Sunteți pe pagina 1din 12

COMBATEREA BILOGICĂ A DAUNĂTORILOR

DIN PLANTAȚIILE VITICOLE

Vita de vie este o planta de cultura cu cea mai veche istorie, este cea mai studiata si
cea mai bogat documentata.

1. Prezentarea speciei de molii Lobesia botrana

Din plantația viticolă CCDCPN Dăbuleni

Incadrare taxonomica: Cl: Insecta, Scl: Pterygota, Ord: Lepidoptera, Fam: Tortricidae
Nume comun: molia strugurilor, eudemisul strugurilor

Raspandire geografica: Este o specie palearctica, larg raspandita in regiunile viticole


din Europa Meridionala, Africa de Nord, America de Nord, etc. In Romania se intalneste in
podgorii de stepa si antestepa.

Descriere. Fluturele are corpul de culoare galben-verzuie. Aripile anterioare prezinta


pete de culoare bruna si cu dungi albastre cenusii, cu franjuri pe margine. Aripile posterioare
sunt cenusii deschise, cu marginea mai inchisa. Anvergura aripilor este de 18-20 mm. Larva
matura este de culoare verde cenusie, cu capul si pronotul brune. Lungimea corpului este de
10-12 mm.

Fig.1 Lobesia botrana adult Fig. 2 Lobesia botrana larva

Biologie-ecologie: Eudemisul prezinta 2-3 generatii anual. Prima generatie se dezvolta


in mai-iunie, a doua iulie-august si a treia august-mai. Ierneaza sub forma de crisalida intr-un
cocon din fire matasoase albe in scoarta butucilor sau sub frunze. Fluturii apar in prima sau a

1
doua decada a lunii mai. Zborul este crepuscular. Dupa 10-11 zile de hranire are loc copulatia
si ponta. Ouale sunt depuse izolat sau in grupuri mici pe butonii florali, lastari, frunze.

Mod de atac si plante gazda : Larvele produc daune mari la diferite soiuri de vita de
vie. Dintre soiurile sensibile sunt: Rosioara, Coarna neagra, Coarna alba, Afuz-Ali, Pinot-
blanc. Dintre cele mai putin atacate sunt: Perla de Csaba, Riesling. Larvele din prima
generatie rod bobocii florali, infasurand partile atacate in fire de matase, sub forma de cuiburi.
Uneori rod galerii in interiorul lastarilor. O omida poate distruge 60-80 boboci. Larvele din
generatia a doua si a treia ataca bobitele strugurilor. Boabele, atacate in perioada de crestere,
se brunifica, se zbarcesc si cad, iar cele afectate in faza de parga-coacere pot fi atacate de
diversi agenti fitopatogeni. Din tabelul nr.1 poate observa ca in anul 2008 zona activitatii
biologice a fost cuprinsa intre 13 aprilie -20 septembrie, totalizand 160 de zile si o suma a
temperaturii efective de 1354,4 °C .

Tabelul nr. 1 Calculul zonei activitatii biologice (ZAB) a moliei strugurilor (Lobesia
botrana) la in anul 2008

Xn (zile) Precipitatii Temperat. Temperat. S tn-to ZAB


Luna (mm) tn(0C) efectiva
tn-to(0C)
Ianuarie 31 2,3 0,3 - - DHP
Februarie 28 1,9 4,8 - - 01.I-12.IV
Martie d1 10 2,8 11,2 - -
Martie d2 10 1,6 9,9 - -
Martie d3 11 3,8 8,1 - -
Martie 31 8,2 9,7 - -
Aprilie d1 10 10,1 6,7 - -
Aprilie d2 10 23,8 11,7 - -
Aprilie d3 10 11,7 12,3 0,3 3 ZAB
Aprilie 30 45,6 10,2 - 3 13.IV-20.IX
Mai d1 10 0 17,9 5,2 52
Mai d2 10 4,5 24,1 12,1 121
Mai d3 11 7,7 19,3 7,3 80,3
Mai 31 12,2 20,4 - 253,3
Iunie d1 10 28,5 25,5 13,5 135
Iunie d2 10 1,6 25,3 13,3 133
Iunie d3 10 19,8 21,6 9,6 96
Iunie 30 49,9 24,1 - 364
Iulie d1 10 11,3 19,8 7,8 78
Iulie d2 10 8,5 23,2 11,2 112
Iulie d3 11 67,2 25,1 13,1 144,1
Iulie 31 87 22,7 - 334,1
August d1 10 67,3 22,6 10,6 106
August d2 10 7 19,9 7,9 79
August d3 11 0,1 20 8 88
August 31 74,3 20,8 - 273
Septembrie d1 10 18,5 19,9 7,9 79
Septembrie d2 10 15 14,9 2,9 29
Septembrie d3 10 14 13,9 1,9 19 DHE
Septembrie 30 47,5 16,2 - 127 21.IX-30.IX
Octombrie d1 10 3 11,3 - - DHT

2
Octombrie d2 10 10,4 11,1 - - 01.X-31.XII
Octombrie d3 11 15 10,3 - -
Octombrie 31 28,4 10,9 - -
Noiembrie 30 30,2 6,8 - -
Decembrie 31 11,2 2,9 - -
S tn-to in anul 2008 = 1354,4 oC

2. MATERIALUL UTILIZAT SI METODA DE CERCETARE

Densitatea populatiilor de molii s-a estimat prin controalele vizuale in timpul


vegetatiei, capcane cu feromoni si analize de laborator ale probelor recoltate. Astfel s-a stabilit
si inventariat complexul de molii ale vitei de vie ce caracterizeaza ecosistemul viticol in in
anul 2008, la CCDCPN Dabuleni. In perioada cercetarilor, supravegherea evolutiei generatiilor de
molii s-a facut pe baza capturilor inregistrate pe capcanele feromonale de tipul atraBOT, pentru
capturarea masculilor speciei Lobesia botrana. Capcanele feromonale au fost produse si
procurate de la Institutul Roman pentru Chimie Raluca-Ripan Cluj-Napoca. Capcanele cu
feromoni au fost instalate la sfarsitul lunii aprilie inceputul lunii mai norma fiind de 2 capcane/ha.
Citirea capcanelor s-a efectuat la un interval de timp de 7 zile, fluturii capturati fiind inregistrati
si indepartati cu pensete din plastic pentru a evita dizlocarea partii adezive, iar inlocuirea
capsulelor impregnate cu feromon sintetic precum si a partilor adezive ale capcanelor s-a facut la
un interval de 4-5 saptamani.

Fig. 3. Capcana feromonala tip atraBot (orig.)

Observatiile privind diferitii parametrii ai ciclului biologic al moliei strugurilor au fost


efectuate in conditii naturale, in plantatie, utilizand custi specifice scopului urmarit, mansoane din tifon
etc.

Amplasarea in camp a experientelor de combatere s-a facut conform normelor de


tehnica experimentala. Stabilirea termenelor de avertizare a tratamentelor s-a facut pe baza
unor criterii biologice, ecologice si fenologice. In acest scop, s-au luat in considerare: pragul

3
inferior de dezvoltare a moliei strugurilor (Lobesia botrana ) to = 120C, curba de zbor a
adultilor, fenologia plantei gazda, precum si graficul de avertizare intocmit pe baza de date
ecologice si biologice. Pentru fiecare generatie a daunatorului s-a aplicat cate un singur tratament
la 1-3 zile de la inregistrarea curbei maxime de zbor stabilita cu ajutorul capcanelor
feromonale de tip: 'atraBot' produse de Institutul Roman pentru Chimie Raluca-Ripan Cluj-
Napoca. Capcanele cu feromoni au fost instalate la sfarsitul lunii aprilie inceputul lunii mai norma
fiind de l capcana/varianta. Citirea capcanelor s-a efectuat la un interval de timp de 7 zile, iar
inlocuirea capsulelor impregnate cu feromon sintetic precum si a partilor adezive ale
capcanelor s-a facut la un interval de o luna de zile. In cazul tratamentelor cu parazitoizi oofagi au
fost folosite plachete cu Trichogramma dendrolimi avand date diferite de parazitare pentru ca
aparitia lor in plantatie sa aiba loc esalonat. Plachetele cu trichograme au fost procurate de la
Biostatia pentru producerea de Trichogramma apartinand SCDPN Dabuleni. Data aplicarii lansarilor
precum si norma de trichograme/ha/lansare s-a stabilit in functie de numarul fluturilor capturati
in capcane. Cand in capcane s-au capturat intre 50-150 fluturi-norma de utilizare a fost de 100
000 trichograme/ha/lansare; la capturi intre 150-200 fluturi s-au utilizat 150 000
trichograme/ha/lansare; iar la capturi de peste 250 fluturi norma de utilizare a fost de 200 000
trichograme/ha/lansare. Produsele folosite pentru combaterea moliilor vitei de vie provin din
lista oficiala a pesticidelor omologate pentru uz fitosanitar in Romania (CODEXUL
produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate in Romania). Dupa 7-10 zile de la
aplicarea tratamentelor s-au efectuat observatii pe 50 butuci/varianta analizandu-se cate 10
inflorescente (pentru G1) sau struguri (pentru G2 si G3) de pe fiecare butuc pentru a stabili frecventa si
intensitatea atacului precum si gradul de atac. Determinarea frecventei, intensitatii atacului si
gradului de atac au fost realizate prin observatii asupra plantelor atacate, iar pentru calculul
matematic au fost utilizate formulele:

F%= , in care: n = nr. plante atacate; N = nr.total plante analizate.I = , in care: f


= reprezinta numarul de plante sau organe atacate; i = constituie procentul de plante sau
organe atacate; n = reprezinta numarul total de plante sau organe analizate.

S-a folosit scara de notare de la 0 la 6, in care :

nota 1 = 1 –3 % atac; nota 2 = 4 –10 % atac; nota 3 = 11 – 25 % atac; nota 4 = 26 – 50 % atac;


nota 5 = 51 – 75 % atac; nota 6 = 76 – 100 % atac.

4
Gradul de atac (Ga) se exprima procentual, in functie de frecventa (F) si intensitatea
atacului (I), raportat la 100. Gradul de atac se calculeaza dupa formula:

Ga %= (dupa Savescu A. si colab. 1978)

Tratamentele au fost efectuate cu atomizorul Solo 546. Eficacitatea tratamentelor (E%)


a fost stabilita dupa formula Abbott :

E % = (1 – ) x 100, in care :

in care :

E % = eficacitatea biologica a produsului;

a2= numarul de inflorescente sau fructe atacate la varianta tratata;

N = numarul total de inflorescente sau fructe analizate;

M2= numarul de inflorescente sau fructe atacate la martorul netratat.

Un alt mijloc de combatere a moliilor vitei de vie este metoda biotehnica a capturarii
in masa, a masculilor, cu ajutorul capcanelor cu feromoni „mass trapping”. Capcanele
feromonale au fost instalate la sfarsitul lunii aprilie, placile cu clei s-au schimbat la 3-4
saptamani in functie de colmatare, iar capsulele cu feromon sintetic la 4-5 saptamani.

Datele obtinute privind combaterea eudemisului vitei de vie in in anul 2008 la


CCDCPN Dabuleni au fost centralizate si prelucrate statistic, folosindu-se programe de analiza
variantei.

Ca urmare a rezultatelor obtinute, prin utilizarea combaterii chimice si biologice a


moliilor vitei de vie, s-au intocmit si s-au experimentat scheme de combatere integrata
concomitent cu respectarea tehnologiei de combatere.

3. REZULTATE OBTINUTE

COMBATEREA MOLIEI STRUGURILOR

5
LOBESIA BOTRANA DEN ET SCHIFF. LA CCDCPN DABULENI

3.1 METODA BIOTEHNICA DE CAPTURARE IN MASA, A MASCULILOR, CU

AJUTORUL CAPCANELOR CU FEROMONI „MASS TRAPPING” LA SPECIA

Lobesia botrana Den et Schiff

Multa vreme, combaterea insectelor daunatoare s-a facut prin mijloace mecanice si
chimice. Folosirea indelungata si intensiva a insecticidelor a scos la iveala o serie de aspecte
negative. Pe langa poluarea ecosistemelor, un inconvenient major este si lipsa de selectivitate
a produselor chimice, care duce la dezechilibre biocenotice, in unele cazuri dramatice.
Problema toxicitatii insecticidelor din a doua generatie fata de animalele cu sange cald, a
trebuit sa fie reconsiderata si de aceea s-au luat masuri de interzicere, sau de limitare severa,
dupa caz, a folosirii unor tipuri de insecticide din generatia a doua.
Cercetarile efectuate au scos la iveala o a treia generatie de insecticide, menite sa inlature
deficientele majore ale celor din generatia precedenta, dintre acestea, facand parte
endohormonii si exohormonii insectelor.

Exohormonii, cunoscuti si sub numele de feromoni, prezinta un rol important in viata


insectelor, determinand anumite comportamente in gasirea hranei, a sexului opus, ca si in
cazuri de primejdie. Inceputul chimiei feromonilor are loc in anul 1959 (A. Butenandt, 1961)
si s-a extins foarte repede in Anglia, S.U.A., Italia si Germania, etc.

In tara noastra studiul feromonilor a inceput in anul 1973 in cadrul Institutului de


Chimie Cluj Napoca, in ultimii ani inregistrandu-se progrese mari in aplicarea feromonilor la
rationalizarea tratamentelor chimice in mari unitati de productie din mai multe judete. Chiar si
metoda de combatere directa a marcat in tara noastra un inceput promitator (I. Ghizdavu si
colab. 1983). Pentru a testa combaterea biologica a moliei strugurilor (Lobesia botranaden et
Schiff.), prin metoda biotehnica a capturarii in masa, a masculilor, cu ajutorul capcanelor cu
feromoni „mass trapping”, am initiat in perioada 2007-2008, la CCDCPN Dabulenio
experienta cu 4 variante de combatere a generatiei a-III-a a moliei strugurilor, utilizand
capcane feromonale de tip atraBOT(produse de Institutul de Chimie Raluca Ripan Cluj-
Napoca). Aceste capcane contin o capsula impregnata cu feromon sexual atractant pentru
masculi si o parte lipicioasa in care sunt atrasi si capturati masculii speciei Lobesia botrana
(fig. 14,15). Capcanele feromonale au fost instalate la inceputul lunii iulie, placile cu clei s-au
schimbat la 3-4 saptamani in functie de colmatare, iar capsulele cu feromon sintetic la 4-5

6
saptamani. Observatiile asupra numarului de masculi capturati au fost efectuate o data pe
saptamana, iar datele au fost inscrise tabelar si grafic, in vederea alcatuirii curbei de zbor.
Acestea au reliefat inceputul zborului, esalonarea generatiei a-III-a cu maximul de zbor si
incetarea zborului. Pentru a avea o evidenta in dinamica a densitatii numerice a adultilor, dupa
fiecare observatie, masculii capturati au fost indepartati de pe placa cu clei a capcanei, astfel
incat rezultatele au putut fi interpretate atat dupa valorile cumulate pentru intreaga perioada,
cat si dupa valorile partiale ale fiecarei observatii. Inlocuirea capsulei cu feromoni si a placii
cu adeziv s-a facut lunar.

Fig. 4 Capcana tip atraBot Fig. 5 Masculi (Lobesia botrana) atrasi de capsula impregnata cu feromon
sexual sintetic si capturati de placa adeziva a capcanei

S-au efectuat observatii privind frecventa (F%), intensitatea (I%) si gradul de atac (GA
%) pe repetitii si variante, iar eficacitatea tratamentelor (E%) s-a determinat dupa formula lui
Abbot :

E % = (1 – ) x 100, in care :

E % = eficacitatea biologica a produsului;

a2 = numarul de inflorescente sau fructe atacate la varianta tratata;

N = numarul total de inflorescente sau fructe analizate;

M2 = numarul de inflorescente sau fructe atacate la martorul netratat.

7
Datele obtinute privind combaterea biologica a moliei strugurilor in anul 2008 la
CCDCPN Dabuleni au fost centralizate si prelucrate statistic, folosindu-se programe de analiza
variantei.

In anul 2008 (tabelul 8 si fig.13), procentul de struguri atacati de GIII a moliei


strugurilor, la varianta martor netratat a fost de 28,5%. Dupa instalarea capcanelor feromonale
(de tip atraBOT) frecventa atacului a inregistrat valori cuprinse intre 5,0% in cazul variantei
V5 (10 capcane/ha), si 7,0% in cazul variantei V2 (4 capcane/ha), iar eficacitatea utilizarii
capcanelor cu feromoni a fost de 82,4% la varianta V5, 80,7% la V4, cea mai redusa
eficacitate de 75,4% fiind observata la V2 (4 capcane/ha).

4. COMBATEREA BIOLOGICA A MOLIEI STRUGURILOR

(Lobesia botrana Den et Schiff.) PRIN UTILIZAREA

PARAZITILOR EMBRIOFAGI DIN GENUL Trichogramma spp

Extinderea metodei biologice prin utilizarea zoofagilor (parazitii si pradatorii), in


combaterea daunatorilor este una din directiile de perspectiva a dezvoltarii protectiei
plantelor, fiind o metoda mai putin poluanta pentru om si mediul inconjurator, care creeaza
conditii favorabile pentru supravietuirea, inmultirea si activitatea intregului complex de
organisme auxiliare, obtinandu-se productii fara reziduuri toxice.

Pentru combaterea biologica a daunatorului Lobesia botrana Den et Schiff. prin


utilizarea parazitoizilor oofagi din genul Trichogramma s-au folosit doua specii
Trichogramma dendrolimi Mats si Trichogramma embriophagum Htg. Pentru fiecare specie s-
au experimentat trei norme de utilizare: 150.000, 200.000 si respectiv 300.000
trichogramme/ha/lansare.

8
Fig. 6 Trichogramma spp., adult parazitand oua de lepidoptere

Tratamentele, sau lansarile, cu parazitoizi au fost aplicate dupa inregistrarea maximului


de zbor al adultilor, la 5 – 7 zile, in functie de conditiile climatice din fiecare an. Pentru a
stabili acest moment de lansare s-au utilizat capcanele cu feromoni sexuali sintetici, specifici
acestui daunator si anume atraBOT. Pentru aceasta experienta care a avut suprafata de 3,5 ha
vita de vie, soiul Riesling italian, (0,5 ha/varianta) au fost amplasate 4 capcane, avand
aproximativ 50 mdistanta intre ele, instalarea capcanelor in plantatie s-a facut in ultima
decada a lunii martie. Observatiile asupra numarului de masculi capturati au fost efectuate o
data pe saptamana, iar datele au fost inscrise tabelar si grafic, in vederea alcatuirii curbelor de
zbor. Acestea au reliefat inceputul zborului, esalonarea generatiilor cu maximele de zbor si
incetarea zborului. Pentru a avea o evidenta in dinamica a densitatii numerice a adultilor, dupa
fiecare obsevatie, masculii capturati au fost indepartati de pe placa cu clei a capcanei, astfel
incat rezultatele au putut fi interpretate atat dupa valorile cumulate pentru intreaga perioada,
cat si dupa valorile partiale ale fiecarei observatii.

Inlocuirea capsulei cu feromoni si a placii cu adeziv s-a facut lunar.

Dispozitivul experimental a cuprins urmatoarele variante:

V1 – martor netratat

V2 - Tratamente cu Trichogramma dendrolimi Mats, 150.000 trichograme/ha /lansare

V3 - Tratamente cu Trichogramma embriophagum Htg., 150.000 trichograme/ha


/lansare

V4 - Tratamente cu Trichogramma dendrolimi Mats, 200.000 trichograme/ha /lansare

V5 - Tratamente cu Trichogramma embriophagum Htg., 200.000 trichograme/ha


/lansare

V6 - Tratamente cu Trichogramma dendrolimi Mats, 300.000 trichograme/ha /lansare

V7 - Tratamente cu Trichogramma embriophagum Htg., 300.000 trichograme/ha


/lansare

Metoda de lansare a parazitoizilor oofagi a constat in instalarea, in plantatia de prun, a


unor plachete din carton velin pe care sunt fixate oua ale insectei molia fainii (Anagasta
kuehniella Zell.) parazitate de catre Trichogramma spp.Trichogrammele aflate pe plachete si
lansate in plantatie au fost in stadiul de nimfa. Plachetele s-au instalat prin agatare pe lastari,

9
la diferite inaltimi, pe partea opusa directiei din care bate vantul. Plachetele au fost
confectionate din carton alb, velin, in forma de dreptunghi, cu dimensiunea de 8/15 cm
(fig.17 ). n partea de sus, pe trei parti, s-a taiat un patrat de 4/4 cm cu care, prin indoire catre
partea de jos formeaza un acoperis, protector pentru zona ocupata de ouale parazitate.
Orificiul rezultat in partea de sus a plachetelor a servit pentru instalarea lor pe lastari. Fiecare
placheta a continut 500 de oua parazitate.

Fig. 7 Plachete cu oua de molia fainii (Anagasta kuehniella Zell.),parazitate de catre Trichogrammaspp.

La un hectar de vita de vie s-au folosit 300, 400 si 600 de plachete, in functie de doza
de utilizare de 150.000, 200.000 respectiv 300.000 trichogramme/ha, care au fost cat mai
uniform repartizate pe unitatea de suprafata. Lansarea trichogrammelor s-a efectuat manual,
timpul necesar unei persoane pentru a amplasa plachetele pe o suprafata de 1 ha a fost de 20
– 30 minute. Lansarea parazitoizilor oofagi in plantatie s-a facut dimineata, in zilele fara ploi
si vant. arazitoizii oofagi din genul Trichogramma au fost obtinuti in laborator, la biostatia de
la S.C.D.C.P.N. Dabuleni, cu sprijinul d-nei biolog Florentina Marcu. inanul 2008, din
analiza rezultatelor obtinute, (tabelul nr.8)se constata ca toate variantele utilizate pentru
combaterea moliei strugurilor au avut o eficacitate buna. Frecventa atacului inregistrata in
cazul variantei V1-martor netratat a fost de 27% inflorescente atacate la GI-amoliei
strugurilor, 53% ciorchini atacati la GII, respectiv 28,5% struguri atacati la GIII, frecventa
medie a atacului moliei strugurilor, in anul 2008 fiind de 27,3%.

In urma aplicarii tratamentelor cu viespi oofage frecventa atacului s-a redus


considerabil la toate variantele. Cele mai bune rezultate s-au inregistrat in varianta V6-T.
dendrolimi 300000 trich./ha/tratament, aplicata generatiei a-III-a, F%=2,5% ciorchini atacati

10
urmata de varianta V7 T. embryophagum300000 trich./ha/tratament, aplicata generatiei a-III-
a, F%=3% si V6-T. dendrolimi 300000 trich./ha/tratament, aplicata generatiei a-II-a, F%=3%.

Cele mai slabe rezultate au fost inregistrate in cazul variantelor V2-T.dendrolimi


150000 trich./ha/tratament, aplicata generatiei GI, F%=7% si V3 T. embryophagum 150000
trich./ha/tratament, aplicata generatiei a-II-a, F%=7%. Frecventa medie in anul 2008 a
variantelor tratate s-a situat intre 3%, in cazul variantei V6-T. dendrolimi 300000
trich./ha/tratament si 6,6% in cazul variantei V3 T. embryophagum 150000 trich./ha/tratament.

Eficacitatea tratamentelor s-a situat intre 91,2% si 73,5%. Eficacitatea cea mai buna de
92,1% s-a realizat la varianta V6-T. dendrolimi 300000 trich./ha/tratament, aplicata generatiei
a-III-a, urmata de V7 T. embryophagum 300000 trich./ha/tratament, aplicata generatiei a-III-a
cu o eficacitate de 89,4%, V6-T. dendrolimi 300000 trich./ha/tratament, aplicata generatiei a-
II-a, care a avut o eficacitate de 88,7%, V6-T. dendrolimi 300000 trich./ha/tratament, aplicata
generatiei intai GI cu o eficacitate de 87,1% si V7 T. embryophagum 300000
trich./ha/tratament, aplicata generatiei a-II-a cu o eficacitate de 86,8%.

Cea mai redusa eficacitate de 73,5% a fost inregistrata in cazul variantei V3 T.


embryophagum 150000 trich./ha/tratament, aplicata generatiei a-II-a, in general variantele de
tratament cu o norma de utilizare de 150000 trichogramme/ha/tratament au inregistrat
eficacitati mai reduse. Eficacitatea medie a tratamentelor in anul 2008 a fost cuprinsa intre
89,0% la varianta V6-T. dendrolimi 300000 trich./ha/tratament si 75,5% in cazul variantei V3
T. embryophagum 150000 trich./ha/tratament (fig.18).

BIBLIOGRAFIE

1. Rogojanu V., Bobes Bolile si daunatorii vitei de vie. Combaterea lor. Bucuresti, 1955

2. Ghizdavu I., Tomescu N., Oprean I. Feromonii insectelor, ''pesticide'' din a III-a
generatie. Edit. Dacia, Cluj-Napoca. 1983

3.Boguleanu Gh. ,Bobarnac B. si Entomologie agricola. Edit. Did. si Ped. Bucuresti.


colab.,

11
1980

4. http://www.scrigroup.com/casa-masina/pomicultura/LUCRARE-DE-DISERTATIE-
COMBATER44139.php

5. I. Mirica, Afrodita Mirica, Combaterea bolilor și dăunătorilor la vița de vie, editura Ceres
1972.

12