DISPNEEA PULMONARA IN

PRACTICA MEDICULUI DE
FAMILIE
Dr. Adorata Coman
PLAN

Dintre afecţiunile respiratorii prezente la consultul în

ambulatoriu frecvenţă mare au:
⇒ infecţiile traheo-bronşice CRS
TRAHEOBRONŞITE ACUTE – EPISODIC
⇒ BRONŞIE CRONICE/ EMFIZEM PULMONAR, BPOC
⇒ ASTM BRONŞIC limitează “navetismul” – alergologie,
pneumologie, imunologie

•TRAHEOBRONŞITELE ACUTE
•BRONŞITA CRONICĂ
•BPOC
•ASTM BRONŞIC
•CPC – INSUFICIENTA RESPIRATORIE CRONICA
 DISPNEEA
Definiţie:
Dispneea reprezintă dificultatea de a respira. Este un fenomen fiziopatologic
complex, cu etiologie diversă - care se manifestă clinic:
• subiectiv: senzaţia conştientă de lipsă de aer şi/sau constatarea efortului
respirator;
• obiectiv: a modificărilor de frecvenţă, amplitudine, regularitate şi mişcări
respiratorii;
• practic: clinic dispneea este o senzaţie conştientă, automată şi dezagreabilă
a respiraţiei.

•dispnee, cornaj şi tiraj - dispnee laringiană;

• crize de dispnee paroxistică - astm bronşic
• dispneea paroxistică nocturnă
• dispneea instalată brutal, însoţită de junghi
•dispneea acută declanşată de efort
• la nevrotici.
 Diagnosticul diferenţial al dispneii

• stenoze ale căilor aeriene mari (laringe, trahee);

• afecţiuni ale bronhiilor şi parenchimului pulmonar;
• afecţiuni cardiace;
• obezitate;
• factori emoţionali (tahicardii vegetative);
• anemii;
• tulburări cerebrale – cu afectarea centrilor respiratori;
tulburări ale musculaturii toracice.
 DISPNEEA PULMONARĂ
• Dispneea obstructivă - care apare în insuficienţa respiratorie
obstructivă prin:
• Stenozarea căilor respiratorii superioare (stenoză de laringe, de
bronhii mari sau mici - astm bronşic, bronşiolite, emfizem
pulmonar);
• Scăderea elasticităţii pulmonare (astm bronşic, bronşiolite,
pneomoconioze);
• Scăderea forţei de contracţie a musculaturii striate (poliomielită,
miastenie, miozite).
• Dispneea restrictivă - prin amputarea patului bronşic şi/sau
alveolar: afecţiuni pulmonare (pneumonii, bronhopneumonii, TBC
pulmonar, revărsate pleurale, atelectazii pulmonare, pneumotorax).
• Dispneea mixtă - care este consecinţa asocierii leziunilor care dau
spasm bronşic şi amputează structurile pulmonare. Este forma
clinică frecventă.
 TRAHEOBRONŞITELE ACUTE
Definiţie – reacţia inflamatorie acută a mucoasei bronşice ⇒ iritaţia mucoasei;
tulburări motorii/secretorii ale aparatului muco-ciliar.
Simptome clinice: durere; tuse; expectoraţie – mucoasă sau muco-purulentă.
Etiopatologie
Factori etiologici ⇒ infecţioşi ⇒ virali 80%/ microbieni- suprainfecţii
⇒ fizico-chimici
⇒ alergici: poluare, fumat (scade eficienţa aparatului muco-ciliar)
Factori predispozanţi (virusul atacă funcţia/structura aparatului muco-ciliar)
⇒scăderea eficienţei aparatului muco-ciliar
⇒ scăderea capacităţii de apărare – umorală; celulară
+ modificări determinate de stimulare vagală - reflex (blocare cu atropină)

- Traheobronşita acută alergică = echivalent astmatic

⇒ tuse “astmatiformă”
⇒ wheezing
⇒ spută – E crescute ⇒ aspect purulent
⇒ raluri
CLINIC
Simptome ⇒ debut brusc în anotimpurile reci
1. Faza de cruditate
⇒ frison – senzaţie de frig, stare subfebrilă, stare generală de rău, mialgii,
cefalee, dureri oculare, lăcrimare, strănut, rinoree
+ trahee, bronhiile mari ⇒ gâdilitură retrosternală
⇒ tuse seacă, iritativă + laringe ⇒ răguşeală
⇒ dispnee
2. Faza de cocţiune ⇒ 4-5 zile
⇒ spută în cantitate crescută – muco-purulentă
⇒ îmbunătăţirea stării generale
3. Faza de remisiune ⇒ 10 zile
⇒ spută nepurulentă – poate persista; + tusea (la fumători)
⇒scăderea febrei
⇒ posibil ⇒ evoluţie prelungita ⇒ hiperreactivitate muco-secretorie; tuse
“astmatiformă” (spastică) ⇒ poate duce la debut de astm dacă există
predispoziţie.
⇒ ascultaţie ⇒ raluri bronşice
⇒ Rx toracic ⇒ normal
⇒ leucopenia ⇒ exprimă infecţia virală
 BRONȘITA CRONICĂ
Bronşită cronică simplă
⇒ expectoraţie mucoasă
2. Bronşită cronică mucopurulentă
⇒ expectoraţie purulentă – permanentă, recidivantă
⇒ + absenţa supuraţiei localizate
3. Bronşită cronică obstructivă
⇒ există sindrom obstructiv obiectivat spirometric (CVT scăzută, VEMS scăzut)
4. Bronşită cronică spastică
⇒ bronşită cronică obstructivă + episoade de spasm bronşic - la inhalarea unor
substanţe iritante sau în cursul episoadelor de suprainfecţie bronşică
Diagnostic diferenţial astm bronşic:
•Astm bronşic cu dispnee continuă ⇒ istoric de dispnee cu sibilante
•Bronşită cronică spastică ⇒ istoric de tuse cu expectoraţie
5. Emfizem
⇒ dialatarea permanentă a spaţiilor distale aeriene în aval de bronşiolele terminale,
cu distrugerea septurilor interalveolare – panacinar – la baze
- centroacinar – ½ superioară + bronşită cronică
6. BPOC ⇒ Bronşită cronică + emfizem pulmonar ⇒ reducerea cronică si
continua a fluxului bronşic asociat cu reacţie inflamatore exagerata la factori de
mediu ⇒ FEV1 sau VEMS scăzut progresiv
 BRONŞITA CRONICĂ

Indice de Reid: bronşită cronică ≅0,52±0,08 (obstrucţie este localizată la

nivelul C.R.I. mari (glande mucipare), mici
Germeni frecvenţi:
1. Haemophilus influenzae
2. Streptococus pneumoniae
3. Brahmanella catarralis
4. Rhino-virusuri, mycoplasma
Factori de risc
1. Fumat >20 ţigări/zi ⇒ scăderea VEMS ≥40-45 ml/an ⇒ la 60 ani ≅ 1000
ml ⇒ BPOC
2. Poluare aer + profesie
3. Infecţie ⇒ suprainfecţia agravează leziuni anatomo-patologice la
fumători
4. Familiali şi genetici - α1-antitripsina
Diagnostic
⇒ pozitiv – decelarea factorilor etiologici
⇒ diferenţial – episoade de acutizare
BRONŞITA CRONICĂ
The Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease
(GOLD) guidelines define COPD as a disease state
characterized by airflow limitation that is not fully
reversible, is usually progressive, and is associated with
an abnormal inflammatory response of the lungs to
inhaled noxious particles or gases.
 BRONŞITA CRONICĂ
Venn diagram of chronic obstructive pulmonary disease (COPD
 BPOC – bronşită cronică – C.P.C
Clinic
⇒ sdr. bronşitic cronic, + dispnee progresivă, + debut ≥ 40 ani
Fiziopatologic
⇒ sdr. obstructiv de căi aeriene intrapulmonare
Anatomic
⇒ leziuni de bronşită cronică
⇒ emfizem pulmonar centro-lobular
⇒ leziuni obstructive cronice bronhiile mici ireversibile
Etiologic
⇒ de excludere – astm bronşic
- emfizem panacinar
- fibroză chistica
- sdr. de hipoventilaţie şi apnee în somn
Gradarea dispneei
⇒ Clinic + Spirometrie= speranta de viata
1.Grad I ⇒ eforturi mari, VEMS >=l,5 l, pronostic bun
2.Grad II ⇒ eforturi curente, VEMS = 1,2-1,5 l, ≅10 ani
3.Grad III ⇒ eforturi mici, VEMS = 1 l, ≅ 4 ani
4.Grad IV ⇒ repaus, VEMS ≤0,5 l, ≅ 2 ani
Staging - ATS criteria

Stage I (mild) - FEV1 greater than or equal to 80% of

predicted.

Stage II (moderate) - FEV1 less than 80% and

greater than or equal to 50% of predicted

Stage III (severe) - FEV1 less than 50% and greater

than or equal to 30% of predicted

Stage IV (very severe) - FEV1 less than 30% of

predicted or FEV1 less than 50% and chronic
respiratory failure
 BPOC
Diagnostic diferenţial:

1. Astm bronşic ⇒ probe de provocare/ameliorare

2. Fibroza chistică (creşterea Cl- în sudoare ≤60-80 mEq/l)

3. Deficit de α1-antitripsină

4. Sdr. cu cili imobili + miozită cronică, bronşiectazii

5. Alte cauze:
⇒ CPC, sdr. de apnee/hipopnee în somn
⇒ afecţiuni ale cutiei toracice şi neuromusculare
⇒ sdr. apneei centrale din boli neurologice (sdr. Ondine)
 BPOC
Profilaxie:
Primară
1. Renunţarea la fumat antidepresiv, bupropion (Zyban), varenicline
(Champix).
2. Evitarea iritanţilor bronşici,
3. Tratamentul infecţiei bronşice/extrabronşice;
4. Sfat genetic.
Secundară :
1. Renunţarea la fumat
2. Tratament bronhodilatator
3. Oxigenoterapia prelungită 18 ore/zi, 1-3 l/min
4. Terapia fizicală şi ocupaţională
5. Administrarea de α1-antitripsină (la deficit)
6. Transplant de pulmon.
 BPOC

Tratament
1. Reducerea iritaţiei bronşice:
- întreruperea fumatului;
- eliminarea din mediu a factorilor poluanţi;
- profilaxia infecţiilor virale şi bacteriene:
⇒ vaccin anual/în sezon - antiviral; tratament antiviral profilactiv
(amantadină)
⇒ vaccin antipneumococic la 4-6 ani
- tratamentul refluxului gastro-esofagian
2. Tratamentul infecţiei acute bronşice – antibiotice
- amoxi/+clavulanat, cefalosporine
- continua?
 BPOC
Tratament
3. Creşterea eliminărilor secreţiei bronşice
1. Hidratare corectă
2. Aerosoli cu apă distilată şi ser fiziologic
3. Mucolitice, expectorante orale, ACC, carbocisteina,
erdosteina
4. Igiena şi fizioterapia bronşică ⇒ drenaj postural ⇒
tapotaj⇒ tuse eficientă
4. Bronhodilatatoare
⇒ simpatomimetice, BASD, BALD
⇒ Teofilină- beneficiu redus
⇒ anticolinergice – de elecţie în BPOC + CPC
(bine tolerat cardiac), Ipratropium, tiotropium
 BPOC

Tratament
5. Corticoterapie
Indicaţii: ⇒VEMS < 1l/s
⇒ insuficienţă respiratorie severă
6. Antiinflamatorii nespecifice
-Antibioticele macrolide, azithromycin imbunatatesc fct fagocitara
a Mf, anti-inflamator. Se foloseste ca medicatie antiinflamatorie de
fond in fibroza chistica, sarcoidoza, etc.
Inhibitorii specifici de 4 fosfodiesteraza, Methylxantine-
nespecifice, Ibudilast, Piclamilast, Roflumilast, Cilomilast
 BPOC

Tratament
7. Altele
1. Oxigenoterapie la domiciliu, 18 ore/zi
2. Tratament specific al complicaţiilor
3. Terapia fizicală, reabilitarea respiratorie
4. Alimentaţia si terapia comorbiditatilor
5. Administrarea de α1-antitripsină (unde este cazul)
6. Transplantul unui pulmon
 BPOC - GOLD

STADIUL I STADIUL II STADIUL III STADIUL IV

BPOC UŞOR BPOC BPOC GRAV BPOC FOARTE
MODERAT GRAV
VEMS > 80% 50%< <VEMS< <80 30%< <VEMS< <50 VEMS< <30% din
din valoarea % din valoarea % din valoarea valoarea prezisă
prezisă prezisă prezisă Terapie:
Terapie: Terapie: Terapie: + Oxigen pe termen
Reducerea activă + + Glucocorticoizi lung
a fumatului ca Bronhodilatatoare inhalatorii în + Tratament chirurgical
factor de risc cu acţiune de lungă cazul
+ Vaccinare durată (ex. Spiriva) exacerbărilor
antigripală + Reabilitare repetate sau
+ rezistenţei la
Bronhodilatatoare bronhodilatatoare
de scurtă durată,
la nevoie
 ASTMUL BRONŞIC

Triada: edem inflamator;

• hipersecreţie de mucus;
• bronhospasm.
Criza de dispnee în astmul bronşic este scurtă şi se remite
complet. Între crize, testele ventilatorii sunt normale.
În timp evoluţia poate căpăta un aspect cronic şi se poate
agrava.

Formele clinice de sindrom obstructiv:

• astmul bronşic intermitent/continuu;

• astmul bronşic forma usoara, medie, severa;
• starea de rău astmatic.
Fiziopatologie
1. ⇒ inflamaţie cronică a mucoasei bronşice
2. ⇒ obstrucţie reversibilă
3. ⇒ trigger divers
4. ⇒ manifestată la persoane cu predispoziţie genetică şi
hiperreact. Br.
5. ⇒ manifestată clinic prin dispnee expiratorie. Wheezing în
criză.
6. ⇒ care cedează la medicaţie bronhodilatatoare (bronşită
eozinofilică descuamativă)
Factori etiologici ⇒ atopia
⇒ hiperreactivitate bronşică
1. ⇒ alergeni
2. ⇒ medicamente, coloranţi, additivi alimentari
3. ⇒ poluarea atmosferica, fumatul
4. ⇒ infecţii virale, alţi germeni.
5. ⇒ efort
6. ⇒ psihici
7. ⇒ R G-E, helicobacter pyloridi
8. ⇒ boli sinusale, nazale (inflamaţii cronice)
 CLASIFICAREA AB
1. Etiologică:
• Astmul alergic, extrinsec, cauză, alergeni – pneumalergeni.
• Astmul intricat – prin excludere, fără cauză decelabilă
• Astm – infecţie (VSR, haemophylus infl.)
-alergia la factori virali, bacterieni
-trigger inflamator microbian
-debut viral – expune terminaţiile vagale.

2. Clinică (simptome)şi gravitatea (PEF, VEMS, variabilitate PEF)

După vârstă:
• Sub 5 ani.
• Peste 5 ani şi adulţi
După gravitate:
• Astm intermitent, 2z/spt, 2n/l, VEMS peste 80%, sub 20%
• Astm persistent uşor, 2z/spt, 2n/l, peste 80%, 20%-30%
• Astm persistent moderat, zilnic, peste 1 n/l, 60-80%, 30%
• Astm persistent sever, continuu, frecv, sub 60%, peste 30%.
 Tipuri de astm bronşic

1. Astm indus de aspirină (asociat cu HLA – DQW2 ) ⇒

tratament – hiposensibilizarea la aspirină; inhibiţie lipooxigenază
2. Sindrom Churg-Strauss (E crescute, IgE >25o UI)
3. Aspergiloză bronhopulmonară alergică (la atopici)
- antihistaminice/corticoizi
- antifungice
Starea de rău astmatic, caracteristici:
⇒ stille lunge
⇒ dispnee importantă cu hipoxie şi hiperinflaţie care determină:
Efecte respiratorii centrale şi periferice:
⇒ tahipnee >25/min cu expir prelungit.
⇒ mişcări accesorii (creşte diametrul antero-posterior al
toracelui).
Efecte cardio-vasculare:
⇒ tahicardie >110/min, ⇒ puls paradoxal,⇒ PEFR <110 l/min
 DIAGNOSTIC

1. Clinic

•anamnestic: AHC, APP, circumstanţe de debut, relaţia cu

infecţia, caracterizarea crizelor (debut, factori declanşatori)
•clinic simptome
1.dispnee, expir prelungit, wheezing, tuse quintoasă
2.copil sub 5 ani, aspect de bronşiolită, debut cu IRsA: polipnee,
cianoză localizată, eveniment infecţios respirator. Repetarea
fenomenelor de bronşiolită pune dg. Astm.
• examen clinic obiectiv
1.normal intercritic
2.în criză: torace hiperinflat, expir prelungit si wheezing,
ascultatoriu pulmonar raluri bronsice sibilante, ronflante si
subcrepitante.
 DIAGNOSTIC
2. Investigaţii paraclinice
A. Teste de laborator
a. serice
•⇒ IgE specifice, alte Ig (IgA, IgM, subpopulaţii IgG)
•⇒eozinofilie

b. în spută
⇒ E crescute, IgE crescute, IgAs scăzut
⇒ celularitate
⇒ cristale (C-α), spirale (C), corpi Creola
⇒ produşi de oxidare, NO.

B. Teste cutanate
⇒ intradermo- reacţie, scarificare, prick-test, patch (1/10 extract alergenic)
⇒ citire 15 minute, (r.I), 72 ore (r.III)
⇒ se măsoară eritemul, edemul comparativ cu martor, histamină, ser fiziologic.
 DIAGNOSTIC
C. Teste de provocare bronşică şi spirometrie/ liză bronşică
⇒cu metacholină sol.1% în aerosoli ⇒ VEMS >20%; rezistenţă la flux, mai
mare de 50%
+ teste de liză bronşică – simpatomimetice, cortizonice
D. Teste de ventilaţie
⇒ scăderea fluxului expirator maxim
1.scăderea FEV
2.scăderea VEMS (FEV1), scăderea PEF (debitul expirator de vârf) – debitmetru de
vârf Vn = 150 l/s
3.variabilitate VEMS
⇒ creşterea volumelor pulmonare
1.creşterea VR
2.creşterea FRC (capacitate funcţională reziduală)
3.creşterea CPT “respiră la volume mici” ⇒ dispnee ⇒ capacitatea de difuziune
este păstrată.
E. Oximetrie
- PaO2 scăzută
- PaCO2 scăzută, iniţial
- alcaloză respiratorie, pH scazut, HCO2 scăzut, RA crescută
TRATAMENT
•Educarea pacientilor în vederea colaborarii pentru îngrijirea astmului.
•Evaluarea si monitorizarea gravitatii astmului.
•Evitarea expunerii la factorii de risc.
•Stabilirea planurilor individuale de administrare a medicamentelor pe termen
lung.
•Stabilirea planului individual de management al crizelor de astm.
•Asigurarea îngrijirilor de întretinere.
Obiectivele unui bun management al astmului sunt:
•simptome minime sau inexistente, inclusiv simptomele de peste noapte;
•episoade sau crize de astm minime;
•lipsa vizitelor de urgenta la medic sau la spital;
•nevoia minima de medicamente de urgenta;
•lipsa limitarii activitatilor fizice si a practicarii unor sporturi;
•functie pulmonara aproape normala;
•efecte secundare minime sau inexistente cauzate de medicatie.
TRATAMENT

Strategii terapeutice
⇒ intercritic ⇒ profilaxia – crizei şi/sau complicaţiilor

Principii:
•evicţia alergenică
•hipo-sensibilizare specifică– numai dacă nu poate fi evitat
alergenul; există Ac anti IgE specifice.
- imunomodularea nespecifică este controversată
•terapia inhalatorie – aerosolizare, spacer, nebulizator
•nu se folosesc antihistaminice în criză – usucă secreţiile bronşice
•nu antibiotice
•se folosesc antiinflamatorii steroidiene
TRATAMENT
La copii sub 5 ani:
•treapta 1 astm intermitent: nu zilnic
•treapta 2 astm persistent uşor: alternativ, cromone sau antileucotriene.
•Treapta 3, astm persistent moderat: doze reduse CSI şi BADLA sau doze medii
CSI, sau doze medii asocieri, sau şi trat alternativ (antiLT, teofiline)
•Treapta 4, persistent sever: doze mari CSI sau BADLA, la nevoie CS po lung
timp, 2mg/kc şi trecere tr. 3.

La adulţi şi copii peste 5 ani:

•treapta 1 astm intermitent: nu zilnic dar posibil crize severe-CS sistemici, în criză
BADSA.
•treapta 2 astm persistent uşor: doze reduse-medii CSI, alternativ, cromone sau
antileucotriene, teofilină ret, 5-15 mcg.(Terapie de fond cronică)
•Treapta 3, astm persistent moderat: doze reduse CSI şi BADLA sau doze medii
CSI, sau doze medii CSI şi trat alternativ (antiLT, teofiline)(Terapie de asociere)
•Treapta 4, persistent sever: doze mari CSI sau BADLA, la nevoie CS po lung
timp, 2mg/kc sau alternativ şi beta agonist oral şi efort de trecere tr. 3.
•Treapta 5. CS oral în doză minimă, CSI maximale, alte terapii şi trimitere
specialist.
 TRATAMENT
•Forma uşoară
⇒simpatomimetice selective în aerosoli (puff x2) - BADSA
salbutamol, terbutalină, fenoterol
- când bronhospasmul este crescut

•Forma medie
1.⇒ stimulante beta-adrenergice cu act. scurta–BADSA +
2.⇒ metilxantine i.v. ⇒ Miofilin – lent i.v. 240 mg, 10- 15ng/ml+
3.⇒ glucocorticoizi ⇒ inhalator/aerosoli
⇒ i.v. HHC 100-250 mg până la 500 mg
⇒ apoi/concomitent PDN 40-60 mg p.o.
4.⇒ anticolinergice ⇒ Atropină rar
⇒ Ipratropium – intră lent în acţiune (60 minute)
- aerosoli
5.⇒ sedative şi tranchilizante ⇒ nu morfinice
⇒ BDZ, Diazepam 5-10 mg
6. ⇒ oxigenoterapie şi perfuzie pentru hidratare!!!
 TRATAMENT
• Forma severă
1. ⇒ spitalizare de urgenţă; monitorizare ventilatie, respiratie,
cord.
2. ⇒ hidratare corespunzătoare – p.o sau i.v. SG, SF
3. ⇒ betasimpato-mimetice – perfuzie i.v. salbutamol 3-20
mmg/ml, terabutalina 1,5-5 mmg/ml sau in aerosoli pe masca.
4. ⇒ Aminofilin i.v. 6 mg/kc, perfuzie i.v.sol.glucoză 5% - 30
minute ⇒ apoi 1 mg/Kc perfuzie i.v. -12 ore ⇒ apoi 0,5-0,8
mg/Kc perfuzie i.v. lent la 6 ore
5. ⇒ Cortizon ⇒ HHC i.v. 300 mg până la 1000 mg/24 ore ⇒ DA
4 mg/Kgc ⇒ 3 mg/Kgc la 6 ore ⇒ PDN – simultan/24 ore
6. antibiotice pentru suprainfecţia bronşică dacă sunt argumente
7. ventilaţie asistată cu cPAP intermitent “+”, 1-2 l/min O2
8. monitorizare (PaO2, PaCO2, echil acido-bazic)
9. sedative, BZD.
 TRATAMENT
Starea de rău astmatic - impune tratament intensiv, de urgenţă,
în spital, pentru monitorizare (pulmon, cord). Bolnavul prezintă
cianoză, tahipnee, puls paradoxal şi PEFR sub 150 l/ minut.
Se administrează de la domiciliu:
•hidratare corespunzătoare, oral sau iv, ser glucozat sau ser
fiziologic;
•oxigen umidifiat, în soluţie de alcool, cu debit redus (poate
inhiba centrul respirator);
•derivaţi xantici - Miofilin i.v.. în perfuzie;
•derivaţi cortizonici, HHC 300 mg i.v. până la 1000 mg i.v. Se
poate asocia şi Prednison oral, concomitent, pentru acţiune lentă
şi prelungită;
•se previne suprainfecţia sau se tratează infecţia cu antibiotic;
•sedative uşoare, pentru a nu inhiba centrul respirator;
•beta-simpaticomimeticele, în doze strict supravegheate în
aerosoli
 TRATAMENT

După ieşirea din criza de dispnee obiectivele terapiei sunt:

•prevenirea reapariţiei crizei;
•menţinerea funcţiei pulmonare, prin acţiuni ce urmăresc:
educarea pacientului, controlul mediului şi triggerilor;
•tratamentul farmacologic cu:
• bronhodilatator;
• antiinflamatorii;
• stabilizatori ai membranei mastocitare;
• imunoterapie/hiposensibilizare.
Pearls of practice
1.Sindrom cu cu multiple faţete şi etiologie multipla.
2.Boală psiho-somatică.
3.Auto-educare şi auto-control.
4.Particulară la copiii mici.
5.Urmărirea clinico-biologică şi relatie MF-medic specialist.

Astmul este o boală inflamatorie cronică.

Se manifestă prin crize de dispnee.
Este apanajul ambulatorului şi al MF
Monitorizarea continua este esentiala în atingerea scopurilor terapeutice.
Medicaţia antiinflamatorie clasică este constituită din CSI şi BADLA,
adm topică.
Terapia se face diferenţiat pt copii mici şi adulti.
INSUFICIENŢA RESPIRATORIE CRONICA
Insuficienţa pulmonară = incapacitatea pulmonilor de a face faţă
schimburilor gazoase respiratorii, la nivelul membranei alveolo-
capilare, a parenchimului pulmonar, în condiţii de repaus şi efort.
⇒ PaO2 < 60 mm Hg (V.N. = 96mm Hg)
⇒ PaCO2 > 50 mm Hg (V.N. = 40 mm Hg)

Etiologic: BPOC – bronşita cronică, astmul bronşic recidivant

+ Factori agravanţi: limitarea expansiunii pulmonare
- rezecţii şi colaps pulmonar
- emfizem pronunţat
- pneumopatii restrictive – limitarea expansiunii toracice
- deformări mari – limitarea expansiunii diafragmului
- deprimarea centrului respirator, afectarea nervilor respiratori
 TRATAMENT
1. Oxigenoterapie ⇒ administrare de O2 cu debit mic (28-30%), pe sondă
nasofaringiană (pe mască Venturi)
⇒ necesar PaO2 > 60 mm Hg
2. Tratamentul obstrucţiei bronşice ⇒ se administrează:
1. corticoizi + teofilină – foarte util dar există risc de toxicitate
2. Beta2-adrenergice – inhalatori ± anticolinergice
3. Tratamentul infecţiei bronşice
⇒ profilactic – vaccin antigripal, antipneumococic + Bronhonaxom
⇒curativ – frecvent virală dar spută mucopurulentă ⇒ bact. ↑: strept. Pr., haemof.
⇒ A, T, V, B, E, sau ⇒ A, V. 2 g/zi + G 160-240 mg/zi sau Cefalosporină ±
aminoglicozid
4. Controlul secreţiilor bronşice prin:
1. tratamentul infecţiei
2. hidratare corespunzătoare,
3. umidifierea aerului respirat
4. mucoreglatoare ⇒ N-acetil-cisteină (Mucosolvin), brombexină, ambroxol,
Aerosoli cu soluţii de NaCl, Na2CO3;
5. tuse + tapotare + terapie fizicală,
6. bronhoscopie, aspiraţie traheală; traheostomie.
 TRATAMENT
5. Analeptice respiratorii

6. Ventilaţie asistată

7. Tratamentul HTP şi CPC

⇒ diuretice, anticalcice nedehidropiridinice,

⇒digitală – indicaţii: tahiaritmii supraventriculare , + IVS

8. Corecţia deficienţelor nutriţionale

⇒ 35-40 cal/Kg/zi
⇒ exces de HC ⇒ creşterea producţiei de CO2 ⇒ creşterea
efortului ventilator; diată bogată în grăsimi, proteine 1-1,5
 CORD PULMONAR CRONIC (CPC)
Hipertrofia ventriculului drept ca urmare a unei HTP cauzată de o afectare bronho-
pulmonară primară sau de o deformaţie toracică
CPC: ⇒ stricto senso
⇒ largo senso – creşterea presiunii în artera pulmonară (HTP); creşterea
presiunii în capilarul pulmonar (secundar unor cauze ale inimii stângi)
CPC: ⇒ decompensat
⇒ compensat
Cauze:
⇒ BPOC
⇒ fibrozele pulmonare
⇒ pahipleurite întinse
⇒ afecţiuni vasculare pulmonare (ex. – colagenoză, vasculită; -
tromboembolism pulmonar) ⇒ HTPP (primitivă)
⇒ deformaţiile cuştii toracice
 CORD PULMONAR CRONIC (CPC)
Clinic
- în stadiul precoce prin existenţa unor semne:clinice,ECG de HTP
Semne anormale: - spute hemoptoice
Semne tardive: - osteoartropatia pneumica, - semne de I.C.D. ⇒
CPC decompensat
„Bolnavul trăieşte ca un pulmonar şi moare ca un cardiac”.

Clasificare
După semne clinice:
⇒ tip I - boala primară este o bronhopatie
⇒ tip II – boala primară este la nivelul vaselor pulmonare
După etiologie:
1. Boală care afectează primar căile aeriene şi alveolare
2. Boală care afectează primar mişcarea cuştii toracice
3. Boala care afectează primar vasele pulmonare
4. Boli însoţite de disfuncţie acută respiratorie
 Tratament
- prevenţie ⇒ combaterea tabagismului şi/sau poluării atmosferice (la locul de
muncă; acasă).
Faza când bolnavul poate fi recuperat: ex. BPOC, FIPD în faza ventilatorie.
1. IVD
- Vasodilatatoare, identic cu ICC, IEC, sartani, beta blocante selective
- Tonicardiace ⇒ HTP – de netratat, masa musculară scăzută a ventricului drept,
hipoxemia ⇒ hipoxia miocardul, pericol de toxicitate ⇒ F.V., T.V.
- Anticalcice, nedihidropiridinice, comp. de HTP.
- anticoagulante (⇐ poliglobulie) sau/si sângerarea ⇒ rezultate foarte bune
Indicaţii: Ht >60% (+semne de insuficienţă ventriculară dreaptă)
>300-500 ml – eventual repetitiv

2. Acidoza respiratorie
⇒ compensată
⇒ decompensată
-creşterea RA >60% vol.CO2 (30 mEq/l) ⇒ Acetazolamidă 750-1000 mg/zi⇒
Tahifilaxie cu administrare intermitentă ⇒ 4-5 zile/săptămână,
⇒ diuretice de ansă, spironolactonă (după indicaţii: hepatomegalie, edeme mari)
⇒ tiazide – mai puţin+ dietă hiposodată