OPERAŢII FARMACEUTICE

Pentru ca materiile prime (substanţe active, excipienţi, împreună cu materialele de ambalare) să poată fi
transformate în forme farmaceutice, este necesar ca acestea să fie prelucrate printr-o serie de operaţii
farmaceutice, efectuate fie la scară redusă (laborator sau receptura farmaciei), fie la scară industrială.
Procesele tehnologice de transformare a substantelor farmaceutice in forme farmaceutice care usureaza
administrarea se fac prin intermediul unor operatii farmaceutice. Principalele operatii farmaceutice pot fi
grupate in operatii de natura mecanica, fizice si operatii fizice care necesita prezenta lichidelor.
1. Operatii de natura mecanica, intereseaza doua aspecte: separarea si divizarea.
Separarea solidelor de solide si separarea solidelor de lichide, intereseaza in cel mai inalt grad practica
farmaceutica. La separarea solidelor se foloseste operatia de cernere. Separarea pulberilor insolubile de lichide
se face prin decantare, strecurare, centrifugare, filtrare, clorificare.
Divizarea solidelor se realizeaza prin operatiile de taiere, concasare, pulverizare, macinare, iar cea a
lichidelor prin atomizare.
2. Operatii de natura fizica. Sunt utilizate in diferite faze ale procesului tehnologic: racirea, evaporarea,
uscarea, distilarea, cristalizarea.
Operatiile fizice la care intervin si lichide mai des intalnite sunt: dizolvarea, extractia.
Unele din operaţiile menţionate sunt aplicate la majoritatea formelor farmaceutice şi pot fi întâlnite într-
o etapă sau alta a preparării medicamentelor si se clasifica in:
o operaţii cu caracter general: cântărirea, măsurarea, decantarea, presarea, filtrarea, evaporarea, uscarea,
mărunţirea, pulverizarea, amestecarea, dizolvarea, filtrarea, sterilizarea etc
Sunt denumite generale, operaţiile care sunt aplicate la prepararea mai multor grupe de preparate şi care
nu sunt exclusiv farmaceutice, ele fiind întâlnite şi în alte domenii de activitate
De asemenea, unele operaţii cu caracter general (ex. uscarea, mărunţirea, pulverizarea) sunt aplicate
frecvent la obţinerea materiilor prime, înaintea prelucrării în forma farmaceutică (ex. uscarea părţilor din
plantă, urmată de mărunţire/pulverizare în vederea prelucrării ca forme farmaceutice extractive).
o operaţii specifice: granularea (la obţinerea granulelor sau comprimatelor), comprimarea, acoperirea
comprimatelor (procedee specifice formei de comprimat).
Operaţiile specifice sunt operaţii care se aplică în mod restrâns la obţinerea unei anumite forme
farmaceutice (comprimarea, drajefierea, granularea, modelarea pilulelor şi supozitoarelor). În plus în industria
farmaceutică se aplică tehnologii speciale la obţinerea capsulelor, supozitoarelor, a medicamentelor de
aerosolizare. Într-un proces tehnologic industrial, diversele operaţii se desfăşoară ordonat în timp şi au ca
rezultat o şarjă din medicamentul dorit.

MĂSURAREA
Măsurarea este operaţia fizică prin care se determină o mărime necunoscută în raport cu altă mărime
luată ca etalon, ambele fiind de aceeaşi natură.
De exemplu greutatea se determină comparativ cu unitatea de măsură „kilogram”, etc. În farmacie se
folosesc măsuri şi greutăţi ale sistemului CGS (centimetru-gram-secundă) sau multiplii şi submultiplii lor.
Între măsurări fizice care interesează prepararea medicamentelor întâlnim:
 măsurarea masei;
 măsurarea volumului;
 măsurarea temperaturii;
 măsurarea presiunii;
 măsurarea punctului de topire;
 măsurarea punctului de fierbere.
Cele mai uzuale sunt măsurarea greutăţii şi a volumului, care se folosesc , atât în faza de obţinere, cât
şi pentru dozarea preparatelor.
În farmacie, în general, cantitatea de medicament cât şi a materiilor prime folosite sunt exprimate în
grame.