Designul pieselor

din materiale
plastice

C5 Curs PAM 1
Designul pieselor din materiale
plastice
Înlocuirea pieselor metalice cu piese din materiale plastice conduce la:

-reducerea costului pieselor prin diminuarea masei materialelor,
precum şi a operaţiunilor de prelucrare şi montare;

-reducerea masei finite a produsului (diferenţa de masă volumică)
datorită densităţii mult diminuate a materialelor plastice;

-reducerea rebuturilor, a deşeurilor şi a operaţiilor de control;

-creşterea duratei de serviciu a mecanismului (piesele din materiale
plastice nu se oxidează);

-creşterea atracţiei comerciale a produsului realizat prin diminuarea
masei, preţului şi prin ameliorarea esteticii lui;

-creşterea siguranţei în exploatare (materialele plastice au proprietăţi de
izolare termică şi electrică);

C5 Curs PAM 2
Metodologia designului
Definirea formei pieselor din materiale plastice se realizează având în vedere
următoarele aspecte:

funcţia pe care piesa trebuie să o îndeplinească în produs;

seria de fabricaţie;

tipul materialului (termoplast, termoreactiv sau compozit);

procedeul de fabricaţie necesar pentru prelucrare (injecţie, presare,
termoformare, extrudare);
Proiectarea unei piese trebuie realizată având în vedere în permanenţă următoarele
cerinţe:

piesa să îndeplinească cerinţele funcţionale şi geometrice impuse de proiectant;

piesa să aibă o greutate minimă fără a se face rabat însă de la cerinţele
funcţionale;

tehnologia de realizare a piesei să fie cea mai simplă iar sculele necesare să se
poată realiza uşor şi ieftin;

montarea şi demontarea piesei într-un ansamblu să necesite un minim de
operaţii;

piesa să aibă rezistenţă mecanică cât mai mare posibil;

C5 Curs PAM 3
Realizarea pereţilor

C5 Curs PAM 4
Recomandari

Piesa se va proiecta cu o grosime uniformă de perete, ceea ce contribuie

atât la creșterea productivității cât și la eliminarea concentratorilor de
material sau de temperatură, concentratori ce pot introduce defecte de
execuție ale reperului respectiv. Grosimea minimă a pereților unui reper din
masă plastică poate fi S=0,5÷2 mm.

Se recomandă ca grosimea pereților interiori să fie egali cu S/2 (deci cu
jumătate din grosimea peretelui de bază), pentru a nu introduce
concentratori de tensiune și de temperatură. Este cazul nervurilor: de
rigidizare, tehnologice,sau de construcție.

▪Trecerea de la o grosime la alta trebuie să se realizeze astfel încât
să se evite schimbările bruşte de secţiune deoarece supraînălţările
sunt generatoare de bule şi retasuri.

▪Pentru piese la care sunt necesari şi pereţi mai groşi, se
recomandă realizarea unor intrânduri sau bosaje pentru
uniformizarea grosimii;

▪Pentru creşterea rigidităţii se recomandă amplasarea pe pereţi a
unor nervuri.

C5 Curs PAM 5
Raze de racordare

Utilizarea unor raze prea mici sau
chiar proiectarea pieselor fără
racordare la trecerea de la o
secţiune la alta conduce la apariţia
unor retasuri sau goluri în piesă.

Utilizarea unor raze de racordare Raza minimă: R= 1,5 mm
interioare şi exterioare, contribuie
la reducerea concentratorilor de E
tensiune în piesă şi realizarea în 1,5 < R <
acest fel a calităţii dorite a 2
produsului

Piesele se pot proiecta fie cu muchii vii, fie cu raze de racordare, ultima fiind de
preferat din punct de vedere al execuției sculei. Ținând cont că sculele pentru
reperele prevăzute cu raze de racordare se execută mai ușor, se va ține cont la
proiectarea reperelor de o rază minimă de racordare necesară R=(0,3 ÷0,4)E
(E=grosimea peretelui piesei; R=raza de racordare). Sculele pentru realizarea
pieselor care nu au prevăzute raze de racordare, se vor executa din bacuri.

C5 Curs PAM 6
Manere pe pereti subtiri

C5 Curs PAM 7
Realizarea suprafeţelor plane

C5 Curs PAM 8
Corectarea discurilor

C5 Curs PAM 9
Realizarea nervurilor

Se recomandă amplasarea nervurilor
Dimensiunile nervurilor (latimea si

după direcţii paralele cu dimensiunea inaltimea)
minimă a piesei
E'=1,3E. H≥5E

C5 Curs PAM 10
 Amplasarea nervurilor

C5 Curs PAM 11
 Incorect Corect

C5 Curs PAM 12
 Realizarea bosajelor

Modificarea formei pieselor prin

amplasarea bosajelor permite
suprimarea bulelor şi a retasurilor care
apar în piesă după prelucrare.

Păstrarea constantă a dimensiunilor

pereţilor piesei este o condiţie esenţială
pentru realizarea unor piese fără
modificări ulterioare a formei şi
dimensiunilor.

C5 Curs PAM 13
 Dimensiunile recomandate pentru
peretii bosajelor

E<3,2 e=0,6E

E>3,2 e=0,4E

C5 Curs PAM 14
Dimensiunile recomandate pentru
bosaje
H
E

e
d

D
d≤H

H
R

D=2d

e=0,6E

H=2,5d d

R=0,8÷1,5
C5 Curs PAM 15
 Corect

Incorect

C5 Curs PAM 16
 Incorect Corect

C5 Curs PAM 17
 Alegerea razei

Alegerea razelor (a Contractia [%]

raportului dintre rază şi
grosimea peretelui), se 3
poate realiza şi în
funcţie de contracţia 2 Zone
materialului, conform
1,5
diagramei din figura
1
0 R/E 1.4

C5 Curs PAM 18
Realizarea înclinaţiilor

K (mm)
Alegerea conicităţii
3

H
2

1
Material Înclinaţie
Polistiren 1%
ABS 0,5%
PE 0,5% 0 50
PP 0,3% H (mm)
POM 0,5%
SPETP 1%
C5 Curs PAM 19
Realizarea orificiilor

Valori pentru orificii amplasate

paralel cu direcţia de curgere:

canal închis: L≤5Dcanal
deschis: L≤15D
Valori pentru orificii amplasate
perpendicular faţă de direcţia de
curgere

-orificii închise:

L=2D pentru D<4,75mm

L=3D pentru D>4,75mm-orificii
deschise:

L=4D pentru D<4,5
L=6D pentru D>4,5
C5 Curs PAM 20
Realizarea orificiilor laterale şi a
profilelor transversale

C5 Curs PAM 21