Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
-confirma vindecarea
-semnaleaza aparitia unor complicatii
Rolul asistentei
recolteaza analizele la indicatia medicului
Consimtamantul pacientului
Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege
exact ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei
inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea procedurii.
etichetarea produsului
Masuri de protectie:
Masurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient. Dupa
recoltare, produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime, care sa nu
afecteze rezultatul.
Tipuri de laboratoare :
Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste analize se
executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange.
RECOLTAREA SANGELUI
hematologice
biochimice
bacteriologice
parazitologice
serologice
Recoltarea se face prin:
punctie capilara
puncţie venoasă
puncţie arterială
PUNCTIA CAPILARA
venele subclaviculare
venele femurale
Recoltarea
cu sistem Inaintea recoltarii sangelui,
vacutainer
desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.
inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1), avand grija
sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2)
asamblati acul la holder (3).
Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in
concordanta cu instructiunile de mai jos
a.Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la
plica cotului, ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte.
b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a
penetrat vena; apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii
drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-l.
.
Ordinea de recoltare a tuburilor:
1. recipientele pentru hemocultura;
2. tuburile fara aditivi;
3. tuburile ce contin citrat;
4. tuburile ce contin heparina;
5. tuburile ce contin EDTA
De respectat
utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient
caruia i se recolteaza probe de sange
evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;
dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui
tampon steril imbibat in solutie de alcool 70%, prin miscari
circulare, din interior spre exterior
dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la
punctionare (daca zona este umeda, poate fi indusa hemoliza
probei);
la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon
compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita formarea
hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3 minute);
formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar
cu datele pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii,
numele medicului care indica analizele.
fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele
pacientului
a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece
se poate produce hemoliza.
acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita
inteparea), indoit sau taiat, ci va fi depus intr-un container
de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.
TIPURI DE VACUTAINERE
o neutrofilele(NEU)
o eozinofilele(EOS)
o limfocitele(LY)
o monocitele(MO)
o basophile(BAS)
indici eritrocitari :
Evaluarea hematiilor (eritrocitelor) din punct de vedere al volumului si
continutului in hemoglobina se realizeaza prin masurarea sau calcularea
urmatorilor parametrii:
RBC – Hematiile sunt celule ale sangelui, cu forma rotunda, avand central
de culoare rosu deschis si marginile mai intens colorate. Hematiile sunt cele mai
numeroase celule din sange si totodata cele mai specializate celule ale
organismului, avand rol in ransportul O2 de la plamani la tesuturi si transferul CO2
de la tesuturi la plamani (lucru care se realizeaza prin intermediul hemoglobinei
continute in hematii). Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de
numarul si functionarea globulelor rosii si hemoglobinei
Valori normale
\
Eritropoieza - formarea globulelor rosii
Reticulocitele sunt considerate celule rosii "imature"care contin acizi
Implicatii clinice
Valori normale
Valori normale
la barbati = 40-48%
la femei = 36-42%
Indicii eritrocitari
Variatii patologice:
• valori mai mici decât 80 μm3 caracterizeaza microcitele (în cazul anemiei prin
deficit de Fe, microsferocitoza)
• valori mai mari de 100 μm3 caracterizeaza macrocitele (în cazul anemiei prin
deficit de acid folic si vitamina B12, anemia Biermer, anemia megaloblastica)
Leucocitoza (L>10000/µl
Leucopenie (L<4000/µL)
Exista diferite tipuri de celule albe care in mod normal apar in singe: Neutrofile
(PMN), Eozinofile (EO), Bazofile (BAS), Limfocite (LY), Monocite (MO).
Timp de sangerare
Valori normale
3-4 minute.
Prelungirea TS indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui, cu
tendinta la hemoragie.
Timp de coagulare
Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau
in vederea unei operatii chirurgicale, se determina t.c. dupa cum urmeaza: se
recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului, se pune pe o lama de sticla si se
cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui.
Valori normale
5-8 minute.
Cresteri anormale
Depasirea acestui timp (t.c. crescut) arata ca, coagularea sangelui se face cu
intarziere, fapt ce poate predispune la sangerari, la hemoragii.
Scaderi anormale
Un timp de coagulare scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de
rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine, asa
cum se intampla in unele infectii microbiene
Timp Quick
APTT
Fibrinogen
Valori normale
200-400mg/dl
sau
Hemoglobina(Hb) B:13-17g/100mL
― F:11-15g/100mL
Hematocrit (Ht) ― B:42-48%
F:40-43%
Eritrocite (H) ―
(hematii,globule rosii) 4 000 000-6 000 000/mmc
Leucocite (L) ― 4000-10000/mmc
(globule albe) >leucocitoza
>leucopenie
Formula leucocitara ― Granulocite neutrofile
- nesegmentate(GNnesegm)=1-
4%;50-250/mmc
-segmentate(GNsegm)=50-
70%;2500-4800/mmc
Limfocite=25-
30/%;1200-2400/mmc
Monocite =4-8%;300-
640/mmc
Eozinofile =1-3%;100-
200/mmc
Bazofile =0,5-1/%;20-
40/mmc
Trombocite ― 150 000-400 000/mmc
VSH(viteza de pv fara staza; F:1h=2-12mm;2h=12-20mm
sedimentare a hematiilor) vacutainer dop negru(cu B:1h=1-10mm;2h=7-15mm
citrate de Na)
sau
cu seringa 2ml -
1,6mlsange/0,4ml citrate
de sodium 3,8%
Teste de coagulare:
APTT(activitate partial a pv.vacutainer 25-35‖
tromboplastinei tisulare dop bleu
Timp Quick ― 13-15‖
sau
cu seringa de 5ml cu ac
Timp Howel sterile-4,5ml sange/0,5ml
citrat de sodiu 1-2minute
IP(Indice de ― 85-100%
protrombina)
Fibrinogen 200 -400mg/dl
Timp de sangerare –TS pc 2-4minute
este timpul care se scurge din
momentul inteparii lobului
urechii sau pulpei degetului pana
la oprirea sangerarii
Timp de coagulare-TC pc 5-8minute
este timpul scurs de la
recoltare(punere pe lama) pana
la coagularea picaturii
BIOCHIMIE- SANGE
Ureea
Creatinina
Dozarea creatininei este realizata aproape exclusiv pentru evaluarea functiei rinichilor
(perfuzie renala defectuoasa, pierdere a functionarii nefronilor) si in monitorizarea
dializei renale.
Patologia lui este in primul rand dominata de guta, boala specifica omului.
Valori normale
In sange: 2-5 mg/100 ml ser la adulti;
Variatii fiziologice
Acidul uric se defineste ca cel mai important produs final al oxidarii purinelor
in organism.
Valoarea acidului uric variaza in functie de: alimentatie, sex, varsta, factori
genetici, diferite stari fiziologice ( effort fizic, menopauza ).
Alimentatia bogata in purine determina cresterea acidului uric in timp ce
alimentatia saraca in purine produce o scadere pana la 0,8 mg / 100 ml sange.
La copii acidul uric este mai scazuta decat la adulti, la barbati valoarea lui este
mai crescut decat la femei, dar e relativ constant de-alungul vietii.
La femei, uricemia este mai mica inaintea menopauzei si mai mare dupa
aceasta, cand poate atinge valorile prezente la barbati.
Cresteri anormale-valorile crescute ale acidului uric seric se intalnec in
urmatoarele cazuri:• Guta • Insuficienta renala cronica • Leucemie • Boli
infectioase • Poliglobulie • Procese insotite de degradari tisulare precum si
dupa radioterapie • Tratamente cu medicamente antimicotice si antimetabolice
• Terapie cu ACTH sau hidrocortizon • Toxicoza gravidica • Intoxicatiile cu
plumb si mercur
Scaderi anormale-valorile scazute ale uricemiei se intalnesc in boala Wilson
Glicemia
Glicemia reprezinta una din constantele fundamentale ale mediului intern, iar determinarea
sa este modalitatea cea mai frecventa de evaluare globala a metabolismului intermediar al
hidratilor de carbon.
Glucoza este formata la nivelul ficatului prin digestia carbohidratilor si prin conversia
glicogenului in glucoza. Nivelul glicemiei este reglat, in principal, prin actiunea a doi
hormoni si anume insulina si glucagonul, insulina crescand permeabilitatea membranelor
celulare pentru glucoza, facilitand transportului glucozei in celule, stimuland formarea
glicogenului si reducerea nivelului glicemiei, iar glucagonul accelerand scindarea
glicogenului in glucoza, determinand cresterea glicemiei.
obiectiv glicemia<100mg/dl
Cresteri anormale
Scaderi anormale
Valori normale
• 4%–5.9%
GGT
Activitatea GGT este crescuta in oricare si in toate formele de afectare hepatica, cele mai
crescute valori aparand in cazul obstructiei biliare intra sau post hepatice. Niveluri crescute
sunt de asemenea observate la pacientii cu neoplasm metastazat al ficatului. Consumul de
alcool duce la aparitia unor valori crescute ale nivelurilor de GGT seric. In pancreatita si
anumite afectiuni ale pancreasului, activitatea enzimei poate fi moderat crescuta.
TGO,TGP
Trigliceride
Trigliceridele sunt esteri ai glicerolului si acizilor grasi obtinuti din dieta sau
prin sinteza lor, in special in ficat.. Trigliceridele sunt transportate in plasma de
lipoproteine si sunt utilizate de tesutul adipos, de cel muscular, dar si de altele.
Functia primara este aceea de furnizor de energie pentru celule.
Valori crescute ale trigliceridelor serice pot fi cauzate de afectiuni ale ficatului, diabet
zaharat, nefroza, hipotiroidism, alcoolism, hiperlipoproteinemie familiala de grad IV sau V,
precum si din alte cauze.
Lipide totale
2. respectarea somnului de noapte ( cu 12 ore inainte recoltarii probei de sange, care se face
dimineata ; bolnavul nu va manca nimic )
Colesterolul
Bilirubina este un reziduu derivat din gruparea hem a hemoglobinei eliberata din eritrocitele
imbatrinaite sau afectate de diversi factori, ce sunt distruse in celulele reticuloendoteliale.
Dupa producere, bilirubina este transportata catre ficat prin legare de albumine. In interiorul
hepatocitelor, bilirubina este legata de acidul glucuronic si este excretata sub forma de bila
in vezica biliara. Anumite afectiuni innascute sau dobandite afecteaza producerea,
absorbtia, metabolismul si excretia bilirubinei, ducand la hiperbilirubinemie.
CK
Creatin kinaza este un marker cu specificitate inalta pentru boli sau leziuni ale tesutului
cardiac. Dozarea creatin kinazei este de asemenea un test de electie in afectiunile muschilor
striati.
Valori crescute ale CK infarct miocardic acut, contuzia cardiaca, angioplastie coronariana,
miocardita, colagenoze cu prindere cardiaca, necroza sau inflamatie a muschilor striati,
arsuri, hipotermie, travaliu etc. Valori scazute se inregistreaza in pierderea masei
musculare, boala Cushing, metastaze hepatice etc.
Creatinfosfokinaza serica
• CK-MB
• CK-MM
• CK-BB
Valori normale
Principalele afectiuni care asociaza valori serice ridicate ale creatinfosfokinazei sunt
urmatoarele:
• infarctul miocardic
• miopatii diverse gen: paralizia paroxistica hipokalemica , din disfunctiile tiroidiene, boala
Addison
• acidoza diabetica
• distrofii musculare
• traumatisme musculare
• traumatism
• rabdomioliza
LDL- colesterolul ( lipoproteine cu densitate joasă) sunt bogate în colesterol, ele transportă
si facilitează depozitarea colesterolului în tesuturi, crescând riscul de ateroscleroză. Valorile
LDL- colesterol reflectă foarte bine nivelul de colesterol total si de aceea organizatiile
internationale utilizează LDL- colesterolul ca tintă primară în terapia hipolipemianta.
Sunt cateva afectiuni sau influente ale mediului de viata asociate cu niveluri crescute de
LDL colesterol: nefroza, diabetul, obezitatea, anumite medicamente si fumatul
Nivelul optim al LDL - colesterolului este mai mic de 160 mg/dl pentru adultul tanar, mai
mic de 130 mg/dl pentru persoanele care asociaza alti factori de risc cardiovascular si mai
mic de 100 mg/dl pentru persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta.
Nivelul optim de HDL - colesterol este in jur de 45 mg/dl pentru barbati si in jur de 55
mg/dl pentru femei.
Exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cind nivelul de HDL - colesterol este
sub 35 mg/dl.
Fosfataza alcalina
Prezentare generala
Fosfataza alcalina catalizeaza hidroliza monoesterilor fosfatilor organici la pH alcalin.
Enzima este prezenta practic in toate tesuturile organismului, dar in special la nivelul
membranelor celulare, si apare in mod particular in concentratii mari la nivelul placentei,
epiteliului intestinal, tubulilor renali, osteoblastelor si ficatului.
Forma prezenta in serul adultilor normali deriva in special din ficat si oase.
Implicatii clinice
Valori crescute ale concentratiei serice a ALP au fost observate la pacientii cu afectiuni
osoase legate de cresterea activitatii osteoblastice( boala Paget, hiperparatiroidism primar si
secundar, tumori osoase, osteomalacie, fracturi osoase) si, de asemenea, la pacienti cu
afectiuni hepatobiliare ( obstructie biliara, hepatite, hepatotoxicitate cauzata de
medicamente, cancer hepatic). Modificari fiziologice, cum ar fi cresterea oaselor si sarcina
pot duce la cresterea nivelurilor serice ale ALP
Cresteri anormale
• Mielomul multiplu
Scaderi anormale
• Ciroza hepatica
• Pierderi proteice
• Hemoragii
• Stari de soc
Proteinele totale din ser sunt descompuse in 5 categorii de substante numite fractiuni
proteinice.
Valori normale
gama-globuline 14-21%
Cresterea raportului A/G nu are importanta prea mare, dar scaderea acestui raport sub
cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de
boli care cresc sinteza de globuline.
Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care produc si scaderea
proteinelor totale.
In unele boli pot sa creasca numai anumite fractiuni ale globulinelor asa cum se
intampla in hepatita cronica, cand cresc mult gamma-globulinele si
imunoglobulinele A (Ig A).
Magneziu seric
Scaderi anormale
Hipomagneziemia
Mg scade prin pierderi la nivel renal ( semnele clinice apar la valori ale Mg < 1,22
mg/dl ) datorita:
Cresteri anormale
Hipermagneziemia
• simptomele clinice apar la valori de 6,08 mg./dl iar la valori de 12, 2 mg./ dl apare
paralizia muschilor respiratori
Calcemie ionica
Prezentare generala
Calciul este cationul predominant din organism, distribuit in cea mai mare parte in
oase(99%), dar se gaseste si in tesuturile moi si in fluidele extracelulare.Concentratia
plasmatica este controlata de hormonul paratiroidian, de vitamina D si de calcitonina.
Valori normale2,1-2,65mmol/l
Deficit
tetanie
hipotensiune
insuficienta renala
Exces
poliurie,polidipsie
Potasiu ( potasemie )
Valori normale
3,5-5mmol/l
Scaderi anormale
• disgravidii
• stenoza pilorica
• diaree
• fistule digestive
• pierderi urinare
Cresteri anormale
• insuficienta corticosuprarenala
Semnificatie clinica
Mineral cu rol in buna functionare atat a muschilor scheletici cat si ai inimii. De aceea,
lipsa potasiului din muschii respectivi determina o slabire in activitatea lor. In mod normal,
excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in
urina. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi ( insuficienta
renala,coma diabetica, boala Addison ), aceasta se aculumeaza in organism provocand
tulburari ale inimii.
Valorile potasiului sunt scazute in sange cand se consuma alimente sarace in acest
mineral ca: paine alba, dulciuri rafinate ori dupa medicamente diuretice sau pe baza
de cortizon.
Deficit
slabiciune musculara
oboseala
crampe sau paralizie a inteastinelor generand constipatie
ameteala,cofuzie,aritmii
Exces
crampe musculare
aritmii care pot genera stop cardiac
Clor
Normal 95-103mmol/l
Valori serice crescute se intalnesc in: alcaloza respiratorie, acidoza tubulara renala (acidoza
metabolica hipercloremica), deshidratare, perfuzare de solutie salina in exces,administrare
excesiva de anticonvulsivante, etc
Valori serice scazute apar in: boala Addison, transpiratii excesive, varsaturi, arsuri,
insuficienta cardiaca congestiva, acidoza respiratorie cronica, nefrita cu pierdere de sare.
Sodiul seric – Na
Sodiul este un microelement cu proprietatea de a mentine constant echilibrul apei la
exteriorul celulelor si cu rol in mentinerea echilibrului acido-bazic. Sodiul favorizeaza
excitabilitatea musculara.
Valori normale135-145mmol/l
Scaderi anormale
• deshidratari globale
• insuficienta corticosuprarenala
Cresteri anormale
• insuficienta cardiaca
• traumatisme cerebrale
Fosforemia
Normal fosfati=0,9-1,3mmol/l
o acromegalie
o gigantism
o hipoparatiroidie
o tubulopatii renale
o hipervitaminoza D
• Hipofosfatemia ( scaderi ):
o hiperparatiroidie
o intarzierile in crestere de diverse etiologii
De asemenea un rol important il are acidul fosforic a carui valoare normala in sange este de
aproximativ 10 mg . Rolul lui se observa in metabolismele muscular glucidic calcic :
• Cresteri anormale
• travaliu muscular
• tetanie
• uremie
• coma diabetica
• exces de vitamina D
• dupa iradieri
Scaderi anormale
• osteita
• fibroosteita
• hiperfunctie paratiroidiana
• rahitism
• osteomalacie
• malabsorbtie
Sideremie
Cresteri anormale
• Anemii hemolitice
• Lipsa de fixare a fierului in celule reticulare ( sindromul Shahidi Mathan Diamond )
Scaderi anormale
• Carenta generala de fier: cloroza ( anemia fetelor la pubertate ), anemia prematurilor etc
• Avitaminoza C ( scorbutul )
Amilazemie
Valori normale
Cresteri anormale
GLICEMIEI
Rapid, usor de recoltat, folosind o picatura de sange capilar din deget, lobul
urechii sau calcaie( bebelusi), testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a
nivelului glucozei din sange la pacientii cu diabet, de screening pentru diabetul
mellitus, de depistare a hipoglicemiei neonatale, sau de diagnostic diferential intre
coma diabetica si nondiabetica. Proba poate fi luata in spital cat si la domiciliul
pacientului.
Valori
Test Mod de recoltare
normale/unit.mas.
AST/TGO
TGO(transaminaza glutam oxalica)
ASAT/AST(aspartaminotransferaza
14-36U/L
GGT-gama GT ― 0-40U/L
Examenele serologice:
ASLO
Prezentare generala
Implicatii clinice
Crioglobuline
Prezentare generala
Crioglobulinemia se caracterizeaza prin prezenta crioglobulinelor in ser, care
precipita cand sunt racite sub temperatura corpului, fie in vitro, fie in
capilarele superficiale expuse la temperaturi scazute.
In ultimul caz, ele produc ulceratii superficiale ale pielii si purpura, si
produc simptome de sensibilizare la rece.
Implicatii clinice
Proteina C reactiva
Semnificatie clinica
Factor reumatoid
Prezentare generala
IgA
Ig E
Ig G
Anti HBs
Semnificatie clinica
Anti HCV
Valori normale
Negativ
Semnificatia clinica
VDRL
Prezentare generala
Implicatii clinice
TPHA
Prezentare generala
Implicatii clinice
ANALIZE IMUNOLOGICE
HEMOCULTURA:
RECOLTAREA
Examinări calitative-prima urină de dimineață
Proprietăți fizice
1.Culoarea-normal galben pai
-hematurie roșu
melanurie-neagră
albastru de metilen-albastru
antipiretice-portocaliu
2.Transparența-normal-transparentă
filamente de mucus
bacteria
in cetoacidoza-acetona
Acetone hidrogen
EXAMENUL DE URINA
Determinarea se face cu stripuri
Se determina 10 parametri
Proprietăți fizice
pH-ul normal:5-7
Măsurarea-cu strip-uri
DENSITATEA URINARĂ
Pentru evaluarea capacității de concentrare și diluție a rinichiului și starea de
hidratare a pacientului
Determinarea:-cu urodensitometrul
cu strip
Normostenuria-1.015-1.025
Hiperstenuria-(>1.025)-diabet,proteinuria,transpirații abundente,aport
lichidian scazut
densimetru
GLUCOZA
Principiu:reacție specificăpentru glucoză(glucoxidaza) care nu identifica și alte
zaharuri.Oxigenul eliminat din reacție modificăculoarea tetrametilbenzidinei în
albastru.
CORPII CETONICI
Principiu:identificarea se face cu nitroprusiatul de Na,prezența corpilor cetonici
modificăculoarea zonei indicatoare în VIOLET
În urina normalăABSENTI!!!!!
PROTEINELE
Principiu:determinarea pe strip se bazeazăpe eroarea proteicăa indicatorilor de
pH;culoarea indicatorului vireazăde la galbenla albastru
În mod normal cantitatea de proteine eliminata este 0,03-0,20 g/24h și nu este
detectată prin această metodă
Proteinuria poate fi:-selectivă-se eliminănumai proteine cu GM mică
-semiselectivă-se adaugăIgA și G
-neselectivă-se pierd și proteine cu GM mare
PROTEINELE
Cauzele proteinuriei:
o -prerenală-crește RFG
o renală-se elimină0,30-2 g/24h
o postrenală-1-2 g/24 h-proteine tubulare cu GM mică(beta 2 microglobulina)
Proteinele Bence-Jones-eliminare de lanțuri ușoare de Ig care precipită la încălzirea
urinii la 70 ºCși pp.dispare când se încălzește urina la 100ºC
UROBILINOGENUL
Principiu:reacția Ehrlich-sare de diazoniu care în prezența UBG în mediu acid
formeazăun compus ROȘU
BILIRUBINA
Normal nu apare în urină
dar daca este prezentăeste vorba de Bi conjugată(hidrosolubilă)
Principiu-identificarea cu o sare de diazoniu care în prezența Bi determină virarea
culorii indicatorului în VIOLET
Crește în obstrucția canalului biliar de către calculi,tumori,presiune
canaliculara extrahepatică, fibroza hepatică
ACIDUL ASCORBIC
Deși nu apare în mod normal în urinăprezența lui interferăcu determinarea
glucozei și hematiilor fiind un puternic agent reducător
NITRIȚII
Principiu:în urina în care există bacterii, nitrații sunt transformați în nitriți, care
împreunăcu o sare de diazoniu formeazăun derivat azo colorat în ROȘU
Pozitiv în:
-inflamații ale căilor urinare datorităbacteriilor,levurilor,paraziților
-contaminare cu secreții genitale
-leucocituria abacterianăîn pielonefrite cr.
HEMATIILE
Principiu:activitatea de tip pseudoperoxidazic a Hb și Mb catalizează oxidarea
substanței indicatoare de către un hidroperoxid organic la un compus verde-albastru
Sediment urinar
Definitie
Sedimentul urinar este prezentat de componentele insolubile din urina, care se
obtin prin centrifugare.
Dintre aceste componente unele sunt pur chimice (acid uric, urati, carbonat sau
oxalat de calciu, fosfati alcalini sau amoniacomagnezemii), iar mai rar sunt
prezente xantina si aminoacizi de tipul cisteinei, tirozinei sau leucinei.
Aceste componente chimice sunt prezente in stare amorfa sau cristalizate in
forme specifice, usor de recunoscut la microscop.
Examenul microscopic direct (intre lama si lamela) sau dupa colorare cu albastru
de metilen, eozina, violet de gentiana si Sudan III, reprezinta metoda de evaluare
calitativa a componentelor sedimentului urinar.
Sedimentul urinar cantitativ
Eset examenul care consta in determinarea cantitativa a elementelor formate din
sedimentul urinar dupa una din metodele uzuale: Addis, Hamburger, Stanfeld-
Webb.
Se pot folosi pentru citirea sedimentului și cititoare automate care analizeazăîn timp
mai scurt un număr mai mare de probe și o cantitate mai mare de proba
LEUCOCITELE
Majoritatea sunt PMN dar pot fi și monocite,eozinofile,macrophage
Prezente în ITU,contaminare cu secreții genitale,pielonefrite cr.
Normal se admit 0 - 5 leucocite/câmp microscopic.
Patologic ( >5 l e u c o c i t e / c â mp ) : i nf e c ţ i i u r i n a r e jo a s e ( c i s t i t ă ,
u r e t r i t ă ) s a u î n a l t e (pielonefrită).
HEMATII
Prezente în :
-leziuni ale rinichilor sau căilor urinare
Calculi
infecții urinare
Normal se admit 0 - 2 hematii /câmp microscopic.
Patologic : hematurie - microscopică,>3 hematii /câmp- macroscopică, câmp
plin de hematii
CELULE EPITELIALE
-scuamoase-din segmentele inferioare ale căilor urinare(nu au importanță patologică)
-epiteliale renale-din tubii renali,în afecțiuni ale parenchimului renal
-tranziționale renale-din uroteliu,apar în procese inflamatorii
Normal -s e a d mi t 3 – 4 c e l u l e e p i t e l i a l e p l a t e / c â mp mi c r o s c o p i c ,
p r o v e n i t e d i n descuamarea epiteliului care tapetează tractul urinar.
Fiziologic : celule mari, plate, pavimentoase care provin din straturile superficiale
alevezicii urinare, celule cilindrice, alungite care provin din uretră şi uretere.
Patologic:c r e ş t e r e a n u mă r u l u i d e c e l u l e e p i t e l i a l e ( 5 – 1 0 / c â mp ) î n
i n f l a ma ţ i i l e tractului urinar.
CILINDRI HIALINI
-formați din proteinele care trec membrana bazalăși coaguleazăla nivelul tubilor
contorți distali și proximali
CILINDRI CELULARI
Pot fi formați din leucocite,hematii,bacterii,levuri
Arata o afectare tubularăacută
PARAZIȚI,LEVURI,BACTERII
coli trichomonas
candida
CRISTALE-ACID URIC
CRISTALE-OXALAT DE CALCIU
CRISTALE-FOSFAT AMONIACO-MAGNEZIAN
tir leu
CRISTALE PATOLOGICE
DETERMINĂRI CANTITATIVE
Patologic:
Valori scăzute: - perioada de creştere rapidă, IRA faza de stare, IRC terminal
Creatinina urinară
Patologic:
Patologic:
Biochimie urina
albumina absent
glucoza absent
ph 5,5-6
densitate 1015-1025
hematii absent
leucocite absent
nitriti absent
bilirubuna absent
urobilinogen absent
Probele cerute din urina stransa pe 24 de ore sunt cele mai uzuale, deoarece
sunt semnificative pentru toate substantele eliminate in aceasta perioada.
Urocultura
Prezentare generala
Cultura urinii este cel mai utilizitat test in diagnosticul infectiei urinare.
Pentru sugari
Transportul
Interpretarea rezultatelor
devreme
o Dupa raclare bagheta se introduce in eprubeta curata si
trimite la laborator
Materiale necesare
Manusi
bazinet
recipient colector
substanta specifica sau hartie imbibata cu substanta (
din kitul de testare)
Pregatirea bolnavului
timp de 3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainos-
regim alb
nu se administreaza medicamente pe baza de fier sau
daca pacientul este in tratament cu aceste medicamente
se vor intrerupe 3 zile inainte de recoltare
sunt interzise legumele verzi,ciocolata preparate de
carne
nu se fac extractii dentare inainte de recoltare
se observa daca bolnavul prezinta epistaxis,gingivoragii
pentru a nu se obtine rezultate fals pozitive
Recoltare
Definitie
Sputa reprezintă totalitatea secreţiilor ce se
RECOLTAREA VARSATURILOR
gastric pe gura
Scop
se fac examinări macroscopice , bacteriologice, chimice
pentru stabilirea diagnosticului
stabilirea bilantului hidric
obtinerea de informatii privind continutul gastric
Pregătirea psihic:
pacientului se anunţă şi i se explică necesitatea
efectuării examinării
fizică:
se aşează în poziţia adecvată
Recoltarea din se curăţă şi se dezinfectează suprafaţa veziculelor,
vezicule , pustule , pustulelor,ulceraţiilor
ulceraţii se sterilizează ansa prin încălzire la roşu şi se
aşteaptă să se răcească
se recoltează o mică porţiune de puroi, de sub crustă
sau de la marginea ulceraţiilor
materialul recoltat se trece pe o lama de sticlă
sterilă
se efectuează frotiu
se dezinfectează tegumentele cu tinctură de iod
Recoltarea din se puncţionează regiunea cu un ac steril montat la
papule , noduli sau seringă
alte leziuni se plimbă acul în mai multe direcţii până se
inflamatoare obţine serozitate la aspirare
se spală seringa cu ser fiziologic sau mediu de
cultură
se introduce lichidul într-o eprubetă sterilă
Material manusi
necesare eprubete cu medii de cultura tampon subtire fixat pe
porttampon
etichete
formulare pentru laborator
Efectuare confirmarea identitatii pacientului
se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne
asigura de cooperarea sa
se explica pacientului ca va avea senzatie de stranut sau
voma dar ca procedura va dura mai putin de un minut
se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intr-
un scaun cu fata la asistenta
se cere pacientului sa-si sufle nasul
se cere pacientului sa-si acopere o nara si sa respire doar
pe cealalta si invers. Se va introduce tamponul de
recoltare pe nara pe care respira mai bine
se cere pacientului sa-si tina capul pe spate. Se introduce
cu blandete aplicatorul aproximativ 7,5-10 cm tinand
capatul cu tampon langa septul nazal. Se roteste repede
tamponul si se scoate
alternativ, se apasa limba pacientului cu apasatorul de
limba si se introduce un alt aplicator pana in spatele
valului palatin rotindu-l repede
se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura
se arunca manusile si se spala mainile
se etichetaza probele, se completeaza formularele de
laboator si se trimit impreuna cu probele la laborator
Materiale necesare:
manusi
solutie normal salina
comprese de tifon
tub cu tampon steril
tub steril cu mediu de transport
otoscop,specul auricular
etichete
seringa de 10 ml, ac steril
formular analize laborator
Recoltare:
se spala mainile si se pun manusile
se curate cu blandete excesul de secretii din urechea
pacientului cu solutie normal salina si comprese de
tifon
se introduce aplicatorul in canalul auditiv si se
roteste cu blandete de-a lungul peretelui canalului,
pentru a nu leza timpanul
se retrage aplicatorul cu grija pentru a nu atinge si
alte suprafete si se introduce in tubul steril cu mediu
de transport
se eticheteaza corespunzator proba si se trimite la
laborator impreuna cu formularele de laborator
recoltarea din urechea medie se face de catre medic,
dupa toaletarea urechii externe cu ser fiziologic si
comprese, prin punctionare si apoi aspirarea
lichidului cu o seringa
proba se trimite imediat la laborator
Materiale
necesare: manusi sterile
solutie sterila normal salina
comprese
eprubeta cu porttampon
Recoltare:
se spala mainile si se pun manusi sterile
se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal
salina si comprese de tifon, dinaunru inspre afara
se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul
conjuctival. Se roteste cu blandete aplicatorul cu
tampon peste cojunctiva avand grija sa nu atingem si
alte suprafete
se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat
perpendicular, pentru a prevenii iritatiile corneene
datorita miscarilor bruste
daca este necesara recoltare corneana, aceasta se va
face de catre medic, utilizand un dispozitiv special cu
inel
se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel
in tubul cu mediul de transport
se arunca manusile la deseuri contaminate
se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna
cu formularele
Consideratii
speciale: nu se va folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a
preveni iritatiile ochiului si modificarea rezultatului
probei
daca pacientul este un copil sau un adult necooperant se
va cere ajutoru unui coleg pentru a-i tine capul
nemiscat in timpul recoltarii, prevenind astfel lezarile
oculare datorita miscarilor bruste
Materiale necesare:
manusi sterile, camp steril
paduri cu alcool, betadina
pense sterile
tampoane sterile
seringa de 10 ml
ac steril
tub steril pentru cultura cu mediu de transport
etichete
tub de cultura pentru germeni anaerobi
comprese sterile pentru repansarea plagii
formulare analize laborator
Recoltare
se spala mainile, se pregateste un camp steril, se pun
manusile sterile
se inlatura pansamentul cu o pensa sterila
se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina
pentru a reduce riscul de contaminare a probei cu
bacterii din zona adiacenta plagii
pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu
capat din bumbac, se introduce in plaga, se roteste
bland apoi se introduce imediat in tubul pentru culture
aerobice
se trimite proba imediat la laborator
se arunca manusile la deseuri contaminate
se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii
examinarea bacteriologica
cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat pentru
fiecare produs recoltat – trimise la laborator
notare pe lama : provenienta produsului ( secretie
vaginala sau secretia colului uterin, ultima este
sterila in mod obisnuit)
lamele insamantate se trimit la laborator ptr
efectuarea examinarii dupa diferite coloratii
insamantari pe medii de cultura direct la locul si
in momentul recoltarii ( medii cultura functie de
germenii cautati)
Materiale
necesare : Specul vaginal
manusi
Pap stick
applicator cu tija si pat din bumbac
3 lame de sticla pentru citire microscopica
fixative
lampa ajustabila
camp
formulare cerere analize laborator
Se aplica tuturor pacientilor indiferent daca sunt doar suspecti sau diagnosticati,pe
baza unei evaluari a riscului intrarii in contact cu sangele sau fluidele corporale ale
acestuia
decontaminarea mainilor
Decontaminarea mainilor
patogene
Tehnica spalarii
Spalarea mainilor este cea mai importanta masura pentru reducerea riscului
transmiterii de microorganisme patogene de la o persoana la alta sau dintr-un loc in
altul de acelasi pacient.
clatiti mana sub jet de apa calda pana este inlaturata toata spuma
indreptati degetele in sus astfel incat apa sa se scurga dinspre varful degetelor
spre incheietura
pentru a inchide apa folositi cotul daca dispozitivul robinetului permite,daca
nu folositi un prosop de hartie
Mănuşile
Purtarea mănuşilor reduce riscul de transmitere al microorgamismelor.
- efectuarea de injecţii;
Se recomandă:
- alegerea mănuşilor trebuie adaptată fiecărei utilizări: sterile (in intervenţii care
presupun contactul cu regiuni ale corpului sterile) sau nesterile (în examinări
curente); una sau două perechi.
- schimbarea mănuşilor dupa fiecare utilizare, între doi pacienţi,între două îngrijiri,
în caz de întrerupere a actului medical, în caz de rupere;
- nu se poartă aceeaşi pereche mai multe ore sau de mai multe ori.
manevrelor medico-chirurgicale.
prin expunere la sânge, dar divide cu 3 riscul de contact cu sângele sau un produs
contaminat.
Mod de folosire
dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea se
indeparteaza, prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in
containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera prin
interior, scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la
indemana;
dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou, 10-15 secunde, chiar
daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii
incheiate; manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata,
dezinfecteaza;
Halate
Se utilizează în timpul manevrelor de îngrijire a bolnavului şi la contactul
tegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide biologice potenţial contaminate.
În funcţie de tipul de expunere (stropire cu sânge sau alte fluide ale organismului,
secreţii, excreţii sau asigurarea protecţiei mucoaselor ochilor,nasului, gurii) trebuie
selectat tipul de echipament care urmează a fi purtat.Diferitele tipuri pot fi purtate
singure sau în combinaţie.
Măştile
Echipamentele de resuscitare
EXPUNEREA PROFESIONALA
METODE DE PREVENIRE
obiecte ascutite:
- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
- colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere,
amplasate la indemana si marcate corespunzator
- reziduuri infectante
igiena personala:
spalarea mainilor
graviditate
DESEURI NEPERICULOASE
DESEURI PERICULOASE