Recrutarea resurselor umane

1.Definiția și tipologia recrutării

Recrutarea reprezintă procesul de localizare, identificare și atragere de
potențiali candidați în vederea participării lor în procesul ulterior de selecție.1
Procesul de recrutare prezintă o serie de caracteristici, respectiv:
 presupune realizarea interacțiunii între organizație și candidați,
 este un proces bidimensional în sensul că oragnizația trebuie să fie
mulțumită de candidatul implicat în procesul recrutării, iar candidatul de
organizație,
 presupune comunicarea între părțile care participă la procesul de recrutare
și selecție,
 presupune compromisuri între părțile participante la armonizarea
cerințelor și preferințelor lor,
 reclamă transparența din partea ambelor părți, în sensul prezentării de date
si informații corecte, reale, care pot fi probate în orice moment.
Recrutarea este activitatea de identificare a persoanelor care au acele
caracteristici solicitate de posturile vacante și de atragere a acestora în cadrul
organizației.
Pentru a avea de unde alege, firma trebuie să găsească persoanele cele mai
potrivite pentru a ocupa un anumit post și să le atragă pentru a participa la
selecție. Problema care se pune este unde și cum putem găsi oamenii de care
avem nevoie. Recrutarea se poate realiza din trei grupe de populație2.

1
Liliana-Victoria Gherman, Laura Pănoiu, Cristina Gănescu, Managementul resurselor umane, Ed. Independența
Economică, 2016, pag. 78
2
Robert L. Mathis, Panaite C. Nica, Costache Rusu, Managementul resurselor umane, Editura Economică,
București, 1997, pag. 86

1
Grupe
Populația aptă de muncă
Populația activă
Mulțimea celor recrutați
Caracterizare
- include toți indivizii posibili a fi recrutați
- oferă cel mai mare număr de posibili candidați
-permite folosirea oricărei metode de recrutare.
- sursele de recrutare sunt mai limitate
- metodele de recrutare depind de sursa la care se
apelează
- mesajul de recrutare (referitor la salariu,
îndatoriri etc.) influențează procesul
- sunt vizate persoanele evaluate pentru selecție
- este influențată de reputația organizației, de
informațiile puse la dispoziția celor interesați, etc.

Recrutarea se poate face prin contact direct cu sursa de recrutare sau

indirect, prin intermediul mass-mediei, procesul desfășurându-se în mai multe
etape.
Întrucât recrutarea este un proces care consumă bani și timp, este necesar
ca ea să se desfășoare după un plan bine gândit. Dacă se reușește elaborarea unei
metodologii corecte pentru recrutare, va fi posibilă identificarea și atragerea
celor mai adecvate persoane.
Recrutarea se declanșează în momentul în care în organizație apar posturi
noi, sau când cele existente devin vacante prin transferul sau pensionarea
titularilor.

Tipologia recrutării
Recrutarea poate fi:
 strategică - corespunde unor nevoi strategice pentru un segment pentru
care se pot asigura locuri de muncă mai durabile, motivante și
recompensatorii ;
2
  temporară - corespunde unor nevoi apărute la un moment dat determinate
de : demisii, seviciul militar, studii, concedii pre și postnatale, promovări,
detașări, transferuri ;
 sistematică ( permanentă ) - pentru firmele mari ;
 spontană - atunci când este nevoie, pentru firmele mici.

2. Surse de recrutare a resurselor umane

O etapă importantă a procesului de recrutare a personalului o reprezintă
identificarea surselor de recrutare care pot fi interne sau externe însă majoritatea
firmelor folosesc ambele surse de recrutare. Aceasta deoarece cu cât numărul și
varietatea surselor de recrutare sunt mai mari, cu atât mai mari sunt șansele de a
identifica și a atrage candidați cât mai competitivi. Responsabilitățile care revin
celor ce se ocupă de recrutare sunt prezentate în tabelul următor3:

Compartimentul de resurse umane Managerul

- Prevederea necesităților de recrutare -Determinarea calificărilor și
- Pregătirea mesajelor de recrutare anticiparea necesităților postului
- Planificare și orientarea eforturilor de - Asistarea procesului de recrutare
recrutare - Evaluarea din punct de vedere a
eforturilor de recrutare

Dacă avem în vedere legătura candidaților cu organizația care dorește noi

angajări, recrutarea poate fi4:
a) Recrutare din interiorul organizației;
b) Recrutare din exteriorul organizației.

3
Robert L. Mathis, Panaite C. Nica, Costache Rusu, Managementul resurselor umane, Editura Economică,
București, 1997, pag. 89
4
Liliana-Victoria Gherman, Laura Pănoiu, Cristina Gănescu, Managementul resurselor umane, Ed. Independența
Economică, 2016, pag. 81

3
Recrutarea internă
Pentru ocuparea posturilor vacante principala sursă la care se apelează
este însăși organizația, ceea ce înseamnă că posturile libere sunt oferite prioritar
propriilor angajați care percep promovarea ca fiind deosebit de stimulativă.
Recrutarea internă presupune numai o schimbare de post a unor angajați, pe
orizontală sau pe verticală. Această formă de recrutare prezintă o serie de
avantaje și dezavantaje.
Principalele avantaje ale recrutării interne sunt:
 Posibilitatea de a cunoaște mult mai bine punctele forte și cele slabe ale
potențialilor candidați;
 Atragerea mult mai ușoară a candidaților, procesul de recrutare fiind, de
cele mai multe ori, mult mai rapid și mai puțin costisitor;
 Selecția este mult mai rapidă și mai eficientă;
 Reducerea posibilității de a lua decizii eronate privind candidații;
 Creșterea motivării personalului, se îmbunătățește ambianța din cadrul
organizației prin reducerea nemulțumirilor.
Această formă de recrutare prezintă, însă și unele dezavantaje, și anume:
 Împiedică infuzia de “suflu nou” și nu favorizează promovarea sau aportul
de idei noi,
 Se poate manifesta favoritismul,
 Apariția ”efectului de undă” prin apariția unor posturi vacante în lanț.

Recrutarea externă
Dacă se apreciază că posturile nu pot fi ocupate din surse interne, este
necesar să se acționeze în afara organizației pentru a se identifica posibilele
surse externe. Datorită faptului că ea necesită planificare amănunțită și
coordonare, este atribuită departamentului de resurse umane.
Recrutarea externă prezintă la rândul ei o serie de avantaje, cum ar fi:

4
  Calitatea procesului de recrutare se îmbunătățește deoarece numărul
candidaților atrași este mai mare și în același timp se pot compara
candidaturile interne cu cele externe.
 Climatul intern al organizației va deveni superior datorită ideilor și
suflului nou care vor proveni din exteriorul organizației.
 Cheltuielile cu formarea angajaților pentru post se vor reduce.
Dezavantajele recrutării externe sunt următoarele:
 Costuri ridicate ale recrutării.
 Timp îndelungat pentru identificarea și selecția candidaților.
 Perioadă mai lungă pentru integrarea pe post a noilor angajați.

Această formă de recrutare poate fi realizată prin intermediul a două

metode, și anume:
 Metoda informală;
 Metoda formală.
Metode informale. Sunt cele mai simple și mai ieftine metode de recrutare. Aici
includem “sistemul de recomandări”, recomandări pe care în general le fac
actualii angajați sau persoane cu credibilitate în domeniu.Se adresează unui
segment îngust din piața muncii, în sensul că angajează foști salariați sau foști
studenți care au mai lucrat în regim de colaborare.
De asemenea, se face și o publicitate dar care este foarte limitată, prin
apelarea la angajații existenți. Angajaților li se cere să încurajeze pe cei
interesați de firma respectivă.
Metoda formală. Prin intermediul acesteia se caută persoane doritoare să se
angajeze sau să-și schimbe locul de muncă. În acest scop se apelează la diferite
forme de publicitate, exemplu: comunicarea la A.J.O.F.M., micropublicitatea,
contactarea directă a întreprinderii, reviste de specialitate. Aceste metode de
recrutare sunt cel mai des folosite și oferă o paletă mai largă de candidați.

5
Care este persoana responsabilă pentru cererea și autorizarea de noi angajări?
Este necesară existența unor standarde de performanță predefinite când se
autorizează angajarea de personal?
Este favorizată angajarea persoanelor din interior?
Cine stabilește tehnicile și metodele de angajare?
Ce specificații apar în anunțurile de angajare? (Se bifează: numele organizației,
titlul postului, locația, număr de telefon, salariul, beneficii, cerințe, ....)
Cine se ocupă de trierea cererilor de angajare?