Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat Bioetica Moarte
Referat Bioetica Moarte
morții„
‘’Legea protejeaza dreptul de a lua decizii personale, de a accepta sau respinge un tratament,
fie ca decizia este considerate inteleapta sau nu.’’Statul poate, insa, contesta decizia
pacientului bazandu-se pe o serie de asa-zise interese statale, care tind sa o contra-balanseze.
Traim intr-o epoca in care progresul in medicina este spectaculos, tehnologia medicala
a fost revolutionata si avanseaza rapid, astfel incat functiile vitale ale rganismului uman pot fi
sustinute artificial pentru perioade indelungate de timp. Dupa ce am asistat la un veritabil
furor therapeuticus, care a dus la mentinerea multor vieti umane in conditii inferioare limitei
acceptabilitatii si la costuri enorme, suntem pusi astazi in fata a numeroase intrebari de ordin
etic si legal care tin, mai cu seama de definirea si stabilirea momentului mortii. Unele dintre
intrebarile pe aceasta tema, des adresate sunt :
-Cine hotaraste criteriile mortii-doctorii, legislatia sau individul ?
-Este permisibila din punct de vedere moral si legal devansarea momentului mortii prin
intreruperea suportului artificial al respiratiei si circulatiei ?
- Au oamenii dreptul sa le fie oprite masurile extraordinare, incat sa poata muri in pace ?
Procesul mortii este o parte importanta si inevitabila a vietii. Pentru persoanele aflate
in stari terminale, trairile vietii, oricat de redusa ar fi calitatea acesteia, mai pot avea inca
importanta. Limita inferioara s suportabilitatii este o chestiune care tine de fiecare individ, de
conceptiile si valorile sale. Problemele persoanelor aflate in stari terminale si ale familiilor
acestora au capatat o importanta deosebita incepand cu anii 1960. Exista, insa, situatii in care
medicii considera ca mentinerea supravietuirii artificiale este inutila si ar trebui intrerupta,
intrand astfel in conflict cu familiile pacientilor, care sustin contrariul. Cine poate hotari in
astfel de situatii ?
In anul 1997
in statul Oregon a fost legalizat suicidul asistat medical, pentru pacientii terminali. Aceasta le
geeste cunoscuta sub denumirea de Actul mortii cu demnitate din Oregon. Actul este rezultat
u unei initiative acetatenilor care a fost votata in statul Oregon
in noiembrie 1994, dar a fost promulgata abia in 1997 datoritadificultatilor legale pe care le-
a intampinat. Desi suicidul asistat medical este legal in prezent, in Oregon,
el este inca unsubiect controversat.
-sa fie diagnosticat cu o afectiune letala care are prognostic letal in sase luni
-pacientul trebuie sa faca doua solicitari orale medicului sau, separate de cel putin 15
zile si trebuie sa faca si o cerere scrisa si semnata in prezenta a doi martori
-un medicconsultant trebuie sa confirme diagnosticul si prognosticul
Intr-un studiu efectuat de DHS in anul 2004, se arata ca numarul prescriptiilor pentru
doze letale de medicamente a crescut de la 24% in 1998 la 67% in 2003, dar nu toti pacientii
au ingerat medicamentele in final. Numarul pacientilor care au ingerat efectiv medicamentele
au crescut de la 16% in 1998 la 42% in 2003. Gruparile care militeaza pentru drepturile
persoanelor cu dizabilitati arata ca masurile de siguranta stabilit prin lege in Oregon sunt
insuficiente si ca persoanele care sufera de dizabilitati non-terminale primesc prescriptii
pentru doze letale de medicamente.
Eutanasia
Eutanasia implica un ansamblu de actiuni sau inactiuni medicale, avand suport etico-
juridic si fiind in interesul bolnavului, in sensul in care duce la scurtarea suferintelor unui
bolnav care in momentul actual, din punct de vedere al stiintei medicale nu beneficiaza de un
tratament etiologic, ci dimpotriva, prognosticul este un sfarsit apropiat si inevitabil.
Clasificarea eutanasiei
- voluntara -atunci cand bolnavul aflat in stadiu terminal, este competent, avand
discernamantul neafectat de boala, fara sa sufere de o depresie tratabila, solicita in mod
repetat medicului currant scurtarea suferintelor, din cauza durerilor insuportabile si/sau a
pierderii demnitatii, fiind constient ca nu mai exista nici un fel de solutie terapeutica. Toate
referintele permanente in privinta legalizarii s-au facut si se fac numai la aceasta categorie de
eutanasie.
- involuntara – atunci cand pacientul, desi are capacitatea de a decide, nu a fost
consultat asupra gestului aducator de moarte sau a declarat ca nu doreste sa i se faca
eutanasie. In acest caz, acordul subiectului ar fi putut fi obtinut, dar acest lucru nu s-a
intamplat. Practic, persoana careia i se face eutanasie ar fi fost in masura sa-si dea sau sa se
obtina sa-si dea consimtamantul sa moara, dar nu si l-a dat, fie pentru ca nu a fost intrebata,
fie pentru ca a fost intrebata dar s-a abtinut sa si-l dea fiindca dorea sa continue sa traiasca.
- non-voluntara – atunci cand se pune capat vietii unui bolnav care nu poate alege el
insusi intre a trai si a muri, acordul subiectului neputand fi obtinut datorita starii lui mintale
sau fizice. Ea se intalneste in cazurile cu fetusi, nou nascuti pluri-malformati, a bolnavilor
inconstienti, a celor aflati in stare vegetativa persistenta, in cazurile pacientilor cu boli mintale
severe sau care datorita unor boli sau unor accidente nu sunt autonomi(au pierdut capacitatea
de a actiona in mod responsabil), fara ca inainte de boala sau accident sa fi mentionat daca
intr-o asemenea situatie ar dori sau nu eutanasia. Cazurile in care pentru intreruperea vietii
consimtamantul este acordat de familie sau este obtinut printr-o hotarare judecatoreasca sunt
similate eutanasiei non-voluntare.
-eutanasie activa(mercy killing, omorul din mila) apare cand moartea este produsa in
mod deliberat si active, prin mijloace positive. Acest tip de eutanasie presupune deci
interventia unei persoane(care nu este in mod necesar medicul curant) in producerea mortii
prin utilizarea unui mijloc tanatogen(supradozari medicamentoase, inhalare de monoxid de
carbon sau anestezice, injectii intravenoase cu aer, insulina sau clorura de potasiu).
-eutanasie pasiva(letting die, mercy dying, lasarea sa moara, lasarea in mila ‘’lui
Dumnezeu’’, lasatul in plata Domnului) apare cand moartea este produsa in mod deliberat
prin neinstituirea sau intreruperea unor masuri obisnuite de nutritie sau tratament. Ea
presupune grabirea mortii unei persoane, de catre medic, prin :indepartareaechipamentului de
sustinere a vietii(suport respirator, cardiac) ; intreruperea oricarui tratament intensiv(proceduri
si medicatie) ; intreruperea administrarii de apa si hrana ; acordarea doar a unor ingrijiri
minime, de confort, muribundului. Procedurile de acest gen sunt aplicate in cazul : bolnavilor
incurabili aflati in stadii terminale, in care oricum moartea naturala va surveni curand ;
persoanelor cu stare vegetativa persistenta- indivizi cu leziuni cerebrale importante, care se
afla intr-o coma din care nu-si vor mai reveni niciodata. Eutanasia pasiva consta, deci, in lipsa
aplicarii sau intreruperea unui tratament care ar putea prelungi viata.
Definitii:
• Eutanasia - terminarea activa, intentionata a vietii unui pacient de catre un doctor care
considera ca moartea va fi in beneficiul pacientului.
• Eutanasia voluntara - eutanasia la cererea sau cel putin cu consimtamantul pacientului.
• Eutanasia involuntara - eutanasia impotriva dorintei unei persoane competente (care isi
poate exprima vointa).
• Eutanasia non-voluntara - eutanasia unui pacient non-competent, precum persoane suferind
de dementa senila sau copii mici.
• Eutanasia activa – terminarea intentionata a vietii unui pacient de catre un medic care crede
ca moartea este in beneficiul pacientului.
• Eutanasia pasiva – terminarea vietii unui pacient prin omisiune, spre exemplu prin
retragerea tratamentului.
• Sinuciderea asistata medical – terminarea de catre un pacient a propriei vieti, cu ajutorul
medicului (in practica diferenta fata de eutanasia voluntara este minima).
4)Argumentul necesitatii economice – in ultimii ani au fost tot mai numeroase cazurile
de stare vegetativa persistenta, ceea ce a dus la recunoasterea marilor costuri pentru ingrijirea
medicala si sociala a celor care ar putea fi candidati pentru eutanasie. Intr-adevar costul
ingrijirii acestui tip de pacienti poate fi foarte mare, iar motivatiile sustin ca legalizarea si
trecerea la efectuarea eutanasiei ar putea permite ca unele sume sa fie redistribuite in folosul
imbunatatirii in alte sectoare a serviciilor medicale pentru populatie.
-omul are cu adevarat dreptul de a muri, iar valoarea vietii umane este masurabila
Oponentii eutanasiei si suicidului asistat aduc, la randul lor, cinci argumente pentru a-
si justifica optiunea. Eutanasia este prea radicala. Eutanasia distruge o problema in loc sa o
rezolve. Sfarsind viata pacientului, il priveaza de speranta si de orice posibilitate de a regreta
sau de a se razgandi. In cazul durerilor intolerabile, ea distruge intregul sistem nervos, in loc
sa distruga doar locul de perceptie a durerii. Eutanasia nu are justificare etica.
Exista un principiu etic al totalitatii care ingaduie sacrificarea unei parti de dragul
intregului. Nu exista un principiu invers, de a sacrifica intregul de dragul unei parti.Cu
siguranta ca acesta ar fi ilogic si neetic. Eutanasia este inadmisibila legal. Datorita
posibilitatilor de abuz, majoritatea tarilor nu au legalizat-o pana in prezent.
Viata umana are o valoare intrinseca. Traditia iudeo-crestina sustine ca omul a fost
creat dupa chipul lui Dumnezeu si ca urmare, viata umana are demnitate, sfintenie si este
inviolabila. In traditie, principiul conform caruia nimeni nu trebuie sa ucida este bazat pe
aceasta demnitate si sfintenie. Din punct de vedere nereligios, acest principiu s-ar baza pe
demnitatea si inviolabilitatea vietii umane, independent de existenta lui Dumnezeu.
Doctorii trebuie sa decida daca un tratament prescris este adecvat sau impovarator si
neadecvat. Medicul il va gasi, de obicei, pe cel potrivit facand o analiza corecta in ceea ce
priveste metodele folosite in tratament prin studierea tipului de tratament ce va fi utilizat,
gradul sau de complexitate sau de risc, costurile si compara aceste elemente cu rezultatele
asteptate, luand in considerare si starea de sanatate a persoanei bolnave si resursele fizice si
psihice ale acesteia. Refuzul, venit din partea pacientului, al unui tratament agresiv nu este
considerat sinucidere.
Moartea unei persoane, grabita in mod intentionat prin omiterea unor interventii
medicale- “eutanasie pasiva”- este complet diferita de omiterea tratamentului zadarnic sau
neadecvat. Actul de refuz sau de retragere a tratamentelor neadecvate (deoarece sunt
neadecvate si zadarnice) este diferit de actul de omitere a tratamentului adecvat cu intentia
“activa” de a grabi moartea. Diferenta fata de eutanasie consta in aceea ca una din ele accepta
principiul sfinteniei sau inviolabilitatii vietii si anume ca viata unui pacient merita intotdeauna
orice efort, indiferent daca tratamentul nu este intotdeauna considerat cel mai potrivit.
Eutanasia si sinuciderea asistata medical - moartea nu chiar asa de buna dupa cum se
spera
Desi medicii olandezi au cea mai lunga experienta privind eutanasia decat orice alta
tara, totusi efectele negative mai apar: in 18% din cazurile in care pacientii au apelat la
sinucidere asistata medical, doctorul a trebuit saintervina si sa omoare pacientul. Motivele
acestei interventii au fost ori trezirea pacientului din coma, sau dificultati in ainghiti
medicamentele pe cale orala, vomitarea acestora sau adormirea inainte de a lua toata
medicamentatia. In plus, in aproape jumatate din cazuri care au inceput cu SAM, pacientul nu
a murit rapid astfel incat doctorul a trebui saintervina. In timp ce era planificat ca pacientul sa
moara la o jumatate de ora dupa ce lua medicamentele letale, unui procent de 19% din
pacienti le-a luat de la 45 de minute pana la 7 zile sa
moara. (Groenewoud JH si altii Problememedicale privind realizarea eutanasiei si a sinucideri
i asistate medical in Tarile de Jos.Revista medicala din New England 2000; 342: 551-6).
Au fost cateva probleme remarcate in cazul eutanasiei fata de SAM, dar totusi inca a
10% din pacienti le-a luat prea mult timp sa moara, chiar pana la 7 zile. In ambele cazuri,
eutanasie sau sinucidere asistata medical, un mic numar de pacienti s-au trezit si a trebuit sa
fie omorati. Aceasta cu siguranta nu a reprezentat “moartea buna” pe care o sperau.
(Groenewoud JH si altii Revista Medicala New England 2000; 342: 551-6).
Un avocat elvetian pe nume Ludwig Minelli, sustinator cunoscut al drepturilor omului,
si-a parasit in 1998 slujba sia decis sa infiinteze acest centru. Scopul sau declarat inca de
la inceput era acela de a ajuta persoanele - indiferent denationalitate -
aflate in suferinta, bolnave in stadiu terminal, sa se sinucida, intr-
o societate care condamna acest gest.
Si nu este vorba de o „simpla“ sinucidere. Minelli promitea doritorilor ca personalul
Dignitas le va asigura tot ceea ce isi doresc in ultimele clipe de viata - un ambient cald si
prietenos, lumanari, muzica. Si, in cazurile fericite, la intreaga scena ar putea asista cei dragi,
pentru ca muribunzii sa treaca „dincolo“ impacati sufleteste.
Minelli a infiintat organizatia sub sloganul „Traieste cu demnitate, mori cu demnitate“ si este
de parere ca boala in general este o experienta umilitoare si dureroasa pentru un om. Iar daca
bolnavul considera la un moment dat ca i-a ajuns atata suferinta, are tot dreptul sa aleaga clipa
in care vrea sa renunte la tot.
Circa o mie de oameni, din 40 de tari, au murit pana acum in clinica Dignitas, din
Elvetia, dupa ce au cerut specialistilor de acolo sa le curme suferinta, ajutandu-i sa isi puna
capat zilelor. De 11 ani, Dignitas este subiect de controversa: este sau nu moral ceea ce se
intampla acolo.
Asa-numita „clinica“ Dignitas revine periodic si constant in atentia publicului, fiind
celebra in lume ca „locul unde oamenii merg sa moara“. Apro-ximativ o mie de persoane s-au
dus in Elvetia, la specialistii Dignitas, rugandu-i pe acestia sa ii ajute sa moara, in ultimii 11
ani care au trecut de la infiintarea clinicii.
Au murit impreuna
Cel mai recent caz, care a facut valva in Marea Britanie, este unul si mai emotionant,
intrucat este vorba despre doi batrani, sot si sotie, care si-au dorit sa moara impreuna, punand
astfel capat suferintei.
Peter Duff, in varsta de 80 de ani, si sotia sa, Penelope, de 70 de ani, au decis sa moara
amandoi la clinica Dignitas din Zürich, injectia letala fiindu-le administrata in 27 februarie.
Batranul suferea de cancer de colon, care se extinsese si la ficat, iar sotia acestuia avea o
forma rara de cancer gastrointestinal, din 1992, iar starea sanatatii ei se deteriorase tot mai
mult.
Valva din jurul mortii lor a fost cu atat mai mare cu cat cei doi erau milionari si
membri de vaza ai comunitatii. Peter Duff a fost patron al Festivalului Bath si un important
om de afaceri. El a fost lider al Comitetului „Alcool in Moderatie“ din Marea Britanie, din
2001.
„Penny si Peter Duff au murit linistiti, impreuna, in Zürich, dupa o lupta grea impotriva
cancerului terminal, in 27 februarie. Decizia lor nu a fost influentata de grija care le-a fost
intotdeauna oferita de doctorii si asistentele care i-au consultat, lucru pentru care atat ei, cat si
familia au fost mereu recunoscatori“, a transmis, intr-un comunicat, fiica celor doi.
Cuplul avea doi copii si le-a spus vecinilor si prietenilor ca se muta intr-o alta
resedinta a familiei, explicandu-si astfel plecarea din locuinta lor de doua milioane de lire
sterline din Bath, Somerset. De fapt, sotii Duff aveau alte planuri - ei au mers in Elvetia, unde
legea le permitea sa moara impreuna, asa cum isi doreau.
Dintre cei peste 100 de britanici care au ales sa isi puna capat zilelor la clinica
Dignitas, profesorul Craig Ewert este, probabil, cel mai cunoscut. Contra sumei de 3.000 de
lire sterline, profesorul a fost ajutat sa isi puna capat zilelor in deja celebra clinica. El a
acceptat ca intreaga sa experienta sa fie filmata, iar imaginile au fost transmise de
televiziunile britanice, intr-un documentar care a aprins din nou spiritele in Marea Britanie.
Regizorul filmului, laureatul Oscar John Zaritsky, a surprins ultimele clipe din viata
acestui profesor universitar care a ales sa moara, nemaisuportand chinurile bolii care l-a
imobilizat la pat. Filmul mai cuprinde si povestea vietii lui Ewert dupa ce acesta a iesit la
pensie si a plecat din SUA, stabilindu-se in Marea Britanie.
Craig Ewert si-a dorit sa moara pentru a scapa de „mormantul viu“, asa cum isi
numea trupul, imobilizat si aproape total nefunctional, in urma unei boli ce distruge neuronii
motorii. Profesor universitar pensionat, Ewert s-a imbolnavit la 59 de ani, in aprilie 2006, iar
medicii i-au mai dat circa 5 ani de trait.
Boala a evoluat rapid, iar in doar cateva luni, barbatul, tata a doi copii, a ajuns
imobilizat intr-un scaun cu rotile, total dependent de sotia lui. Mai mult, in ultima faza avietii
sale, Ewert nu mai putea nici macar respira singur si era hranit printr-un tub. In acel moment,
el a hotarat ca nu mai suporta o asemenea viata si a apelat la organizatia elvetiana Dignitas,
pentru a-l ajuta sa moara.
Un alt caz care a trezit atentia opiniei publice si a facut valva in Marea Britanie este
cel al jucatorului de rugby Daniel James, care a murit la clinica Dignitas in 2008, la 18 luni
dupa ce suferise un accident care l-a lasat paralizat de la gat in jos. Autoritatile britanice i-au
audiat pe sotii James, parintii lui Daniel, la sfarsitul anului trecut, pentru ca l-ar fi ajutat pe
fiul lor sa se sinucida, insa, in final, nu au fost inaintate niciun fel de acuzatii. Conform
legislatiei britanice, persoanele care participa sau ajuta la comiterea unei „morti asistate“ sunt
pasibile de pedepse de pana la 14 ani de inchisoare.
Mark si Julie James, parintii sportivului, au incercat sa il convinga pe baiatul de numai
23 de ani ca merita sa traiasca, fie si intr-un scaun cu rotile, insa acesta nu s-a putut impaca
niciodata cu ideea si a incercat de cateva ori sa se sinucida. Pana la urma, el si-a exprimat
dorinta sa apeleze la Dignitas, iar parintii lui l-au insotit in aceasta calatorie finala.
Mark James a povestit ca au fost cazati intr-un apartament din Zürich, dupa ce un
specialist de la clinica elvetiana l-a vizitat de doua ori pe Daniel, pentru a se asigura ca acesta
isi doreste cu adevarat sa moara. Ulterior, tanarului de 23 de ani i s-a dat o bautura care
continea pentobarbital si i s-a explicat ca, daca o va bea, va muri. Ceea ce s-a si intamplat.
Mark a fost doar unul dintre pacientii care si-au gasit sfarsitul pe care si l-au dorit, la
clinica Dignitas. Acolo unde se spune ca trecerea inspre cele vesnice trebuie sa fie la alegerea
fiecaruia, sub sloganul „Traieste cu demnitate, mori cu demnitate“.