UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRȚIE ȘI AFACERI

SPECIALIZAREA ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Investiţiile publice, factor determinant al

dezvoltării economice

Profesor: Student:

Asist. Univ. dr. Valentin LEOVEANU Cristian Dumitru

OPRIȘ
Aspecte generale cu privire la investiile publice

În literatura de specialitate termenul de investiţie este privit pe două planuri:

primul, mai larg reprezentat de investiţiile financiare şi al doilea, mai restrâns, al
investiţiilor de capital.
Investiţiile financiare sunt reprezentate din orice plasament de capital, cu rolul
de a obţine un anumit beneficiu (profit).
Investiţiile de capital au loc în economia reală precum şi în domeniile social –
culturale, constituind baza creşterii economice şi al dezvoltării sectoarelor social –
culturale.
Investiţiile publice sau ale unui agent economic pot fi făcute în propria sa ţară
sau în alte ţări. Investiţiile dintr-un stat pot avea surse interne şi/sau surse externe atrase,
deci procesul investiţional are determinări endogene şi exogene. Atunci când se
combină cele două surse de provenienţă a capitalului (internă şi externă), activitatea
investiţională desfăşurată se numeşte investiţie mixtă.
Corelaţia dintre investiţii şi creşterea economică este dublă: pe de o parte,
investiţiile influenţează creşterea economică prin volumul lor; pe de altă parte creşterea
economică este influenţată de calitatea investiţiilor realizate, aspect ce se reflectă în
eficienţa economică a investiţiilor.
Proiectele publice sunt instrumente de punere in practica a strategiei administratiei, a
autoritatilor publice, folosind resurse investitionale pe o perioada limitatata si intr-o
stricta localizare la nivel national sau local. Expresia concreta a procesului de realizare
in practica a proiectelor de investitii publice si a rezultatelor lor este cunoscuta in
practica investitionala sub denumirea de lucrari publice.
Rolul investitiilor publice asupra cresterii economice

Investiţiile sunt esenţiale în evoluţia oricărui sistem economic deoarece prin

intermediul lor se asigură regenerarea, îmbunătăţirea şi creşterea patrimoniului oricărui
sistem.
Investiţiile destinate lucrărilor publice, serviciilor destinate populaţiei, se
caracterizează printr-o paletă de efecte induse de ordin social, cultural. Orice proiect de
investiţii din domeniul lucrărilor publice este (trebuie să fie) subordonat unei concepţii
genrale, integratoare la nivel de colectivitate teritorială şi ca atare efectele sale vor avea
un caracter difuz la nivelul comunităţii. Investiţiile pot fi privite şi ca liant între
generaţii, prin crearea de noi locuri de munca pentru generaţia tânără, dar şi prin
mostenirea de capital fix pe care aceasta o primeşte de la generaţiile anterioare.
Creşterea economica, pe care o concepem ca sporirea produsului naţional net, pe total
şi pe locuitor, în condiţiile mai bunei utilizări a resurselor şi a creşterii potenţialului
productiv, are ca factori de influenta,: mărimea capitalului, volumul investiţiilor,
resursele naturale, forţa de muncă, progresul tehnic,schimburile economice
internaţionale. Preocupările teoreticienilor care consider investiţiile ca factor hotărâtor
al creşterii economice, se axează pe două probleme: dezvăluirea principalelor corelaţii
care se formează între investiţii şi diversele laturi ale creşterii economice; relevarea
modalităţilor de a menţine investiţiile la un nivel care ar putea să asigure un ritm
satisfăcător de creştere a eficienţei utilizării resurselor şi evitarea economice.
Legatura cu privire la investitiile publice si cresterea economica nu sunt foarte
concludente cu toate ca exista numeroase dovezi ca un capital public este productiv , in
sensul ca este completat de capitalul privat si de alti factori de productie .Exista de
asemenea dovezi din abundenta ,desi uneori controversate,cu privire la impactul scazut
al investitiilor publice in domenii cum ar fi transportul si comunicatiile,irigatiile si
cercetarea si dezvoltarea agricola,invatamantul rural si infrastructura. Investitiile in
aceste ramuri au un impact pozitiv asupra cresterii economice si asupra reducerii
saraciei,cu toate ca acestea sunt destul de scazute, in principal acest efect se resimte in
tarile cu venituri medii,tarile putin dezvoltate.
Efectul investiţiilor publice asupra creşterii economice demonstrează că acestea
determină o influenţă considerabila numai dacă sunt îndeplinite anumite condiţii legate
de politica fiscală şi bugetară a statului respectiv şi de gradul de tehnologizare a
producţiei , precum şi de elasticitatea ratei de substituţie a bunurilor publice cu cele
private sau de calitatea furnizării serviciilor publice.

Participanţii la realizarea investiţiilor

Investiţiile se caracterizează prin aceea că se înfăptuiesc în scopul creării de noi

mijloace fixe, iar realizarea lor necesită un timp îndelungat în principalele faze:
proiectare, execuţie şi apoi atingerea parametrilor proiectaţi.
Investiţiile se realizează în diferite ramuri economice, fără ca ele să constituie o
ramură de sine stătătoare a economiei naţionale.
Schema logică de desfăşurare a unei investiţii, principalele etape care trebuie
parcurse în realizarea unei investiţii, începând cu apariţia noului obiectiv şi terminând
cu scoaterea din funcţiune, înlocuirea lui cu altul mai perfecţionat este următoarea:

Schema de desfăşurare a unui obiectiv de investiţii.

1. Apariţia necesităţii unei investiţii.

2. Fundamentarea necesităţii unei investiţii.
3. Adoptarea deciziei de a investi.
4. Elaborarea documentaţiei tehnico – economice.
5. Aprobare documentaţiei tehnico – economice;
6. Deschiderea finanţării lucrărilor de investiţii.
7. Realizarea lucrărilor de investiţii
8. Punerea în funcţiune a investiţiei.
9. Atingerea parametrilor proiectaţi.
10. Funcţionarea noului obiectiv în regim normal.
11. Scoaterea din funcţiune a obiectivului.
 Cel care dirijează întreaga activitate în legătură cu obiectivul de investiţii este beneficiarul
lucrării, viitorul proprietar al obiectivului. Adesea acesta nu participă efectiv la realizarea
efectivă a investiţiilor, totuşi prezenţa sa se face simţită în toate etapele.
Realizarea unei investiţii este opera următorilor participanţi: beneficiarul, proiectantul
şi executantul.
De activitatea lor depind atât modul cum se înfăptuieşte o investiţie, cât şi gradul ei de
eficienţă economică.
Trebuie precizat însă că dacă beneficiarul este de obicei o singură întreprindere
(publică sau privată), sau o instituţie publică, în schimb pot exista două sau mai multe institute
de proiectare. De asemenea, denumirea de executant acoperă cel puţin două întreprinderi (una
industrială, care fabrică utilajele necesare, iar cealaltă de construcţii, care execută lucrările pe
şantiere), dar în majoritatea cazurilor executantul este reprezentat de un număr mare de
întreprinderi din diferite ramuri industriale (construcţii de maşini, metalurgie, electrotehnică,
chimie, industrie uşoară, etc.), precum şi din alte ramuri ale economiei naţionale: construcţii
(organizaţii de construcţii propriu zise, de instalaţii, etc.), transporturi, etc.

Influența factorului timp asupra eficienței economice a investițiilor

În vederea determinării influenţei factorului timp asupra eficienţei economice a

investiţiilor se porneşte de la delimitarea duratei de realizare a investiţiilor.
Componentele factorului timp în procesul investiţional sunt:
• timpul privind proiectarea investiţiilor;
• timpul privind execuţia investiţiilor;
• timpul privind probele tehnologice;
• timpul privind atingerea parametrilor proiectaţi.
Dacă primele trei componente reprezintă o alocare neproductivă de resurse, ultima este
tributară economiei numai parţial.
Prin reducerea duratei de realizare a investiţiilor cresc efectele acestora. Dar nu
orice reducere forţată a acesteia este favorabilă.
Principalele efecte economice, financiare şi monetare ale influenţei factorului timp
asupra procesului investiţional sunt:
• nerealizarea producţiei la data stabilită;
• riscul expirării termenului de garanţie a utilajelor;
 • uzura morală a soluţiilor tehnologice adoptate;
• nerealizarea acumulărilor băneşti preconizate;
• nerealizarea echilibrului monetar.

Estimarea investitiilor publice pentru anul 2017

Cheltuielile destinate investițiilor sunt estimate pentru acest an la 34,4 miliarde de lei,
în creștere cu 16% față de cele din 2016, acestea urmând să reprezinte 12,3% din totalul
cheltuielilor și 4,2% din PIB, conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul
2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanțelor
Publice.

În 2018, cheltuielile de investiții urmează să crească la 47,653 miliarde de lei (15,4%

din cheltuielile totale și 5,4% din PIB), în 2019 la 63,474 miliarde de lei (18,9% din
cheltuielile totale și 6,9% din PIB) și în 2020 la 69,126 miliarde de lei (19,6% din cheltuieli și
6,8% din PIB).

"În perioada 2015-2020 cheltuielile de investiții s-au situat în permanență semnificativ peste
nivelul deficitului bugetar. Investițiile susținute din fonduri naționale și europene, dar și
măsurile conținute de noul Cod fiscal, precum și măsurile fiscale adoptate la începutul anului
2017 pot determina încurajarea mediului de afaceri să investească. O prioritate majoră a
Guvernului o reprezintă îmbunătățirea procesului de evaluare, selecție, prioritizare și
implementare a investițiilor publice, pentru a spori absorbția fondurilor europene, în vederea
descongestionării spațiului fiscal și a susținerii creșterii economice", se menționează în
raport.

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate pentru 2017 la 278,817
miliarde de lei (34,2% din PIB), pentru 2018 la 310,293 miliarde de lei (35,3% din PIB), 2019
— 335,885 miliarde de lei (35,5% din PIB) și pentru 2020 la 352,710 miliarde de lei (34,8%
din PIB).

Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe o creștere economică de 5,2%, un deficit
bugetar (cash) estimat la 2,96% din PIB și o inflație medie anuală de 1,4%, conform
Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-
2020, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. Pe întreg orizontul 2018-2020,
avansul economiei este estimat să depășească 5%.

Potrivit documentului, produsul intern brut (PIB) pentru 2017 este estimat la 815,195 miliarde
de lei, veniturile la bugetul general consolidat la 254,717 miliarde de lei (31,2% pondere în
PIB) și cheltuielile la 278,817 miliarde de lei (34,2% pondere în PIB), rezultând un deficit de
24,1 miliarde de lei (2,96% din PIB). Cursul mediu lei/euro este prognozat la 4,46, iar câștigul
salarial mediu lunar la 2.274 lei.

Pentru a-si dezvolta infrastructura în diferite sectoare, tarile au câteva optiuni,

inclusiv cresterea finantarii pentru investitiile publice prin împrumuturi, cresterea economiilor
publice si realocarea cheltuielilor publice de la alte sectoare, cresterea performantelor
investitionale prin îmbunatatirea procedurilor de planificare, evaluare si implementare a
proiectelor investitionale si încurajarea investitiilor private.
Politica investitionala este si trebuie sa fie o politica de interes national, în sensul ca efortul
investitional, factor al progresului, al accelerarii reformei economice,trebuie orientat pe
ramuri, subramuri tinând seama în primul rând de nevoile interne ale tarii.
Procesul de stopare al declinului si al relansarii economice nu se poate face
decât printr-un substantial efort investitional, ca factor catalizator si dinamizator ce presupune
si modernizarea utilajelor, a produselor si a economiei în ansamblu.
Principalele directii de actiune pentru ca în România sa se asigure relansarea
economica si pentru ca tara noastra sa devina un partener activ,competitiv si respectat trebuie
ca printr-o strategie proprie de dezvoltare, statul sa se implice, în continuare, într-o mai mare
masura în procesul de stopare a declinului economic, sa se stimuleze investitorii interni si
straini.
Politica investitionala a tarii noastre, trebuie sa fie astfel orientata încât sa asigure
stabilitate macroeconomica, crestere economica durabila, în ritmuri relativ înalte, concomitent
cu reducerea inflatiei pâna la stabilizarea acesteia la câteva procente pe an si cu atragerea unui
volum mare de credite din strainatate, strict necesare dezvoltarii si modernizarii economiei
reale si infrastructurilor publice.
 BIBLIOGRAFIE

http://www.conta-conta.ro/miscellaneous/919_miscellaneous_contabilitate_files%20919_.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/proiect_buget2016/Raportbuget2016_4d
ecembrie2015.pdf

https://www.agerpres.ro/economie/2017/01/23/buget-2017-cheltuielile-de-investitii-estimate-
la-34-4-miliarde-de-lei-anul-acesta-in-crestere-cu-16--10-20-21

http://www.asociatiaeconomistilor.ro/documente/Conferinta_FABBV_romana.pdf
http://www.odi.org.uk/resources/download/1166.pdf
http://www.hm-treasury.gov.uk/d/fiscal_policy_framework_for_public_investment.pdf
http://openaccess.eprints.org/index.php?/archives/28-guid.html
http://www.cnp.ro/user/repository/7f68a351df298f4f7798.pdf