Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

Specializare: Economia Comerţului, Turismului şi a Serviciilor

Raport de cercetare

Consumul de cafea in randul studentilor

de la Facultatea Politehnica Bucuresti

Bucuresti
2018

1
Cuprins

Cuprins
Lista tabelelor
Lista figurilor
Introducere
Prezentarea concisă a problemei de cercetare
Obiective
Ipoteze
Informaţiile dorite a fi obţinute
Calendarul de realizare a cercetării
Metode de construire a eşantionului
Analiza datelor
Concluzii

2
Introducere

Tema pe care am ales-o pentru aceasta cercetare este consumul de cafea in

rândul studenţilor de la Politehnica . Ne propunem sa aflam caţi la suta din studenţii
facultăţii consuma cafea, cat de des consuma si in ce măsura afectează venitul consumul
acestuia.
Universul cercetării este format dintru-un grup de 37 persoane de sex feminin si
23 persoane de sex masculin, cu vârsta intre 19-25 de ani, studenţi ai facultăţii de
Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor . Am realizat cercetarea in cadrul
acestei facultăţii deoarece aici ne întâlnim cu studenţi din diferite grupuri sociale si etnii.

Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei

cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si
Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un
obicei zilnic plăcut. Spre sfârşitul sec. al XIV-lea, societăţile care practicau comerţul au
început sa-si dea seama de marele potenţial pe care îl reprezintă cafeaua si au lansat-o cu
succes in Europa.
Pe parcursul sec. al IX-lea si pana in prezent, cultivarea si exportul cafelei a
înflorit intr-o măsura uimitoare. In prezent cafeaua este consumata virtual in orice tara, si
este o marfa deosebit de importanta atât pentru producători, cat si pentru consumatori. In
prezent, pe piaţa mondiala cafeaua se situează, alături de ulei, otel si cereale, printre
materiile prime de export de înalta valoare, situaţia economica a multor tari prim-
producătoare de cafea depinzând aproape in întregime de exportul cafelei, pentru
bunăstarea lor naţionala. Cele mai importante pieţe ale cafelei se afla la New York si
Londra, unde se negociază varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta.
Preţul cafelei diferă mult, in funcţie de cerere si oferta si el este in mod continuu
influenţat de factori cum ar fi: modificările de clima, mişcările politice si calitatea,
precum si volumul producţiei de cafea.
Consumul de cafea din România este aproape de cinci ori mai mic decât media
europeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pieţei, GFK. Potrivit studiului,

3
in România, un roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau
nu mai puţin de 5,3 kg de cafea. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scădere
cu 3% a consumului de cafea, fata de perioada similara a anului trecut. Principalele cauze
identificate de reprezentanţii Asociaţiei Romane a Cafelei sunt preţul mare al acestui
produs, „prohibitiv pentru mare parte din consumatorii romani“.

Obiective
În cadrul anchetei noastre am studiat atitudinea studenţilor faţă de consumul de cafea. Am
adresat întrebări studenţilor ca să aflăm ce le determina sa consume sau nu consume
cafea, si in urma acesteia sa aflam răspunsul ideal la întrebarea noastră principala:
Cat de popular este consumul de cafea si care sunt factorii care influenţează consumul
acesteia.

Ipoteze
Pe baza observaţiilor făcute de-a lungul anilor am stabilit următoarele ipoteze:
1. Presupunem ca fiecare student a consumat cafea măcar o data.
2. Credem ca studenţii care provin din mediul rural consuma mai rar cafea.
3. Presupunem ca consumul de cafea este influenţat de preţul acesteia si venitul
consumatorilor.
4. După părerea noastră studenţii consuma de obicei cafeaua alături de prieteni si
familie.
5. Credem ca cei care nu consuma cafea, au ca motiv principal impactul negativ la
sănătate.
6. Produsul care ar putea sa inlocuieasca cel mai bine cafeaua sunt băuturile
energizante.
7. Consideram ca sexul nu are nici o legătura cu consumul de cafea.

4
Informaţii dorite a fi obţinute:

Studenţii au fost întrebaţi daca consuma sau nu cafea: daca da de ce, cat de des,
unde si cu cine; daca nu de ce, ce i-ar motiva sa consume si daca au membri de familie
sau prieteni care consuma cafea.
În cadrul anchetei am folosit chestionare. Chestionarul este alcătuit din 21 de
întrebări, care este structurată în următorul fel:
 Prezentarea anchetatorului şi subiectului cercetării: atitudinea studenţilor fata de
consumul de cafea.
 Întrebări de calificare (2): întrebări care orientează pe persoana respectivă spre
parţi specifice din chestionar
 Întrebări specifice (15): întrebările cele mai importante, specifice, legate de tema
cercetării
 Întrebări de identificare (4): întrebări socio-demografice ale intervievaţilor (sex,
vârstă, provenienţa, venit)

Clasificarea întrebărilor în funcţie de tipul informaţiei dorite realizată în chestionar:

- întrebări factuale de comportament
- întrebări de identificare
- întrebări de opinie şi de atitudini
întrebări cu suport verbal scală simetrică
întrebări de scală
întrebări cu suport mixt scală asimetrică
Tipul întrebărilor:
întrebări închise: - întrebări dihotomice
- întrebări multidihotomice cu răspuns unic
întrebări deschise

Natura cercetării noastre este cantitativă pentru că în primul rând instrumentul

de culegerea datelor este chestionarul, obiectivul cercetării este cuantificarea datelor şi

5
generalizarea rezultatelor la populaţia studiată, analiza datelor este statistică ( chi-pătrat ),
se bazează pe ipoteze ( frecvenţe relative, frecvenţe cumulate ).
Cercetarea a fost realizata in cadrul facultăţii de Ştiinţe Economice si Gestiunea
Afacerilor. Am ales aceasta facultate deoarece si noi suntem studenţi ai acestei facultăţii
si aici ne întâlnim cu studenţi din diferite grupuri sociale si etnii.
Mărimea eşantionului este de 60 (37 persoane de sex feminin si 23 persoane de
sex masculine)
Metoda de construire a eşantionului
Ca mod de administrare a chestionarului (mijloacele de contact) am ales ancheta
“fata in fata”, deoarece am considerat ca acest mod este cel mai avantajos pentru noi.
Avantajele anchetei “fata in fata” sunt:
 întrevederea poate fi mai lunga
 ancheta poate aborda aspecte intime (intervievatul este intr-un mediu
familiar care îl conferea siguranţa)
 controlul este posibil
 eşantionul este reprezentativ
Calendarul de realizare a cercetării
Noi doi am realizat aceasta cercetare de marketing, alegerea temei ne-a luat 10 zile,
redactarea chestionarului 5 zile. Am completat chestionarele in 4 zile iar prelucrarea
datelor ne-a luat 3 zile. Interpretarea datelor si redactarea lucrării ne-a luat cate o
saptamana.
Tabel 1: Calendarul de realizare a cercetării
Etapele cercetării Timpul necesar
Alegerea temei 10 zile
Redactarea chestionarului 5 zile
Completarea chestionarului 4 zile
Prelucrarea datelor 3 zile
Interpretarea rezultatelor 7 zile
Redactarea lucrării 7 zile
Timp total 36 zile

6
Analiza datelor
După ce am completat chestionarele, am verificat datele si le-am trecut in SPSS.
Cu ajutorul programului o sa calculam frecventele relative, absolute si cumulate, apoi
estimăm relaţiile dintre două variabile (chi-pătrat, coeficientul de corelaţie) şi analiza
încrucişată a întrebărilor.
Acestea sunt datele socio-demografice a persoanelor intervievate:
Figura 1

Din persoanele intervievate 37 (61,67 %) erau de sex feminin si 23 (38,33%) de sex

masculin.
Figura 2

7
 Majoritatea persoanelor intervievate

aveau vârsta cuprinsa intre 20-21 de ani (51.67% aveau 20 de ani, 40% -21 de ani,
3,33%- 22 de ani, 1,67%- 19 de ani, 1,67%- 23 de ani, 1,67% 25 de ani).
Figura 3

71,67% din studenţi provin din mediul urban, iar 28,33%din mediul rural.

Figura 4

8
29 din studenţii intervievaţi au un venit cuprins intre 0-500, 23 intre 501-800, 6 intre 801-
1000, iar 2 cu un venit mai mare de 1000 de Ron.
Continuam prin analiza întrebărilor care au legătura cu ipotezele date de noi
( analiza individuala si analiza încrucişata).

Prima ipoteza
1. Analizam daca fiecare student a consumat vreodată cafea.
2. După verificarea ipotezei analizam individual întrebările care aparţin studenţilor care
consuma cafea, respectiv care nu consuma.

Tabel 2 Consumaţi cafea?

Frequency Percent Valid Cumulative
Percent Percent
Valid da 38 63,3 63,3 63,3
nu 22 36,7 36,7 100,0
Total 60 100,0 100,0

Figura 5

9
 Consumati cafea?

nu 36,67%

da 63,33%

Tabel 3 Aţi consumat vreodată cafea

Frequency Percent Valid Cumulative
Percent Percent
Valid da 19 31,7 82,6 82,6
nu 4 6,7 17,4 100,0
Total 23 38,3 100,0
Missing System 37 61,7
Total 60 100,0

Figura 6

Ati consumat vreodata cafea?

nu

17,39%

82,61%

da

10
Tabel 4 Cat de des
Frequency Percent Valid Cumulative
Percent Percent
Valid zilnic 21 35,0 55,3 55,3
ocazional 17 28,3 44,7 100,0
Total 38 63,3 100,0
Missing System 22 36,7
Total 60 100,0
Figura 7

Cat de des consumati cafea?

63,33% din studenţii întrebaţi consuma cafea, iar 36,67% nu. 82,61% din persoanele care
nu consuma cafea au băut măcar o data cafea, iar 17,39% nu au gustat niciodată cafeaua.
Din studenţii consumatori 55,26% consuma cafea zilnic, iar 44,74% doar ocazional.

Tabel 5 Ce tip de cafea consumaţi

Frequency Percent Valid Cumulative
Percent Percent
Valid ness 15 25,0 39,5 39,5
de boabe 14 23,3 36,8 76,3
frappe 2 3,3 5,3 81,6
cappucino 5 8,3 13,2 94,7
alte 2 3,3 5,3 100,0
Total 38 63,3 100,0
Missing System 22 36,7
Total 60 100,0

Figura 8

11
 Ce tip de cafea consumati

15

10
Count

15 14 2 5 2
0
ness frappe alte
de boabe cappucino

Tabel 6 Cat de des cumpăraţi cafea

Frequency Percent Valid Cumulative
Percent Percent
Valid saptamanal 11 18,3 28,9 28,9
o data la 2 7 11,7 18,4 47,4
saptamani
lunar 11 18,3 28,9 76,3
mai rar 9 15,0 23,7 100,0
Total 38 63,3 100,0
Missing System 22 36,7
Total 60 100,0

Figura 9

12
 Cat de des cumparati cafea?

mai rar
saptamanal
23,68% 28,95%
9,0 11,0

28,95% 18,42%
11,0 7,0

lunar o data la 2 saptamani

Tabel 7 In ce cantitate o cumpăraţi

Frequency Percent Valid Cumulative
Percent Percent
Valid 100g 13 21,7 34,2 34,2
150g 7 11,7 18,4 52,6
250g 7 11,7 18,4 71,1
300g 1 1,7 2,6 73,7
500g 8 13,3 21,1 94,7
1000g 2 3,3 5,3 100,0
Total 38 63,3 100,0
Missing System 22 36,7
Total 60 100,0

Figura 10

13
Un sfert din consumatori (15 persoane) beau de obicei cafea ness, 14 pers. de boabe, 5
pers. cappucino, 2 pers. frappe iar inca 2 pers altele.
28,95% din consumatori cumpăra cafea saptamanal, 28,95% lunar, 18,42% o data la 2
saptamani iar 23,68% mai rar.
Cantităţile cele mai cumpărate sunt de 100 respectiv 500 g iar cele mai rar cumpărate de
1000 respectiv 300 g.

A doua ipoteză
La această ipoteză încercam sa aflam daca studenţii care provin din mediul rural
consuma mai rar cafea.

14
Tabel 8 Consumaţi cafea * Provenienţa Crosstabulation

Provenienţa

rurala urbana Total

Consumaţi cafea da 12 26 38
nu 5 17 22
Total 17 43 60

Din tabelul de mai sus observam ca 70,59% din persoanele care provin din mediul rural
consuma cafea iar 29,41% nu consuma. 60,47% din orăşeni sunt consumatori iar 39,53%
nu.
Tabel 9 Cat de des * Provenienţa Crosstabulation
Count

Provenienţa

rurala urbana Total

Cat de des zilnic 7 14 21
ocazional 5 12 17
Total 12 26 38
7 din 12 consumatori din mediul rural consuma cafea zilnic iar 5 doar ocazional.
14 din 26 consumatori din mediul urban consuma cafea zilnic iar 12 doar ocazional.
Ipoteza a treia
Verificam daca consumul de cafea este influenţat de preţul acesteia si venitul
consumatorilor.
Tabel 10 Consumaţi cafea * Care este venitul dumneavoastră lunar Crosstabulation
Count

Care este venitul dumneavoastră lunar

intre 0-500 intre 501-800 intre 801-100 mai mult Total

Consumaţi cafea da 15 16 5 2 38
nu 14 7 1 0 22
Total 29 23 6 2 60
Observam ca 51,72% din cei care au venitul intre 0-500, 69,57% din cei care au venitul
intre 501-800, 83,33% având venitul intre 801-1000 iar 100% din cei care au un venit
mai mare de 1000 consuma cafea.

15
Tabel 11 Caţi bani cheltuiţi pe cafea lunar

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid 22 36,7 36,7 36,7
10 4 6,7 6,7 43,3
100 1 1,7 1,7 45,0
12 1 1,7 1,7 46,7
15 3 5,0 5,0 51,7
20 11 18,3 18,3 70,0
30 8 13,3 13,3 83,3
32 1 1,7 1,7 85,0
35 1 1,7 1,7 86,7
40 2 3,3 3,3 90,0
5 1 1,7 1,7 91,7
50 3 5,0 5,0 96,7
60 2 3,3 3,3 100,0
Total 60 100,0 100,0
Cei 38 de consumatori cheltuie in total 409 Ron lunar pe cafea, adică 10,76 Ron/pers.

Tabelul 12
Ce va determina sa cumpăraţi cafeaua respectiva

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid reclama 4 6,7 10,5 10,5
preţul 4 6,7 10,5 21,1
calitatea 27 45,0 71,1 92,1
marca 1 1,7 2,6 94,7
disponibiliatea produsului 2 3,3 5,3 100,0
Total 38 63,3 100,0
Missing System 22 36,7
Total 60 100,0

Figura 11

16
Din graficul de mai sus vedem ca 71,05 la suta din consumatori consuma cafeaua
respectiva datorita calităţii acestuia , 10.53% datorita preţului, 10,53% datorita reclamei ,
5,28% datorita disponibilităţii produsului respective 2,63 % datorita mărcii.
Tabel 13 Ce cafea cumpăraţi in mod regulat

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid elite 7 11,7 18,4 18,4
jacobs 15 25,0 39,5 57,9
douwe egberts 4 6,7 10,5 68,4
tchibo 4 6,7 10,5 78,9
nescafe 7 11,7 18,4 97,4
altele 1 1,7 2,6 100,0
Total 38 63,3 100,0
Missing System 22 36,7
Total 60 100,0

Figura 12

17
 Ce cafea cumparati in mod regulat?

elite

Din graficul si tabelul de mai sus observam ca mărcile de cafea cele mai consumate sunt:
Jacobs -39,47% , Elite si Nescafe - 18,42% , Tchibo si Douwe Egberts – 10,53%
respectiv 2,63 % altele.

Tabel 14 De unde o cumpăraţi

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid hypermarket 12 20,0 31,6 31,6
supermarket 16 26,7 42,1 73,7
magazine alimentare 9 15,0 23,7 97,4
alte locaţii 1 1,7 2,6 100,0
Total 38 63,3 100,0
Missing System 22 36,7
Total 60 100,0

Figura 13

18
 De unde o cumparati?

alte lo catii 2,63%

magazin e alimen tare

hypermarke t

23,68% 31,58%

42,11%

supermarke t

42,11% din consumatori isi procura cafeaua din supermarket , 31,58% din hypermarket,
23,68% din magazinele alimentare iar 2,62 % din alte locaţii.
Ipoteza a patra
La aceasta ipoteza verificam daca consumatorii de cafea beau cafeaua de obicei alături de
prieteni si familie .

Tabel 15 Cu cine consumaţi cafea

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid cu familia 9 15,0 23,7 23,7
cu prietenii 22 36,7 57,9 81,6
cu colegii 3 5,0 7,9 89,5
singur 4 6,7 10,5 100,0
Total 38 63,3 100,0
Missing System 22 36,7
Total 60 100,0

Figura 14

19
 Cu cine consumati cafea?

Observam ca studenţii consumatori cel mai des consuma cafeaua alături

de prieteni si familie ( 57,89 respectiv 23,68% ), 10,53% singur iar
7,89% isi beau cafeaua cu colegii.
Tabel 16 Unde consumaţi de obicei cafea

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid acasă 23 38,3 60,5 60,5
in cafenele 4 6,7 10,5 71,1
in restaurante 2 3,3 5,3 76,3
la prieteni 9 15,0 23,7 100,0
Unde consumati de obicei cafea?
Total 38 63,3 100,0
Missing System 22 36,7
Total 60 100,0
20

15
Figura 15

10
Din totalul de 38 de studenti

23 4 2 9
0 20
acasa in restaurante
in cafenele la prieteni
consumatori 23 isi beau cafeaua acasa 9 la prieteni 4 in cafenele iar 2 persoane in
restaurante.
Ipoteza a cincia
Presupunem ca cei care nu consuma cafea, au ca motiv principal impactul negativ la
sănătate. O sa verificam care este motivul pentru care nu beau cafea , ce schimbări
ar trebui sa facă companiile producătoare de cafea ca sa devina consumatori si daca au
persoane in familie sau prieteni care sunt consumatori.

Tabel 17 Daca nu consumaţi care este motivul

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid impactul negativ la sănătate 8 13,3 36,4 36,4
din motive financiare 1 1,7 4,5 40,9
nu-mi place gustul 11 18,3 50,0 90,9
alte motive 2 3,3 9,1 100,0
Total 22 36,7 100,0
Missing System 38 63,3
Total 60 100,0

21
Figura 16

Din tabelul de mai sus observam ca 50% din neconsumatori nu beau cafea datorita
faptului ca nu le place gustul , 36,36% datorita impactului negativ la sănătate , 4,55% din
motive financiare iar 9.09% din alte motive.

Tabel 18 Aveţi membri de familie sau prieteni care consuma cafea

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid da 59 98,3 98,3 98,3
nu 1 1,7 1,7 100,0
Total 60 100,0 100,0

Din tabelul de mai sus vedem ca 98,3% din persoanele intervievate afirma ca au membri
de familie sau prieteni care consuma cafea , iar doar 1,7% nu au.

22
Tabel 19 Ce schimbări ar trebui sa facă companiile producătoare de cafea

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid reducerea preţului 3 5,0 13,0 13,0
schimbarea gustului 5 8,3 21,7 34,8
promovarea unui produs nou 6 10,0 26,1 60,9
schimbarea ambalajului 1 1,7 4,3 65,2
nici o schimbare nu mă va 8 13,3 34,8 100,0
convinge sa consum cafea
Total 23 38,3 100,0
Missing System 37 61,7
Total 60 100,0

Figura 17

Ce schimbari ar trebui sa faca companiile producatoare de cafea

reducerea pretului

nici o schimbare nu ma va convinge sa consum cafea

13,04%

34,78%

21,74% schimbarea gustului

26,09%

schimbarea ambalajului 4,35%

promovarea unui produs nou

8 persoane din 23 spun ca nici o schimbare nu le va convinge sa consume cafea ,6 ar

putea sa devina consumatori daca companiile producătoare ar promova un produs nou, 5
daca ar schimba gustul cafelei, 3 daca ar reduce pretul cafelei , iar o persoana ar consuma
cafea daca i-ar schimba ambalajul acestuia.

23
Ipoteza a şasea
Am presupus ca produsul care ar putea sa inlocuieasca cel mai bine cafeaua sunt băuturile
energizante. O sa analizam care sunt părerile persoanelor intervievate.
Tabel 20 Ce produse credeţi ca ar putea sa înlocuiască cafeaua

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid băuturile energizante 23 38,3 38,3 38,3
medicamente 2 3,3 3,3 41,7
ceaiuri 27 45,0 45,0 86,7
băuturi răcoritoare 6 10,0 10,0 96,7
alte produse 2 3,3 3,3 100,0
Total 60 100,0 100,0
După cum se vede 27 din 60 de pers cred ca produsul care ar putea sa inlocuieasca cel
mai bine cafeaua sunt ceaiurile , 23 băuturile energizante , 6 băuturile răcoritoare, 2
medicamente iar inca 2 persoane alte produse.
Figura 18

Ce produse credeti ca ar putea sa inlocuieasca cafeaua?

Ipoteza a şaptea
La ultima ipoteza am considerat ca sexul nu are nici o legătura cu consumul de cafea .
Verificam caţi la suta sunt consumatori din sexul feminin respectiv masculin

24
Tabel 21 Consumaţi cafea * Sexul
Count

Sexul

feminin masculin Total

Consumaţi cafea da 25 13 38
nu 12 10 22
Total 37 23 60
După calculele noastre sunt mai multe persoane de gen feminin care sunt consumatori
( 67,56% sunt consumatori iar 32,44% nu )decât de gen masculin unde 56,52 % sunt
consumatori iar 43,48% nu .

Concluzii

Scopul cercetarii noastre a fost sa aflam caţi la suta din studenţii facultăţii
consuma cafea, cat de des consuma si in ce măsura afectează venitul consumul acestuia.
Din rezultatul cercetării noastre am găsit răspunsul la întrebarea nosatră principală: cat de
popular este consumul de cafea in randul studentilor si care sunt factorii care influenţează
consumul acesteia.
Concluziile noastre sunt aduse in urma examinarii a sapte ipoteze:

La prima ipoteza am vrut sa aflam daca fiecare student a consumat cafea măcar
o data, in urma cercetarii am ajuns la concluzia ca 63,33% din studenţii întrebaţi consuma
cafea, iar 36,67% nu. 82,61% din persoanele care nu consuma cafea au băut măcar o data
cafea dar nu au devenit consumatori datorita gustului neplacut a cafelei si impactul
negativ la sanatate, 17,39% nu au gustat niciodată cafeaua.
Am aflat ca studenţii consumatori 55,26% consuma cafea zilnic, iar 44,74% doar
ocazional.
Stim ca un sfert din consumatori (15 persoane) beau de obicei cafea ness, 14 pers. de
boabe, 5 pers. cappucino, 2 pers. frappe iar inca 2 pers altele.
28,95% din consumatori cumpăra cafea saptamanal, 28,95% lunar, 18,42% o data la 2
saptamani iar 23,68% mai rar.

25
Cantităţile cele mai cumpărate sunt de 100 respectiv 500 g iar cele mai rar cumpărate de
1000 respectiv 300 g.

La urmatoarea ipoteza am vrut sa vedem daca studenţii care provin din mediul
rural consuma mai rar cafea.
Am ajuns la concluzia ca gasim mai multi consumatori care provin din mediul rural
decat din cel urban (70,59% din persoanele care provin din mediul rural consuma cafea
iar 29,41% nu consuma. 60,47% din orăşeni sunt consumatori iar 39,53% nu) si am aflat
ca 7 din 12 consumatori din mediul rural consuma cafea zilnic iar 5 doar ocazional.
14 din 26 consumatori din mediul urban consuma cafea zilnic iar 12 doar ocazional.

La ipoteza a treia am presupus ca consumul de cafea este influenţat de preţul

acesteia si venitul consumatorilor.
In urma cercetarii am aflat ca 51,72% din cei care au venitul intre 0-500, 69,57% din cei
care au venitul intre 501-800, 83,33% având venitul intre 801-1000 iar 100% din cei care
au un venit mai mare de 1000 consuma cafea, deci observam ca sunt mai multi
consumatori in randul persoanelor cu venit peste 501 Ron.
Stiam ca cei 38 de consumatori cheltuie lunar pe cafea 409 Ron (10,76 Ron/pers), de
obicei isi procura cafeaua din supermarket iar marca cea mai cumparata este Jacobs.
71,05 la suta din consumatori consuma marca aleasa datorita calităţii acestuia, 10.53%
datorita preţului, 10,53% datorita reclamei , 5,28% datorita disponibilităţii produsului
respective 2,63 % datorita mărcii.

La ipoteza a patra am presupus ca studenţii consuma de obicei cafeaua alături de

prieteni si familie.
Am ajuns la concluzia ca studenţii consumatori cel mai des consuma cafeaua alături de
prieteni si familie ( 57,89 respectiv 23,68% ), 10,53% singur iar 7,89% isi beau cafeaua
cu colegii, cel mai des acasa sau la prieteni.

26
 La ipoteza a cincia am analizat care este motivul pentru care unii nu consuma
cafea, ce schimbari ar trebui sa faca companiile producatoare ca sa devina consumatori
respectiv daca au membrii de familie sau prieteni care sunt consumatori.
Am tras concluzia ca motivele principale pentru care unii nu sunt consumatori sunt
gustul neplacut si impactul negativ la sanatate. Am aflat ca 98,3% din persoanele
intervievate afirma ca au membri de familie sau prieteni care consuma cafea , iar doar
1,7% nu au si majoritatea persoanelor neconsumatori afirma ca nici o schimbare nu i-ar
putea face sa bea cafea.

La ipoteza a sasea am presupus ca produsul care ar putea sa inlocuieasca cel mai

bine cafeaua sunt băuturile energizante, iar in urma cercetarii am realizat ca ceaiurile ar
putea fi inlocuitorul principal al cafelei.

La ultima ipoteza am considerat ca sexul nu are nici o legătura cu consumul de

cafea .
Cu ajutorul analizei x2 am ajuns la concluzia ca sexul nu are nici o legatura cu consumul
de cafea.

27