SCOALA POSTLICEALA HENRI COANDA DIN SIBIU

SPECIALIZAREA AMG
ANUL II

ELEV:ROTAR ROXANA –ELENA

BIRBICHIU ANA
POSTOLE GIORGIANA
BIANU SILVIU
INTRODUCERE …………………………………………………………...…...............................3

1.MACRONUTRIENŢI ………………………………………………………..............................4

1.1.PROTEINE …………………………………………………………………………........…..4
1.2..GLUCIDE ……………………………………………………………………………...........5
1.3.LIPIDE ………………………………………………………………………………….........5

2.MICRONUTRIENŢI ……………………………………………………………........................6

2.1.NA CL ......................................................................................................................................6
2.2.CALCIU ...................................................................................................................................6
2.3.FIER .........................................................................................................................................6
2.4.IOD............................................................................................................................................6
2.5.MAGNEZIU.............................................................................................................................7

3.VITAMINE .....................................................................................................................................7

4.ALIMENTE Permise Şi Interzise ................................................................................................8

4.1.ALIMENTE PERMISE ..........................................................................................................8
4.2.ALIMENTE INTERZISE .......................................................................................................8

BIBLIOGRAFIE ...............................................................................................................................10

2
 Introducere

In sarcină, trebuie să se asigure un regim alimentar ecilibrat , diversificat ce constă din

alimente uşor digerabile şi asimilabile . Ea trebuie să fie echilibrată cantitativ şi calitativ, pentru a

garanta creşterea normală a fătului şi pentru a înlocui consumurile viitoarei mame. Alimentaţia

echilibrată asigură buna funcţionare a pielii, rinichilor, inimii, organelor digestive şi a tuturor celorlalte

organe. O alimentaţie adecvată pregăteşte condiţiile unei bune alăptări a viitorului copil.

O dietă sănătoasă în perioada sarcinii este importantă atât pentru sănătatea gravidei,cât şi pentru cea a

produsului de concepţie. Alimentaţia gravidei trebuie să asigure necesarul nutritiv pentru mamă şi

copil. Oglinda cea mai fidelă a unui aport nutriţional adecvat este reprezentată de creşterea în greutate

considerată optimă, între 10 şi 12 kg în cele 40 de săptămâni de amenoree. Creşteri în greutate sub sau

peste aceste valori s-au dovedit a avea un răsunet nefavorabil atât asupra organismului matern, cât şi

asupra produsului de concepţie (suferinţă fetală cronică, dismaturitate etc.)

Necesarul caloric al gravidei în condiţiile unei munci fizice usoare va fi de 2000-2.400 kcal/24 h

.Pentru gravidele care depun eforturi fizice moderate , necesarul creşte la 2.500-3000 kcal /24h .

Acoperirea necesităţilor calorice va fi asigurată în proporţie de 60% de către glucide şi doar 25%

prin aport lipidic .Restul caloriilor va fi furnizat de către proteinele alimentare.

Un spor alimentar este necesar gravidelor adolescente deoarece necesităţile impuse de gestaţie li se

adaugă cele legate de creşterea organismului matern.

La gravide cu obezitate aportul caloric va fi redus sub 2000 Kcal/24 h şi chiar sub 1550 kcal /24 h,

la gravide cu cu obezitate preexistentă sarcinii la cele care prezinta o crestere ponderală excesivă

pe parcursul gestaţiei. Este foarte important ca gravidele să consume alimente care conţin fibre pentru

a evita problemele legate de constipatie şi hemoroizi. Sunt recomandate în dieta gravidelor cât mai

multe fructe, legume, pâinea din faină integrală, orezul brun, pastele din faina integrală. Este

3
recomandat sa aveţi un meniu zilnic bazat pe foarte multe lichide pentru că un consum mare de fibre

neînsotit de lichide poate determina constipatie.

1.MACRONUTRIENŢI

1.1.PROTEINELE

Proteinele sunt un component structural major al celulelor organismului. Proteinele

funcţionează, de asemenea ca enzime, hormoni, precursori importanţi ai acizilor nucleici,
vitaminelor, gradul de renovare a proteinelor creşte pe parcursul gravidităţii
.
Necesarul gravidei de proteine creşte in primul trimestru pana la 80-100 g/zi .Aproximativ 50-60 g
din totalul proteinelor consumate vor fi de origine animala pentru a sigura aportul de aminoacizi
esentiali .
S-a constat că o alimentaţie care asigură un aport proteic corespunzator din punct de vedere
calitativ şi cantitativ furnizează un aport mineral adecvat .
In sarcină creşte necesarul de proteine cu 25 g /zi însă alimentaţia curentă este de obicei bogată ,
chiar foarte bogată în proteine, asa că nu este nevoie de o suplimentare specială a aportului.
Cele mai bune surse de proteine sunt :
Carnea slabă
Puiul
Ouăle
Vitaminele din grupul B
Oligoelementele
Proteine de bună calitate găsim şi în :
Branză
Cereale
Fasole boabe
Mazăre
Porumb
Linte
Soia

Vegetarienele trebuie să consulte un nutriţionist pentru planificarea unui regim alimentar adecvat
din punct de vedere al aportului proteic , bazat pe combinarea cerealelor cu leguminoase , soia şi
fructe oleaginoase astfel încât să fie acoperit tot spectrul de aminoacizi esenţiali.

4
 1.2.GLUCIDELE

Necesităţile calorice sporite ale organismului gravidei şi transferul unei părţi de glucoză la
făt cresc necesarul aportului glucidic la gravidă până la 5-6 g /kg corp/24h care trebuie să fie
acoperit printr-un surplus de glucide , şi nu de grăsimi.
Aportul de glucide este esenţial pentru a hrănii creierul fătului dar ca şi suport energetic ,atât
necesare creşterii embrionului.
Glucidele pot fi economisite , nu folosite drept sursă de energie.
Alegeţi glucidele lente deoarece sunt bogate în fibre , vitamine şi minerale şi nu îngrasă .
SURSE DE GLUCIDE LENTE :

Cereale integrale

Legume

Verdeţuri

Fructe

1.3.LIPIDELE

Pe parcursul sarcinii norma de grăsimi este de 50-60 g /zi .

Din ele 60 % trebuie să fie grăsimi de origine animală , ceea ce asigură necesităţile zilnice
crescute de vitamine liposolubile ( A,D, E,K )
Lipidele – 1 g/kgcorp/zi, în general în proporţie de 50% de origine animală şi 50% de origine vegetală

5
 2.MICRONUTRIENŢI

Se consideră că necesarul de minerale este crescut la gravide.

2.1.NA CL
In sarcină este indicat un aport rezonabil de Na Cl , de 4-6 g/zi care se realizează prin
adaugarea numai a cantităţii necesare de sare pentru a oferii gust alimentelor şi excluderea
alimentelor conservate prin sărare (suncă , afumături , mezeluri , brânzeturi fermentate ) deoarece
acţiunea angiotensinei intervine în provocarea edemului .
2.2.CALCIU

In timpul graviditatii ¾ din Ca + al nou –nascutului este preluat de la mamă la făt începând
cu luna a –VII-a de gestaţie. Necesarul zilnic de calciu este cu 0,5-0,8 g mai mare decât în afara
stării de gestaţie ( 0,8g /zi la femeia negravidă ), care perfect se acoperă prin dieta echilibrată : lapte
şi derivaţi , ouă , carne şi legume . Calciul contribuie la întărirea oaselor şi a dinţilor,
contracţia vasculară şi vasodilatare, contracţia muşchilor, transmisia nervoasă, secreţia
glandulară.

2.3.FIERUL

Necesarul de fier este , de asemenea crescut în sarcină , gravida trebuie să consume zilnic
15 mg de Fe deoarece se resoarbe numai 10 % din fierul conţinut în alimentaţie , aportul alimentar
zilnic trebuie să ajungă la 30-40 mg
In cazurile când gravida are un depozit de fier intact şi valori normale ale hemoglobinei , o
alimentaţie echilibrată este în masură să asigure necesarul zilnic de fier.
In condiţiile unei anemii preexistente sarcinii sau apărute pe parcursul gestaţiei sunt necesare
administrări de preparate cu fier.
Creşte în sarcină şi necesarul pentru Mg, P, CU .I
Alimentaţia echilibrată acoperă necesităţile sporite în săruri minerale şi oligoelemente .
2.4.Iodul

Deficienţa maternă de iod este responsabilă de apariţia hipotiroidiei la nou- născut, cu

consecinţe nefaste pentru acesta. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 20 milioane de oameni
de pe tot globul suferă de retard mintal, consecinţă a deficitului matern de iod care ar fi putut
fi prevenit prin suplimentarea acestuia. Hormonii tiroidieni sunt necesari dezvoltării normale a
creierului şi proceselor de creştere. Manifestările deficitului de iod care conduc la apariţia
cretinismului sunt cu atât mai importante cu cât deficitul apare la începutul sarcinii şi pot fi prevenite

6
prin corectarea deficitului matern în primele 3 luni de sarcină. Aportul zilnic recomandat de iod este de
175 µg/zi.

..
2.5.Magneziul
Este cofactor a peste 300 de enzime. Aportul recomandat pentru gravide este 400
mg/zi.
Fluorul este asociat cu ţesuturile calcifiate. El inhibă iniţierea şi progresarea
cariilor dentare şi stimulează formarea oaselor noi. Balanţa fluorului la gravide este
aceeaşi ca şi la negravide.

3.VITAMINE

O dietă echilibrată şi completă asigură necesarul de vitamine pentru femeile gravide.,cu

excepţia profilaxiei anemiei cu fier şi acid folic şi a administrării de vitamina D, alte preparate
medicamentoase nu sunt utile. Vitaminele sunt procurate prin aport alimentar; administrarea lor devine
necesară numai în cazurile de deficienţe evidente clinic sau paraclinic
Sarcina induce o majorare a necesitatilor in vitaminele C, B1,B2 , B6, B12, PP si acid folic .
Vitamina D
Deficienţa vitaminei D este asociată cu tulburări ale metabolismului calciului atât la mamă cât
şi la făt, fiind responsabilă de apariţia hipocalcemiei şi a tetaniei la nou- născut şi a osteomalaciei la
mamă.
Aportul zilnic recomandat este de 5 µg/zi de vitamina D (200 UI), similară cu cea a femeilor
negravide. suplimentarea zilnică cu 5 µg/zi fiind necesară doar în cazul persoanelor vegetariene, a
celor cu expunere limitată la soare sau a celor care evită produsele lactate fortificat
Ele pot fi preluate din carne , lapte si derivate , ouă, legume , zarzavaturi , fructe .
Acidul folic
Se administreaza din primele săptămîni de sarcină pentru a evita defectele de tub
neural( spina bifidă )
Deci dieta în sarcină trebuie să posede un moderat spor caloric , şi nu este corectă afirmaţia din
popor ,, ca femeia trebuie sa amanance pentru doi ‚’.

Vitamina C

Studii recente demonstrează asocierea dintre deficitul de vitamina C şi preeclampsie

sau ruptura prematură de membrane. Se recomandă o creştere a consumului cu 10 mg/zi la femeile
gravide.
7
 4.ALIMENTE PERMISE SI INTERZISE

4.1.ALIMENTE PERMISE
Sunt admise ocazional în cantităţi mici :
Cafeaua slabă
Vinul sec
Peştele care este bogat în iod

Nu trebuie să lipsească din alimentaţia zilnică a gravidei: laptele (500 ml—600 ml pe zi), untul,
ouăle (fără să depăşească unul pe zi), fierte sau integrate în mâncare. La masa gravidei nu trebuie să
lipsească verdeţurile crude şi bine spălate (salată, spanacul, morcovii), fructele.
Untura de peşte, mai puţin plăcută la gust, poate fi înlocuită cu vitamina D în anotimpul rece (între
octombrie şi mai).
Pe lângă acestea, consumaţi şi făinoase sub forma de pâine neagră, tăiţei, macaroane, prăjituri etc.
Aşa cum am menţionat mai sus, organismul gravidei are nevoie de: următoarele principii alimentare:
-. Proteine pentru construcţia ţesuturilor.,se găsesc în carne, brânză, ouă, cereale etc.
- Hidraţi de carbon (amidon şi zahăr), care prin ardere dau organismului energia necesară
diferitelor funcţii. Se afla în făinoase, pâine, prăjituri, cartofi, zahăr.
- Grăsimile care prin ardere produc şi ele energie., se găsesc în unt, grăsimi animale, ulei, nuci,
măsline etc.
- Substanţele minerale din care organismul construieşte oasele şi dinţii. Se găsesc din abundenţă în
lapte, legume şi fructe. Nu opăriţi legumele!.În apa în care au fiert acestea se află dizolvate toate
substanţele minerale. Folosiţi-o pentru prepararea, supelor.
- Vitaminele. Ele se găsesc din abundenţă în fructe, legume, untură de peşte, cereale, ouă, produse
lactate şi carne.
4.2.ALIMENTE INTERZISE

Vor fi evitate din alimentaţie :

Conservele
si conservele din carne
Brânzeturile fermentate
Mâncărurile grase

8
 Condimentele ( cu excepţia celor indigene )
Cafeaua concentrată
Ceaiul negru
Băuturile alcoolice tari
Fumatul
excesul de cafea naturală, întrucât dăunează sistemului nervos.
Renunţarea complet la alcool (reţineţi că berea şi vinul sunt tot băuturi alcoolice), care este o
otravă pentru ţesuturi. Femeia gravidă nu trebuie să consume niciun fel de alcool, nici măcar în
cantităţi mici, deoarece acesta exercită o acţiune toxică asupra sarcinii.
Nu consumaţi prea multe făinoase, dulciuri şi lichide. Vă îngrăşaţi prea mult şi acest lucru nu
este bine nici in momentul naşterii şi nici estetic .
Mesele trebuie să fie regulate , ritmice.Mâncaţi mai puţin, dar mai des şi la ore regulate.

Aşa cum am arătat, vitaminele, fierul şi calciul pe care sunteti tentată să le înghiţiţi sub formă de
comprimate sau siropuri se află din belşug în alimente. Veţi recurge la acestea la indicaţia medicului,
numai el fiind în măsură să aprecieze lipsa preponderentă a uneia din aceste substanţe în organismul
dumneavoastra
Evitaţi sarea în mâncare în ultimele 4 saptămâni înainte de naştere. „Dar mâncarea nu are niciun gust"
veţi spune dv. Nu-i nimic, veţi mânca mai puţin şi acest lucru este bine în această perioadă.
În general, în cazul unei sarcini normale, alimentaţia trebuie să respecte următoarele
principii:
Gravida să mănânce ce doreşte în cantităţi convenabile
Alimentele să fie sărate după gust, fără excese; să se folosească numai sare iodată
Să se evite alimentele conservate prin sare;
Dieta să fie controlată prin urmărirea riguroasă a curbei ponderale;
Alimentele să fie într-un echilibru între produsele animale (carne, ouă, lapte şi preparate din
lapte) şi cele vegetale ( în special fructe si legume variate ).
Din a doua jumătate a sarcinii să se administreze zilnic profilactic, 30-60 mg Fe elemental şi
acid folic.
Dieta zilnică optimă pentru gravidă normală trebuie să cuprindă:
carne (vită, porc, pasăre, peşte) – 100-160 g;
lapte – 500-1000 ml; echivalent în lactate (brânză, iaurt)
ouă – 80 g;
legume (4-5 tipuri) – 400 g;
fructe (2-3 tipuri) – 200-400 g

9
 BIBLIOGRAFIE

1. Enkim M . et all – a guide to effective care in pregnancy and childbirth Oxford,

2000
2 . „ G h i d p e n t r u a l i m e n t a t i a sănătoasă”, sub coordonarea Prof. dr. Mariana
Graur, Ed.Performantica, Iaşi 2006.
3. Ministerul sanatatii publice Programul National De Preventie Subprogramul de
sanatate a femeii si copilului –Principii în alimentaţia copilului şi gravidei: Îndrumar
pentru
furnizorii de servicii de sănătate la nivel comunitar.
- Ed. a 2-a, rev. - Bucureşti: MarLink, 2007
4. Galina Obreja, Angela Ciobanu ; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae
Testemiţanu”, Şc. Management si Sănătate Publică. - Ch. : Bons Offices, 2006. - 180 p
Nutriţia si sănătatea publică / Nicolae Opopol,
5. http://www.emamica.com/a/alimentatia+la+femeia+insarcinata/16
.

10