BAZE BIOCHIMICE

Majoritatea vitaminelor provin din surse exogene, esenţiale, în cantităţi mici, pentru
desfaşurarea normală a funcţiilor metabolice ale organismului. Ele acţionează ca
biocatalizatori, împreună cu enzimele şi hormonii. Influenţează metabolismul intermediar,
intrând în compoziţia unor enzime sau participând direct la procese redox. Structura chimică
a vitaminelor este foarte diferită.

CLASIFICAREA VITAMINELOR

Datorită diversităţii structurale şi funcţionale, clasificarea se face în funcţie de

solubilitate. Astfel, din punct de vedere al solubilităţii, vitaminele se grupează in două
categorii:
 Vitamine hidrosolubile: vitaminele B1, B2, B6, B12, C, PP, biotina, acidul
pantotenic, acizii folici.
 Vitamine liposolubile: vitaminele A, D, K, E, F.
Caracterul vitaminic este în funcţie de specie – de exemplu: acidul ascorbic este
factor vitaminic numai pentru om, alte primate şi cobai, majoritatea animalelor fiind
capabile să o sintetizeze. Unele substanţe – factori de creştere – au proprietăţi vitaminice
numai pentru forme inferioare de viaţă.
Trebuie amintite şi vitaminoidele, factori biochimici fără funcţii enzimatice, incluşi
în trecut printe vitamine şi anume: vitamina P, mezoinozitolul, colina, acidul pangamic,
acidul alfa-lipoic, vitamina F (acizi graşi nesaturaţi esenţiali).
Vitaminele pot fi active ca atare sau se pot găsi sub formă de provitamine (procursori
inactivi) care în organism sunt transformate în vitamine, cum ar fi carotenoidele.

BAZE FIZIOPATOLOGICE

Deşi cantităţile de vitamine necesare organismului sunt mici, în cazul în care prin
alimentaţie sau sinteză endogenă nu sunt acoperite cerinţele fiziologice apare carenţa,
deficitul sau starea de hipovitaminoză.
Alimentaţia echilibrată asigură necesarul tuturor vitaminelor. Necesarul de vitamine
variază în funcţie de vârstă, activitatea fizică, felul dietei, valoarea metabolismului.
Necesarul este crescut la copii, la femeile însărcinate şi la cele care alăptează, vitaminele
conţinute în raţia alimentară fiind uneori insuficiente în aceste situaţii. Stările de
hipovitaminoză sau avitaminoza pot avea trei grupe de cauze:
 Aportul insuficient în alimentaţia restrictivă sau dezechilibrată, consumul
excesiv de alcool, scăderea apetitului, dieta neştiinţifică pentru obezitate,
pregătire culinară neadecvată;