CULOAREA

Încă de la începutul creaţiei sale, omul a perceput lumea înconjurătoare în

culori, datorită spectrului luminii albe. Obiectele sau corpurile absorb în mod inegal
diferite componente monocromatice ale luminii, iar ochiul percepe în mod diferit
radiaţiile vizibile pe retină, având aceeaşi intensitate, dar lungimi de undă diferite.
„Culoarea reprezintă impresia pe care razele luminoase reflectate
de obiecte o produc asupra ochilor şi psihicului uman”.
Cu alte cuvinte, culoarea este lumină. Asta a demonstrat şi fizicianul
englez Isaac Newton (1642-1727) în anul 1676, când a descompus lumina albă a
soarelui în şapte culori ale curcubeului; a trecut o rază de lumină printr-o prismă
triunghiulară de cristal şi a obţinut o bandă
colorată ROGVAIV: Roşu, Oranj, Galben,
Verde, Albastru, Indigo şi Violet.
(fig. 1.1)
Curcubeul este un fenomen natural
obţinut prin descompunerea luminii solare.
Cercetările în domeniu au fost continuate de
pictori, teoreticieni care au realizat diferite
scheme grafice, cercuri, sfere, stele
cromatice etc. cu scopul de a înţelege mai
bine clasificarea culorilor şi relaţiile ce pot
exista între ele:
 Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832) Fig. 1.1
Cercul şi triunghiul cromatic
 Philipp Otto Runge (1777-1810)
Cercul cromatic şi steaua culorilor
 Paul Cézanne (1839-1906): Schema efectului lumină-umbră
 Johannes Itten (1888-1967): Cercul cromatic cu 12 culori şi sfera (pentru
amestecurile cromatice)
 Paul Klee (1879-1940): Sfera culorilor şi cercul cromatic
 Proprietăţile culorilor sunt:
1. Cromatice (date de gradul de puritate sau provenienţa din amestec);
2. Calorice (date de termodinamismul culorilor : calde sau reci);
3. Valorice (date de gradul de luminozitate: închise sau deschise).

După natura lor, culorile pot fi grupate astfel:

deschise: galben, oranj;

închise: violet, indigo;

uşoare ( tonuri deschise ale culorilor): roz, bleu;

grele: (tonuri închise ale culorilor): grena, bleumarin;

active: roşu, roşu-oranj;

pasive: verde, turcoaz;

vesele (cu luminozitate şi puritate ridicată): galben, galben-oranj;

triste (cu luminozitate şi puritate scăzută): violet, albastru-violet;

pale (cu luminozitate ridicată şi puritate scăzută): galben ocru.

Orice culoare obţinută din amestecurile fizice ale altor culori, îşi pierde din ce
în ce mai mult din strălucire şi are un grad de puritate scăzut. Acest lucru ne ajută să
realizăm o ierarhie a culorilor, astfel:

A. CLASIFICAREA CULORILOR DUPĂ IMPORTANȚĂ:

1. CULORILE PRIMARE: ROȘU, GALBEN, ALBASTRU

Nu se obţin din alte culori, se mai numesc şi culori de bază (stau la baza
formării tuturor celorlalte culori), iar din punct de vedere cromatic au un grad de
puritate şi de strălucire foarte ridicat.

2
 C-tin Daniel Rosenthal – România revoluționară (1850)

2. CULORILE SECUNDARE (BINARE DE GRADUL I): ORANJ, VIOLET,

VERDE

Se mai numesc binare de gradul I (culoare binară = culoare compusă)

deoarece se formează prin amestecul fizic a două câte două culori primare, în
cantităţi egale, şi anume:
1. Oranj= Roșu + Galben

= +
2. Verde= Albastru+Galben

= +
3. Violet= Albastru + Roșu

= +
Spre deosebire de culorile primare, culorile secundare, prin amestec fizic, îşi
pierd din puritate şi au un grad de strălucire mult mai redus.

Henri Matisse - Dans II (1909)

3
 Rafael-Madonna della Sedia

3. CULORILE TERȚIARE (BINARE DE GRADUL II): ORANJ GĂLBUI,

ROȘU – ORANJ, PURPURIU, INDIGO, TURCOAZ, VERDE GĂLBUI

Se mai numesc binare de gradul II (culoare binară = culoare compusă)

deoarece se formează prin amestecul fizic dintre o culoare primară şi una secundară,
în cantităţi egale, şi anume:

1. Galben + Oranj = Galben-oranj (Oranj gălbui)

+ =
2. Oranj + Roșu = Oranj roșiatic (Roșu-oranj)

+ =
3. Roșu + Violet = Violet roșiatic (Purpuriu)

+ =
4. Violet + Albastru = Violet albăstrui (Indigo)

+ =
4
 5. Albastru + Verde = Albastru verzui (Turcoaz)

+ =
6. Verde + Galben = Verde gălbui (Galben verzui)

+ =

Michelangelo - Sf Familie (1504)

B. CLASIFICAREA CULORILOR DUPĂ IMPRESIE (SENZAȚIE):

1. CULORILE CALDE: ROȘU, GALBEN, ORANJ

Oranj = cea mai caldă culoare

Galben = cea mai deschisă culoare
Roșu = cea mai activă culoare

Culorile calde sunt culori grele, situate de cele mai multe ori în
partea de jos a unei compoziții plastice. Ele exprimă bucuria,căldura,

5
lumina, mișcarea, în lanurile coapte de grâu, lanurile de floarea-
soarelui, nisipul fierbinte pe plajă, lumina soarelui, anotimpurile calde
(primăvara, vara) etc.

Vincent van Gogh

2. CULORILE RECI: ALBASTRU, VERDE, VIOLET

Albastru = cea mai rece culoare

Violet = cea mai închisă culoare
Verde = cea mai pasivă (leneșă) culoare

Culorile reci sunt culori ușoare, situate de cele mai multe ori în
partea de sus a unei compoziții plastice. Ele exprimă tristețea, răceală,
frigul, umbra, pasivitatea, odihna, în reprezentarea mării, a râurilor, a
cerului, a gheții; pot exprima deasemenea vântul, anotimpurile reci
(toamna, iarna), etc.

Nicolae Grigorescu – Andreescu la Barbizon

6
 CULORILE COMPLEMENTARE
Sunt culorile care se resping, nu se înţeleg şi sunt diametral opuse pe cercul
cromatic; amestecate fizic se distrug din punct de vedere cromatic, formând
nonculori.

activ pasiv

rece cald

deschis închis

Claude Monet – Amurg la Veneția