UNIVERSITATEA BACAU

FACULTATEA DE INGINERIE

SECŢIA: I.P.A.

PROIECT LA TEHNOLOGII sI
UTILAJE ÎN INDUSTRIA LAPTELUI

COORDONATORI: STU
DENT:

2007

Sa se proiecteze o sectie de
prelucrare a laptelui in vederea
obtinerii de lapte praf cu o
capacitate de 35 t/an
CUPRINS
Capitolul I Introducere.........................

Capitolul 2 - Caracteristici generale.................... 8

Caracteristicile produsului finit...................... 8

Caracteristicile materiei prime........................ 17

Capitolul 3 - Elemente de inginerie tehnologica................ 21

Schema tehnologica de fabricare a laptelui praf ................... 21

Capitolul 4- Bilantul masic si termic................... ..27

Capitolul5- Descrierea utilajelor dimensionate

Capitolul6-amplasamentul si planul general al sectiei de productie47

Capitolul 7 -Concluzii...........................50

Bibliografie.................................51

Capitolul 1
Introducere
In tara noastra, in ultimii 40-45 ani, fabricarea laptelui praf a cunoscut o
dezvoltare foarte mare, devenind o industrie moderna, in special prin introducerea
in productie a unor utilaje de inalta tehnicitate si a prefectionarii permanente a
procesului de fabricatie.

Prezentul proiect prezinta procedeul de obtinere alaptelui praf .

Pe baza continutului de materie grasa exista mai multe sortimente

comercializate dintre care cele mai cunoscute sunt:

-laptele praf tip 26 cu continut in materie grasa de 26%;

-laptele praf 20 cu continut in materie grasa de 20%;

-laptele smantanit cu continut in materie grasa de 1,5%.

Proiectul a fost structurat pe sapte capitol, respective:

- Primul capitol este cuprinde prezenta introducere, date generale

referitoare la produsul finit, material prima si materialele auxiliare
- In cel de al treilea capitol sunt descrise etapele procesului de obtinere
a laptelui praf

- In urmatoarele doua capitole s-a realizat intocmirea bilantului masic,

bilantului termic si respective descrierea a doua utilaje .

- In capitolul 6,7 sunt prezentate amplasamentul si planul general al

sectiei de productie si norme de protectie a muncii, P.S.I si igiena.

- Iar in ultimul capitol am adaugat concluzii

- In continuare se prezint rezultatele studiului efectuat in domeniul

fabricarii laptelui praf , folosind ca materie prima laptele.

Capitolul 2
Caracteristici generale
Caracteristicile produsului finit
Tipuri de lapte praf si material prima utilizata

Pe baza continutului de materie grasa exista mai multe sortimente

comercializate dintre care cele mai cunoscute sunt:

-laptele praf tip 26 cu continut in materie grasa de 26%;

-laptele praf 20 cu continut in materie grasa de 20%;

-laptele smantanit cu continut in materie grasa de 1,5%.

Material prima folosita pentru obtinerea laptelui praf este supusa unor
norme severe :

-o aciditate mai mica de 20°T;

-un gust si un miros de lapte proaspat;

-o consistenta normala si o culoare alba normala.

 Propreitatile si defectele laptelui praf

Laptele praf este un produs cu anumite caracteristici fizico-chimice si

defecte specifice, care difera de la un sortiment la altul. Datele privind aceste
aspecte sunt prezentate in urmatoarele tabele:

Proprietati si caracteristici ale laptelui praf

Tabel nr 1

Criteriu Caracteristici Observatii

Forma particulei Sferica sau ovala -
Suprafata O suprafata neteda Pentru o uscare corespunzatoare 646c28g
granulelor O suprafata incretita Atunci cand aerul este excesiv de cald, apa din
granule fierbe intensive ceea ce duce la formarea
de cratere la suprafata granulelor
Marimea 10-250μm Pulverizare pe disc centrifug duce la formarea de
particulelor particule groase. Pulverizarea cu jet sub presiune
duce la formarea de particule fine. Marimea
particulelor este proportionala cu gradul de
concentrare prealabil al laptelui
Continutul de aer 10-15% Sub forma de pungi
Continutul de apa 3-4% Valorile mai ridicate ale acestui continut
afecteaza conservabilitatea, in special, pentru
valori mai mari de 5%
Densitatea 0.5-0.8g/cm³ Densitatea este invers proportionala cu continutul
aparenta de aer inglobat in granule.Laptele smantanit praf
este mai dens datorita continutului sau mai redus
in materie grasa. Pe de alta parte, granulele de
lapte smantanit sunt mai putin poroase (datorita
continutului de materie grasa care are tendinte de
umflare).
Continutul de 38% Pentru laptele normalizat praf
lactoza
50% Pentru laptele smantanit praf
Continutul de 20-26% Pentru laptele normalizat praf
materie grasa 1,5% Pentru laptele smantanit praf
Continutul de O2 sub 1-2% Acest continut creste odata cu cresterea
gaze particulelor de materie grasa deoarece spatiul
CO2 , N2 variabil dintre aceste globule este mai mare
Viteza de Variabila In functie de marimea particulelor. In functie de
umectare porozitatea lor (marimea globulelor de materie
grasa). In functie de temperatura ( temperature
 mai mare de 65°C duce la formarea de cocoloase
Maximala Pentru diametere ale granulelor de cca. 100-
150μm. Pentru temperatura de 45°C.
Solubilitatea Maximala de peste Pentru o degradare minima a proteinelor.Pentru o
97-99% marime minima a particulelor (suprafata de
contact). Cu o agitare viguroasa
Microflora 0 In ceea ce priveste germenii patogeni
0 In ceea ce priveste bacteriile coliforme
Sub 150000 Totalul speciilor microbiologice
germeni/gram
Proprietatile Culoarea Alba, galbuie, uniforma
organoleptice Aspectul Pulbere fina omogena
Gustul si mirosul Agreabile, usor dulci (gust usor de fiert)
Consistenta Pulbere sfaramicioasa

Caracteristicile specifice ale tipurilor de lapte

praf tabel nr 2

Caracteristici Lapte normalizat Tip Lapte normalizat Tip Lapte smantanit

20 26
%masa grasa 20 26 1.5
%apa (maxim) 4 4 5
Aciditatea laptelui 15-20 15-20 15-20
recontituit (laptele
praf+apa) (°T)
Solubilitatea % 98 98 98
Continutul de cupru 3.5 3.5 3.5
maxim, ppm
Continutul de zinc 60 60 60
maxim,ppm
Continutul de staniu 5 5 5
maxim,ppm
Continutul de plumb 1.5 1.5 1.5
maxim,ppm

Defectele laptelui praf

Defect Cauza Fenomen

Solubilitate redusa Materie prima acida. Degradarea partiala a
Temperatura de uscare proteinelor
ridicata.

O stocare necorespunzatoare
 646c28g : etansietate
necorespunzatoare 646c28g si
o temperatura de stocare prea
ridicata.
Formare de cocoloase Prezenta de umiditate. Hidratarea lactozei si
cristalizarea sa sub forma
Ambalaj neermetic de monohidrat de α lactoza
Prezenta de particule Uscare prin scurgere de Caramelizarea lactozei
calcinate film.O temperatura prea si degradarea proteinelor
ridicata. Un timp de contact
prelungit cu aerul cald.

Prezenta de urme de lapte

uscat pe peretii utilajului
(curatire necorespunzatoare
646c28g )
Brunificare (gust si Temperatura de stocare Degradarea proteinelor
miros dezagreabil) prea ridicata. Un continut de
apa prea ridicat.
Gust si miros de seu O expunere indelungata la Oxidarea grasimilor
lumina.O expunere indelungata
la aer. Prezenta de metale grele
in special cupru. Temperatura
de stocare ridicata. Prezenta de
aer . Ambalaj necorespunzator

Caractristicile materiei prime:

Laptele crud integral

Laptele proaspat muls este numit lapte crud integral, daca nu

a fost supus, in prealabil, unei prelucrari chimice, biochimice sau/ si fizice.
Daca laptele crud integral a fost muls in conditii corespunzatoare 646c28g de
igiena, acest lapte poate fi consumat ca atare, in special in perioada bactericida
cand prezinta actiune antimicrobiana autonoma, datorita prezentei de
antibiotice naturale, numite lactenine.
Pentru un lapte normal, procesarea tehnologica este
conditionata de tipul de animal exploatat in acest scop si, prin urmare, de
compozitia chimica, asa cum arata in urmatorul tabel:

Tabel nr.3 :Principalele caracteristici ale diferitelor tipuri de lapte crud integral
 Lapte de Lapte de bivolita Lapte de oaie Lapte de capra
Caracteristici
vaca
Compozitia Relativ Variabila Foarte variabila Relativ
chimica stabila variabila
Continutul in apa Normal Scazut Scazut Ridicat
Continutul in Normal Ridicat Foarte ridicat Normal

materie grasa
Continutul de Variabil Constant Bogat si Variabil
lacto- variabil

za
Continut de Normal Scazut Ridicat Scazut
substanta uscata
Continutul de Normal Mai ridicat decat Ridicat Depinde de
vitamine rasa
cel din vaca
Elemente Calciu Calciu Calciu+fier
minerale
preponderente
Elemente Sodiu+cloruri
minerale
deficitare
Granulometria Variabila Mica
materiei grase
Valoarea Mare Redusa Mare Mica
nutritiva
Valoarea Usor de Se preteaza greu Se preteaza Se preteaza
tehnologica procesat la procesul greu la greu la
procesele procesele de
de smantanire prelucrare
de prelucrare

In functie de compozitia sa chimica, laptele crud integral poate fi

supus la diferite procese de prelucrare. Astfel, laptele de vaca, care
constituie sortimentul cel mai raspandit, s-a dovedit a fi cel mai adecvat
unor prelucrari tehnologice datorita stabilitatii relative a compozitiei chimice.
Acest aspect a stimulat exploatarea intensiva la scara agroindustriala a
speciei bovine, fapt ce a condus la selectarea progresiva a raselor de vaci
cele mai producatoare.

Compozitia chimica a laptelui

 De la inceput trebuie sa aratam ca laptele are o compozitie chimica
variabila in functie de specie, rasa, individ, luna de lactatie, conditiile de
hranire, ingrijire si chiar de factorii pedoclimatici in care sunt inglobate
proteine, grasimi, glucide, vitamie, substante minerale, pigmenti, elemente
figurate, anticorpi si gaze. Proteinele din lapte sunt reprezentate prin cazeina
in proportie de 80% si proteine serice 20%. Cazeinele sunt proteinele care
au in continutul lor fosfor legat de sub forma de acid fosforic cu continut de
acid glutamic, serina, prolina, leucina si chiar cisteina. Proteinele serice sunt
reprezentate prin lactalbumine, lactoglobuline, serumalbimune, proteaza si
peptine. Aceste proteine, dupa coagularea laptelui trec in zer. Lipidele din
lapte sunt trigliceride, fosfolipide si steridele. Acestea se afla in stare de
emulsie globulara ce pot fi sferice sau elipsoide si au un diametru de 2-10
microni. Glucidele sunt componentele laptelui formate din lactoza, glucoza so
galactoza. Determinarea glucidelor din lapte atesta starea de sanatate a
ugerului vacii, stiind ca la vacile cu ugerul bolnav continutul de lactoza din
lapte este scazut. Vitaminele din lapte sunt de tipul A si acestea provin din
caroten, vitamina B1, B2, . B12, sintetizate de catre bacterii la nivelul
rumenului, vitaminele C, D, E, K, PP si acidul folic. Substantele minerale din
lapte sunt formate din numeroase formatiuni de macro si microelemente.
Printre principalele macroelemente amintim : Ca, P, K, Na, Cl, Mg si S iar ca
microelemnte citam: Fe, Cu, Li, Va, Str, Cr etc continutul de substante
minerale ridicand valoarea nutritiva a laptelui iar Ca si P avand un rol
important in procesul de coagulare. Mentionam ca laptele cu un continut
redus in saruri de calciu coaguleaza greu sau nu coaguleaza.

Acesti anticorpi au importanta practica deoarece prezenta lor ofera

laptelui proprietati nutritive, terapeutice, bacteriostatice si uneori chiar
bactericide:

 gazele din lapte, sunt date de prezenta CO2 in lapte proaspat

cantitate, ce scade dupa muls in timp ce creste cantitatea de oxigen si
azot, bazele prezente influenteaza negativ densitatea reala a laptelui,
motiv pentru care acestea se determina corect dupa doua ore de muls.

In compozitia laptelui pot fi gasite diverse substante nocive ajunse

accidental ca de exemplu : toxice vegetale, pesticide, antibiotice sulfamide
microtice, dezinfectante, coloranti si substante radioactive.
 Componentele principale ale laptelui normal si valorile acestuia variaza in
functie de specie si sunt redate in tabel :

Tabelul nr4

INDICATORUL LAPTE DE LAPTE DE LAPTE DE LAPTE DE

VACA BIVOLITTA OAIE CAPRA
Densitatea 1.031 1.031 1.034 -
g/100g lapte
1.028 -1.033 1.029 - 1.032 1.028-1.038
Subtanta uscata 12.4 17.4 17.3 13.2
g/100g lapte
11.9 - 14.2 16.7 - 18.5
Grasimi g/100g lapte 3.8 7.5 6.3 4.1

3.4 - 6.1 7.1 - 8.4 4.0 - 13.0

Calciu mg/100 g lapte 137 185 183 4.1

56-381 138 - 207 136 - 200

Fosfor mg/100 g lapte 91 137 115 95

56 - 112 120 - 140 80 - 145

Proteine g/100 g lapte 3,3 4,1 5,3 3.7

2.8 - 3.7 3.9 - 4.3 5.0 - 11.6

Enzimele din lapte sunt : peroxidaza, catalaza, fosfataza, alcalina,

fosfataza acida, lipaza, proteaza si lactoza. Prezenta acestor enzime in lapte
poate avea aplicabilitate practica astfel :

 peroxidaza este o enzima care se gaseste numai in lapte nefiind de

origine mamara. Aceasta este distrusa la temperaturi de peste 70 C si
absenta ei serveste pentru controlul pasteurizarii laptelui ;
 reductaza, este o enzima de origine microbiana si se foloseste pe cale
indirecta la determinarea numarului de microorganisme din lapte.
Prospetimea laptelui se determina prin prezenta reductazei prin proba cu
albastru de metil sau resazurina ;
 catalaza, este enzima secretata de microorganisme si leucocite.
Proprietatea catalazei este de a descompune apa oxigenata in apa si
oxigen molecular si prezenta ei serveste la aprecierea starii de sanatate a
ugerului in functie de cantitatea de oxigen degajata in lapte ;
  fosfatazele alcaline si acide au origine mamara si acestea sunt distruse
prin incalzirea laptelui la 83 C timp de 13 minute. Lipsa fosfatazelor
ajuta la efectuarea controlului pasteurizarii joase si mijlocii a laptelui ;
 lipoza este tot o enzima de origine mamara insa aceasta poate fi produsa
si de catre microorganisme. Diferenta intre aceasta este data de faptul ca
lipoza de origine mamara este distrusa la temperatura de 70 C, iar cea
de origine microbiana se distruge numai la temepratura de 80 C ;
 proteaza si lactoza sunt enzime tot de origine mamara cu deosebirea ca
proteaza poate fi de origine microbiana si aceasta contribuie la hidroliza
proteinelor din branzeturilor tari in peptane, polipeptide si aminoacizi ;
 pigmentii din lapte pot fi grupati in pigmenti endogeni, adica produsi in
organismul animal cum sunt : lactocromul si riboflavina si pigmenti
exogeni care provin din furaje cum sunt-carotenul, xantofila si clorofila ;
 elementele figurate sunt : diferite celule epiteliale, leucocitele si celule
microbiene al caror numar creste in cazul in care ugerul este bolnav, cand
in compozitia laptelui pot aparea uneori si hematii ;

Anticorpii din lapte sunt reprezentati de bacteorilizine, aglutinine,

precipitine, hemolizine, anticorpii anafilactici sau antitoxine.

Proprietatile fizice ale laptelui

Aprecierea calitatii laptelui se face la nivelul exploatatiei sau in

laborator pe baza caracateristicelor organoleptice in conformitate cu normele
in vigoare cum sunt : aspectul, consistenta, culoarea, mirosul, gustul si
gradul de impurificare.

Examenul organologic se va efectua numai intr-o incapere bine luminata,

lipsita de mirosuri, cu temperaturi de 16 - 20 C astfel se examineaza :

- aspectul lichid omogen, de culoare alba, usor apalescent, fara

sedimente si corpuri straine vizibile. Aspectul este rezultatul
subtsnatelor componente ale laptelui si corelatia cu starea de
dispersie a acestora. De obicei ca aplicatie practica aspectul laptelui
neomogen indica un lapte invechit cu impuritati sau provine de la
vaci cu afectiuni ale glandei mamare.

Consistenta este data de fluiditatea caracteristica, fara ca aceasta sa fie

filanta, vascoasa sau milaginoasa. Consistenta anormala a laptelui se exprima
de fapt atunci cand in efectivul de vaci exista boli ale ugerului sau laptele a fost
necontaminat cu diferite microorganisme ca urmare a efectuarii unui muls
neigienic.

Culoarea alba cu nuanta galbena la laptele de vaca si capra si alba

specifica pentru laptele de oaie si bivolita. In cazul aparitiei unor nuante
necaracteristice la lapte, acestea sunt datorate unor nereguli ce persista in
furajarea animalelor, igiena mulsului si pastrarea starii de integritate a laptelui.

Mirosul, caracteristic speciei, insa putin pronuntat. Mirosul este dat de

catre acizii grasi volatili insa mirosul necaracteristic care poate compara este dat
de o serie de factori ai mediului inconjurator. Ca aplicatie practica se retine
necesitatea acordarii unei atentii deosebote in ceea ce priveste asigurarea unui
microclimat corespunzator in adapost si asigurarea igienei corespunzatoare
646c28g la muls pentru obtinerea unui lapte salubru.

Gustul dulceag, placut caracteristic laptelui proaspat. Gustul dulceag al

laptelui este dat de lactoza iar aroma caracteristica este data de starea chimica
componentelor din lapte :

 caracteristicile fizico-chimice ale laptelui ; Aprecierea caracteristicilor

fizico-chimice ale laptelui joaca un rol important in obtinerea unei
productii de lape conform standardului in vigoare si ofera posibilitatea
depistarii unor falsificari voite, a furajarii necorespunzatoare 646c28g a a
animalelor sau a laptelui recoltat de la vaci bolnave. In general pe
producator si cumparator il intereseaza urmatoarele caracteristici fizico-
chimice :

- densitatea laptelui , este criteriul de baza in aprecierea

comerciala alaptelui si aceasta reprezinta raportul dintre masa
laptelui la temperatura de +4 C. In general densitatea mediului
este de 1030 la laptele de vaca si de 1034 la laptele de oaie si
bivolita. Densitatea si grasimea laptelui sunt parametrii calitativi ai
acestuia si valorile lor sunt invers proportionale adica atunci cand
proportia de grasime creste, densitatea scade si invers.

- determinarea densitatii se face la minimum doua ore de la muls

la temperatura de 20 C, prin metoda aerometrica si se masoara in
g/cmcub sau g/ml. Aparatura necesara este compusa din
 termolactodensimetru, cilindru de sticla gradat si cu un diametru
mai mare cu cel putin 20 mm decat diametrul
termolactodensimetru si o baie de apa.

- determinarea aciditatii este de fapt aprecierea gradului de

prospetime a laptelui prin determinarea aciditatii acestuia cu
ajutorul unor baze neutralizante. Aceasta este metoda Thonner care
se bazeaza pe principiul amintit anterior. Reactivii
necesari :hidroxid de sodiu n110, fenolftaleina - solutie alcalina 1%
si apa distilata.

- punctul de congelare ofera criterii de apreciere a integritatii

laptelui, deoarece punctul crisoscopic la lapte este de 0,555 C si
acesta tinde spre 0 C atunci cand in lapte exista adaos de lapte.

- punctul de fierbere reprezinta un indiciu de falsificare a laptelui

avand in vedere oscilatiile punctului de fierbere sub sau peste
100,55 C la presiunea normala. De asemenea pentru depistarea
falsificarii laptelui cu apa se mai fac determinari cu privire la
conductibilitatea electrica tensiunea superficiala si
vascozitatea. Laptele crud integral trebuie sa ai indeplineasca si
unele conditii minime de calitate, cu referire la procentul de
grasime, la procentul de substanta uscata, titrul proteic si gradul de
impurificare.

- determinarea punctului de grasime se face prin metoda acido-

butirometrica denumita dupa numele autorului H. Gerber.

Principiul metodei consta in separarea grasimii cu ajutorul alcoolului

izaamilic(amilic) prin centrifugarea laptelui macerat in prealabil cu acid sulfuric.

- determinarea substantei uscate totale se face prin etuvare,

metoda descrisa anterior la capitolul de procesare a carnii sau mai
rapid prin formula lui Fleischman, atunci cand cunoastem, dupa
determinarea procentului de grasime si densitatea laptelui.

S.u.t = (1,2 X G) + 266,5 (D-1)/D+0,5

G-procentul de grasime
 D- densitatea reala la 20 C ; 1,2 si 266,5 coeficienti

Substanta uscata totala variaza intre 10,7 - 14 si are o valoare medie

de 12,5%, mentionand ca in laptele falsificat substanta uscata totala
scade.

- gradul de impurificare se determina pentru a cunoaste conditiile

igienice de recoltare, manipulare si pastrare a laptelui. Cea mai
utilizata metoda este lactofiltrarea, metoda ce se bazeaza pe
trecerea unei anumite cantitati de lapte printr-o rondela de vara
sau prin rondele de tip Gerber originale. Principiul metodei se
bazeaza pe aprecierea calitativa si semi-cantitativa a impuritatilor
mecanice separate prin filtrarea unei anumite cantitati de lapte si
compararea filtrului cu etaloane pentru stabilirea gradului de
impurificare a laptelui.

- smanatanirea partiala reprezinta o diluare a laptelui tradusa prin

scaderea substantiala a grasimii si a substantei uscate totale si prin
cresterea densitatii. Substanta uscata degresata creste foarte putin,
iar punctul de inghet poate sa scada, datorita cresterii concentratiei
in lactoza si saruri minerale(raportate la un volum mai mic).

Extragerea din lapte a unei cantitati de grasime care ar corespunde

reducerii procentului de grasime cu o diviziune determina cresterea densitatii
0,001, iar a substantei uscate cu aproximativ 0,09.

Depistarea falsificarii prin smantanire este mai anevoioasa, extragem o

cantitate mica de grasime. Dificultatea rezulta din faptul ca valoare procentului
de grasime variaza mult sub influenta a diferiti factori. Denaturarea poate fi
dovedita in mod concludent numai pe baza de comparatie cu probe martori.

Grasimea extrasa din lapte poate fi determinata prin calcul cu relatia :

G = G1-G2 X 100/G1 ; G = cantitatea de grasime extrasa din

grasimea totala a laptelui integral.

Smantanirea se considera sigura daca procentul de grasime este mai

mic cu 0,4 - 0,5 fata de media zonei din care provine laptele.
 - adaosul de lapte smantanit - denaturarea de acest tip se poate
intalni mai frecvent iarna cand laptele are un continut mai ridicat de
grasime. Adaosul de lapte smantanit duce la cresterea densitatii si
a substantei uscate degresate. Depistarea este evidenta numai in
cazul cand procentul de grasime se apropie de limita minima
(3,2010) iar densitatea de limita maxima a laptelui integral (1,032)

Cantitatea de lapte smantanit adaugata poate fi determinata prin calcul

dupa relatia :

Ls = G1-G2 X 100/G2

Ls = cantitatea de lapte smantanit introdusa fata de lapte

integral

- smantanirea si adaosul de apa - modificarile produse de

smantanire se traduc prin scaderea pronuntata a grasimii si a
substantei uscate total. Substanta uscata degresata este diminuata,
iar ca densitate poate ramane si in limitele normale, deoarece
smantanirea provoaca cresterea densitatii, iar adaosul unei cantitati
de apa in lapte intr-o proportie de 3 insotita de o scoatere a
procentului de grasime cu o diviziune, nu afecteaza valoarea
densitatii in urma smantanirii cu 0,001 este echilibrata de scaderea
acesteia datorita diluarii cu apa 10,0009.

Tipul acesta de falsificare poate fi dovedit prin determinarea

procentului de grasime si a procentului de substanta uscata degresata.
Cunoscand valorile acestor componenti la laptele normal si la cel suspectat
se pot calcula cantitatea de apa adaugata si cea de grasime extrasa din
lapte dupa formule :

A = S1 (A2 - A1)/S2

G = 100 ( 1 - G2 x S1) / G1 - S2

A1 = continutul minim de apa al laptelui integral

A2 = continutul de apa al laptelui analizat

Defectele laptelui

Defectele laptelui reprezinta abateri de la conditiile de calitate prevazute

in STAS 2418-61 sau alte reglementari sanitar-veterinare ce se refera la
proprietatile organoleptice, fizico-chimice si biochimice. Se poate spune ca
laptele care prezinta anumite defecte este un "lapte anormal" in timp ce laptele
fara defecte se considera un "lapte normal", corespunzator din punct de vedere
calitativ. Unele defecte se pot constata chiar dupa mulgerea laptelui iar altele se
produc mai tarziu, in timpul manipularii, pastrarii, colectarii sau a transportului
la sectia de fabricatie.

Principalele defecte ale laptelui sunt aratate in tabelul 1 si se datoreaza,

in general, urmatoarelor cauze:

 Imbolnavirea vacilor producatoare de lapte, in special cu anumite

afectiuni ale ugerului;

 Alimentatia, ingrijirea si mulgerea necorespunzatoare 646c28g a vacilor

producatoare de lapte;

 Manipularea in conditii neigienice a laptelui dupa mulgere, creandu-se

conditii favorabile pentru contaminarea masiva cu microorganisme, sursele fiind
apa murdara folosita, vase necorespunzator spalate, neefectuarea filtrarii
laptelui imediat dupa mulgere, pastrarea mai mult timp a laptelui in grajd dupa
mulgere, nerespectarea regulilor elementare de igiena de catre mulgatori etc.

 Pastrarea mai mult timp a laptelui neracit, creandu-se conditii favorabile

pentru inmultirea microorganismelor, determinand modificarea proprietatilor
laptelui proaspat de buna calitate. Defectul cel mai frecvent ce se produce in
acest caz este cresterea aciditatii, laptele devenind acru la gust, defect care se
accentueaza in functie de durata si temperatura pastrarii, putandu-se ajunge la
coagulare, devenind impropriu prelucrarii;

 Modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale laptelui, urmare a unor

falsificari, prin care se urmareste obtinerea de catre furnizor de avantaje
materiale sau mascarea unor defecte. Dintre cele mai frecvente falsificari se
mentioneaza:
  Smantanirea partiala a laptelui prin smantanirea naturala, constand in extragerea
grasimii separate la suprafata laptelui dupa un timp de pastrare, in scopul valorificarii
smantanii astfel obtinute;
 Adaugarea de sare de bucatarie in lapte in scopul cresterii densitatii, in situatia in
care aceasta a fost diminuata ca urmare a adaugarilor de apa;
 Adaugarea in lapte a unor substante conservante (perhidrol, acid boric, acid
salicilic, acid benzoic) cu scopul de a impiedica dezvoltarea bacteriilor si acidularea
laptelui. Aceasta falsificare este foarte daunatoare, intrucat consumarea laptelui astfel
tratat, produce tulburari gasro-intestinal, in special la copii;
 Adaugarea de substante neutralizante (carbonat sau bicarbonat de sodiu s.a)
pentru a diminua aciditatea si a impiedica precipitarea cazeinei. Adaugarea acestor
substante este foarte daunatoare prin faptul ca modificandu-se pH-ul laptelui, se
creaza conditii favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor proteolitice, cu formare de
substante toxice.
Tabelul 5- Cele mai frecvente defecte ale laptelui materie prima
Defectul Cauza aparitiei

Defecte de culoare
Culoarea rosie -prezenta sangelui, datorita ranirii sau a imbolnavirii ugerului;

-coloratie provocata de bacterii (Bacterium erithrogenes)

Culoarea albastruie -coloratie ce apare la suprafata datorita infectiei cu bacterii

fluorescente (Bacterium cyanogenes);

Culoare galbena -coloratie datorita unor secretii (puroi) provenite de la vacile

bolnave de mamita;

-laptele provine din primele zile dupa fatare, are culoarea mai

galbena datorita colostrului.

Defecte de miros
Miros de grajd -grajduri necorespunzator intretinute, nearisite, hranirea anima

lelor in timpul mulgerii si pastrarea mai mult timp a laptelui

in grajd dupa mulgere;

Miros de medicamente -tratarea vacilor cu anumite medicamente cu miros puternic,

persistent;
Defecte de gust
Gust acru -fermentarea lactozei de catre bacteriile lactice, cu formare

de acid lactic, avand ca urmare cresterea aciditatii. In prima faza

gustul acru este putin pronuntat, dar daca laptele se pastreaza

mai mult timp neracit, gustul de acru se accentueaza, ajugandu-se

ca in final laptele sa devina impropriu prelucrarii.

Gust amar -descompunerea substantelor proteice de catre bacteriile butirice,
proteolitice sau unele specii de drojdii
Gust ranced (de sapun) -descompunerea grasimilor de catre lipaza provenita din uger sau produsa
de bacterii
Gust sarat -laptele provine de la vacile aflate in ultima parte a perioadei de lactatie
sau este amestecat cu laptele colostral ;
Gust metalic -se datoreaza utilizarii unor vase, ambalaje sau instalatii necositorite,
ruginite;
Gust de nutreturi -hranirea vacilor cu nutreturi de calitate necorespunzatoare 646c28g sau
plante cu gusturi pronuntate (pelin, ceapa salbatica, usturoi, rapita etc.)
Defecte privind aspectul
Lapte murdar, cu -recoltarea si manipularea laptelui in conditii neigienice, neefectuarea
filtrarii corespunzatoare 646c28g a laptelui
Impuritati (par,pamant,

resturi de nutret)
Defecte de consistenta
Lapte mucilaginos -infectia laptelui cu anumite bacterii (Bacterium lactis viscosum,
Aerobacter aerogenes, Bacillus mesentericus s.a)
Lapte branzos -amestecarea laptelui corespunzator cu colostru sau datorita prezentei
fermentilor asemanatori chegului, secretati de unele bacterii
Defecte privind proprietatile fizico-chimice
Greutatea si densitatea -falsificarea laptelui prin adaus de apa
sub limita minima
admisa
Densitatea mare, dar --falsificarea laptelui prin smantanire naturala
continutul de grasime
redus
Defecte privind proprietatile biochimice
Decolorarea probei -infectia mare cu microorganisme si inmultirea acestora datorita pastrarii laptelui
reductazei se face sub in conditii necorespunzatoare 646c28g , fara racire.

2h
 Capitolul 3
Elemente de inginerie tehnologica
Procedeul clasic de fabricare a laptelui praf

Receptie

Normalizare

Etapele tehnologice de fabricare a laptelui praf sunt urmatoarele:

1. Receptie, filtrare si racire

 Laptele receptionat conform normelor prescrise privind proprietatile
organoleptice si fizico-chimice, este imediat supus unor operatii de filtrare, care
se realizeaza, de regula, folosind un dispozitiv centrifugal perfotmant si
adoptatcapacitatii de productie. Ulterior, functie de regimul de functionare a
procesuluitehnologic, laptele filtrate este:

a)fie racit la o temperature de 4-6°C si conservat in rezervoare tampon

inaintea unei prelucrari ulterioare. Acest caz este valabil pentru un regim
discontinuu sau atunci cand apare un excedent de materie prima;

b) fie trimis direct cu ajutorul unor pompe in utilaje destinate operatiilor de

normalizare. Acest caz este valabil pentru un regim dynamic, in care are loc o
receptie optimizatain raport cu parametrii tehnologici de fabricare.

2. Normalizare

Normalizarea are drept scop principal omogenizarea compozitiei laptelui si

evitarea fluctuatiilor in timp ale acesteia. Intr-un flux continuu, parametrii
tehnologici trebuie sa ramana constanti iar compozitia chimica a laptelui trebuie
mentinuta la un nivel invariabil.

3. Pasteurizarea

Cu toate ca uscarea ulterioara a laptelui distruge o mare parte a microflorei,

o pasteurizare suplimentara s-a dovedit a fi necesara pentru distrugerea
speciilor rezistente cum ar fi: sporii streptococii
termorezistenti si micrococii. Uscarea prin scurgere de film pe valturi este destul
de eficienta din punct de vedere al sterilizarii, dar prezinta inconvienientul major
de a afecta calitatea produsului.

4. Concentrarea

Concentrarea, in tehnologia de fata, este o operatie similara cu cea efectuata

in diferitele sortimente de lapte concentrate. Ea este necesara in tehnologia
uscarii laptelui pentru evitarea termodegradarii laptelui. Gradul de uscare
este strans legat de gradul de concentrare prealabila. O concetrare optima
minimizeaza formarea de pungi de aer in particulele de lapte, pungi care pot
 avea un rol nefast asupra etapei ulterioare de conservare a laptelui. Pentru
mai multa eficienta se recomanda ca uscarea sa aiba loc sub vid in utilaje
performante si putin voluminoase.

Operatia de concentrare se justifica prin consumul sau redus de enrgie,

dat fiind faptul ca eliminarea unei cantitati de un kg de apa necesita un
consum de abur cald in timpul uscarii de 2-8 ori mai important decat etapa
de uscare. Consumul de materie auxiliara kgabur/kg apa eliminate este redat
in urmatorul table:

Operatie (utilaj) Consum de materie auxiliara

kg abur/ kg apa eliminate
Concentrare sub vid 0,5
Uscare prin scurgere de film pe valturi 1-1,5
Uscare in pulverizator 2,5-4

Din datele prezentate in tabelul de mai sus, rezulta ca este mai

economic sa se recurga la o concentrare prealabila a laptelui inaintea uscarii
acestuia. Un grad de concetrare prealabila de 45-48% este considerat optim,
deoarece valori mai ridicate duc la o vascozitate ridicata a laptelui concentrate
si afecteaza eficienta operatiilor ulterioare de uscare. Gradul de concentrare a
laptelui depinde, in mare masura, de geometria utilajului si de hidrodinamica
fluidelor implicate in procesul respectiv.

Fluxurile cu care opereaza utilajelede concentrare si de uscare au debite

diferite si de aceea se recomanda o stocare temporara a laptelui concentrate in
rezervoare tampon. Aceasta operatie de stocare prezinta, insa, dezavantajul
major a aparitiei unei posibile infectii a produsului.

5. Uscarea

Un control periodic al propreitatilor organoleptice este necesar inainte de a se

efectua uscarea laptelui concentrate. La acest control, aciditatea nu trebuie sa
depaseasca valoarea de 75°T pentru un grad de concentrare de 47%.

Laptele concentrat este introdus apoi in camera de uscare la o

temperature de minimum 50°C. Parametrii tehnologici ai acestei etape sunt
reglati, in prealabil, prin circularea de apa in instalatie, inaintea introducerii
laptelui in camera de uscare.
 Procesul de uscare depinde de mai multi factori, cum ar fi:

-temperatura de intrare a laptelui;

-debitul de lapte introdus;

-viteza de rotire a dispozitivului de pulverizare;

-temperatura de intrare a aerului;

-debitul de intrare a aerului;

-gradul de concentrare prealabila a laptelui.

Valorile acestor parametrii tehnologici variaza in domenii largi, in

functie de tipul de instalatie folosit. Indiferent de instalatia folosita, laptele
concentrate este aspirat dintr-un rezervor tampon cu ajutorul unei pompe si
trimis in dispozitivul de uscare, care consta intr-un disc rotativ perforat care
imprastie lichidul sub forma de picaturi sub actiunea fortei centrifuge.

Aceste dispozitive sunt adaptate pulverizarii laptelui concentrate si sunt

mai eficiente decat cele ce functioneaza pe baza de jet, care prezinta
inconvienientul major de a se obtura in timpul procesului din cauza depunerii
progressive de lapte uscat. La dispozitivele de pulverizare cu disc rotativ,
dispersia radiala a picaturilor asigura un timp mai lung de sedere a picaturilor in
centrul de aer uscat.

Pe masura ce picaturile se indeparteaza de centrul dispozitivului de

pulverizare, acestea intra in contact cu aerul cald si incepe diferitele trepte ale
fenomenului de transfer al apei din picatura de lapte catre faza gazoasa. Astfel,
au loc urmatoarele etape:

-micsorarea treptata a energiei cinetice si incetinirea miscarii

orizontalea picaturilor de lapte;

-caderea libera a picaturii sub actiunea greutatii, insotita de franarea

particulei prin frecare cu aerul;

-deshidratarea progresiva a picaturii de lapte, in urma careia particulele

capata o densitate din ce in ce mai mare, ceea ce duce la accelerarea caderii
libere, la ridicarea temperaturii in masa particulelor si la
intensificarea fenomenului de evaporare.

Evaporarea apei este un proces relative rapid si in ciuda faptului ca

aerul este foarte cald, temperature vaporilor nu depaseste valoarea de 49-50°C.
Cea mai mare parte a laptelui uscat este recuperatain fundul camerei de
pulverizare si apoi evacuate cu ajutorul unor dispozitive speciale.

O mica parte din laptele uscat (particulele mici si usoare) este

antrenata, transportata cu aerul cald si recuperate in dispozitive speciale numite
cicloane. Pierderile in tehnologia de obtinere a laptelui praf sunt, in general mici
( aproximativ 0,5%) datorita folosirii acestor cicloane.

6. Ambalarea

Durata de conservare a laptelui uscat depinde, intr-o foarte mare masura,

de materiale folosite pentru ambalare. Aceste materiale trebuie sa satisfaca
anumite cerinte, cum ar fi:

-o rezistenta apreciabila la rupere;

-o impermeabilitate suficienta la patrunderea umiditatii si a

oxigenului din aer. In acest sens, cutiile metalice cilindrice (capacitate de 500g)
sunt cele mai indicate ambalaje pentru laptele uscat destinat copiilor si
sugarilor, datorita numeroaselor avantaje, cum ar fi:

-etansietate apreciabila;

-rezistenta mecanica ridicata;

-prelucrarea metalului folosit pentru fabricarea

cutiilor este relative usoara;

-cutiile se preteaza usor procedurilor de

sterilizare.

Aceste ambalaje prezinta, insa, si unele inconveniente, printer care se

numara pierderile de volum util (spatiul dintre cutiile cilindrice), greutatea
metalului folosit pentru fabricarea cutiilor care ridica costul transportuluisi
costurile ridicate de fabricare a ambalajelor.
 La ora actuala, in functie de tehnologie si de capacitatea de productie, se
folosesc si alte tipuri de ambalaje, cum ar fi:

-carton acoperit cu o pelicula de polietilena;

-carton acoperit cu o pelicula alcatuita din straturi successive de:poliform,

pergament vegetal, polietilena; acest material este folosit pentru ambalare sub
vid, fiind impermeabil la patrunderea oxigenului;

-foi de aluminiu acoperite cu straturi de poliform sau / si polietilena;

-pungi de polietilena in cutii de carton (capacitatea de 500g);

Drept ambalaj de transport (secundar) se folosesc frecvent saci de hartie

speciala combinata cu straturi de politilena (capacitate de 20,25, 30, 50 kg).

Tehnica cea mai moderna de ambalare implica trei trepte successive:

1.umplerea ambalajului, 2. aspirarea aerului sub vid pentru minimizarea
riscurilor de infectie, 3.injectarea de gaz inert (azot molecular in general) si
ermetizarea simultana.

Aceasta procedura de ambalare permite evitarea proceselor de oxidare a

materiei grase si imbunatatirea conservabilitatii pentru mai multi ani, cu
conditia ca continutul de oxigen in gazul inert san nu depaseasca o proportie de
1-2%.

7. Stocarea

Laptele praf, ca de altfel toate celelalte produse lactate uscate, este

relative instabil in prezenta anumitor factori (aerul , umiditatea si caldura) care
joaca roluri foarte importantein procesele chimice de degradare.

Datorita higroscopiei lactozei, a proteinelor si a sarurile minerale,

procesele de degradare a laptelui uscat sunt, din pacate, destul de frecvente.
Exista totusi o tehnologiei care permite reducerea acestei higroscopii si
obtinerea unui produs numit lapte Instant, aceasta numindu-se procedura
Instant. Aceasta procedura prezinta un avantaj major ce consta in evitarea
formarii de cocoloase la contactul cu apa sau cu umiditatea.
 Umiditatea si caldura sunt principalele cause ale aparitiei de cocoloase si
brunificarea laptelui, procese ce se traduc prin:

-transformarea lactozei amorfe in monohidrat de α-lactoza cristalina (la

o umiditate mai mare de 7%), ducand la formarea de granule lipicioase de lapte
praf;

-reactia Maillard de degradare a proteinelor, ce duce la scaderea

solubilitatii acestora. Aceasta reactie, favorizata de cresterea temperaturii, este
implicate si hidroliza lecitinei cu formare de trimetil amina ce confera laptelui un
gust de peste, precum si in obtinerea de compusi secundar de culoare bruna,
insolubili, care afecteaza proprietatile organoleptice ale laptelui;

-oxidarea si fotooxidarea materiei grase, in cazul unei pasteurizari

necorespunzatoare 646c28g ;

Cercetari indelungate au permis stabilirea conditiilor optime de stocare

prelungita a laptelui praf (de la 6-8luni), care sunt:

-ambalarea cu injectare de gaz inert (azot molecular);

-folosirea de ambalaje ce nu permit penetrarea apei, aerului si a luminii;

-o temperature mai mica de 20°C;

-o umiditate a aerului ambiant din zona de stocare mai mica de 75 %

pentru temperature mai mici de 15°C;

-un continut de oxigen sub 1-2%; aceasta conditie este necesara pentru
stocarea mai multor tipuri de produse lactate uscate cu o conservabilitate
indelungata, chiar de cativa ani.

Depozitarea laptelui praf:

Laptele praf este deosebit de sensibil fata de umiditatea din mediu

inconjurator, de oxigenul din aer, precum si fata de lumina, de aceea in timpul
depozitarii trebuie ferit de influienta acestor factori.
 Intr-o atmosfera umeda, continutul de umiditate al laptelui praf creste
foarte mult, determinand scaderea gradului de solubilitate si in acelasi timp
poate forma un gust si miros neplacute.

Actiunea directa a luminii si in special al radiatiilor ultraviolete

provoaca procese de oxidare si ca urmare, produsul formeaza un gust de
ranced.Produsul de oxidare si rancezire este favorizat si de prezenta urmelor de
cupru.

Laptele praf, depozitat in ambalaje neetanse trebuie pastrat la

temperaturi scazute (maxim 10°) si la o umiditate relativa a aerului de
maximum 75%. Aceste ambalaje vor fi ferite si de mirosurile straine.

Capitolul 4
Bilantul de materiale
Bilantul termic
Bilantul de materiale

Depozitarea

L.pa Lpd

35000l/an

P=0,05%

P=0,05/100·35000=17.5

L.pa=17.5+35000=35017.5l/an

Lpa- lapte praf ambalat;

Lpd- lapte praf depozitat;

Ambalarea

Lr Lpa

35017.5l/an

P=0,05%

P=0,05/100·35017.5=17.50

Lr=17.50+35017.5=35035l/an

Lr-lapte racit;

Lpa- lapte praf ambalat;

Racire

Lu Lr

35035l/an

P=0,5%

P=0,5/100·35035=175.17

Lu=35035+175.17=35210.17l/an

Lu-lapte uscat;

Lr-lapte racit;

Uscarea prin pulverizare

 Lc Lu

35210.17l/an

P=0,5%

P=0,5/100·35210.17=176.05

Lc=176.05+35210.17=35386.2l/an

L c-lapte concentrat;

Lu-lapte uscat;

Concentrare

Lp Lc

35386.2l/an

P=0,05%

P=0,05/100·35386.2=17.69

L p=17.69+35386.2=35403.8l/an

L p-lapte pasteurizat;

L c-lapte concentrat;

Pasteurizare

Ln Lp

35403.8l/an

P=0,5%
 P=0,5/100·35403.8=177.01

L n=177.01+35403.8=35580.8l/an

L n-lapte normalizat;

L p-lapte pasteurizat;

Normalizare

L f,c Ln

35580.8l/an

P=0,01%

P=0,01/100·35580.8=3.55

L c,f=3.55+35580.8=35584.35l/an

L c,f-lapte filtrat si curatit;

L n-lapte normalizat;

Filtrare si curatire

Lr L c,f

35584.35l/an

P=0,05%

P=0,05/100·35584.35=17.79
L r=17.79+35584.35=35602.1l/an

L r-lapte receptionat;

L c,f-lapte filtrat si curatit;

Receptia

L Lr

35602.1l/a
n

P=0,001%

P=0,001/100·35602.1=0.356

L =0.356+35602.1=35602.45l/an

L =lapte;

L r=lapte receptionat;

Bilantul termic

L n t=10°C

Preincalzire

A c t=80°C A r t=20°C
 L n t=30°C

Q·Ln+Q·Ac=Q·Lpr+Q·Ar

mLn·cLn·ΔtLn=mAc·cAc·ΔtAc

mLn·cLn·ΔtLn 35580.8·20·3935.6

mAc= = =11153.46l/an

cAc·ΔtAc 4185·60

L pr t=30°C

Pasteurizare

A c t=95°C A r t=90°C

L pr t=74°C

mLpr·cLpr·ΔtLpr=mAc·cAc·ΔtAc

mLpr·cLpr·ΔtLpr 35580.8·3499.1·44

mAc= = =37452.8l/an

cAc·ΔtAc 4179·35

L ut=74°C

Racire

A r t=15°C A c t=25°C
 L u t=35°C

mLu·cLu·ΔtLu=mAr·cAr·ΔtAr

mLu·cLu·ΔtLu 35210.17·3858.5·35

mAr= = =1636.8l/an

cAr·ΔtAr 10·4193

Capitolul 5
DESCRIEREA UNOR UTILAJE FOLOSITE LA FABRICAREA
LAPTELUI PRAF

Instalatie de pasteurizare a laptelui tip IPL

Producator: ICPIAF Cluj-Napoca

Acest tip de instalatie prezinta urmatoarele avantaje:

-permite o reglare riguroasa a regimului de pasteurizare si mentinerea

constanta a acestuia in timpul functionarii, printr-un ventil de reglare continua;

-asigura o buna utilizare a energiei termice, atat datorita conditiilor in care se

realizeaza schimbul termic, cat si datorita sistemului de recuperare a caldurii, de
cca 85%;

-functionarea este complet automatizata, realizandu-se economie de forta de

munca si siguranta in exploatare;

-asigura inregistrarea temperaturii de pasteurizare pe suport de hartie;

-spalarea si dezinfectia se fac mecanizat.

Componenta instalatiei:

-vas de alimentare cu lapte;

-schimbator de caldura cu placi;

-serpentina de mentinere a laptelui;

-pompa centrifugala de alimentare cu lapte;

-tablou de comanda si automatizare;

-instalatie pneumatica;

-conducte, armature si posibilitati de racordare;

-inregistrator de temperatura continua.

Uscatoare tunel

Utilizate la uscare laptelui. Sunt de obicei construite din zidarie, avand o lungime de 10-20 m
si sectiunea patrata cu latura de 2 m.

La ambele capete tunelul este prevazut cu usi, pe unde intra si ies vagonetii, pe care sunt
asezate stelaje sau site cu material. Fiecare vagonet contine pana la 25 site, distanta dintre acestea
fiind de 80-100 mm; grosimea stratului de material supusa uscarii pe site poate fi de 2-4 cm.

Aerul cald intra pe la unul din capete si iese pe la partea opusa, fie lateral fie deasupra,
putand circula in acelasi sens sau in sens contrar cu materialul. Temperatura aerului scade pe masura
ce trece prin sau peste materialul asezat pe sitele vagonetilor. Pentru asigurarea unei anumite
umiditati relative si pentru a economisi caldura, o parte din aer este recirculat.

La anumite intervale de timp, in functie de durata uscarii, se introduce cate un vagonet cu

material prospat, cu evacuare la capatul opus a unuia cu material uscat.

Acest tip de uscator prezinta dezavantajul ca este voluminos si nu asigura o uscare uniforma
datorita circulatiei si temperaturii neuniforme a aerului. Pentru remedierea acestui neajuns, s-au
propus si construit uscatoare cu zone de incalzire intermediara a aerului

Capitolul 6
Amplasamentul si planul general al
sectiei de productie
Introducere

Zona pentru productie cuprinde:

1. Corpul principal: se va realiza amplasarea în raport cu punctele cardinale si

cu directia vanturilor dominante astfel încat sa se asigure conditiile optime
pentru iluminarea si ventilatia naturala în functie de profilul si specificul unitatii.

Centre pentru receptie, racire si depozitare lapte:

  vor fi dotate în mod corespunzator;

 vor avea latura pe care se gaseste rampa pentru receptie - expeditie

orientata catre nord.

Fabrici pentru produse lactate proaspete:

 vor fi amplasate astfel încât laturile pe care se gasesc depozitele racite,

salile pentru maturare si rampele pentru receptie sa fie orientate catre N si S.

Sala pentru masini de frig:

 va fi izolata de spatiile tehnologice si va fi amplasata pe una din laturile

care nu se gaseste pe directia din care bat vanturile.

2. Înctperi de productie:

 nu se admite desfasurarea proceselor tehnologice în subsol;

 pentru fiecare muncitor se va prevedea o suprafata de minim 4m2 si un

volum de minim 13m;

 înaltimea incaperilor de productie nu va fi < 3,50 m (paviment plafon),

iar distanta minima pana la elementele proeminente de constructii, deasupra
locului de munca, va fi de 2,50 m.

3. Încaperi pentru depozitare:

 vor fi incluse în fluxul de productie, pe trasee scurte, avand legaturi

directe cu spatiile pentru productie;

 depozitele trebuie sa asigure conservarea produselor si materiilor

, precum si posibilitatea gestiunii si manipularii bunurilor;

 constructiile se vor executa din elemente prefabricate si preturnate de

serie pentru depozitele racite si conditionate, si constructii usoare pentru
diverse magazii;
depozitele nu vor avea praguri la usi.

4. Încaperi racite pentru materii prime, semifabricate

5. Încaperi neracite pentru depozitare ambalaje sosite din retea

6. Încaperi neracite pentru materialele de productie

7. Încaperi social - sanitare

 La construirea încaperilor de productie trebuie sa se tina cont de
urmatoarele aspecte:

 trebuie construit din materiale netoxice, rezistente la socuri metalice si

termice, impermeabile, rezistente la acizi si baze de origine animal, netede;

 materiale admise: betonul, dale din gresie antiacida, placi din ceramica,
mozaic, toate avand finisaje antiderapante;

 pavimentul se va realiza pe straturi de hidroizolatie, trebuie sa fie usor de

spalat si dezinfectat;

 locurile de munca cu multa umiditate trebuie prevazute cu gratar din

lemn;

 se vor aplica placi din gresie sau faianta pe pereti pana la înaltimea de
2,10 m;

 se interzice construirea tavanelor false;

 respectarea indicatiilor igienice si eficienta procedurilor de curatare sunt

direct conditionate de o iluminare abundenta;

 intensitatea luminoasa, în spatiile tehnologice si grupurile sociale, va fi

de min. 220 lucsi/m, la nivelul fiecarui utilaj sau punct de lucru;

 un iluminat de min. 550 lucsi este necesar la urmatoarele puncte: sala

pentru ambalare, puncte de control sanitar veterinar la receptia materiei prime
si expeditia produselor finite;

 sa fie dimensionate si amplasate astfel încat sa asigure iluminatul natural

în timpul verii iar iluminarea lor sa nu oboseasca muncitorii;

 sa fie folosita sticla incolora;

 în încaperile încalzite, cu umiditate >75 % sa fie duble;

 usile obisnuite, cu balamale, glisante sau batante se vor construi din

materiale rezistente la coroziune;

 pe traseele unde se transporta produse în carucioare, golul de trecere al

caruciorului sa fie de minimum 1,50 m iar usile vor fi construite din otel
inoxidabil;

 usile instalate langa sectiile care provoaca zgomote se vor izola fonic;
  usile exterioare vor fi prevazute cu sasuri pentru a reduce diferentele
mari de temperatura înregistrate între aerul din exterior si interior
prevenind realizarea fenomenului de condens pe peretii interiori;

 usile amplasate spre exteriorul unitatii vor fi prevazute cu

dispozitive pentru autoinchidere si ecrane pentru protectia contra insectelor si
rozatoarelor (perdele de aer, plase de sarma), se vor închide etans.

10. Rampe pentru receptie si expeditie

 vor fi acoperite cu copertine ale caror margini vor depasi cu cca 50 cm pe

cele ale rampei.

Structura principalelor spatii de productie

Amplasarea instalatiei de obtinere a laptelui praf se face pe un singur

nivel, utilajele fiind dispuse în ordinea operatiilor tehnologice.

Suprafata totala (ST) necesara pentru amplasarea liniei de fabricatie

pentru obtinerea laptelui praf s-a determinat cu relatia:

ST = Sd+ Sa + Sc

Unde: Sd = suprafata ocupata de dotarile liniei de fabricatie (m2).

Se calculeaza prin insumarea suprafetei ocupate de fiecare utilaj ca în tabelul

urmator:

7 Suprafata ocupata de utilaje

Nr. Denumire utilaj Suprafata ocupata de

Crt. utilaj,m2
1. Bazin pentru receptie 1,4
2. Curatator centrifugal 0,75
3. Separator lapte 0,8
4. Instalatie de pasteurizare 1,05
5. Tunel de uscare 1,55
9 Racitor cu placi 0.48
10 Masina ambalat 0,75
Suprafata totala 6.78

Sa = suprafata de deservire de catre executant a mijloacelor de munca.

Consideram în medie 2m2 pentru fiecare utilaj.
 Sa=2 Sd

Sa=2 6.78= 13.56m2

Sc - suprafata de circulatie

Sc = (Sd + Sa) ∙k

K=0,5

Sc =(6.78+13.56) 0,5 =10.17m2

ST=6.78+13.56+ 10.17

ST =30.51m2 ~31 m2

În afara de hala de productie, sectia mai cuprinde: un birou, vestiare,

grup sanitar, magazie de materiale, depozitul de produs finit.

Dimensionare depozitului
Laptele praf se ambaleaza in pachete de 100, 150, 200, 250 si 300g. cele 35000kg/an

Laptele praf se vor ambala astfel:

 7000kg de lapte praf in pachete de 100g

 7000kg de lapte praf in pachete de 150g

 7000kg de lapte praf in pachete de 200g

 7000kg de lapte praf in pachete de 250g

 7000kg de lapte praf in pachete de 300g

Pachete de lapte praf se vor aseza in cutii de carton de 5kg. Intr-o cutie de 5 kg incap:

 50 pachete de lapte praf de 10g

 34 pachete de lapte praf de 150g

 25 pachete de lapte praf de 200g

 20 pachete de lapte praf de 250g

 16.66 pachete de lapte praf de 300g

 Calculam numarul de pachete de lapte praf de100, 150, 200, 250 si 300g:

0,1kg..............1 pachet

7000kg...............x

x≈70000 pachete de 100g

Dupa acelasi algoritm calculam si pentru pachetele de 150,200,250 si 300g. Se

obtine:47000pachete a 150g ,35000 pachete a 200g, 28000 pachete a 250g, si 24000 pachete a 300g.

Calculam numarul necesar de cutii pentru ambalarea pachetelor:

1 cutie................50 pachete

x.......................70000 pachete

x=1400 cutii pentru pachetele de 100g

Dupa acelasi algoritm calculam necesarul de cutii si pentru ambalarea pachetelor de 150,
200, 250 si 300g. Se obtine: 1382 cutii pentru pachetele de 150g,1400 cutii pentru pachete de 200g,
1400 cutii de pachete de 250 si 1411 cutii pentru pachetele de 300g.

Necesarul de cutii, in total:6963.

Capitolul 7
NORME DE PROTECŢIE A MUNCII, P.S.I. sI IGIENĂ

Norme de protectia muncii

Masuri generale:

În întreprinderile de industrializare a laptelui se interzice:

 folosirea de piese, scule, dispozitive deteriorate sau în pericol iminent de

 deteriorare;
 stropirea sau spalarea pompei sau a tablourilor si conductorilor electrici
cu apa, existand pericol de electrocutare;

 interventia la piesele si subansamblurile masinilor sau gresarea acestora

în timpul functionarii;

 executarea de improvizatii la instalatiile electrice, masini, dispozitive si

aparate de masura si control;

 folosirea pieselor aflate sub tensiune fara ca acestea sa fie protejate

împotriva atingerii directe (cu capace, aparatura. îngradiri, etc);

 punerea în functiune a masinilor si instalatiilor fara verificarea periodica a

legaturii si functionarea corespunzatoare 646c28g a tuturor utilajelor din
dotare conform cartii tehnice;

 folosirea de conducte de abur si apa calda neizolate termic pentru a

preveni pierderile de caldura si accidentele de natura tehnica;

 exploatarea masinilor, instalatiilor, utilajelor fara cunoasterea perfecta a

instructiunilor de exploatare care trebuie afisate la fiecare loc de munca;

 prezentarea la locul de munca a personalului muncitor si tehnic, care nu

poarta echipamentul sanitar si de protectie conform normative lor în
vigoare;

 mentinerea în functiune a pompelor, separatoarelor, altor utilaje, a

instalatiilor la care se constata zgomote suspecte;

 folosirea în activitatea de spalare si curatire interioara a tancurilor de

depozitare, vanelor si cazanelor, a echipamentului care se foloseste si în
alte sectoare de activitate;

 instalarea si înlaturarea aparatorilor de protectie în timpul functionarii;

 folosirea de flanse de îmbinare a conductelor care transporta abur, apa

fierbinte si agenti frigorifici fara ca acestea sa fie prevazute cu mansoane;

 folosirea de platforme si scari care nu sunt confectionate din tabla striata

si prevazute cu rame de metal;

 folosirea conductelor care transporta apa rece, calda, abur, amoniac etc.,
care nu sunt vopsite în culorile conventional fundamentale (conform STAS
858970);
  amplasarea la distante mari a sistemelor de pornire si oprire a
electromotoarelor, utilajelor si instalatiilor;

 pastrarea în sectiile de producie de obiecte, ambalaje, piese, care sunt

straine de acestea.

Masuri specifice de protectia muncii

Masuri specifice în sectorul de pasteurizare

La pasteurizatorul cu placi se interzice:

 montarea conductelor de legatura la mai mult de doua nivele si fara

suporturi fixe care sa le asigure stabilitatea;

 punerea în functiune a instalatiei fara a se face proba de etansare a

placilor si conductelor de legaturi cu apa rece;

 folosirea instalatiei mai mult de 4 ore, fara efectuarea spalarii cu apa si

solutii chimice conform normativelor in vigoare.

Masuri specifice la curatitoarele centrifugale

La curatitorul centrifugal se interzice:

 punerea în functiune fara: rotirea manuala a tobei dupa ansamblare,

verificarea suruburilor de fixare a separatorului, verificarea nivelului de
ulei, verificarea modului de fixare a palniei de alimentare, a se verifica
daca teava de curgere din carcasa nu este înfundata;

 pornirea separatorului fara umplerea prealabila a tobei cu apa;

 spalarea separatorului cu furtunul de apa;

 curatirea tobei separatorului mai devreme de trei ore de la functionare;

 utilizarea separatoarelor sau a curatitoarelor cu tobe descentrate.

Masuri specifice la operatiunile de depozitare si transport

Se interzice:

 lipsa instructiunilor specifice care trebuie afisate la fiecare loc de munca;

  folosirea de personal neinstruit si fara echipament corespunzator;

 distanta mai mica de 1 m intre doua utilaje de transport ce se încarca sau

se descarca cu produse finite;

 circulatia in intreprindere a mijloacelor de transport cu viteza de peste 5

km/h.

La depozitarea produselor finite se interzice:

 stivuirea produselor finite fara a tine seama de forma geometrica si de

rezistenaa

 ambalajului, de greutatea produsului, inaltimea nedepasind de 1,5 ori

latura mica a bazei;

 depozitarea produselor sub tablourile electrice si sub automatele de

pornire, in dreptul usilor de acces;

 depozitarea si asezarea manuala a materialelor ambalate peste 3 m

inaltime;

 ca latimea între stive sa fie mai mica de 1,5 m;

 atingerea instalatiilor de iluminat în timpul depozitarii.

La depozitarea materialelor se interzice:

 stivuirea materialelor cu ambalaj deteriorat;

 depozitarea de materiale pe rafturi care nu au eticheta cu precizarea

sarcinii maxime admise;

 formarea de stive cu ambalaje cu continuturi diferite sau de dimensiuni

diferite; depozitarea echipamentului de protectie si lucru în contact cu
vapori de substante nocive, umezeala, rugina, etc..

La depozitarea si manipularea
materialelor inflamabile, explozive si toxice se interzice:

 manipularea acestor materiale în alte locuri decat cele special destinate,

marcate pe o raza de minimum 100 m cu indicatoare de securitate;

 servirea mesei si fumatul în aceste locuri;

  spalarea echipamentului de lucru, a pieselor, a locului de munca cu
substante usor inflamabile;

 depozitarea materialelor respective în sectiile de lucru;

 comunicarea depozitelor pentru substante inflamabile cu incaperile de

lucru, fara usi metalice ce se deschid la exterior inscriptionate "Pericol de
foc";

 blocarea cailor de acces;

 transportul materialelor inflamabile în autovehicule nedotate cu

echipament de stingere a incendiilor;

 folosirea de recipiente cu substante lichide sau gazoase sub presiune fara

capace de protectie la ventile;

 transportarea recipientelor sub presiune cu alte gaze comprimate,

grasimi, materiale inflamabile fara inele de cauciuc, nevopsite în culoarea
conventionala sau murdare de ulei;

 depozitarea recipientelor de oxigen în locuri improvizate, impreuna cu

uleiuri sau

 grasimi;

 depozitarea substantelor inflamabile, explozibile in incaperi ce nu sunt

prevazute cu instalatii electrice antiexplozive, iar intrerupatoarele sunt
amplasate gresit în interiorul depozitului.

Masuri igienico-sanitare privind proiectarea si construirea fabricii

La proiectarea unei intreprinderi de industrie alimentara se impune a se

tine seama de legislatia sanitara, de o serie de cerinte igienico-sanitare, care se
refera la terenul destinat intreprinderii, la amenajarea cladirilor în teren, la
aprovizionarea cu apa, cu energie electrica, la încalzire, iluminare, ventilatie,
etc.

La amplasarea fabricii este de preferat colaborarea cu alte intreprinderi,

pentru a realiza exploatarea în comun a surselor de retele energetice,
alimentare cu apa, canalizare, drumuri de acces si dotari social-culturale.
Terenul pentru amplasare trebuie situat în afara zonelor puternic locuite pentru
a se putea deversa apele uzate, iar noxele emanate cer asigurarea unei zone de
protectie sanitara.
 În incinta unitatilor trebuie amenajate grupuri sanitare cu puncte de
spalare, iar în curte apa potabila pentru personalul auxiliar (soferi, manipulanti)
care nu are acces în sectiile de productie.

La proiectarea salilor de productie trebuie avut în vedere realizarea

fluxului tehnologic astfel încat sa se evite contaminarile încrucisate produse de
contactul materiilor prime cu produsele finite de ambalajele murdare cu cele
curate.

Pentru intretinerea corespunzatoare 646c28g , tavanul, peretii si

pardoseala trebuie sa fie din materiale corespunzatoare 646c28g , netoxice,
netede ce sa prezinte un grad de finisaj bun. Pentru tavane este indicat varul
pentru pereti acoperirea cu faianta alba reprezinta o solutie buna, iar pardoseala
trebuie protejata cu gresie rezistenta la un grad de uzura ridicat, la acizi si baze
trebuind sa fie antiderapanta.

Igiena incaperilor social-sanitare

Se refera la vestiare cu spalatoare cu dusuri, grupuri sanitare. Vestiarele

vor fi de tip filtru sanitar, separate pe sexe si dimensionate la numarul cel mai
mare de muncitori existent în schimbul respectiv. Nu se amplaseaza deasupra
spatiilor de productie sau a depozitelor de produse finite. Vestiarele vor fi
amenajate separat pentru barbati si femei, fara a comunica între ele si vor
cuprinde spatii pentru haine de oras, spatii cu chiuvete si dusuri si spatii pentru
echipamentul de lucru; grupurile sanitare se amplaseaza la o distanta maxima
de 75 metri de cel mai îndepartat loc de munca.

Încaperile social-sanitare vor fi deservite de personalul special instruit ce

nu participa la igienizarea sectiilor de productie. Se interzice intrarea în
grupurile sanitare cu echipament sanitar de productie.

Igiena personalului

Starea de sanatate si comportamentul igienic al persoanelor care lucreaza

în domeniul alimentar sunt factori importanti în obtinerea unor produse de
calitate, fara efecte nocive asupra consumatorilor. Din aceasta cauza se impune
respectarea unor cerinte cu privire la controlul medical la angajare si periodic,
igiena corporala si a echipamentului de protectie, precum si însusirea de catre
angajati a unor cunostinte si deprinderi igienice. Aceste norme sunt
reglementate prin legislatia sanitara în vigoare.

Orice persoana care urmeaza a fi angajata în sectorul alimentar trebuie

supusa în prealabil unui riguros examen medical, ce consta din:

 examinarea clinica completa;

  examen radiologic pulmonar;

 examen venerian si serologic;

 examen coprobacteriologic, pentru depistarea starii de purtator al

agentilor patogeni Schigella si Salmonella;

 examen parazitologic, pentru punerea în evidenta a bolilor parazitare.

Dupa angajare, personalul are obligatia sa se supuna examenului medical

periodic, rezultatele controlului se inscriu într-un carnet de sanatate care
ramane la seful de sectie.

Se interzice accesul la lucru a:

 purtatorilor de microbi patogeni (febra tifoida);

 personalului cu fistule cronice purulente. conjunctivite purulente;

 bolnavilor de tuberculoza, de boli contagioase.

Respectarea regulilor de igiena sunt obligatorii deoarece în lipsa lor se pot

produce contaminari ale materiilor prime si ale materiilor si materialelor
directe, indirecte si de ambalaj.

Normele obligatorii înainte de începerea lucrului sunt:

 depunerea hainelor cu care s-a venit la lucru în vestiare;

 trecerea prin baie sau dusuri pentru îmbaiere, spalare si dezinfecttia

mainilor;

 taierea unghiilor scurt, strangerea parului sub boneta;

 imbracarea echipamentului de protectie sanitara.

Conform legislatiei toti muncitorii din sectorul de industrializare a laptelui

trebuie sa poarte în timpul lucrului un echipament pentru protectie sanitara a
alimentelor, de culoare alba, compus din: halat, sort, pantalon, boneta, basma,
cizme de cauciuc ce se poarta în perfecta stare de curatenie. Spalarea
echipamentului se face prin fierbere cu apa si soda la spalatoria intreprinderii,
interzicandu-se spalarea acasa.

Igiena sectiilor de productie

 Se refera la curatenia pardoselilor, peretilor si tavanelor precum si la
curatarea, spalarea si dezinfectia utilajelor si ustensilelor de lucru.

Igiena tavanelor si peretilor se asigura prin varuire periodica, înlaturarea

prafului si a eventualelor pânze de paianjen.

Curatenia pardoselilor se face cu ajutorul periilor din material plastic de

mai multe ori pe zi si consta in inlaturarea cu matura a resturilor de materiale si
transportului acestora în locuri special amenajate.

În sectiile de productie, dupa terminarea lucrului, dupa curatire si

prespalare cu apa a pardoselii, se spala cu solutie calda cu detergent, dupa care
se spala din nou cu apa rece pentru îndepartarea detergentului. În sectiile unde
pe pardoseala pot fi resturi de grasime se foloseste detergent în solutie 5% si
apa cu temperatura de 55-60°C.

Igiena utilajelor, ustensilelor de lucru si a ambalajelor

La fabricarea laptelui praf , curatirea si dezinfectia utilajelor asigura

conditiile sanitare corespunzatoare 646c28g în procesul de fabricatie pentru
obtinerea unor produse de calitate.

Operatia de spalare trebuie sa asigure mai întai îndepartarea reziduurilor

de pe diferitele suprafete, iar dezinfectia trebuie sa asigure distrugerea
germenilor patogeni si reducerea celor nepatogeni, pentru a preîntampina
aparitia unor defecte la branza sau contaminarea prin consumul acestor
produse.

Fazele spalarii si dezinfectarii sunt:

 demontarea unor utilaje ce necesita spalare;

 îndepartarea resturilor (materii grase) cu apa calda;

 spalarea propriu-zisa manuala sau mecanica;

 controlul solutiilor la spalare;

 îndepartarea urmelor de solutie prin spalare cu apa calda;

 clatirea cu apa rece potabila;

 controlul vizual si de laborator.

Eficienta spalarii si dezinfectiei depinde de:

  calitatea solutiilor folosite;

 gradul de murdarire a ambalajelor;

 temperatura solutiilor folosite;

 starea de functionare a duzelor pentru solutii si seturilor de lichid;

 modul în care se face clatirea cu apa calda sau rece pentru îndepartarea
solutiilor;

 gradul de pregatire al personalului;

 exigenta controlului tehnic de calitate.

Dezinfectia si deratizarea se executa pe cale chimica de personalul

calificat în mod special.

 dezinsectia se face la sfarsitul fiecarei zile de munca dupa ce au fost

evacuate toate produsele. Se folosesc solutii apoase 1-2% spatiile fiind
închise timp de 3-4 ore pentru ca insecticidul sa-si faca efectul, dupa care
se aeriseste bine;

 deratizarea se face pentru a împiedica patrunderea rozatoarelor în sectia

de productie.

Preventiv, se astupa gaurile din pardoseala din jurul conductelor si

radiatoarelor, iar la subsoluri si la orificiile de ventilatie se va monta plasa
metalica cu diametrul de 1 cm.

Igiena mijloacelor de transport

Mijloacele de transport necesita spalare, dezinfectie dupa fiecare transport

si, de aceea, sectiile de industrializare sunt dotate cu boxe si platforme, cu statii
de spalare corespunzatoare 646c28g .

Masinile ce transporta produsele finite, izotermele sau autofrigorificele se

curata initial de materiale grosiere, se spala cu apa calda cu detergenti prin
frecare cu o matura din material plastic, mai întai pe pereti si apoi pe
pardoseala.

Pentru îndepartarea detergentului se spala cu apa calda la 40-450C dupa

care se dezinfecteaza cu solutie de clorura de var sau hipoclorit de sodiu. Se
clateste cu apa rece si se îndeparteaza cu matura resturile de apa din interior.

Norme de prevenire si stingere a incendiilor

 Aceste norme prevad în principal urmatoarele:

 toate cladirile de productie vor fi prevazute cu hidranti de incendiu,

interiori si exteriori, avand în dotare materialele si mijloacele de
prevenire a incendiilor;

 unitatea va dispune de o instalatie de apa pentru stingerea incendiilor,

separata de cea potabila si industriala si va avea în permanenta asigurata
o rezerva suficienta pentru cazurile de întrerupere a alimentarii cu apa;

 curtea întreprinderii va fi nivelata si împartita în mod corespunzator,

pentru a asigura un acces usor la cladiri si a interveni rapid în caz de
incendiu, în mijloacele de prevenire si stingere;

 personalul muncitor folosit la prevenirea si stingerea incendiilor trebuie sa

cunoasca si sa aplice întocmai normele, sa întretina în stare perfecta
de functionare toate mijloacele de stingere, sa mentina libere, curate si
în buna stare caile de acces, culoarele, cladirile, si sa intervina imediat si
eficient la stingerea eventualelor incendii.

Ansamblul masurilor ce se prevad pentru asigurarea protectiei muncii se

refera atât la perioada de montaj, cat si la cea de exploatare a obiectivului,
avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea
accidentelor.

Toate locurile de munca periculoase vor fi avertizate cat mai sugestiv prin
panouri sau afise care sa atraga atentia asupra eventualelor pericole.

Se va prelucra cu întreg personalul fabricii legislatia privind PSI.

Capitolul 7
Concluzii
Laptele este un produs cunoscut inca din antichitate, ce era folosit la
inceput doar ca medicament, apoi si ca aliment ce se obtinea prin metode
empirice, direct din lapte, iar mai tarziu, din smantana rezultata prin separarea
naturala a laptelui.

In cadrul operatiilor este necesara respectarea cu rigurozitate a indicatiilor

tehnice pentru a se obtine un produs care sa corespunda normelor impuse de
lege.
 De asemeni, ca in toate sectiile de prelucrare a produselor alimentare,
normele de igiena se respecta cu strictete.

Laptele praf este unul din produsele lactate cele mai raspandite si care
ocupa un loc important in alimentatia zilnica aomului in special a copiilor , acesta
datorandu-se calitatilor nutritive deosebite pe care le are dintre care cele mai
importante sunt urmatoarele:

-are un continut important de vitamine A si D si, in cantitate redusa, vitamina

E, ce asigura, in mare masura, nevoile fiziologice ale organismului uman;

-are proprietatea de a se digera si asimila in organism intr-o proportie mai

mare (cca.95..97%), fiind superior, din acest punct de vedere, tuturor produselor
de origine animala.

BIBLIOGRAFIE

1. Banu C. , Moraru C. - Biochimia produselor alimentare,

Ed. Tehnica , Bucuresti 1972 .

2. Chintescu Gh. , Grigore St. - Indrumator pentru tehnologia

produselor lactate , Ed. Tehnica , Bucuresti 1982

3. Stoian C. , Scortescu Gh. , Chintescu Gh. - Tehnologia

laptelui si a produselor lactate , Ed Tehnica , Bucuresti 1981

4. Vacaru Opris I. - Contributii la cunoasterea contaminarii cu

antibiotice a laptelui de vaca - Revista "Cercetari agricole in
Moldova " nr 3, Iasi 1979

5. Codoban Jeaneta,Codoban Ioan- Procesarea laptelui in sectii

de capacitate mica, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neamt,
2006

6. Macovei V.M.- Culegere de caracteristici termofizice pentru

biotehnologii si industria alimentara, Ed. Alma, Galati, 2000

7. Rasenescu- Aplicatii si probleme de tehnologie in industria

alimentara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979
8. Azzouz A- Tehnologie si utilaj in industria laptelui, Casa
Editoriala Demiurg, Iasi, 2000

9. Banu C- Manualul inginerului de industrie alimentara, Ed.

Tehnica, Bucuresti, 1999

10. Teodoru T.V.- igiena in industria alimentara, Ed.Ceres,

Bucuresti, 1979

11. Lavric E.- Schimbatoare de caldura de mare eficacitate,

Matrix, Bucuresti, 1983

12. Patrascu C, Patrascu Al- Laptele aliment si materie prima,

Ed. Tehnica, Bucuresti, 1985

13. Scortescu G.- Tehnologia laptelui si a produselor lactate,

Ed. Tehnica, Bucuresti, 1967

14. Segal R., Segal B.- Valoarea nutritiva a produselor

agroalimentare, Ed. Ceres, Bucuresti, 1983