Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 2
SS1
Un sistem este la rindul lui parte a unui sistem mai mare si in acelasi timp
este compus din parti.
C Polarizarea relatiilor
Polaritate pe centrul sistemului ( asupra unui element esential al
sistemului)-ierarhizare;
Intersectarea relatiilor in afara componentelor sistemului, in spatiul
interstitial;
Spatiul interstitial urban- cel in care plutesc elementele
Spatiul care are rol de a relationa elementele
Starea sistemului
Teoria sistemelor.consensul asupra faptului ca avem de-a face cu un
sistem, dar nu stim ce e cu el.
Mediul de existenta al sistemului actioneaza asupra sistemului
CURS 3
Acest lucru se produce fiindca Sn este dfoarte diferita de S0 sau In este prea
diferita noua astfel incat sistemul nu o poate asimila.
Ex.: un cartier prin care trebuie sa treaca o autostrada. Se distruge cartierul.
Simple (1)
Complexe (2)
ecosistem
Sist. activitati
Procesele interioare impun asa numitele functii in sistem sau ale sistemului
Functiile unui sistem asigura comportamentul sistemului in raport cu un
mediu
Trei situatii: 1) Fo 2) So 3) S F
S F1 S1 F S F
F2 Sm S F
.R.
In afara cutiei negre, R este subsistem de reactie (la sisteme vii eronate)
Exista o intoarcere a reactiei catre intrare.
R – sist. de verificare automata feedback
Programata
R conditioneaza perfectionarea durabilitatii sistemului intervenind asupra
iesirii cand nu este in concordanta cu intrarea.
Ex.: Piramida trofica in teritoriu – starea de echilibru (relatia intre speciile vii
care traiesc in teritoriu )
Specia suprema - cu cat e mai dominanta cu atat e
mai redusa ca numar
CURS 4
Curs 5
1. Elemente de cadru si criterii pentru activitatea de urbanism si
amenajarea teritoriului
2. elemente fundamentale pentru realizarea diferitelor programe
3. timpul
-desfasurare, mecanism, modificare, durata, valabilitate in mentinetrea in
timp a unei organizari spatiale
- ca desfasurare- urbanismul este o activitate continua, care are un element
particular, continuitate cu praguri
Activitatea de urbanism - sistem; adaptarea sistemului la conditiile de mediu
impune de fapt ( acumularile cantitative duc la salturi calitative ).
Desfasurarea proiectului
M0
Perioada de proiectare
Perioada de
Perioada de
punere in opera reactualizare
7 ani
7 ani
1. abordarea disciplinara
2. abordarea interdisciplinara
sinteza ( solutia)
concluzie
mai multe discipline
urbanismul- o multidisciplina
7. abordare multidisciplinara- disciplinele devin grup de lucru cu
instrumente, metode, program comun; au un limbaj stiintific comun.
Individul care abordeaza o astfelde metoda are o formatie
interdisciplinara.
Activitate urbanistica – pe baza planificarii
- prin prisma prognozei
CURS 7
SINTEZA ANALIZA
Mijloace de analiza
1. total
2. partial
3. indirect
.M.
.So’.
In realitate, M este – So’
-- perfect al lui So
M ajuta pentru a – explica analiza
-- a construi sinteza
Modelarea structural cantitativa - forma superioara a modelarii in baza careia
se utilizeaza asa numitii amplificatori ai capacitatii intuitive
Modelul de lucru – ne folosim de el ca un instrument de mijloc in analiza si
sinteza originalului.
Modelul – mijloc de planificare logica a procentului de lucru
- prin el se realizeaza sistematizarea datelor
Etapele ce trebuiesc urmarite pentru analizarea unui model de lucru:
1. Cercetarea obiectului; abordarea temei.
Tema cuprinde definirea obiectului de studiu in limitele sale esentiale ( la
nivelul naturii sale si ai parametrilor lui caracteristici )
Programul – precizeaza componentele obiectivului de studiu la nivel
cantitativ si calitativ, precum si parametrii de comportare in timp.
Tema – program imbinarea acestor relatii.
E posibil ca beneficiarul sa propuna doar tema, iar arhitectul sa propuna
programul cercetare.
2. a) intentia pe baza de selectie – propune conturarea unei idei a modelului,
precum si incercarea de a o contura spatial.
a1) obiectul modelului – proiectul – foarte important pentru analiza;
ce lipseste ? ce se cere? Ce trebuie facut ?
raspunsul – in timp; cercetare si analiza in teritoriu.
Necesitate – acea parte a nevoii care trebuie completata pentru a fi
satisfacuta.
a2) datele cunoasterii de ansamblu.
Aceste concluzii apar ca: - teze – afirmatii cerute
- ipoteze – afirmatii puse sub semnul
. incertitudinii, al conditionarii
a3) precizare scopului – date formate de catre beneficiar induse de
norme de precizare (cantitativ sau calitativ)
a4) enuntarea modelului – in baza unui model de enunt combinarea
tuturor informatiilor anterioare in fraza:
Daca (=constatare) si daca (=scop) atunci (practica) adica
(comportament)
3. Traducerea modelului – inovatiei
- continutului
- premiselor
4. Testarea modelului:
Modelarea informatica ofera posibilitatea testarii in virtual a unei cladiri.
4. Expunerea finala
Utilizarea unui model se realizeaza prin informatie si simulare
intre subiect si obiect
intre model si realitate
Ponderea subiectului nu poate fi exclusa din realitatea modelului
CURS 8
Categorii de modele :
- sunt definite in raport cu niste criterii:
1. in raport cu gradul de generalitate al modelelor, raportat la intinderea lor.
a) dupa generalitatea modelelor : - specifice – se refera la obiecte
particulare reprezentand
cazuri specifice
- generale – se refera la o clasa de
modele, o categorie de
obiecte
b) depa profunzime: - globale – dau informatii referitoare la ansamblu
- partiale – informatii cu privire la o parte a obiectului
- modele - orizontale
- verticale
Cele orizontale iau in consideratie obiectul respectiv intr-un plan si se mai
numeste model de palier.
Cele verticale – modelele de ierarhizare sunt luate in considerare in raport cu
alcatuirea sistemului respectiv.
Sensul de vertical poate fi luat in considerare cu raportul timp atunci cand e
vorba de evolutie.
2. in raport cu timpul:
a) cand ne intereseaza in evolutia lui - modelul orizontal
b) cand se are in vedere un anumit moment din evolutia sa – modelul
vertical
Modelele globale sunt in general modele specifice. Ele cuprind o
informatie redusa – pune in evidenta detaliul.
Ex.: PUG – model global.
Pentru a putea patrunde in profunzime, avem de-a face cu modelul global.
Modelele partiale si globale se folosesc in paralel.
Tema primita. Modelul general care tinde spre o solutie modelul global
model specific (care inseamna numai modelul global initial de principiu)
M p.o.1 M p.o.1 v 1
M g v1
M p.o.2 M p.o.1 v n
………
M general m specific M ………. M p.o. n v 1
M p.o.n. Mgvn
M p.o. n v n
sistem optim, varianta optima
Se combina cate o alternativa de la fiecare model partial modelul
global
Posibila solutie – variante de solutie care sunt supuse analizei valorice
(comparative) varianta care va fi optima pentru un criteriu; se alege o
varianta care sa raspunda optim la cat mai multe criterii.
Fiecarui criteriu I se da o nota. Notele sunt insumate si fiecare varianta
capata un scor. Se scoate in evidenta varianta convenabila.
Cu cat generalitatea unui model e mai ridicata, cu atat procesul de
informatie e mai redus, si invers.
R – realitate
R M R M M – model
CURS 9
Modele preurbane
1.MODELUL PROGRESIST
Conceptul sustinea urmatoarele principii:
1) Individul uman este luat in considerare ca tip.
2) Tehnica si stiinta – componente de viitor. Acestea trebuie sa-si
rezolve relatiile contradictorii cu natura.
3) Preferinta pentru spatiul larg deschis, ca ideal urbanistic dotat
corespunzator si bogat plantat. Necesitatea unei tipologii a spatiului
4) Estetica ca produs al unei ordini austere, impunandu-se o
coincidenta intre logica si frumusete.
5) Preocupare pentru locuirea standard.
6) Atmosfera de oras caracteristic secolului trecut este repudiata.
2.MODELUL CULTURALIST
1) Interesul deosebit acordat grupului uman
2) Recunoasterea importantei progresului industrial sprijinit pe
productia manufacturiera
3) Primatul necesitatilor spirituale asupra celor materiale
4) Compartimentarea foarte clara a spatiului de locuit; contrast cu
spatiul natural / istoric.
5) Organizare fara trasee geometrice in conditiile unei estetici care sa
se suprapuna spiritualitatii si logicii.
6) Ideea prototipului e abandonata in favoarea unicatului
3.MODELUL NATURALIST:
CURS 11