Capitalul financiar este reprezentat de capitalurile proprii ale întreprinderii.

1.2 Principiile contabile

1.2.1 Principiul prudenţei

1.2.2 Principiul independenţei exerciţiilor

PIE implică recunoaşterea cheltuielilor respectiv veniturilor în perioada în care acestea au

SC X SA dă cu chirie societăţii Y SA o clădire în următoarele condiţii: chiria lunară de 3.000 lei,

Pentru societatea X (se recunoaşte un venit – 472 “Venituri în avans”):

În lunile decembrie şi ianuarie:

Pentru societatea Y (se recunoaşte o cheltuială – 471):

4428  4427 190.000 lei.

1.2.3 Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere

%  401 2.380 lei.

 rezultatul exerciţiului: 7.000 lei

1.2.4 Principiul permanenţei metodelor

Valoare amortizabilă: 20.000 lei. Durata de viaţă utilă 20 ani. Amortizarea:

1.2.5 Principiul necompensării cheltuielilor cu veniturile

1.2.6 Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi datorii

1.2.7 Principiul continuităţii activităţii (exploatării)

1.2.8 Principiul pragului de semnificaţie

2.1 Constituirea unei societăţi

Cont de: D 456 C

SC X SA decide pe 3 martie 200N constituirea sa în următoarele condiţii: emiterea a 1.000 acţiuni

456  1011 10.000 lei.

3. Transferul capitalului social subscris nevărsat (1011) în CS vărsat (1012)

1011  1012 10.000 lei.

201  5121 200 lei.

2.2 Majorarea capitalului social

2.2.1 Prin emisiunea de noi acţiuni (creşteri externe)

Fiecare vechi acţionar va primi un număr de drepturi de subscriere proporţional cu numărul de

Capitalul social  Numar de actiuni  Valoare nominala

30.000  13.000  (11.000)  8.000

Pret de emisiune  Valoarenominala Prime de emisiune

acţiuni vechi: 30.000 Raport de 3/1

Un acţionar nou trebuie să despăgubească un vechi acţionar cu 3 DS –uri.

2.2.2 Creşteri interne

DA  VMC 0  VMC1  10 lei.

2.2.3 Majorarea de capital social prin aporturi în natură

SC X SA decide majorarea CS ca urmare a primirii unui autoturism de la un acţionar. Pentru

2.2.4 Majorarea CS prin conversia unei datorii

2.3 Diminuarea capitalului social

2.3.1 Răscumpărarea acţiunilor şi anularea acestora

1. Răscumpărarea acţiunilor proprii

2. Anularea acţiunilor proprii:

2.3.2 Acoperirea pierderilor existente

1012  117 10.000 lei.

noua VN = 1 - 0,25 = 0,75 lei/acţiune

2.3.3 Retragerea unor acţionari

1012  456 3.000 lei.

456 = 5121 3.000 lei.