Analiza SWOT a sistemului de sanatate in Romania

Peter Drucker, cel mai mare ganditor pe care stiinta managementului l-a oferit, dupa cum
afirma “The Economist”, afirma ca:
“Managementul este principal cale de crestere economica”
“Nu exista tari bogate sau sarace, ci tari bine conduse sau prost conduse”
“Managementul renunta la stapanul sau traditional-profitul; el se angajeaza in slujba
valorii.”
Romania a avut, dupa al 2lea Razboi Mondial, un sistem de sanatate finantat de stat.
Principalele caracterstici ale acestui sistem erau:
 Statul asigura fondurile necesare destinate tuturor activitatilor medicale
 Statul furniza servicii medicale pentru toata populatia si era proprietarul tuturor
resurselor material.e
Sistemul de sanatate a fost accesibil pentru toti, dar era un sistem centralizat, controlat
de stat, controlat de stat prin taxe si cu libertate limitata in optiune.

Dupa 1990, Romania a inceput reforma sistemului de sanatae.

Banca Mondiala a derulalt proiectul “ O Romanie Sanatoasa” (1992-1993) pentru a putea
diagnostica problemele din sistemul nostru de sanatate.
Ulterior au aparut cateva recomandari:
 Fondul material politic de asigurari de sanatate descentralizat
 Asigurari private de sanatate
 Descentralizarea serviciilor de sanatate
 Acreditarea furnizorilor de servicii medicale

In prezent, in Romania, constitutia garanteaza dreptul la ocrotirea sanatatii,

La 01.01.1999 a intrat in vigoare legea 145/1997 privind asigurarile sociale de sanatate.

In momentul de fata Romania cunoaste cea mai ampla criza in domeniul Sanatatii. Criza
este adancita de inconsistentele in reforma sistemului, schimbarile politice.

Starea proasta de sanatate a populatiei este determinate de accesul la sanatate si la

serviciile de sanatate.

Serviciile de tip medical sunt acordate pe baza contributiei la fondul de sanatate (6,5%
salariatul si 7% angajatorul). In baza acestei contributii, asiguratul beneficiaza gratuit de un
pachet de servicii medicale.

Medicul de familie asigura asistenta medicala primara, accesul la asistenta spitaliceasca

si accesul la medicamente compensate sau gratuite.

Medicii sunt furnizori de servicii medicale si incheie un contract cu CAS-ul.

Ministerul sanatatii asigura si functionarea si coordonarea programelor de sanatate
publica.
 Este cunoscut faptul ca Romania are un deficit de educatie sanitara, ca urmare, aici se
intalnesc cele mai inalte valori ale bolilor aparatului circulator, TBC, boli infectioase.
Accesul gratuit la servicii medicale il au:

 Copiii
 Persoanele cu handicap
 Veteranii de razboi
 Persoane dependente de o alta persoana asigurata

In prezent, in Romania accesul la serviciile publice de sanatate se realizeaza pe principii

contributive, prin plata cotizatiei lunare. Copiii, persoanele cu handicap si veteranii de razboi cu
venituri scazute, persoanele dependente de o alta persoana asigurata si fara venit propriu au
acces gratuit la serviciile de sanatate. Conditionarea accesului la servicii, prin introducerea
asigurarii de sanatate, a dus la aparitia de segmente ale populatiei care, prin neasigurare, nu mai
pot beneficia decat de serviciul de urgenta.
La ora actuala, in tara noastra, accesul la serviciile publice medicale este realizat pe
principiul contributive, adica prin plata cotizatiei lunare. Cu toate acestea, exista si persoane cu
acces gratuity la servicii medicale, cum ar fi: copiii, veteranii de razboi cu pensii scazute,
persoanele cu handicap si persoanele care depind de o alta persoana asigurata si fara venit
propriu. Accesul la aceste servicii

Slaba informare in randurile populatiei asupra necesitatii asigurarii medicale si asupra

conditiilor de acces la serviciile medicale mentine unii potentiali solicitanti in afara
sistemului public de asigurare. Intr-o asemenea situatie se afla grupuri din zonele izolate
geografic, grupuri foarte sarace, grupuri de rromi. Nivelul de educatie scazut favorizeaza
comportamentul de neasigurare.
Conform datelor din barometrul pentu serviciile de sanataet, mai mult de jumatate dintre
romani nu isi cunosc drepturile si obligatiile privind asigurarea medicala, iar peste 80% dintre cei
asigurati nu cunosc deloc sau au doar vagi informatii despre serviciile medicale la care sunt
indreptatiti. Trecerea la noul model de oferire a asistentei medicale s-a facut fara o campanie
adecvata de informare a populatie

Puncte Forte

1. Statul finanteaza si organizeaza un sistem al serviciilor de sanatate alcatuit dintr-

o retea de unitati ce sunt proprietate a statului roman.
Aceasta retea este administrate de Ministerul Sanatatii . Bugetul de stat finanteaza
sistemul serviciilor medicale, dar si salariile angajatilor din sistem.
2. Examinarea critica a finantarii, organizarii si functionarii sistemului serviciilor de sanatate
scoate in evidenta, pe langa neajunsurile sale, si o serie de avantaje. O asemenea perspectiva
este extrem de importanta pentru ceea ce se doreste a fi in viitor asistenta medicala si ea a
aparut in ultima vreme tot mai evidenta in lucrarile de specialitate elaborate mai ales in
mediile academice, ale expertilor si consultantilor occidentali, chemati sa propuna solutii
de schimbare.

3. Populatia din Romania are acces la serviciile de sanatate , accesul la aceste servicii
nefiind influentat de capacitatea omului de a plati.

4. Infrastructura este bine dezvoltata avand dispensare, policlinici, spitale. Exista reteaua de
asistenta medicala primara (medici de familie) bine organizata in teritoriu, insa nefiind foarte
eficienta. Multe din cazurile ce pot fi rezolvate de medicina promara ajung in spital, incarcand si
consumand resurse.

5. Asigurarea asistentei medicale a populatiei cu paturi a fost buna chiar supra-

dimensionata fata de nevoile reale, de posibilitatile acoperirii cheltuielilor curente si fata de
densitatea paturilor existenta in tarile occidentale. Spitalele consuma peste 70% din bugetul
acordat ocrotirii sanatatii si rezolva cea. 20% din cererile sanitare ale populatiei.

•A existat suficient personal medical calificat si un invatamant medical de calitate. Si in

acest domeniu, daca se are in vedere densitatea medicilor raportata la PIB, Romania are o
pozitie convenabila. Posibilitatea ingerintelor politicului a dus insa la disfunctii legate de formarea
personalului in special in anii '80 (sistarea pregatirii medicilor specialisti si a accesului acestora in
orase, desfiintarea pregatirii postliceale pentru cadre medii).
Pana la jumatatea anilor '70 s-au inregistrat ameliorari evidente ale nivelului starii de
sanatate, ilustrate prin cresterea duratei medii de viata, eradicarea sau reducerea multor boli
transmisibile, reducerea mortalitatii infantile, initierea unor programe nationale in
domeniile bolilor cardiovasculare, cancerului, tuberculozei, sanatatii mentale si sanatatii dentare.
La aceste imbunatatiri ale sanatatii au contribuit in mare masura si serviciile medicale

Puncte slabe:

 Medicalizarea excesiva a sanatatii, influentata si de modul de organizare si

conducere a serviciilor, marea majoritate a posturilor de conducere fiind ocupate de
persoane fara nici o pregatire manageriala, a redus mult sansele unor abordari intersectoriale,
care sa tina seama de toti factorii cu influenta asupra sanatatii.
 Planificarea rigida, la care s-a adaugat sistemul centralizat si de comanda, au sufocat
initiativele si responsabilitatea in gestiunea serviciilor de sanatate si mai ales in adaptarea lor la
nevoile sanitare in schimbare. Modelul centralizat, impunand pe cale administrativa norme si
standarde rigide, de multe ori arbitrare, a impiedicat adaptarea serviciilor la nevoile locale
ale populatiei, diferite de la o zona la alta. Aceste norme au dus la un amestec inefficient
abundenta si risipa in unele regiuni si de lipsuri in altele.
 Subfinantarea serviciilor a determinat intarzieri considerabile in introducerea tehnologiilor
noi necesare diagnosticului sau tratamentului patologiei actuale, generand ulterior carente grave
in asigurarea cu medicamente si materiale sanitare de uz curent. Toate acestea au descurajat
preocuparile serviciilor de sanatate in domeniul asigurarii si evaluarii calitatii ingrijirilor medicale,
element fundamental al performantei sistemului.
 Lipsa unei politici coerente in domeniul sanatatii dupa 1990 a fost
favorizata si de mostenirea unui deficit in capacitatea de analiza sistematica si de dezvoltare
de strategii, in conditiile unei cercetari si pregatiri insuficiente in domeniul managementului
sanatatii publice si al serviciilor de sanatate

Oportunitati

 Sanatatea este un domeniu de impact social major, care poate furniza argumente pentru
adoptarea unor politici;

 Descentralizarea si acordarea unei autonomii reale autoritatilor cu cumpetente in sanatate

si asistenta medicala, statuate ca obiective in programul de guvernare;

 Implementarea asigurarilor private de sanatate care are ca o consecinta, benefica,

degrevarea sistemului social de povara crescanda si presiunea tot mai mare la care este supus
din partea asiguratilor;

 Integrarea in UE – cresterea competentei si calitatii acutlui medical, posibilitatile

de dezvlotare pe care le poate deschide “turismul” medical, cu consecinte benefice in
domeniul sanatatii si economic pentru locuitorii judetului/municipiului;
 Globalizarea;
 Dezvoltarea tehnologiilor;
 Importuri ale tehnologiei de varf;
 Existenta fondurilor UE si a fondurilor structurale;

Amenintari

 Cresterea nivelului de informare a pacientilor, concomitant cu progresul si

diversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce la cresterea
asteptarilor acestora si implicit, la o crestere a cererii de servicii medicale complexe; sistemul de
sanatate trebuie sa dispuna de mecanisme care sa asigure directionarea resurselor financiare in
virtutea principiului eficientei;

 Descentralizarea si acordarea unei autonomii reale autoritatilor cu competente in

sanatate si asistenta medicala poate avea si consecinte mai putin benefice

 Libera circulatie a persoanelor si facilitatile create dupa aderarea Romaniei la

 Uniunea Europeana pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii personalului de
specialitate, mai ales a celui inalt calificat si performant;

 Aparitia pe piata a asigurarilo private de sanatate. In acest sens personalul

profesionist reprezinta o resursa care trebuie protejata, mai ales, avand in vedere
tendintele accentuate de migrare a acestuia spre sectorul privat. Aparitia unui decalj social intre
persoanele care isi pot permite o asigurare suplimentare si persoanele defavorizate

 Integrarea in UE – cresterea costurilor asistentei medicale care poate conduce la

cresterea decalajului in ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate intre populatia cu
venituri decente si populatia aflata sub pragul saraciei;

Recomandari de strategie

 Persoanele varstnice trebuie sa beneficieze de programe si servicii de sanatate adaptate

nevoilor lor. Imbatranirea populatiei va conduce spre o crestere foarte mare, a cheltuielilor
publice pentru sanatate. Trebuie reglementate masuri concrete de asistenta a varstnicilor.

 Populatia din mediul rural trebuie sa aiba acces la servicii medicale diversificate.

 Implementarea si dezvoltarea de politici si programe de geriatrie si gerontologie, astfel incat sa

mentina varstnicii cat mai mult in stare de de satatate fizica buna.( auz, vaz, mobilitate)

Sistemul de sanatate din Marea Britanie

Sistemul medical britanic, se deosebeste de celelalte sisteme medicale din alte tari prin faptul
ca el se afla la dispozitia tuturor cetatenilor cu drept de asistenta medicala in Regatul Unit, fiind
gratuit pentru pacient, spre deosebire de alte sisteme de sanatate din alte tari unde este
necesara si o aasigurare medicala separata. Daca la nivelul Romaniei sistemul medical se
axeaza pe medicina de specitate, sistemul de sanatate britanic se axeaza pe medicina de
familie. Asistenta medicala primara este practicata pe baza protocoalelor create de catre National
Institute of Clinical Excellence (NICE) si in baza cu ajutorul carora se decide daca pacientul
trebuie trimis la un centru secundar, precum spitale locale, sau la un centru de gradul III precum
spitalele specializate pe anumite domenii.
Tratamentele sunt standard si se evita pe cat posibil administrarea mai multor medicamente
in acelasi timp (situatie destul de raspandita in Romania), iar medicatia prescrisa de la medicul
de familie NHS din Marea Britanie, este subventionata 100% de catre stat.
 Pacientul plateste £7.20 pentru un medicament, indiferent de pretul lui real.
Totodata, persoanele pana la varsta de 18 ani, batranii de peste 60 ani, persoanele cu anuminte
boli cornice si cei care beneficiaza de ajutoare financiare de la stat au toata medicatia NHS
gratuita.
O alternativa pentru pacientii care doresc privilegii medicale, este reprezentat de
sistemul de sanatate privat.

O consultatie cu un medic de familie privat poate costa in jur de £25 pentru o programare de
15 minute, in plus putandu-se adauga si o taxa de £10 pentru o reteta privata.

Tratamentele prescrise pe o reteta private se platesc integral farmacie, nefiind subventionate

de catre stat. . Pentru a vedea un specialist este nevoie de o trimitere de la GP(pentru care în
unele cazuri se plateşte aprox. £10)
iar plata pentru o consultaţie privată initial în policlinica pentru specialităţile medicale şi
chirurgicale este de £100-150, iar pentru o consultaţie psihiatrică este în jur de £250.
Tratamentele ulterioare sau investigaţiile se plătesc separat. DR Radu Burtan & DR Mihaela
Carmaciu.

Marea Britanie are 58 milioane de locuitori, cu o proporţie a tinerilor sub 20 de ani de 25%
(media UE-24.6%) şi o proporţie de 15.8% pentru persoanele în varstă de peste 65 ani. Proporţia
celor de peste 75 de ani care este deja a doua, mai ridicată decat media UE (6.1%),se aşteaptă
în 2020 o creştere la 12.4%. Îmbătrânirea populaţiei exercită presiuni din ce în ce mai puternice
asupra sistemului de sănătate britanic. La nivel global, starea de sanatate a populatiei s-a
imbunatatit considerabil in decursul ultimilor zece ani si majoritatea indicatorilor de sanatate se
incadreaza in media Uniunii Europene.
Speranta de viata este estimate la 74,4 ani pentru barbati(73,9ani/Uniunea Europeana) si
79,3 ani pentru femei (80,2 ani Uniunea Europeana). Rata mortalităţii a fost estimată la: 7.9 la 1
000 locuitori în 2008(8.2/UE).
Rata a mortalităţii infantile afişează o valoare de 6.1 decese la 1 000 de nascuţi vii in 2008 (media
UE /5.4).
Ca si la nivelul celorlalte tari din Uniunea Europeana, principalele cauze de deces sunt
reprezentate de bolile cardiovasculare, cancerul si accidentele inaintea varstei de 35 ani. NHS
este infiintat in principal prin fiscalitate (95%) si prin alte contributii (5%), in cadrul unui buget
global stabilit de catre minister si supus aprobarii parlamentului. Există dispozitive bazate pe
asigurari legate de un mic sector privat care a cunoscut un salt rapid în cursul anilor 80 şi 90.
Spitalele publice au devenit trusturi spitaliceşti, unde autonomia se aplică mai ales politicii
aplicate în materie de personal precum şi în materie de negociere a contractelor de servicii
medicale. Ele sunt atât în masură să achiziţioneze
sau să vândă bunuri imobiliare sau funciare cât şi să administreze resursele. Trusturile
negociază cu cumparatorii de îngrijiri de sănătate tarifele şi paleta de servicii de sănătate
furnizate. Inainte de reforma remuneraţia personalului clinic şi nonclinic se decidea la nivel
central.
Sistemul de remunerare a generalistilor consta intr-o combinatie complexa intre onorariu si
alocari specific contractului respectiv. In principal remuneratia lor este constituita de numarul de
pacienti inscrisi pe listele lor. Ea este
influenţată şi de alţi factori precum vârsta pacienţilor. Anumite servicii (contracepţia şi
vaccinarea) sunt plătite pe baza de act. Există şi prime de încurajare, de exemplu în cazul
realizării unui obiectiv de imunizare.
 Puncte Forte si Puncte Slabe.

Puncte Forte

1. impact pozitiv asupra nivelului sanatatii.

2. Subventionat in mare masura de catre stat, nefiind greu de suportat de catre populatie)
3. Medicatia este influentata de necesitate si nu de capacitatea de plata.
4. Sistem de informare medicala comunitara care functioneaza 24 de ore din 24.
5. Generaliştii şi infirmierii îşi asumă responsabilitatea bugetară sub controlul autorităţii
sanitare din districtul respective
6. Se merge pe dezvoltarea unor norme de buna practica medicala.
7. Cumparatorii urmaresc evoluţia practicilor clinice şi subiectele controalelor, în timp
ceMinisterul Sănătăţii difuzează normele naţionale

Puncte Slabe

1. exista liste lungi de asteptare pentru anumite acte medicale.

2. Lipsa de stimulente pentru cadrele medicale.
3. Exista discrepante mari intre listele de asteptare intre regiuni.
4. Persoanele care doresc sa apeleze la servicii medicale private sunt oblicate sa contribuie
si la NHS.
5. Sunt liste de asteptare lungi pentru actele medicale considerate de un nivel mai scazut
6. Exista spitale din acest sistem, NHS, care au datorii foarte mari.

In concluzie, Politicile sociale pun din ce în ce mai mult accent pe reorientarea sistemelor de
sănătate către obiective măsurabile atât în ceea ce priveşte calitatea îngrijirilor medicale cât şi în
ceea ce priveşte satisfacţia utilizatorilor.
 BIBLIOGRAFIE

Andrei, Tudorel; Matei, Ani; Andrei, Catalina Liliana; Stancu, Ion. Socioperformanta
reformei sistemului public de sanatate. Bucuresti : Editura Economica, 2009;

Armeanu, Eduard F.; Basanu, Gheorghe, cond. st. Perfectionarea managemetului

logisticii in sistemul national de sanatate: teza de doctorat. Bucuresti : ASE, 2011;

Baciu, Violeta ; Adascalitei, Virgil, cond. st. Marketingul in domeniul serviciilor de

sanatate din Romania in contextul integrarii in Uniunea Europeana : teza de doctorat.
Bucuresti: A.S.E., 2007;

Buretea, Ghiorghita; Bercea, Florian, Cond. St. Posibilitati de perfectionare a

sistemului de finantare si a managementului financiar in domeniul sanitar din Romania.
Bucuresti : ASE, [2004];

Busu, Cristian; Vasilescu, Ion, Cond. St. Optimizarea sistemului de finantare a

serviciilor de sanatate pentru cetatenii europeni: teza de doctorat. Bucuresti : ASE, 2009;

Chiru, Lelia, dir. proiect. Managementul calitatii serviciilor de sanatate - prioritate a

politicii sanitare. Bucuresti: A.S.E., 2006;
Chiru, Lelia. Calitatea serviciilor sanitare. In: Revista de comert, v. 7, nr. 5, p. 16-23,
2006;
 Cicea, Claudiu, Dir. Proiect. Eficienta economico-sociala in sfera serviciilor de
sanatate publica, in procesul racordarii la normele si standardele spatiului comunitar
european etapa intermediara 2009.

Analiza sistemului de sanatate publica din Romania in realitatea economica actuala. :

raport de cercetare privind proiectul cod CNCSIS - 1839/2008, contract 798/2009.
Bucuresti : A.S.E, 2009;

Cicea, Claudiu, dir. proiect. Eficienta economico-sociala in sfera serviciilor de

sanatate publica, in procesul racordarii la normele si standardele spatiului comunitar
european etapa intermediara. Analiza sistemului de sanatate din Romania in realitatea
economica actuala. : raport de cercetare. Bucuresti : A.S.E, 2011;

Cicea, Claudiu; Borisov, Daniela Liliana; Alexandru, Gheorghe. Investment in health,

invesment in people : modern approaches for efficiency evaluation and modeling.
Bucuresti : Editura ASE, 2012;

Ciurea, Alexandru-Vladimir. Dezvoltarea managementului in organizatiile sanatatii :

Excelenta in serviciile de neurochirurgie. Bucuresti: Editura Universitara, 2007;

Constantin, Celestin; Turlea, Eugeniu, Cond. St. Sistem integrat de auditare a

fondurilor europene destinate reabilitarii si eficientizarii sistemului sanitar din Romania.
Bucuresti : A.S.E, 2013;

Curta, Anda Ioana. Politici de sanatate in noile state membre ale Uniunii Europene.
Cazul Romaniei. Cluj-Napoca: Presa Universitara Clujeana, 2008;

Cristian Vlădescu,Vasile Astărăstoae, Silvia Gabriela Scîntee Un sistem sanitar centrat pe

nevoile cetăţeanului. Analiza situaţiei, Revista Română de Bioetică, Vol. 8, Nr. 2, 2010.
www.smruk.org/?p=178
The Romanian Medical Society in the UK