În ultima decadă, medicina preventivă a progresat mult, demonstrând rolul crucial al nutriţiei în

prevenirea bolilor, în special a celor legate de dietă. Conceptul că alimentele au efecte de promovare a
sănătăţii, în afara valorii lor nutriţionale, a fost acceptat din ce în ce mai mult în ultimii ani şi efectele
specifice ale nutriţiei de prevenire a bolilor au condus la descoperirea alimentelor funcţionale.

Sunt considerate funcţionale alimentele care pot fi consumate în cadrul dietei normale şi care conţin
compuşi biologic activi, cu potenţial de ameliorare a sănătăţii sau de reducere a riscului de boală.
Exemplele de alimente funcţionale includ alimente care conţin minerale, vitamine, acizi graşi, fibre
alimentare, alimente cu adaos de substanţe biologic active cum ar fi antioxidanţii şi probioticele.

1.1 Rolul si clasificarea alimentelor functionale

Oricare ar fi definitia aleasa, sintagma „aliment functional” apare ca un concept unic, care justifica o
categorie aparte, avand o semnificatie diferita fata de toti termenii cu caracter sinonimic vehiculati
(nutraceutic, farmafood, vitafood, medifood).

De asemenea, trebuie mentionat ca acest concept care deriva din nutritie si nu din farmacologie.
Alimentele functionale nu sunt medicamente, deci nu au efecte terapeutice. Rolul acestor alimente in
relatie cu boala este, in marea majoritate a cazurilor, de a reduce riscul aparitiei si nu de a le preveni.

Particularitatile alimentului functional sunt urmatoarele:

 este consumat in cadrul unei alimentatii obisnuite si normale;

 este compus din constituenti naturali, adesea in concentratii neobisnuite sau acesti constituenti sunt
adaugati in produsele alimentare care nu-i contin in mod obisnuit;

 are efecte benefice asupra unor functii, dincolo de ceea ce poate fi asteptat de la valoarea nutritiva
traditionala;

 are capacitatea de a mentine sau de a ameliora starea de sanatate si de a reduce riscul aparitiei unei
maladii;

 are capacitatea de a aduce un beneficiu fiziologic care se traduce prin imbunatatirea calitatii vietii, in
aceasta incluzandu-se performantele fizice sau intelectuale sau starea psihica si comportamentala;

 are una sau mai multe mentiuni justificate stiintific si autorizate de un organism recunoscut.

Din punct de vedere practic, un aliment functional poate fi:

 un aliment natural;

 un aliment in care a fost adaugat un component;

 un aliment in care a fost marita concentratia unui component;

 un aliment din care s-a indepartat un component potential antinutritiv;

 un aliment in care unul sau mai multi componenti au fost modificati;

 un aliment in care biodisponibilitatea unuia sau mai multor componenti a fost modificata;

 toate combinatiile dintre variantele enumerate anterior.

Alimentele functionale pot fi de:

-origine vegetala
-animala.
Vom mentiona doar cateva dintre acestea, intalnite mai des:

 Ovazul si derivatele din ovaz. Datorita continutului de b-glucani, un tip de fibre

solubile, ajuta la scaderea colesterolului total si a LDL-colesterolului (colesterolul
„rau”). Astfel, diminueaza riscul de boala cardiovasculara.
 Soia si derivatele de soia au multiple efecte pozitive prin intermediul diferitelor
componente specifice. Scad in mod semnificativ colesterolul total, LDL-
colesterolul si trigliceridele, diminuand riscul de boala cardiovasculara, probabil
datorita prezentei unor substante numite izoflavone si a proteinelor de soia. Tot
izoflavonele (polifenoli) au efect anticanceros, antiestrogenic si de ameliorare a
simptomelor ce insotesc menopauza.
 Semintele de in si derivatele. Uleiul de in contine 57% acid alfa-linolenic,
principalul acid gras Omega-3. In plus, detine precursori de lignani, un tip de
substante cu structura similara estrogenilor si, se pare, cu rol anticanceros (mai ales
pe cancerele hormono-dependente, cum este cel mamar). Ingestia de seminte de in
scade colesterolul „rau” si agregarea plachetara.
 Tomatele contin licopen, un carotenoid cu rol anticanceros, datorita proprietatii pe
care o are, de antioxidant.
 Usturoiul este considerat un aliment cu efecte curative si in medicina traditionala. Se
invoca actiunile anticanceroasa, antibiotica, hipotensoare si
hipocolesterolemianta,datorate derivatilor sulfurati care se formeaza din aliina in
momentul in care usturoiul este sfaramat si enzimele proprii sunt activate.
 Legumele crucifere si broccoli au actiune anticanceroasa datorita continutului de
glicozinolati care sunt hidrolizati de o enzima specifica, ai carei compusi se „opun”
riscului de cancer.
 Citricele ofera si ele protectie impotriva cancerului, prin continutul de fibre,
folati, vitamina C, dar si prin prezenta limonoidelor (limonen).
 Sucul de coacaze este eficient in tratamentul infectiilor urinare, deoarece contine
substante fitochimice care inhiba aderenta germenilor patogeni la epiteliul vezicii
urinare.
 Ceaiul. Datorita polifenolilor prezenti in cantitati foarte mari, indeosebi in ceaiul
verde, are efecte anticanceroase si cardioprotectoare.
 Vinul si strugurii cresc colesterolul „bun” (HDL-colesterolul) si protejeaza
impotriva bolilor cardiovasculare, datorita continutului ridicat de polifenoli. Coaja
strugurelui are multiple roluri pozitive, inclusiv anticanceroase.
 Pestele este o sursa importanta de acizi grasi polinesaturati Omega-3 (PUFA) care se
gasesc putin sau chiar deloc in dieta occidentala tipica. Ei au rol in dezvoltarea
sistemului nervos al copilului, in prevenirea bolilor cardiovasculare si sunt
anticancerosi.
 Produsele lactate. In principiu, toate produsele lactate pot fi considerate functionale,
dar de o atentie aparte se bucura lactatele fermentate probiotice. Sunt produse care
aduc bacterii vii ce amelioreaza nu numai sanatatea intestinului, ci si sanatatea
omului in ansamblu (mai ales bifidobacteriile si lactobacillii). Sa amintim actiunile
anticanceroasa, hipocolesterolemianta si antiinfectioasa. Lactatele pot fi
„vehicule” si pentru prebiotice. Acestea sunt ingrediente care favorizeaza dezvoltarea
de bacterii „bune” in intestin (fibre, oligozaharide etc.). Prin combinarea
elementelor prebiotice cu cele probiotice rezulta produse simbiotice.
 Carnea de vita aduce un acid gras special: acidul linoleic conjugat, cu actiune
anticanceroasa si de scadere a tesutului adipos din organism.

Carnea de vita