Informatii Generale PDF

CUPRINS
Informatii generale
Relatii de calcul 4
Forta specifica de achiere Kc – valori 8
Materiale aschietoare 9
Tratamente de suprafata 13
Materiale de prelucrat 16
Prelucrarea otelurilor 19
Prelucrarea otelurilor inoxidabile 20
Prelucrarea fontelor 21
Prelucrarea aluminiului 22
Medii de racire – ungere 23
Notiuni despre geometria sculelor 25
Tipuri de aschii 25
Forme de uzura 26
Duritatea si rezistenta la rupere 28
Tolerante uzuale 29
Echivalente decimale 30
Viteze de aschiere 32
Tipuri de cozi 33
Gaurirea
Nomenclator de termeni 38
Recomandari generale 39
Precizia alezajului 40
Gaurirea in trepte 41
Presiunea lichidului de racire 41
Devierea radiala 41
Forma canalelor 42
Tipuri de ascutire 42
Gaurirea adanca 43
Lungimi standardizate – DIN 44
Lungimi standardizate – ANSI 46
Probleme de prelucrare la gaurire 49
Alezarea
Precizia alezajului 54
Determinarea dimensiunilor neuzuale 56
Lungimi standardizate 57
Forme de alezoare cf. DIN 59
Probleme de prelucrare la alezare 60
Largirea si adancirea
Probleme de prelucrare la largire si adancire 63
Filetarea cu tarozi
2
Filetarea cu tarozi (continuare)
Geometria tarozilor si procesul de filetare 66
Conuri de atac 69
Filetarea prin deformare plastica 69
Recunoasterea tarozilor tip MTT-X 71
Tipuri de filete 72
Tolerante 73
Conuri de atac si seturi de tarozi 75
Dimensiunile burghielor ptr. filetare prin aschiere 76
Dimensiunile burghielor ptr. filetarea prin def.plastica 79
Tipuri de cozi 80
Probleme de prelucrare la filetarea cu tarodul 83
Filetarea prin frezare
Probleme de prelucrare la filetarea prin frezare 90
Filetarea cu filiera
Dimensiuni in vederea filetarii 93
Probleme de prelucrare la filetarea cu filiera 94
Frezarea
Alegerea sculei si a parametrilor de aschiere 99
Caracteristicile frezelor cilindrice 99
Tipuri de freze cilindro – frontale 101
Frezarea in sensul si in contra avansului 103
Freze cu cap sferic 104
Prelucrarea cu viteze mari 106
Strategii de prelucrare 107
Probleme de prelucrare la frezare 109
Scule ptr. debitare
Fixarea sculelor
Recomandari generale privind port – sculele 112
Tipuri de conuri 113
Echilibrarea sistemului scula / port – scula 118
Conuri tip HSK 120
Accesorii ptr. port – scule 122
Calculul momentului de torsiune 125
Reascutirea sculelor
Burghie 126
Alezoare 137
Largitoare – adancitoare 139
Tarozi 140
Freze de filetat 142
Freze 143
3
Informatii generale
RELATII DE CALCUL (in sistemul metric)
GAURIREA
turatia avansul mesei
Vc *1000 Vf = n* fn
n=
�* D
n = RPM Vf = avansul (mm/min.)

VC = viteza de aschiere (m/min.) n = r/min (RPM)
D = diametrul (mm) fn = avans/rot
Forta axiala
T = 11.4 * K * D * (100 * fn) 0.85
Puterea totala
1.25 * D2 * K * n * (0.056 + 1.5 * fn)
P=
100,000
Pentru convertirea in CP se inmulteste

cu 1,341
P = Putere (kW) Vf = avansul (mm/min.)

K = factor de material n = r/min (RPM)
T = forta axiala (N)
D = diametrul (mm) fn = avans/rot
4
Informatii generale
FREZAREA

Vc *1000
n= �* D Vf = n * fz * z
n = RPM Vf = avansul mm/min.

VC = viteza de aschiere m/min. fz = avansul/dinte
D = diametrul (mm) z = nr. de dinti
Momentul de torsiune Puterea
ap * ae * vf * kc ap * ae * vf * kc
Mc = Pc =
2�*
*nn 60 * 102 * 9,81
Mc=Momentul de aschiere [Nm] Pc= Puterea utila [kW]

ap = adancimea axiala [mm] n = RPM
ae = adancimea radiala [mm] kc= forta specifica de aschiere
[N/mm2]
kc = kc1 * hm -z
hm = grosimea medie a kc= Forta specifica unitara
aschiei [mm sau inch] [N/mm2 ]
z = Factor de corectie, kc1 = Forta specifica unitara - ptr.
functie de hm hm = 1 mm - [N/mm2]
unde
hm = fz*ae*360
fz*ae*
D * � * arc cos[1- 2* ae ]
D
5
Informatii generale
FILETAREA
RPM
Vc *1000
n= �* D
Calculul momentului de torsiune Puterea
p2*D*kc Md * 2 * � * n
Md = P=
8000 60
Md = Momentul de torsiune[Nm] kC = forta specifica de aschiere [N/mm2]

p = pasul [mm] n = RPM
D = diametrul nominal [mm] P = Puterea (kW)
6
Informatii generale
RELATII DE CALCUL (IN SISTEMUL BRITANIC)
GAURIREA
12 * Vc Vf = n* fn
n=
� * Dc
n = RPM Vf = avansul (inch/min.)

VC = viteza de aschiere (ft/min.) n = r/min (RPM)
DC = diametrul (inches) fn = avansul/rot (inch)
FREZAREA
RPM Avansul mesei
12 * Vc Vf = fz * n * z
n=
� * Dc
n = RPM Vf = avansul (inch/min)

VC = viteza de aschiere (ft/min.) fz = avansul/dinte (inches)
DC = diametrul (inches) n = r/min (RPM)
z = nr. de dinti
7
Informatii generale
FORTA SPECIFICA DE ASCHIERE (KC)
Gaurirea Frezarea Filetarea
k kC1 z kC
Grupa de materiale ce aplicatie (AMG) Factor de Factor de
material N/mm2 corectie N/mm2
1. Otel 1.1 Otel magnetic moale 1,3 1400 0,18 2000
1.2 Otel structural, de cementare 1,4 1450 0,22 2100
1.3 Otel carbon 1,9 1500 0,20 2200
1.4 Otel aliat 1,9 1550 0,20 2400
1.5 Otel aliat, imbunatatit 2,7 1600 0,20 2500
1.6 Otel aliat, imbunatatit 3,4 1700 0,20 2600
1.7 Otel aliat, calit 3,7 1900 0,20 2900
1.8 Otel aliat, calit 4,0 2300 0,20 2900
2. Otel inox 2.1 Prelucrare libera 1,9 1300 0,36 2300
2.2. Austenitic 1,9 1500 0,32 2600
2.3 Feritic+austenitic 2,7 1600 0,24 3000
2.4 Durificat prin precipitare 3100
3. Fonta 3.1 Grafit lamelar 1,0 900 0,26 1600
3.2 Grafit lamelar 1,5 1100 0,26 1600
3.3 Grafit nodular 2,0 1150 0,24 1700
3.4 Grafit nodular 1,5 1450 0,24 2000
4. Titan 4.1 Nealiat 1,4 900 0,20 2000
4.2 Aliat 2,0 1200 0,22 2000
4.3 Aliat 2,7 1450 0,22 2300
5. Nickel 5.1 Nealiat 1,3 1100 0,12 1300
5.2 Aliat 2,0 1450 0,22 2000
5.3 Aliat 2,7 1700 0,22 2000
6. Cupru 6.1 Nealiat 0,6 450 0,20 800
6.2 Alama, bronz 0,7 500 0,30 1000
6.3 Alama CuZn 0,7 600 0,32 1000
6.4 Bronz inalta rezistenta 1,5 1600 0,36 1000
7. Aluminiu 7.1 Al, Mg nealiat 0,6 250 0,22 700
Magneziu
7.2 Al aliat cu, Si < 0.5% 0,6 450 0,18 700
7.3 Al aliat cu, Si > 0.5% < 10% 0,7 450 0,18 800
7.4 Al aliat cu, Si > 10% 0,7 500 0,15
1000
8. Materiale 8.1 Termoplastice 0,6 1400 0,15 400

sintetice
8.2 Termoreactive 0,6 1400 0,20 600
8.3 Plastic armat 1,0 1600 0,30 800
9. Materiale dure 9.1 Cermet (metal ceramica) 4,0 2600 0,38 >2800
10. Grafit 10.1 Grafit standard - 200 0,30 600
8
Informatii generale
MATERIALE ASCHIETOARE
MATERIALE ACHIETOARE
Oteluri rapide
Oteluri rapide mediu aliate cu performante tehnico – economice bune. Imbina o duritate
inalta cu tenacitatea si rezistenta la uzura. Atractive intr-o plaja larga de operatii de ex.
la gaurire si filetare.
Otel rapid cu vanadium

Ofera o rezistenta la uzura excelenta si performante bune. Se recomanda in special la
filetare.
Otel rapid cu cobalt

Adausul de cobalt mareste rezistenta la cald. Imbina o duritate inalta cu o buna
tenacitate. Se prelucreaza usor si are o buna rezistenta la uzura. Se recomanda in
constructia burghielor, tarozilor, frezelor si alezoarelor.
Otel rapid sinterizat fara cobalt

Are o structura mai omogena si o granulatie mai fina decat otelurile turnate. Datorita
acestor caracteristici produsele finale sunt mai tenace, au o rezistenta la uzura si o
rigiditate mai mari. Utilizat in special la fabricatia frezelor si tarozilor.
Otel rapid sinterizat cu cobalt

Produs realizat prin tehnologia metalurgiei pulberilor. Toate otelurile obtinute prin acest
procedeu au o tenacitate superioara si o buna prelucrabilitate prin rectificare (ascutire).
Superioritatea lor se manifesta in special la freze si tarozi.
Otel cu crom
Otel de scule la care cromul este principalul element de aliere. Are o duritate la cald
inferioara otelurilor rapide. Este utilizat doar pentru fabricarea tarozilor de mana si a
filierelor.
9
Informatii generale
Structura materialelor
Exemple de structura la diferite marci de otel rapid.
Otelurile obtinute prin tehnologia metalurgiei pulberilor ( de ex. HSCo – XP ) au o
structura mai uniforma si o granulatie mai fina. Datorita acestora tenacitatea si rezistenta
lor la uzura sunt superioare.
HSS HSCo-XP
Marci de otel rapid utilizate de Dormer
Duritatea C W Mo Cr V Co Standard
Marca
(HV10) % % % % % % ISO
M2 810-850 0,9 6,4 5,0 4,2 1,8 - HSS
M9V 830-870 1,25 3,5 8,5 4,2 2,7 - HSS-E
M35 830-870 0,93 6,4 5,0 4,2 1,8 4,8 HSS-E
M42 870-960 1,08 1,5 9,4 3,9 1,2 8,0 HSS-E
- 830-870 0,9 6,25 5,0 4,2 1,9 - HSS-PM
ASP
860-900 0,8 3,0 3,0 4,0 1,0 8,0 HSS-E-PM
2017
ASP
870-910 1,28 6,4 5,0 4,2 3,1 8,5 HSS-E-PM
2030
ASP
870-910 1,6 10,5 2,0 4,8 5,0 8,0 HSS-E-PM
2052
- 775-825 1,03 - - 1,5 - - -
10
Informatii generale
CARBURI METALICE
Carburi metalice (materiale dure)

Sunt produse ale metalurgiei pulberilor si constau dintr-o carbura metalica si un liant.
Materia prima cea mai utilizata este carbura de wolfram (WC) care confera materialului
duritatea. Carbura de titan (TiC), carbura de tantal (TaC) si carbura de niobiu (NbC)
complecteaza compozitia in scopul obtinerii anumitor proprietati. Structura lor este
cubica. Liantul uzual este cobaltul.
Carburile metalice sunt caracterizate de o inalta rezistenta la compresiune, de o duritate

ridicata, de unde rezulta o mare rezistenta la uzura dar, au o rezistenta la incovoiere
limitata rezultat al unei tenacitati modeste. Carburile metalice sunt utilizate in fabricarea
tarozilor, frezelor, burghielor si frezelor ptr. filetat.
Caracteristica Oteluri Carburi K10/30F Utilizat la

rapide metalice scule monobloc
Duritatea (HV30) 800-950 1300-1800 1600
Densitatea (g/cm ) 3
8,0-9,0 7,2-15 14,45
Rezistenta la 3000-4000 3000-8000 6250
compresiune (N/mm2)
Rezistenta la 2500-4000 1000-4700 4300
incovoiere (N/mm2)
Rezistenta la cald (°C) 550 1000 900
Modulul de elasticitate (KN/mm2) 260-300 460-630 580
Marimea grauntelui (µm) - 0,2-10 0,8
Combinatia variabila procentual intre particolele dure (WC) si liant (Co) conduce la
urmatoarele caracteristici:
Caracteristica Continut mare de WC Continut mare de Co

Duritatea Inalta Mai mica
Rezistenta la Inalta Mai mica
compresiune (CS)
Forta de adeziune (BS) Mai mica Inalta
Si marimea grauntelui de pubere influenteaza proprietatile. O pulbere fina detemina o

duritate mai mare iar o pulbere grosiera o tenacitate mai mare.
11
Informatii generale
MATERIALE ASCHIETOARE - RELATIA INTRE DURITATE SI TENACITATE
Duritatea (HV30)
10000 PCD
8000 CBN
6000
4000
TiAlN-X Cermet
TiCN Carbide
TiN
2000 HSS
Tenacitatea (N/mm2)
1000 2000 3000 4000
Cermet = Ceramica Metal

CBN = Nitrura cubica de bor
PCD = Diamant policristalin
12
Informatii generale
TRATAMENTE DE SUPRAFATA
Brunarea in abur ( oxidarea )

Produce un strat oxidat de suprafata cu o forta mare de adeziune. Retine
lichidul de racire si previne formarea taisului de depunere. Poate fi aplicat
oricarei scule dar, are eficienta mai pronuntata la burghie si tarozi.
Acoperirea cu bronz
Consta in depunerea pe suprafata sculei a unui strat subtire de oxid. Se
aplica in special otelurilor rapide cu cobalt si vanadium.
Nitrurarea (FeN)
Nitrurarea este un tratament de suprafata prin care se mareste duritatea
stratului superficial si implicit rezistenta la uzura. In mod particular se
utilizeaza in cazul tarozilor care prelucreaza materiale abrazive ( fonte;
bachelita etc ). Utilizat la burghie spirale conduce la marirea rezistentei la
uzura a fatetelor cilindrice.
Cromarea dura (Cr)
Aplicata in conditii specifice poate conduce la marirea duritatii de suprafata
pana la 68 HRc. Se aplica in special tarozilor pentru prelucrarea otelurilor
carbon, cuprului, alamei etc.
ACOPERIRI DE SUPRAFATA (PLACARI)

Acoperirea cu nitrura de titan (TiN)
Titanizarea consta in depunera unui strat ceramic de culoare aurie prin
procedeul PVD (depunere in vapori cu caracter fizic). Mareste substantial
duritatea de suprafata si micsoreaza forta de frecare. Conduce la o marire
substantiala a durabilitatii sau la posibilitatea intensificarii regimurilor de
aschiere. Se utilizeaza in general la burghie si tarozi.
Acoperirea cu carbo - nitrura de titan (TiCN)

Stratul de natura ceramica de TiCN se aplica prin procedeul PVD.
Are o duritate mai mare decat TiN si un coeficient de frecare mai mic.
Duritatea si tenacitatea sa in combinatie cu marirea rezistentei la uzura, il
recomanda in principal pentru freze de inalta performanta.
Acoperirea cu nitrura de aluminiu si titan (TiAlN)

TiAlN este un multistrat ceramic aplicat prin procedeul PVD. Determina
marirea tenacitatii si rezistentei la oxidare. Aceste proprietati il recomanda
in aschierea cu viteze si avansuri mari, la gaurire si filetare, marind
concomitant si durabilitatea. Recomandat in aschierea uscata.
13
Informatii generale
TiAlN - X
TiAlN – X este o acoperire cu nitrura de Al si Ti. Continutul mare de Al confera stratului
o mare rezistenta la temperature inalte, duritate si tenacitate. Ideal pentru placarea
sculelor cae aschiaza fara lichid de racire sau prelucreaza materiale cu duritate
mare.
Acoperirea cu nitrura de crom (CrN)

Excelent la prelucrarea aliajelor de Al, cupru si otelurilor slab aliate. Este o alternativa
la prelucrarea aliajelor de titan si nichel. Micsoreaza tendinta formarii taisului de
depunere.
Acoperirea Super - R (Ti, C, N)

SUPER – R este o acoperire specifica operatiilor de frezare. Tensiunile interne reduse
confera stratului tenacitate si rezistenta la uzura. Rezistenta mare la oxidare gratie
temperaturii inalte de aplicare.
Acoperirea Super - G (AlCrN)

Este o acoperire pe baza de nitrura de aluminiu si crom. Se utilizeaza in special la
placarea frezelor. Rezistenta la temperaturi inalte si rezistenta deosebita la oxidare
conduc la doua propritati unice. La prelucrarile care dezvolta tensiuni ridicate de
natura mecanica si termica, aceste proprietati se transforma intr-o inalta rezistenta
la uzura.
Acoperirea cu nitrura de zirconiu (ZrN)
Este o acoperire de natura ceramica aplicata prin procedeul PVD. Ofera o combinatie
de proprietati ca de ex. temperatura inalta de oxidare si coeficient de frecare redus,
ceea ce o fac atractiva la filetarea aluminiului si a aliajelor sale.
Dialub (Acoperirea tip diamantata)

Dialub este o acoperire pe baza de diamant sintetic amorf. Are un coeficient de
frecare foarte mic si o duritate mare. A fost dezvoltat in mod special pentru filetarea
aliajelor de Al cu continut redus de Si si ptr. gaurirea in oteluri inoxidabile.
Acoperirea Super B (TiAlN + WC/C)

Super B este o acoperire multistrat si este utilizata in prelucrari grele conferind
siguranta in functionare. Caracterizata printr- o duritate mare si un coeficient de
frecare redus, este indicata ptr. filetarea materialelor dure si a celor care genereaza
aschii lungi, de ex. oteluri inoxidabile.
Diamant
Acoperire pe baza de diamant policristalin ( sintetic ). Este indicata in mod special
in prelucrarea grafitului si a materialelor neferoase. Structura cristalina mareste
substantial rezistenta la uzura si duritatea superficiala a sculelor. Este utilizata
exclusiv la scule din carburi metalice, in special la freze.
14
Informatii generale
TRATAMENTE SI ACOPERIRI DE SUPRAFATA
Tratamentul Culoare Material de Duritatea Grosimea Structura Coef. de Temperatura
de placare (HV) (μm) stratului frecare fata max de
suprafata de otel lucru (°C)
Integrat
Gri inchis Fe 304 400 Max. 5 in stratul – 550
superficial
Integrat
Bronz Fe 304 400 Max. 5 in stratul – 550
superficial
Zona de
Gri FeN 1300 20 – 550
difuzie
Argintiu Cr 1100 Max. 5 Monostrat – 550
Auriu TiN 2300 1-4 Monostrat 0,4 600
Gri- Gradient
TiCN 3000 1-4 0,4 500
albastrui multi -strat
Negru Nano -
TiAlN 3300 3 0,3-0,35 900
/ gri structura
Gri violet TiAlN 3500 1-3 Monostrat 0,4 900
Gri
CrN 1750 3-4 Monostrat 0,5 700
argintiu
Cupru Ti, C, N 2900 3,5-3,7 Multistrat 0,3-0,4 475
Gri-
AlCrN 3200 Monostrat 0,35 1100
albastrui
Negru TiAlN+ Multi – strat

3000 2-6 0,2 800
/ gri WC/C lamelar
Galben
ZrN 2800 2-3 Monostrat 0,2 800
auriu
Negru
a-C:H 6000 1,5-2 Monostrat 0,1-0,2 600
/ gri
Gri Diamant
8000 6, 12, 20 Monostrat 0,15-0,20 700
deschis policristalin
15
Informatii generale
MATERIALE DE PRELUCRAT
Dormer clasifica materialele pe grupe AMG (grupe de materiale de aplicatie).
Recomandarile de alegere a sculelor se bazeaza pe aceasta clasificare.
GRUPA DE MATERIALE DE APLICATIE

Rezistenta
Grupa de materiale ce aplicatie (AMG) Duritate
mecanica
HB
N/mm2
1. Otel 1.1 Otel magnetic moale < 120 < 400
1.2 Otel structural, de cementare < 200 < 700
1.3 Otel carbon < 250 < 850
1.4 Otel aliat < 250 < 850
1.5
Otel aliat, imbunatatit > 250 > 850
< 350 < 1200
1.6
Otel aliat, imbunatatit > 350
> 1200
< 1620
1.7 Otel aliat, calit 49-55 HRc > 1620
1.8 Otel aliat, calit 55-63 HRc > 1980
2. Otel inox 2.1 Prelucrare libera < 250 < 850
2.2 Austenitic < 250 < 850
2.3 Feritic+austenitic < 300 < 1000
2.4 Durificat prin precipitare > 320 < 410 > 1100 < 1400
3. Fonta 3.1 Grafit lamelar > 150 > 500
3.2 Grafit lamelar > 150 ≤ 300 > 500 < 1000
3.3 Grafit nodular < 200 < 700
3.4 Grafit nodular > 200 <300 > 700 < 1000
4. Titan 4.1 Nealiat < 200 < 700
4.2 Aliat < 270 < 900
4.3 Aliat > 270 <350 > 900 ≤ 1250
5. Nickel 5.1 Nealiat < 150 < 500
5.2 Aliat > 270 > 900
5.3 Aliat > 270 <350 > 900 < 1200
6. Cupru 6.1 Nealiat < 100 < 350
6.2 Alama, bronz < 200 < 700
6.3 Alama CuZn < 200 < 700
6.4 Bronz inalta rezistenta < 470 < 1500
7. Aluminiu 7.1 Al, Mg nealiat < 100 < 350
Magneziu 7.2 Al aliat cu, Si < 0.5% <150 < 500
7.3 Al aliat cu, Si > 0.5% < 10% <120 < 400
7.4 Al aliat cu, Si > 10% <120 < 400
8. Materiale 8.1 Termoplastice

sintetice 8.2 Termoreactive
8.3 Plastic armat - -
9. Materiale dure 9,1 Cermet (metal ceramica) < 550 < 1700
10. Grafit 10.1 Grafit standard
16
Informatii generale
SIMBOLIZAREA MATERIALELOR IN DIVERSE TARI CONF. DIFERITELOR STANDARDE
O lista completa a materialelor si o comparatie intre diverse standarde poate fi gasita in
Dormer Product Selector, disponibila pe CD sau la www.dormertools.com.
AMG EN W no.
W no. DIN
1.1 1.1015, 1.1013 Rfe60, Rfe100
1.2 EN 10 025 – S235JRG2 1.1012, 1.1053, 1.7131 St37-2, 16MnCr5, St50-2
1.3 EN 10 025 – E295 1.1191, 1.0601 CK45, C60
EN 10 083-1 – 42 CrMo 4 1.7225, 1.3505 42CrMo4, 100Cr6
1.4
EN 10 270-2 1.6582, 1.3247 34CrNiMo6, S2-10-1-8
EN ISO 4957 – HS6-5-2 1.2510, 1.2713 100MnCrW12, 55NiCrMoV6
1.5
EN-ISO 4957 – HS6-5-2-5 1.3247, 1.2080 X210Cr12, S2-10-1-8
1.2510, 1.2713 100MnCrW12
1.6 EN-ISO 4957 – HS2-9-1-8
1.3247, 1.2080 X210Cr12, S2-10-1-8
1.7 EN-ISO 4957 – HS2-9-1-8 1.2510 100MnCrW4
1.8 EN-ISO 4957 – X40CrMoV5-1 1.3343, 1.2344 S6-5-2, GX40CrMoV5-1
2.1 EN 10 088-3 – X14CrMoS17 1.4305, 1.4104 X10CrNiS189, X12CrMoS17
1.4301, 1.4541
2.2. EN 10 088-2,0 -3 – 1.4301+AT X5CrNi189 X10CrNiMoTi1810
1.4571
1.4460, 1.4512
2.3 EN 10 088-3 – 1.4460 XBCrNiMo275, X4CrNiMoN6257
1.4582
2.4 EN 1.4547 1.4547 X2CrNiMo20-18-6
3.1 EN 1561 – EN-JL1030 0.6010, 0.6040 GG10, GG40
3.2 EN 1561 – EN-JL1050 0.6025, 0.6040 GG25, GG40
0.7040, 0.7070 GGG40, GGG70
3.3 EN 1561 – EN-JL2040
0.8145, 0.8045 GTS45-06, GTW45-07
0.7040, 0.7070 GGG40, GGG70
3.4 EN 1561 – EN-JL2050
0.8145, 0.8045 GTS45-06, GTW45-07
4.1 3.7024LN Ti99,8
4.2 3.7164LN, 3.7119LN TiAl6V4, TiAl55n2
3.7164LN TiAl6V4, TiAl6V5Sn2
4.3
3.7174LN, 3.7184LN TiAl4MoSn2
5.1 2.4060, 2.4066 Nickel 200, 270, Ni99,6
2.4630LN, 2.4602 Nimonic 75, Monel 400
5.2
2.4650LN Hastelloy C, Inconel 600
2.4668LN, 2.4631LN Inconel 718
5.3
2.6554LN Nimonic 80A, Waspaloy
6.1 EN 1652 – CW004A 2.0060, 2.0070 E-Cu57, SE-Cu
2.0380, 2.0360 CuZn39Pb2, CuZn40
6.2 EN 1652 – CW612N
2.1030, 2.1080 CuSn8, CuSn6Zn
6.3 EN 1652 – CW508L 2.0321, 2.0260 CuZn37, CuZn28
6.4 Ampco 18, Ampco 25
7.1 EN 485-2 – EN AW-1070A 3.0255 Al99,5
7.2 EN 755-2 – EN AW-5005 3.1355, 3.3525 AlCuMg2, AlMg2Mn0,8
7.3 EN 1706 – EN AC-42000 3.2162.05, 3.2341.01 GD-AlSi8Cu, G-AlSi5Mg
7.4 SS-EN 1706 – EN AC-47000 3.2581.01 G-AlSi18, G-AlSi12
8.1
8.2
8.3
9,1
10.1
17
Informatii generale
BS SS USA UNS
1.1 230Mo7, 050A12 1160 Leaded Steels G12120
1.2 060A35, 080M40, 4360-50B 1312, 1412, 1914 135, 30 G10100
1.3 080M46, 080A62 1550, 2142, 2172 1024, 1060, 1061 G10600
708M40/42, 817M40 1672-04, 2090 4140, A2, 4340 G41270, G41470
1.4
534A99, BM2, BT42 2244-02, 2541-02 M42, M2 T30102, T11342
G86300, T30102
B01, BM2, BT42 2244-04, 2541-03 01, L6, M42, D3, A2
1.5 T11302, T30403
826 M40, 830M31 2550, 2722, 2723 M2, 4140, 8630
T11342
801 2244-05, 2541-05 01, L6, M42, D3 T30403, G41400
1.6
826 M40, 830M31 HARDOX 400 4140, 8130 J14047
1.7 BO1, BD3, BH13 HARDOX 500
1.8 BM2, BH13 2242 HARDOX 600
303 S21 2301, 2312, 2314 303, 416 S30300, S41600
2.1
416 S37 2346, 2380 430F S43020
304 S15, 321 S17 2310, 2333, 2337 S30400, S32100
2.2. 304, 321, 316
316 S, 320 S12 2343, 2353, 2377 S31600
2.3 317 S16, 316 S16 2324, 2387, 2570 409, 430, 436 S40900, S4300, S43600
2.4 HR41 2378 17-4PH S31254
3.1 Grade150, Grade 400 0120, 0212, 0814 ASTM A48 class 20 F11401, F12801
0125, 0130, 0140, ASTM A48 class 40
3.2 Grade200, Grade 400 F12801, F14101
0217 ASTM A48 class 60
420/12, P440/7 0219, 0717, 0727 ASTM A220 grade 40010 F22830
3.3
700/2, 30g/72 0732, 0852 ASTM A602 grade M4504 F20001
420/12, P440/7 0221, 0223 ASTM A220 grade 90001 F26230
3.4
700/2, 30g/72 0737, 0854 ASTM A602 grade M8501 F20005
4.1 TA1 to 9 Ti99,8 ASTM B265 grade 1 R50250
4.2 TA10 to 14, TA17 TiAl6V4, TiAl5Sn2 AMS4928 R54790
4.3 TA10 to 13, TA28 TiAl6V5Sn2 AMS4928, AMS4971 R56400, R54790
5.1 NA 11, NA12 Ni200, Ni270 Nickel 200, Nickel 230 N02200, N02230
HR203 Nimonic 75,Monel400 N06075, N10002
5.2
3027-76 Hastelloy, Inconel600 N04400, N06600
HR8 Inconel 718, 625 N07718, N07080
5.3
HR401, 601 Nimonic 80 N06625
6.1 C101 5010 101 C10100, C1020
6.2 CZ120, CZ109,PB104 5168 C28000, C37710
6.3 CZ108,CZ106 5150 C2600, C27200
6.4 AB1 type 5238, JM7-20
7.1 LMO, 1 B (1050A) 4005 EC, 1060, 1100 A91060, A91100
7.2 LM5, 10, 12, N4 (5251) 4106, 4212 380, 520.0, 520.2, 2024, 6061 A03800, A05200, A92024
LM2,4,16,18,21,22, 319.0, 333.0 A03190, A03330
7.3 4244
24,25,26,27,L109 319.1, 356.0 C35600
7.4 LM6, 12,13, 20, 28, 29, 30 4260, 4261, 4262 4032, 222.1, A332.0 A94032, A02220, A13320
Polystyrene, Nylon, Polystyrene, Nylon
8.1
PVC Cellulose, Acetate & Nitrate PVC
8.2 Ebonite, Tufnol, Bakelite Bakelite
Kevlar
8.3 Kevlar
Printed Circuit boards
Ferrotic
9,1
Ferrotitanit
10.1
18
Informatii generale
PRELUCRAREA OTELURILOR
ELEMENTE DE ALIERE
La modul cel mai general otelurile se impart in oteluri carbon si oteluri aliate.
In otelurile carbon – denumite si nealiate – carbonul este cel mai important element de
aliere. Continutul in carbon este uzual peste 1, 3%.
Otelurile aliate sunt materiale care contin elemente de aliere pe langa carbon si fier.
Cantitatea totala a celorlalte elemente de aliere poate varia in limite largi in functie de
proprietatile solicitate ca de ex. : duritatea, rezistenta la uzura, abilitatile de tratament
termic etc.
La o incercare de clasificare a otelurilor, granita intre otelurile carbon si cele aliate nu

este complet definita.
UZANTA PRACTICA
Otelurile pot fi clasificate dupa domeniul de utilizare. Frecvent conform acestui criteriu
otelurile sunt impartite in oteluri de constructie si oteluri de scule.
Otelurile de constructie sunt cele din care se confectioneaza cele mai diverse piese
si subansamble. In multe cazuri ele sunt folosite in starea in care au fost livrate
ca semifabricate. Pentru acest grup rezistenta la rupere este caracteristica ce mai
impotanta. Tratamentul termic al acestei grupe de oteluri constituie exceptia.
Otelurile de scule folosesc la confectionarea unei palete foarte largi de produse, de

la scule aschietoare la scule ptr. deformare plastica la rece sau la cald. Proprietatile
cele mai importante ale acestor oteluri sunt: rezistenta la uzura si duritatea simultana
tenacitatii. In majoritatea cazurilor otelurile ptr. scule sunt supuse unui tratament termic
prin care se incearca obtinerea proprietatilor solicitate de modul de utilizare.
La o incercare de clasificare a otelurilor, granita intre otelurile de constructie si cele pt.

scule nu este complet definita.
IMPORTANT IN PRELUCRAREA OTELURILOR
• Grupa otelurilor cuprinde o paleta foarte larga de calitati. Din acest motiv este
foarte importanta definirea corecta a materialului supus prelucrarii. Utilizati Dormer
Product Selector pentru a gasi incadrarea corecta prin AMG, ceea ce conduce apoi
la alegerea si utilizarea corecta a sculelor necesare.
• In general otelurile nealiate si slab aliate sunt moi si aderente. Utilizati scule bine
ascutite si cu geometrie pozitiva.
• Otelurile inalt aliate pot avea caracter abraziv sau pot fi foarte dure. Pentru micsorarea
vitezei de uzura folositi scule acoperite (placate) sau din carburi metalice.
• Otelurile de scule sunt supuse de obicei unui tratament termic. In alegerea corecta
a configuratiei sculelor cunoasterea duritatii obtinute este de impotanta majora.
19
Informatii generale
PRELUCRAREA OTELURILOR INOXIDABILE
Otelurile inoxidabile sunt oteluri aliate care contin mai mult de 12% crom. Rezistenta la
coroziune creste concomitent cu procentajul de crom. Alte elmente de aliere ca nichelul
si molibdenul modifica structura si proprietatile mecanice ale otelului.
Otelurile inoxidabile se impart in urmatoarele grupe:

Feritice: au o rezistenta si prelucrabilitate bune.
Martensitice: prelucrabilitate relativ buna.
Austenitice: caracterizate printr-un coeficient mare al elongatiei. Prelucrabilitate
medie spre joasa.
Ferito – austenitice: denumite frecvent oteluri inoxidabile duplex. Prelucrabilitate
precara.
DE CE OTELURILE INOXIDABILE SUNT COSIDERATE GREU PRELUCRABILE?

• Majoritatea otelurilor inoxidabile se durifica instantaneu prin deformare adica in
momentul formarii si desprinderii aschiei. Duritatea in aceasta zona poate creste cu
peste 100% fata de duritatea miezului daca se foloseste o scula inadecvata.
• Otelurile inoxidabile sunt slabe conducatoare de caldura, astfel ca temperatura

in zona de aschiere este mult mai mare decat la aschierea unui otel carbon de o
aceeasi duritate.
• Tenacitatea ridicata conduce la dezvoltarea unor momente de torsiune de valori mari

astfel incat scula, burghiu sau tarod, sunt intens solicitate. Impreuna cu durificarea
instantanee si evacuarea precara a caldurii se creaza un mediu ostil prelucrarii.
• Aceste materiale au o tendinta accentuata de a adera la suprafata sculei.
• Tenacitatea pronuntata creaza probleme in ruperea si transportul aschiilor.
IMPORTANT IN PRELUCRAREA OTELURILOR INOXIDABILE

• In operatii de gaurire utilizati burghie tip ADX sau CDX cu racire interioara. Se
previne astfel, in mare masura, durificarea instantanee. Racirea eficienta a zonei de
aschiere limiteaza cresterea de duritate la aprox. 10%.
• Avansurile mari au o contributie majora la evacuarea rapida a caldurii din zona

de aschiere. Este un considerent foarte important in evitarea problemelor de
prelucrare.
• In alegerea vitezelor de aschiere prima proba se va efectua cu o valoare in zona

inferioara a domeniului recomandat de Dormer. De retinut ca mici diferente ale
materialului conduc la modificari importante ale valorii vitezei de aschiere optime. La
gaurile de lungime mai mare, valorile recomandate se vor micsora cu 10 – 20%.
20
Informatii generale
• La filetarea in oteluri DUPLEX sau in alte oteluri inoxidabile inalt aliate se vor utiliza
viteze de aschiere din zona inferioara ale domeniului recomandat de Dormer.
• Utilizati de preferinta ulei ptr. aschiere pur. Daca acest lucru nu este posibil, emulsia
folosita trebuie sa aiba o concentratie de minim 8%.
• In toate cazurile de prelucrare se vor prefera sculele acoperite ( placate ), acestea

manifestand o tendinta mai redusa de formare a taisului de depunere.
• Evitati folosirea sculelor cu uzura pronuntata. Aceasta favorizeaza durificarea

instantanee.
PRELUCRAREA FONTELOR
In functie de constituentul principal al structurii lor, fontele se impart in trei categorii:
Feritice – Usor de prelucrat, rezistenta la rupere mica. Duritate sub 150 HB. La viteze
mici de aschiere fonta poate fi “lipicioasa” si rezulta taisul de depunere.
Ferito – perlitice – In functie de ponderea celor doi constituenti proprietatile variaza in
limite largi. Duritati intre 150 si 290 HB.
Perlitice – Structura lamelara. Proprietatile depind de finetea structurii. O structura
cu lamele fine determina o rezistenta la rupere si o duritate de valori mari. Au
tendinta de aderare la scula, respectiv la formarea taisului de depunere.
ELEMENTE DE ALIERE
Fontele sunt aliaje fier – carbon. In mod uzual continutul in carbon se incadreaza intre 2
si 4%. Poate contine si alte elemente de aliere ca: siliciu (Si), mangan (Mn), fosfor (P) si
sulf (S). In functie de forma in care este prezent carbonul, se disting: fonte cenusii, fonte
nodulare, fonte maleabile si fonte aliate.
Utilizand spre exemplu nichel, cupru, molibden si crom se mareste rezistenta la cald si
la coroziune. Cresc rigiditatea si rezistenta la rupere. Dupa efect elemente de aliere se
impart in doua categorii: cele care formeaza carburi si cele care grafitizeaza. Cel mai
important efect al alierii este modificarea prelucrabilitatii.
UTILIZARI IN PRACTICA
Fontele se utilizeaza intr- o gama larga de aplicatii, de la blocuri motoare la pompe sau
supape. Se pot turna in forme deosebit de complexe. Piesele au rezistenta la rupere
necesara scopului.
IMPORTANT IN PRELUCRAREA FONTELOR
• Majoritatea fontelor se prelucreaza usor generand aschii scurte. Explicatia consta in
existenta grafitului care, suplimentar, asigura si un efect de ungere.
• Se utilizeaza scule cu unghiuri de degajare mici.
• Majoritatea fontelor au un caracter abraziv. Ca urmare, folosirea sculelor acoperite
mareste durata lor de viata.
• In general nu se folosesc lichide de racire.
• Cele mai importante dificultati constau in structura neuniforma, prezenta unor zone
dure si incluziunile de nisip.
21
Informatii generale
PRELUCRAREA ALIAJELOR DE ALUMINIU
Aliajele aluminiului ofera o serie de facilitati prelucrarii prin aschiere ca: posibilitatea
utilizarii unor viteze mari, forte de aschiere reduse, uzare redusa a sculelor si
temperaturi relativ scazute in zona de aschiere. Se recomanda folosirea sculelor cu
geometrie specifica acestor aliaje. Folosirea sculelor de uz general poate da rezultate
satisfacatoare dar calitatea suprafetei este discutabila si se creaza premizele aparitiei
taisului de depunere.
ELEMENTE DE ALIERE
Marea majoritate a pieselor sunt realizate din aliaje ale aluminiului. Paleta larga de aliaje
conduce la caracteristici foarte diferite din punctul de vedere al: rezistentei la rupere,
duritate si plasticitate. Elementele uzuale de aliere sunt: siliciul (Si), magneziul (Mg),
manganul (Mn), cuprul (Cu) si zincul (Zn). Aliajele care contin mai putin de un procent
de fier si siliciu (cumulat) se considera aluminiu pur. Aliajele de aluminiu se impart in
maleabile (laminate) si turnate. In continuare se pot clasifica in aliaje tratate termic,
netratate si aliaje durificabile in timpul aschierii.
Aliajele turnate pot fi atat tratabile cat si netratabile termic iar turnarea poate fi in nisip
sau sub presiune ( in cochila ). Majoritatea aliajelor turnate contin 7 – 12% siliciu. Tipurile
de aliaje depin de cerintele piesei finite si de metoda de turnare.
Si aliajele maleabile se divid in tratabile si netratabile. Imbatranirea si durificarea la rece
sunt metode uzuale de marire a rezistentei si duritatii.
UTILIZARI IN PRACTICA
Aluminiul este pe locul al doilea dintre metalele utilizate in industrie. Motivele sunt:
densitate redusa, conductibilitate termica si electrica foarte bune si reciclare usoara.
Aluminiul este utilizat in cele mai diverse domenii:

• In industria auto si feroviara pentru posibilitatea de a reduce greutatea. Exemple:
blocuri motor, pistoane, radiatoare.
• In industria constructiilor: diverse tipuri de profile.
• Aliajele de Al sunt utilizate pe scare larga in electrotehnica, electronica si la
ambalaje.
IMPORTANT IN PRELUCRAREA ALIAJELOR DE ALUMINIU

• Scule bine ascutite si geometrii pronuntat pozitive sunt imperative la aliajele cu un
continut redus de siliciu.
• Alegerea corecta a regimurilor de aschiere este foarte importanta ptr. evitarea
taisului de depunere si facilitarea evacuarii aschiilor.
• La aliajele cu peste 6% Si se recomanda scule acoperite (placate).
• Folosirea lichidelor de racire – ungere este foarte importanta si la prelucrarea
aliajelor de aluminiu.
22
Informatii generale
MEDII DE RACIRE - UNGERE
Mediile de racire – ungere se folosesc ptr. micsorarea frecarilor si a temperaturii.
Tipul mediului Descriere Avantaje Dezavantaje
Emulsie Emulsiile, denumite si uleiuri Micsoreaza Costuri ridicate.

solubile in apa, au proprietati temperatura. Polueaza mediul.
unguente bune si asigura o racire Transport
eficienta. Uleiul concentrat in bun al
emulsie contine aditivi pentru aschiilor.
prezervarea calitatilor si marirea
capacitatii portante.
Ungere Consta in distribuirea cu ajutorul Costuri Nu ajuta la

minimala aerului comprimat a unei reduse. indepartarea aschiilor.
cantitati minime de ulei in scopul Ungere Necesita o pozitionare
lubrificarii procesului de aschiere. buna. exacta a stutului
de aductiune.
Ulei Uleiurile ptr. aschiere asigura o Ungere Costuri mari.
ungere foarte buna dar elimina buna. Polueza mediul
caldura intr-o masura mult mai inconjurator.
mica decat emulsiile.
Uscat / Aer Aer comprimat dirijat spre zona Proces Aplicabil intr-un
comprimat de aschiere. curat. numar redus
Transporta de cazuri de
aschiile. prelucrare.
Cost redus.
Emulsie Ungere minimala
23
Informatii generale
Grupa de materiale de aplicatie
Mediu de 1.1- 1.5-
Tipul sculei Sub - grupa 2 3 4 5 6 7 8 9 10
racire - ungere 1.4 1.8
Carburi metalice (CMS) ● ● ● ● ● ● ● ● ●
Oteluri rapide (Rp)
Canelare,
● ● ● ● ● ● ● ● ● ●
Degrosare,
Freze Finisare
Rp
Finisare ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●
Emulsie (doar acoperite)
Freze ptr. filetare CMS ● ● ● ● ● ● ● ● ●
CMS ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●
Burghie
Rp ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●
CMS placate ● ● ● ● ● ● ● ● ●
Tarozi Rp neplacate ● ● ● ● ● ● ●
Rp placate ● ● ● ● ● ● ●
CMS ● ● ● ● ● ● ● ● ●
Rp
Canelare,
● ● ● ● ● ● ● ● ●
Degrosare,
Freze Finisare
Rp
Finisare ● ● ● ● ● ● ● ● ●
Ungere (doar acoperite)
minimala
Freze ptr. filetare CMS ● ● ● ● ● ● ● ●
CMS ● ● ● ● ● ● ● ●
Burghie
Rp
CMS placate ● ● ● ● ● ● ● ● ●
Tarozi Rp neplacate ● ● ●
Rp placate ● ● ● ● ● ●
CMS placate
Ulei Tarozi Rp neplacate ● ● ● ● ● ●
Rp placate ● ● ● ● ● ●
CMS ● ● ● ● ● ●
Rp
Canelare,
Degrosare,
Freze Finisare
Rp
Finisare ● ● ●
Uscat / Aer (doar acoperite)
comprimat Freze ptr. filetare CMS ● ● ● ● ● ●
Burghie CMS placate ●
Rp
CMS placate ● ● ● ● ●
Tarozi
Rp neplacate
Rp placate ● ●
24
Informatii generale
GEOMETRIA GENERALA
A. Unghi de degajare pozitiv

B. Unghi de degajare negativ
Unghi de Beneficii / Domenii de Dezavantaje

degajare aplicare
Mic sau negativ Geometrie solida, tais rezistent. Nu se recomanda la
(-5° – 5°) Recomandat in aschierea fontelor prelucrarea materialelor
si a otelurilor durificate (calite) moi. Forte de aschiere mari.
Mediu Aschiere favorabila.
(8° – 14°) Utilizabila la majoritatea
materialelor, spre exemplu la
oteluri si oteluri inoxidabile.
Mare Forte de aschiere mici. Utili- Ciobire frecventa a taisului
(20° – 30°) zabila la prelucrarea aluminiului din cauza fragilitatii sale.
si a altor materiale moi.
TIPURI DE ASCHII
In majoritatea cazurilor aschiile se formeaza prin deformarea plastica a materialului.
Acest proces creaza o frecare din care rezulta caldura. Caldura are un caracter benefic
prin aceea ca mareste plasticitatea materialului si unul negativ: accelerarea uzurii
sculei. Procesul incepe in momentului de contact scula – piesa. Forma si caracterul
aschiilor depind apoi de mai multi factori, cum ar fi:
• Compatibilitatea fizico – chimica dintre cel doua materiale

• Caracteristicile operatiei
• Conditiile de aschiere (viteza, avans, adancime de taiere)
• Geometria sculei
• Coeficientul de frecare (scula placata sau neplacta)
• Ungerea
25
Informatii generale
In functie de combinarea si ponderea factorilor enumerati mai sus exista urmatoarele
tipuri de aschii ( vezi figura ).
1 Aschii banda
(panglica)
2-3 Aschii in vartej
4-6 Aschii spirala
7 Aschii virgula
8-9 Aschii de rupere
(elemente de aschie)
TIPURI DE UZURA
Mecanismele de formare a uzurii sunt: abraziunea, adeziunea, difuziunea chimica si
oxidarea. Factorii cei mai importanti care influenteaza aparitia unui anumit tip de uzura
sunt: proprietatile mecanice si chimice ale materialelor in contact, conditiile de lucru, dar
si viteza de aschiere si temperatura dezvoltata. La viteze de aschiere mici abraziunea si
adeziunea sunt cele mai importante, la viteze mari difuziunea si deformarea plastica. Din
aceste motive este dificil de determinat factorul principal care determina uzarea sculei.
In rezumat se pot distinge 9 tipuri de uzura ( vezi tabel ).
TIPUL UZURII CAUZA CONSECINTE REMEDII

Uzura pe flanc ( fateta ) Viteza de aschiere prea Rugozitate grosolana, Reduceti viteza.
mare inconstanta Folositi o scula
dimensionala, frecare placata.
mare. Folositi o scula
executata dintr-un
material mai rezistent
la abraziune.
Uzura prin craterizare Difuziune chimica Slabirea taisului, Alegeti o scula cu o

datorita temperaturii rugozitate grosolana. geometrie pozitiva.
excesive. Micsorati viteza
de aschiere apoi
avansul.
Utilizati o scula
placata.
26
Informatii generale
TIPUL UZURII CAUZA CONSECINTE REMEDII
Deformarea plastica Temperatura mare si Control defectuos al Utilizati o scula cu
presiune mare aschiilor, rugozitate sectiune transversala
grosolana, uzura mai mare. Reduceti
rapida a flancurilor viteza si apoi avansul.
Uzura varfului sculei Oxidare, frecare. Rugozitate grosolana, Reduceti viteza de

ruperea varfului aschiere.
sculei. Utilizati o scula
placata.
Micro fisuri termice Variatii de temperatura, Fisurare si Mariti debitul lichidului

datorate aschierii desprinderi din tais. de racire.
intrerupte sau ( si ) racirii Rugozitate grosolana. Utilizati o scula cu
defectuoase. rezistenta mai mare.
Fisuri Oboseala mecanica a Ruperea sculei. Reduceti avansul.

materialului aschietor. Verificati rigiditatea
sistemului tehnologic.
Ciupituri (ciobiri ) pe tais Geometrie inadecvata Uzura pe flanc. Alegeti a scula cu

sau existenta taisului de Rugozitate grosolana. o geometrie mai
depunere. pronuntat pozitiva.
Mariti viteza de aschiere
pentru eliminarea
taisului de depunere.
Ca prima masura
micsorati avansul.
Verificati rigiditatea
sistemului.
Ruperea sculei Incarcare excesiva. Ruperea sculei. Reduceti avansul si /
Rebutarea piesei. sau viteza.
Alegeti a scula mai
rezistenta.
Verificati rigiditatea
sistemului.
Tais de depunere Geometrie negativa sau Sudarea unor Mariti viteza de
insuficient pozitiva. Viteza particole de material aschiere. Alegeti o
de aschiere prea mica. pe taisul sculei. geometrie mai pron-
Material de prelucrat Rugozitate grosolana. untat pozitiva. Mariti
aderent (de ex. : otel Ruperi de material concentratia fluidului
moale, inox). din tais. de racire – ungere.
27
Informatii generale
DURITATEA SI REZISTENTA LA RUPERE
Rezistenta la rupere Rezistenta la rupere
Duritate
Duritate Duritate Duritate Duritate Duritate
Vickers HV. Rockwell C Brinell HB
N/mm 2 To/inch2
Vickers HV.
Rockwell C
Brinell HB
N/mm2 To/inch2
HRC
940 68 434 44 413 1400 91

900 67 423 43 402 1360 88
864 66 413 42 393 1330 86
829 65 403 41 383 1300 84
800 64 392 40 372 1260 82
773 63 382 39 363 1230 80
745 62 373 38 354 1200 78
720 61 364 37 346 1170 76
698 60 355 36 337 1140 74
675 59 350 333 1125 73
655 58 2200 142 345 35 328 1110 72
650 618 2180 141 340 323 1095 71
640 608 2145 139 336 34 319 1080 70
639 57 607 2140 138 330 314 1060 69
630 599 2105 136 327 33 311 1050 68
620 589 2070 134 320 304 1030 67
615 56 584 2050 133 317 32 301 1020 66
610 580 2030 131 310 31 295 995 64
600 570 1995 129 302 30 287 970 63
596 55 567 1980 128 300 285 965 62
590 561 1955 126 295 280 950 61
580 551 1920 124 293 29 278 940 61
578 54 549 1910 124 290 276 930 60
570 542 1880 122 287 28 273 920 60
560 53 532 1845 119 285 271 915 59
550 523 1810 117 280 27 266 900 58
544 52 517 1790 116 275 261 880 57
540 513 1775 115 272 26 258 870 56
530 504 1740 113 270 257 865 56
527 51 501 1730 112 268 25 255 860 56
520 494 1700 110 265 252 850 55
514 50 488 1680 109 260 24 247 835 54
510 485 1665 108 255 23 242 820 53
500 475 1630 105 250 22 238 800 52
497 49 472 1620 105 245 233 785 51
490 466 1595 103 243 21 231 780 50
484 48 460 1570 102 240 228 770 50
480 456 1555 101 235 223 755 49
473 47 449 1530 99 230 219 740 48
470 447 1520 98 225 214 720 47
460 437 1485 96 220 209 705 46
458 46 435 1480 96 215 204 690 45
450 428 1455 94 210 199 675 44
446 45 424 1440 93 205 195 660 43
440 418 1420 92 200 190 640 41
28
Informatii generale
TOLERANTE UZUALE
Valoarea tolerantei in µm 1 µm = 0.001 mm / 0.000039 inches
Toler- Diametrul (mm)

anta >1≤3 >3≤6 > 6 ≤ 10 > 10 ≤ 18 > 18 ≤ 30 > 30 ≤ 50 > 50 ≤ 80 > 80 ≤ 120
Diametrul (inch)
> 0.039 > 0.118 > 0.236 > 0.394 > 0.709 > 1.181 >1.968 > 3.149
≤ 0.118 ≤ 0.236 ≤ 0.394 ≤ 0.709 ≤ 1.181 ≤1.968 ≤ 3.149 ≤ 4.724
Valoarea tolerantei (µm)

e8 -14 / -28 -20 / -38 -25 / -47 -32 / -59 -40 / -73 -50 / -89 -60 / -106 -72 / -126
f6 -6 / -12 -10 / -18 -13 / -22 -16 / -27 -20 / -33 -25 / -41 -30 / -49 -36 / -58
f7 -6 / -16 -10 / -22 -13 / -28 -16 / -34 -20 / -41 -25 / -50 -30 / -60 -36 / -71
h6 0 / -6 0 / -8 0 / -9 0 / -11 0 / -13 0 / -16 0 / -19 0 / -22
h7 0 / -10 0 / -12 0 / -15 0 / -18 0 / -21 0 / -25 0 / -30 0 / -35
h8 0 / -14 0 / -18 0 / -22 0 / -27 0 / -33 0 / -39 0 / -46 0 / -54
h9 0 / -25 0 / -30 0 / -36 0 / -43 0 / -52 0 / -62 0 / -74 0 / -87
h10 0 / -40 0 / -48 0 / -58 0 / -70 0 / -84 0 / -100 0 / -120 0 / -140
h11 0 / -60 0 / -75 0 / -90 0 / -110 0 / -130 0 / -160 0 / -190 0 / -220
h12 0 / -100 0 / -120 0 / -150 0 / -180 0 / -210 0 / -250 0 / -300 0 / -350
k10 +40 / 0 +48 / 0 +58 / 0 +70 / 0 +84 / 0 +100 / 0 +120 / 0 +140 / 0
k12 +100 / 0 +120 / 0 +150 / 0 +180 / 0 +210 / 0 +250 / 0 +300 / 0 +350 / 0
m7 +2 / +12 +4 / +16 +6 / +21 +7 / +25 +8 / +29 +9 / +34 +11 / +41 +13 / +48
js14 +/- 125 +/- 150 +/- 180 +/- 215 +/- 260 +/- 310 +/- 370 +/- 435
js16 +/- 300 +/- 375 +/- 450 +/- 550 +/- 650 +/- 800 +/- 950 +/- 1100
H7 +10 / 0 +12 / 0 +15 / 0 +18 / 0 +21 / 0 +25 / 0 +30 / 0 +35 / 0
H8 +14 / 0 +18 / 0 +22 / 0 +27 / 0 + 33 / 0 +39 / 0 +46 / 0 +54 / 0
H9 +25 / 0 +30 / 0 +36 / 0 +43 / 0 +52 / 0 +62 / 0 +74 / 0 +87 / 0
H12 +100 / 0 +120 / 0 +150 / 0 +180 / 0 +210 / 0 +250 / 0 +300 / 0 +350 / 0
P9 -6 / -31 -12 / -42 -15 / -51 -18 / -61 -22 / -74 -26 / -86 -32 / -106 -37 / -124
S7 -13 / -22 -15 / -27 -17 / -32 -21 / -39 -27 / -48 -34 / -59 -42 / -72 -58 / -93
29
Informatii generale
ECHIVALENTE ZECIMALE
MM FRACT. LITERAL INCH MM FRACT. GAUGE INCH MM FRACT. LITERAL INCH MM FRACT. LITERAL INCH
.3 .0118 1.55 .0610 3.797 25 .1495 6.909 I .2720
.32 .0126 1.588 1/16 .0625 3.8 .1496 7.0 .2756
.343 80 .0135 1.6 .0630 3.861 24 .1520 7.036 J .2770
.35 .0138 1.613 52 .0635 3.9 .1535 7.1 .2795
.368 79 .0145 1.65 .0650 3.912 23 .1540 7.137 K .2810
.38 .0150 1.7 .0669 3.969 5/32 .1562 7.144 9/32 .2812
.397 2/64 .0156 1.702 51 .0670 3.988 22 .1570 7.2 .2835
.4 .0157 1.75 .0689 4.0 .1575 7.3 .2874
.406 78 .0160 1.778 50 .0700 4.039 21 .1590 7.366 L .2900
.42 .0165 1.8 .0709 4.089 20 .1610 7.4 .2913
.45 .0177 1.85 .0728 4.1 .1614 7.493 M .2950
.457 77 .0180 1.854 49 .0730 4.2 .1654 7.5 .2953
.48 .0189 1.9 .0748 4.216 19 .1660 7.541 19/64 .2969
.5 .0197 1.93 48 .0760 4.3 .1693 7.6 .2992
.508 76 .0200 1.95 .0768 4.305 18 .1695 7.671 N .3020
.52 .0205 1.984 5/64 .0781 4.366 11/64 .1719 7.7 .3031
.533 75 .0210 1.994 47 .0785 4.394 17 .1730 7.8 .3071
.55 .0217 2.0 .0787 4.4 .1732 7.9 .3110
.572 74 .0225 2.05 .0807 4.496 16 .1770 7.938 5/16 .3125
.58 .0228 2.057 46 .0810 4.5 .1772 8.0 .3150
.6 .0236 2.083 45 .0820 4.572 15 .1800 8.026 O .3160
.61 73 .0240 2.1 .0827 4.6 .1811 8.1 .3189
.62 .0244 2.15 .0846 4.623 14 .1820 8.2 .3228
.635 72 .0250 2.184 44 .0860 4.7 13 .1850 8.204 P .3230
.65 .0256 2.2 .0866 4.762 3/16 .1875 8.3 .3268
.66 71 .0260 2.25 .0886 4.8 12 .1890 8.334 21/64 .3281
.68 .0268 2.261 43 .0890 4.851 11 .1910 8.4 .3307
.7 .0276 2.3 .0906 4.9 .1929 8.433 Q .3320
.711 70 .0280 2.35 .0925 4.915 10 .1935 8.5 .3346
.72 .0283 2.375 42 .0935 4.978 9 .1960 8.6 .3386
.742 69 .0292 2.381 3/32 .0938 5.0 .1969 8.611 R .3390
.75 .0295 2.4 .0945 5.055 8 .1990 8.7 .3425
.78 .0307 2.438 41 .0960 5.1 .2008 8.731 11/32 .3438
.787 68 .0310 2.45 .0965 5.105 7 .2010 8.8 .3465
.794 1/32 .0312 2.489 40 .0980 5.159 13/64 .2031 8.839 S .3480
.8 .0315 2.5 .0984 5.182 6 .2040 8.9 .3504
.813 67 .0320 2.527 39 .0995 5.2 .2047 9.0 .3543
.82 .0323 2.55 .1004 5.22 5 .2055 9.093 T .3580
.838 66 .0330 2.578 38 .1015 5.3 .2087 9.1 .3583
.85 .0335 2.6 .1024 5.309 4 .2090 9.128 23/64 .3594
.88 .0346 2.642 37 .1040 5.4 .2126 9.2 .3622
.889 65 .0350 2.65 .1043 5.41 3 .2130 9.3 .3661
.9 .0354 2.7 .1063 5.5 .2165 9.347 U .3680
.914 64 .0360 2.705 36 .1065 5.556 7/32 .2188 9.4 .3701
.92 .0362 2.75 .1083 5.6 .2205 9.5 .3740
.94 63 .0370 2.778 7/64 .1094 5.613 2 .2210 9.525 3/8 .3750
.95 .0374 2.794 35 .1100 5.7 .2244 9.576 V .3770
.965 62 .0380 2.8 .1102 5.791 1 .2280 9.6 .3780
.98 .0386 2.819 34 .1110 5.8 .2283 9.7 .3819
.991 61 .0390 2.85 .1122 5.9 .2323 9.8 .3858
1.0 .0394 2.87 33 .1130 5.944 A .2340 9.804 W .3860
1.016 60 .0400 2.9 .1142 5.953 15/64 .2344 9.9 .3898
1.041 59 .0410 2.946 32 .1160 6.0 .2362 9.922 25/64 .3906
1.05 .0413 2.95 .1161 6.045 B .2380 10.0 .3937
1.067 58 .0420 3.0 .1181 6.1 .2402 10.084 X .3970
1.092 57 .0430 3.048 31 .1200 6147 C .2420 10.1 .3976
1.1 .0433 3.1 .1220 6.2 .2441 10.2 .4016
1.15 .0453 3.175 1/8 .1250 6.248 D .2460 10.262 Y .4040
1.181 56 .0465 3.2 .1260 6.3 .2480 10.3 .4055
1.191 3/64 .0469 3.264 30 .1285 6.35 1/4 E .2500 10.319 13/32 .4063
1.2 .0472 3.3 .1299 6.4 .2520 10.4 .4094
1.25 .0492 3.4 .1339 6.5 .2559 10.49 Z .4130
1.3 .0512 3.454 29 .1360 6.528 F .2570 10.5 .4134
1.321 55 .0520 3.5 .1378 6.6 .2598 10.6 .4173
1.35 .0531 3.569 28 .1405 6.629 G .2610 10.7 .4213
1.397 54 .0550 3.572 9/64 .1406 6.7 .2638 10.716 27/64 .4219
1.4 .0551 3.6 .1417 6.747 17/64 .2656 10.8 .4252
1.45 .0571 3.658 27 .1440 6.756 H .2660 10.9 .4291
1.5 .0591 3.7 .1457 6.8 .2677 11.0 .4331
1.511 53 .0595 3.734 26 .1470 6.9 .2717
30
Informatii generale
ECHIVALENTE ZECIMALE
MM FRACT. INCH MM FRACT. INCH MM FRACT. INCH MM FRACT. INCH MM FRACT. INCH
11.11 .4370 19.05 3/4 .7500 29.75 1.1713 44.053 1 47/64 1.7344 68.00 2.6772
11.112 7/16 .4375 19.25 .7579 29.766 1 11/64 1.1719 44.45 1 3/4 1.7500 68.262 2 11/16 2.6875
11.2 .4409 19.447 49/64 .7656 30.0 1.1811 44.5 1.7520 69.0 2.7165
11.3 .4449 19.5 .7677 30.162 1 3/16 1.1875 44.847 1 49/64 1.7656 69.056 2 23/32 2.7188
11.4 .4488 19.75 .7776 30.25 1.1909 45.0 1.7717 69.85 2 3/4 2.7500
11.5 .4528 19.844 25/32 .7812 30.5 1.2008 45.244 1 25/32 1.7812 70.0 2.7559
11.509 29/64 .4531 20.0 .7874 30.559 1 13/64 1.2031 45.5 1.7913 70.644 2 25/32 2.7812
11.6 .4567 20.241 51/64 .7969 30.75 1.2106 45.641 1 51/64 1.7969 71.0 2.7953
11.7 .4606 20.25 .7972 30.956 1 7/32 1.2188 46.0 1.8110 71.438 2 13/16 2.8125
11.8 .4646 20.5 .8071 31.0 1.2205 46.038 1 13/16 1.8125 72.0 2.8346
11.9 .4685 20.638 13/16 .8125 31.25 1.2303 46.434 1 53/64 1.8281 72.231 2 27/32 2.8438
11.906 15/32 .4688 20.75 .8169 31.353 1 15/64 1.2344 46.5 1.8307 73.0 2.8740
12.0 .4724 21.0 .8268 31.5 1.2402 46.831 1 27/32 1.8438 73.025 2 7/8 2.8750
12.1 .4764 21.034 53/64 .8281 31.75 1 1/4 1.2500 47.0 1.8504 73.819 2 29/32 2.9062
12.2 .4803 21.25 .8366 32.0 1.2598 47.228 1 55/64 1.8594 74.0 2.9134
12.3 .4843 21.431 27/32 .8438 32.147 1 17/64 1.2656 47.5 1.8701 74.612 2 15/16 2.9375
12.303 31/64 .4844 21.5 .8465 32.5 1.2795 47.625 1 7/8 1.8750 75.0 2.9528
12.4 .4882 21.75 .8563 32.544 1 9/32 1.2812 48.0 1.8898 75.406 2 31/32 2.9688
12.5 .4921 21.828 55/64 .8594 32.941 1 19/64 1.2969 48.022 1 57/64 1.8906 76.0 2.9921
12.6 .4961 22.0 .8661 33.0 1.2992 48.419 1 29/32 1.9062 76.2 3 3.0000
12.7 1/2 .5000 22.225 7/8 .8750 33.338 1 5/16 1.3125 48.5 1.9094 76.994 3 1/32 3.0312
12.8 .5039 22.25 .8760 33.5 1.3189 48.816 1 59/64 1.9219 77.0 3.0315
12.9 .5079 22.5 .8858 33.734 1 21/64 1.3281 49.0 1.9291 77.788 3 1/16 3.0625
13.0 .5118 22.622 57/64 .8906 34.0 1.3386 49.212 1 15/16 1.9375 78.0 3.0709
13.097 33/64 .5156 22.75 .8957 34.131 1 11/32 1.3438 49.5 1.9488 78.581 3 3/32 3.0938
13.1 .5157 23.0 .9055 34.5 1.3583 49.609 1 61/64 1.9531 79.0 3.1102
13.2 .5197 23.019 29/32 .9062 34.528 1 23/64 1.3594 50.0 1.9685 79.375 3 1/8 3.1250
13.3 .5236 23.25 .9154 34.925 1 3/8 1.3750 50.006 1 31/32 1.9688 80.0 3.1496
13.4 .5276 32.416 59/64 .9219 35.0 1.3780 50.403 1 63/64 1.9844 80.169 3 5/32 3.1562
13.494 17/32 .5312 23.5 .9252 35.322 1 25/64 1.3906 50.5 1.9882 80.962 3 3/16 3.1875
13.5 .5315 23.75 .9350 35.5 1.3976 5038 2 2.0000 81.0 3.1890
13.6 .5354 23.812 15/16 .9375 35.719 1 13/32 1.4062 51.0 2.0079 81.756 3 7/32 3.2188
13.7 .5394 24.0 .9449 36.0 1.4173 51.594 2 1/32 2.0312 82.0 3.2283
13.8 .5433 24.209 61/64 .9531 36.116 1 27/64 1.4219 52.0 2.0472 82.55 3 1/4 3.2500
13.891 35/64 .5469 24.25 .9547 36.5 1.4370 52.388 2 1/16 2.0625 83.0 3.2677
13.9 .5472 24.5 .9646 36.512 1 7/16 1.4375 53.0 2.0866 83.344 3 9/32 3.2812
14.0 .5512 24.606 31/32 .9688 36.909 1 29/64 1.4531 53.181 2 3/32 2.0938 84.0 3.3071
14.25 .5610 24.75 .9744 37.0 1.4567 53.975 2 1/8 2.1250 84.138 3 5/16 3.3125
14.288 9/16 .5625 25.0 .9843 37.306 1 15/32 1.4688 54.0 2.1260 84.931 3 11/32 3.3438
14.5 .5709 25.003 63/64 .9844 37.5 1.4764 54.769 2 5/32 2.1562 85.0 3.3465
14.684 37/64 .5781 25.25 .9941 37.703 1 31/64 1.4844 55.0 2.1654 85.725 3 3/8 3.3750
14.75 .5807 25.4 1 1.0000 38.0 1.4961 55.562 2 3/16 2.1875 86.0 3.3858
15.0 .5906 253.5 1.0039 38.1 1 1/2 1.5000 56.0 2.2047 86.519 3 13/32 3.4062
15.081 19/32 .5938 25.75 1.0138 38.497 1 33/64 1.5156 56.356 2 7/32 2.2188 87.0 3.4252
15.25 .6004 35.797 1 1/64 1.0156 38.5 1.5157 57.0 2.2441 87.312 3 7/16 3.4375
15.478 39/64 .6094 26.0 1.0236 38.894 1 17/32 1.5312 57.15 2 1/4 2.2500 88.0 3.4646
15.5 .6102 26.194 1 1/32 1.0312 39.0 1.5354 57.944 2 9/32 2.2812 88.106 3 15/32 3.4688
15.75 .6201 26.25 1.0335 39.291 1 35/64 1.5469 58.0 2.2835 88.9 3 1/2 3.5000
15.875 5/8 .6250 26.5 1.0433 39.5 1.5551 58.738 2 5/16 2.3125 89.0 3.5039
16.0 .6299 26.591 1 3/64 1.0469 39.688 1 9/16 1.5625 59.0 2.3228 90.0 3.5433
16.25 .6398 26.75 1.0531 40.0 1.5748 593531 2 11/32 2.3438 910.488 3 9/16 3.5625
16.272 41/64 .6406 26.998 1 1/16 1.625 40.084 1 37/64 1.5781 60.0 2.3622 91.0 3.5827
16.5 .6496 27.0 1.0630 40.481 1 19/32 1.5938 60.325 2 3/8 2.3750 92.0 3.6220
16.669 21/32 .6562 27.25 1.0728 40.5 1.5945 61.0 2.4016 92.075 3 5/8 6.6250
16.75 .6594 27.384 1 5/64 1.0781 40.878 1 39/64 1.6094 61.119 2 13/32 2.4062 93.0 3.6614
17.0 .6693 27.5 1.0827 41.0 1.6142 61.912 2 7/16 2.4375 93.662 3 11.16 3.6875
17.066 43/64 .6719 27.75 1.0925 41.275 1 5/8 1.6250 62.0 2.4409 94.0 3.7008
17.25 .6791 27.781 1 3/32 1.0938 41.5 1.6339 62.706 2 15/32 2.4668 95.0 3.7402
17.462 11/16 .6875 28.0 1.1024 41.672 1 41/64 1.6406 63.0 2.4803 95.25 3 3/4 3.7500
17.5 .6890 28.178 1 7/64 1.1094 42.0 1.6535 63.5 2 1/2 2.5000 96.0 3.7795
17.75 .6988 28.25 1.1122 42.069 1 21/32 1.6562 64.0 2.5197 96.838 3 13/16 3.8125
17.859 45/64 .7031 28.5 1.1220 42.466 1 43/64 1.6719 64.294 2 17/32 2.5312 97.0 3.8189
18.0 .7087 28.575 1 1/8 1.1250 42.5 1.6732 65.0 2.5591 98.0 3.8583
18.25 .7185 28.75 1.1319 42.862 1 11/16 1.6875 65.088 2 9/16 2.5625 98.425 3 7/8 3.8750
18.256 23/32 .7188 28.972 1 9/64 1.1406 43.0 1.6929 65.881 2 19/32 2.5938 99.0 3.8976
18.5 .7283 29.0 1.1417 43.259 1 45/64 1.7031 66.0 2.5984 100.0 3.9370
18.653 47/64 .7344 29.25 1.1516 43.5 1.7126 66.675 2 5/8 2.6250 100.012 3 15/16 3.9375
18.75 .7382 29.369 1 5/32 1.1562 43.656 1 23/32 1.7188 67.0 2.6378 101.6 4 4.0000
19.0 .7480 29.5 1.1614 44.0 1.7323 67.469 2 21/32 2.6562
31
Informatii generale
TABEL CU VITEZE DE ASCHIERE
VITEZA PERIFERICA
Metri/Min 5 8 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100 110 150
Picioare/Min 16 26 32 50 66 82 98 130 165 197 230 262 296 330 362 495
Scula
Diametrul Rotatii pe minut [rot/min]
mm inch
1,00 1592 2546 3138 4775 6366 7958 9549 12732 15916 19099 22282 25465 28648 31831 35014 47747
1,50 1061 1698 2122 3183 4244 5305 6366 8488 10610 12732 14854 16977 19099 21221 23343 31831
2,00 796 1273 1592 2387 3183 3979 4775 6366 7958 9549 11141 12732 14324 15916 17507 23873
2,50 637 1019 1273 1910 2546 3183 3820 5093 6366 7639 8913 10186 11459 12732 14006 19099
3,00 531 849 1061 1592 2122 2653 3183 4244 5305 6366 7427 8488 9549 10610 11671 15916
3,18 1/ 500 801 1001 1501 2002 2502 3003 4004 5005 6006 7007 8008 9009 10010 11011 15015
8
3,50 455 728 909 1364 1819 2274 2728 3638 4547 5457 6366 7176 8185 9095 10004 13642
4,00 398 637 796 1194 1592 1989 2387 3183 3979 4775 5570 6366 7162 7958 8754 11937
4,50 354 566 707 1061 1415 1768 2122 2829 3537 4244 4951 5659 6366 7074 7781 10610
4,76 3/ 334 535 669 1003 1337 1672 2006 2675 3344 4012 4681 5350 6018 6687 7356 10031
16
5,00 318 509 637 955 1273 1592 1910 2546 3183 3820 4456 5093 5730 6366 7003 9549
6,00 265 424 531 796 1061 1326 1592 2122 2653 3183 3714 4244 4775 5305 5836 7958
6,35 1/ 251 401 501 752 1003 1253 1504 2005 2506 3008 3509 4010 4511 5013 5514 7519
4
7,00 227 364 455 682 909 1137 1364 1819 2274 2728 3183 3638 4093 4547 5002 6821
7,94 5/ 200 321 401 601 802 1002 1203 1604 2004 2405 2806 3207 3608 4009 4410 6013
16
8,00 199 318 398 597 796 995 1194 1592 1989 2387 2785 3183 3581 3979 4377 5968
9,00 177 283 354 531 707 884 1061 1415 1768 2122 2476 2829 3183 3537 3890 5305
9,53 3/ 167 267 334 501 668 835 1002 1336 1670 2004 2338 2672 3006 3340 3674 5010
8
10,00 159 255 318 477 637 796 955 1273 1592 1910 2228 2546 2865 3183 3501 4775
11,11 7/ 143 229 287 430 573 716 860 1146 1433 1719 2006 2292 2579 2865 3152 4298
16
12,00 133 212 265 398 531 663 796 1061 1326 1592 1857 2122 2387 2653 2918 3979
12,70 1/ 125 201 251 376 501 627 752 1003 1253 1504 1754 2005 2256 2506 2757 3760
2
14,00 114 182 227 341 455 568 682 909 1137 1364 1592 1819 2046 2274 2501 3410
14,29 9/ 111 178 223 334 446 557 668 891 1114 1337 1559 1782 2005 2228 2450 3341
16
15,00 106 170 212 318 424 531 637 849 1061 1273 1485 1698 1910 2122 2334 3183
15,88 5/ 100 160 200 301 401 501 601 802 1002 1203 1403 1604 1804 2004 2205 3007
8
16,00 99 159 199 298 398 497 597 796 995 1194 1393 1592 1790 1989 2188 2984
11/
17,46 91 146 182 273 365 456 547 729 912 1094 1276 1458 1641 1823 2005 2735
16
18,00 88 141 177 265 354 442 531 707 884 1061 1238 1415 1592 1768 1945 2653
19,05 3/ 84 134 167 251 334 418 501 668 835 1003 1170 1337 1504 1671 1838 2506
4
20,00 80 127 159 239 318 398 477 637 796 955 1114 1273 1432 1592 1751 2387
24,00 66 106 133 199 265 332 398 531 663 796 928 1061 1194 1326 1459 1989
25,00 64 102 127 191 255 318 382 509 637 764 891 1019 1146 1273 1401 1910
27,00 59 94 118 177 236 295 354 472 589 707 825 943 1061 1179 1297 1768
30,00 53 85 106 159 212 265 318 424 531 637 743 849 955 1061 1167 1592
32,00 50 80 99 149 199 249 298 398 497 597 696 796 895 995 1094 1492
36,00 44 71 88 133 177 221 265 354 442 531 619 707 796 884 973 1326
40,00 40 64 80 119 159 199 239 318 398 477 557 637 716 796 875 1194
50,00 32 51 64 95 127 159 191 255 318 382 446 509 573 637 700 955
VALORILE INTERMEDIARE SE VOR DETERMINA PRIN INTERPOLARE
Ex.: pentru 120 m/min adaugati valorile de la 110+10.
32
Informatii generale
TIPURI DE COZI. DESCRIERE SI DIMENSIUNI
COADA CILINDRICA CONFORM DIN 6535HA
d1 l1 b1 e1 l2 h1
h6 +2 +0,05 -1 +1 h11
mm mm mm mm mm mm
2 28 - - - -
COADA CILINDRICA CONFORM DIN 6535 HB 3 28 - - - -

ptr. d1 = 6 to 20 mm 4 28 - - - -
5 28 - - - -
6 36 4,2 18 - 5,1
8 36 5,5 18 - 6,9
10 40 7 20 - 8,5
12 45 8 22,5 - 10,4
ptr. d1 = 25 to 32 mm 14 45 8 22,5 - 12,7

16 48 10 24 - 14,2
18 48 10 24 - 16,2
20 50 11 25 - 18,2
25 56 12 32 17 23,0
32 60 14 36 19 30,0
COADA CILINDRICA CONFORM DIN 6535 HE

ptr. d1 = 6 to 20 mm ptr.d1 = 25 to 32 mm
d1 l1 l4 l5 r2 α (b2) (b3) h2 (h3)

h6 +2 -1 -30´ ≈ h11
mm mm mm mm mm ° mm mm mm mm
6 36 25 18 1,2 2° 4,3 - 5,1 -

8 36 25 18 1,2 2° 5,5 - 6,9 -
10 40 28 20 1,2 2° 7,1 - 8,5 -
12 45 33 22,5 1,2 2° 8,2 - 10,4 -
14 45 33 22,5 1,2 2° 8,1 - 12,7 -
16 48 36 24 1,6 2° 10,1 - 14,2 -
18 48 36 24 1,6 2° 10,8 - 16,2 -
20 50 38 25 1,6 2° 11,4 - 18,2 -
25 56 44 32 1,6 2° 13,6 9,3 23,0 24,1
32 60 48 35 1,6 2° 15,5 9,9 30,0 31,2
33
Informatii generale
COADA CILINDRICA CONFORM Gama de diametre b l r
DIN 1809 d h12 ± IT16
mm mm mm mm
3,0 to 3,5 1,6 2,2
Intre 3,5 to 4,0 2 2,2
Intre 4,0 to 4,5 2,2 2,5 0,2

Intre 4,5 to 5,5 2,5 2,5
Intre 5,5 to 6,5 3 3
Intre 6,5 to 8,0 3,5 3,5
Intre 8,0 to 9,5 4,5 4,5
Intre 9,5 to 11,0 5 5
Intre 11,0 to 13,0 6 6 0,4

Intre 13,0 to 15,0 7 7
Intre 15,0 to 18,0 8 8
Intre 18,0 to 21,0 10 10

CONURI MORSE CONFORM DIN 228 A
d1 d9 l1 l
Conicitatea per
Coada Morse Nr. max.
mm in diametru
mm mm mm
0 9,045 - 50 53 0,05205
1 12,065 M6 53,5 57 0,04988
2 17,780 M10 64 69 0,04995
3 23,825 M12 81 86 0,05020
4 31,267 M16 102,5 109 0,05194
5 44,399 M20 129,5 136 0,05263
6 63,348 M24 182 190 0,05214
34
Informatii generale
CONURI MORSE CONFORM DIN 228
d1 l6 b r2 l7 l
Coada Morse Conicitatea per
-1 h13 max.
Nr. mm in diametru
mm mm mm mm mm mm
0 9,045 56,5 3,9 4 10,5 59,5 0,05205
1 12,065 62 5,2 5 13,5 65,5 0,04988
2 17,780 75 6,3 6 16 80 0,04995
3 23,825 94 7,9 7 20 99 0,05020
4 31,267 117,5 11,9 8 24 124 0,05194
5 44,399 149,5 15,9 10 29 156 0,05263
6 63,348 210 19 13 40 218 0,05214
COADA CILINDRICA CONFORM DIN 10
Gama de diametre a l Gama de diametre a l

d h9 h11 d h9 h11
mm mm mm mm mm mm
Intre 1,32 si 1,50 1,12 4 Intre 8,50 si 9,50 7,10 10
Intre 1,50 si 1,70 1,25 4 Intre 9,50 si 10,6 8,00 11
Intre 1,70 si 1,90 1,40 4 Intre 10,6 si 11,8 9,00 12
Intre 1,90 si 2,12 1,60 4 Intre 11,8 si 13,2 10,0 13
Intre 2,12 si 2,36 1,80 4 Intre 13,2 si 15,0 11,2 14
Intre 2,36 si 2,65 2,00 4 Intre 15,0 si 17,0 12,5 16
Intre 2,65 si 3,00 2,24 5 Intre 17,0 si 19,0 14,0 18
Intre 3,00 si 3,35 2,50 5 Intre 19,0 si 21,2 16,0 20
Intre 3,35 si 3,75 2,80 5 Intre 21,2 si 23,6 18,0 22
Intre 3,75 si 4,25 3,15 6 Intre 23,6 si 26,5 20,0 24
Intre 4,25 si 4,75 3,55 6 Intre 26,5 si 30,0 22,4 26
Intre 4,75 si 5,30 4,00 7 Intre 30,0 si 33,5 25,0 28
Intre 5,30 si 6,00 4,50 7 Intre 33,5 si 37,5 28,0 31
Intre 6,00 si 6,70 5,00 8 Intre 37,5 si 42,5 31,5 34
Intre 6,70 si 7,50 5,60 8 Intre 42,5 si 47,5 35,5 38
Intre 7,50 si 8,50 6,30 9 Intre 47,5 si 53,0 40,0 42
35
Informatii generale
COADA CILINDRICA CONFORM DIN 1835 A
COADA CILINDRICA CONFORM DIN 1835 B

ptr. D1 = 6 TO 20 MM ptr.D1 = 25 TO 63 MM
d1 l1 b1 e1 l2 h1
A=h8, B=h6 +2 +0,05 -1 +1 h13
mm mm mm mm mm mm
3 28 - - - -
4 28 - - - -
5 28 - - - -
6 36 4,2 18 - 4,8
8 36 5,5 18 - 6,6
10 40 7 20 - 8,4
12 45 8 22,5 - 10,4
16 48 10 24 - 14,2
20 50 11 25 - 18,2
25 56 12 32 17 23
32 60 14 36 19 30
40 70 14 40 19 38
50 80 18 45 23 47,8
63 90 18 50 23 60,8
COADA CILINDRICA CONFORM DIN 1835 D
d1 l1 l3 d d d
h6 +2 +2 Dimensiunea exterioara ∅ interior∅
mm mm mm nominala mm mm
6 36 10 W 5,90-20 5,9 4,27
10 40 10 W 9,90-20 9,9 8,27
12 45 10 W 11,90-20 11,9 10,27
16 48 10 W 15,90-20 15,9 14,27
20 50 15 W 19,90-20 19,9 18,27
25 56 15 W 24,90-20 24,9 23,27
32 60 15 W 31,90-20 31,9 30,27
36
Informatii generale
COADA CILINDRICA CONFORM DIN 1835 E
d1 l1 l4 l5 r2 α (b2) (b1) h2 (h1)

h6 +2 -1 min. -30´ ≈ h13
6 36 25 18 1,2 2° 4,8 3,5 4,8 5,4

8 36 25 18 1,2 2° 6,1 4,7 6,6 7,2
10 40 28 20 1,2 2° 7,3 5,7 8,4 9,1
12 45 33 22,5 1,2 2° 8,2 6,0 10,4 11,2
16 48 36 24 1,6 2° 10,1 7,6 14,2 15,0
20 50 38 25 1,6 2° 11,5 8,4 18,2 19,1
25 56 44 32 1,6 2° 13,6 9,3 23,0 24,1
32 60 48 35 1,6 2° 15,5 9,9 30,0 31,2
37
Gaurirea
NOMENCLATOR DE TERMENI
A Lungimea totala
B Lungimea cozii
C Lungimea partii exterioare
D Lungimea de programare
E Latimea fatetei
F Latimea spatelui dintelui
G Unghiul de atac
H Tais principal
I Diametrul nominal
J Lungimea taisului principal
K Lungimea varfului
L Canal
M Detalonarea spatelui dintelui
N Pasul spirei
O Lungimea spirei
P Inel argintiu
Q Antrenor
1 Spatele dintelui 9 Conicitatea miezului (reprezentata

2 Grosimea miezului exagerat)
3 Tais transversal 10 Unghiul de degajare axial la periferie
4 Marimea detalonarii dintelui 11 Unghi de asezare al taisului principal
5 Canal
6 Diametrul zonei detalonate 12 Flanc
7 Varf exterior 13 Varful taisului transversal
8 Unghiul de inclinatie al taisului transversal
38
Gaurirea
RECOMADARI GENERALE LA GAURIRE
1. Alegeti cel mai adecvat burghiu solicitat de aplicatie, avand in vedere materialul de
prelucrat, posibilitatile masinii – unelte si fluidul de racire ce va fi utilizat.
2. Lipsa de rigiditate a sistemului tehnologic poate provoca deteriorarea sculei, a

masinii si a piesei. Mariti stabilitatea prin alegerea celui mai scurt burghiu adecvat
aplicatiei.
3. Port – scula este o componenta importanta a prelucrarii. Nu sunt permise jocuri ale
sculei in port-scula sau rotirea ei fata de aceasta.
4. Utilizarea sculelor cu coada Morse este eficienta daca pata de contact intre scula
si port-scula este maxima. Utilizati un ciocan moale ( bronz, cauciuc ) pentru
conducerea sculei in port-scula.
5. Utilizarea unui anumit fluid de racire-ungere este determinat de particularitatile

operatiei. Asigurati un debit suficient in special in zona varfului sculei.
6. Evacuarea aschiilor este esentiala in operatiile de gaurire. Nu este permisa blocarea

lor in canalele burghiului.
7. La rescutire asigurati reproducerea geometriei initiale. Verificati daca zona uzata a

fost indepartata integral.
ALEGEREA TIPULUI DE BURGHIU
Dormer ofera o gama larga de burghie, standard si speciale, din diverse materiale
aschietoare si cu geometrii optimizate pe cazuri de prelucrare. Spre exemplu burghiele
cu spira larga se recomanda la gaurirea materialelor casante ( aschii scurte ) iar cele cu
spira puternic inclinata pentru materiale ductile care genereaza aschii lungi.
Factorii principali in alegerea tipului de burghiu sunt urmatorii:

• MATERIALUL DE PRELUCRAT • TIPUL DE PORT-SCULA ALES
• LUNGIMEA GAURII • RIGIDITATEA PORT-SCULEI
• CAPABILITATEA MASINII • GAURIRA ORIZONTALA SAU
– UNELTE VERTICALA
• LICHIDUL DE RACIRE UTILIZAT • BURGHIU ROTITOR SAU STATIONAR
• STAREA MASINII – UNELTE • CONTROLUL EVACUARII ASCHIILOR
• CERINTELE PRIVIND • PRECIZIA SOLICITATA ALEZAJULUI
PRODUCTIVITAETA
39
Gaurirea
ALEGEREA BURGHIULUI, A VITEZEI DE ASCHIERE SI A AVANSULUI IN FUNCTIE
DE APLICATIE
Recomandari privind alegerea optima a tipului de burghiu sunt date in catalogul Dormer
si in Product Selector. Pentru o analiza mai pertinenta se vor mai avea in vedere
urmatoarele:
Materialele - din care se executa sculele pot fi: otel rapid ( HSS ), otel rapid cu cobalt
( HSCo ) sau carbura metalica. Fiecare ofera avantaje la prelucrarea unui anumit
material. Spre exemplu otelul rapid ofera o tenacitate mai mare si o duritate medie.
Carburile metalice au o tenacitate redusa dar o duritate mare.
Geometria burghielor - este adaptata caracteristicilor materialelor ce vor fi prelucrate.

Unele burghie denumite de “uz general” pot fi folosite la o gama larga de materiale.
Pentru cazuri particulare cum ar fi: otelul inoxidabil, aluminiul sau materialele plastice se
concep geometrii adecvate.
Acoperirea ( placarea ) – cu un strat de duritate mare a suprafetei se poate alege din

cele oferite de ex. nitrura de titan ( TiN ), nitrura de titan si aluminiu ( TiAlN ). Aceste
straturi ofera o crestere a performantelor in mod diferentiat prin duritatea lor, proprietatile
termice sau coeficientul de frecare.
Combinarea integrala sau partiala a factorilor enumerati a condus la o paleta foarte larga
de tipuri constructive astfel incat sa se poata gasi pentru fiecare caz de prelucrare scula
optima, de la burghiele de uz general din otel rapid neacoperite pana la cele de inalta
performanta din carburi metalice cu geometrie optimizata si acoperite cu nitrura de titan
si aluminiu.
MARIMEA ALEZAJULUI
Materialul din care este executat burghiul, geometria sa impreuna cu tipul de acoperire
confera sculei abilitatea de a realiza un alezaj de o anumita acuratete. In general
sculele cu geometrie standard realizeaza alezaje in clasa H12. In conditii deosebite si
cu geometrii dedicate precizia poate ajunge si la H8.
Pentru o mai buna intelegere sunt listate mai jos principalele tipuri de burghie si
performantele lor:
Burghie de uz general din HSS – H12
Burghie din HSS / HSCo cu spira parabolica ptr. gauri adanci ( PFX ) – H10
Burghie din HSS / HSCo de inalta performanta si placate cu TiN / TiAlN ( ADX ) – H9
Burghie de inalta performanta din CMS acoperite cu TiN / TiAlN ( CDX ) – H8
40
Gaurirea
DIAMETRE NOMINALE ALE ALEZAJELOR ( mm )
∅ (mm) H8 H9 H10 H12
≤3 0 / +0.014 0 / +0.025 0 / +0.040 0 / +0.100
>3≤6 0 / +0.018 0 / +0.030 0 / +0.048 0 / +0.120
> 6 ≤ 10 0 / +0.022 0 / +0.036 0 / +0.058 0 / +0.150
> 10 ≤ 18 0 / +0.027 0 / +0.043 0 / +0.070 0 / +0.180
> 18 ≤ 30 0 / +0.033 0 / +0.052 0 / +0.084 0 / +0.210
DIAMETRE NOMINALE ALE ALEZAJELOR ( inci )

∅ ( inci ) H8 H9 H10 H12
≤ .1181 0 / +0.0006 0 / +0.0010 0 / +0.0016 0 / +0.0040
>.1181≤.2362 0 / +0.0007 0 / +0.0012 0 / +0.0019 0 / +0.0048
>.2362 ≤.3937 0 / +0.0009 0 / +0.0015 0 / +0.0023 0 / +0.0059
>.3937≤.7087 0 / +0.0011 0 / +0.0017 0 / +0.0028 0 / +0.0071
>.7087≤1.1811 0 / +0.0013 0 / +0.0021 0 / +0.0033 0 / +0.0083
Capacitatea burghiului de a realize un alezaj intr-o anumita clasa de toleranta trebuie

analizata diferit cand gaurirea este urmata de o alta prelucrare, de ex. filetare sau
alezare. Diametrul sculei va trebui marit fata de recomandarile generale pentru a obtine
un alezaj final conform cerintelor de precizie.
VITEZA DE ASCHIERE SI AVANSUL LA SCULE IN TREPTE
In calculul vitezei si avansului optim la scule care realizeaza doua diametre de ex.
ambori, burghie in trepte, burghie combinate etc., se apeleaza la un compromis.
Turatia se calculeaza de la viteza ceruta de diametrul mai mare iar avansul de cerinta
diametrului mai mic.
RACIREA PRIN INTERIORUL SCULEI
Racirea prin interiorul sculei aduce avantaje importante prin faptul ca o mare cantitate
de lichid ajunge direct la varful sculei ( in zona de aschiere ). Prin aceasta incalzirea
sculei scade substantial ceea ce determina o crestere semnificativa a durabilitatii ei. In
secundar o aductiune de lichid cu debit si presiune mari mareste substantial viteza de
evacuare a aschiilor ceea ce are ca efect posibilitatea de a lucra cu avansuri marite.
Pentru a beneficia de aceste efecte presiunea lichidului trebuie sa fie mai mare de 20
bari.
BATAIA RADIALA
Bataia radiala a burghielor se masoara in stare montata. Valoarea maxima se obtine la
o rotatie completa a sculei. Bataia se masoare la varful sculei. Valorile normale sunt:La
burghie din CMS: 0, 02 mm.
La burghie de inalta performanta din HSS: 0, 11 mm.
La burghie cu lungime normala din HSS se utilizeaza relatia: 0, 01mm x ( lungimea
totala / diametru ) + 0, 03mm.
41
Gaurirea
FORMA SPIREI
Simbolizare Tipul spirei Domeniu de aplicare

Tip H - Spira larga. ω = 10º- Pentru materiale plastice si alama
20º
Tip N - Spira standard. ω = De uz general

21º- 34º
Tip W - Spira stransa. ω = Pentru oteluri inoxidabile si

35º- 45º aluminiu. Constructie standard la
burghiele de inalta performanta
CTW - Spira cu variatie Spira de tip N cu variatie continua

continua pe toata lungimea
TIPURI DE ASCUTIRE
Simbolizare Tipul ascutirii

Ascutire in doua planuri (4 fatete).
Ascutire conf. standardului 907 al agentiei National Aerospace.

Standard recunoscut in industria aerospatiala.
Ascutire suplimentara pentru scurtarea taisului transversal. Se

utilizeaza mai ales la burghiele de dimensiuni mari.
Ascutire originala Dormer. Utilizata la burghiele din clasele A002.
Simbolizare Dormer pentru ascutirea speciala a burghielor tip

ADX si CDX.
42
Gaurirea
GAURIREA ADANCA
Pentru realizarea uni alezaj de lungime mare exista diverse procedee. In exemplul de
mai jos sunt ilustate 4 procedee de obtinere a unui alezaj 10xD.
Cu set de burghie Cu set de burghie Cu avans repetat Cu un singur avans
Nr. 3 2 1 1
burghielor (2,5xD, 6xD,10xD) (2,5xD,10xD) (10xD) (10xD)
Geometrie Geometrie Geometrie PFX si
Tipul 2, 5xD ADX sau
standard. Utilizare standard. Utilizare scule cu utilizare
burghiului PFX 10xD PFX
generala generala specifica
Costuri mari Ieftin
+/- Timp indelungat
Mai ieftin, mai rapid Timp indelungat
Rapid
43
Gaurirea
LUNGIMI STANDARD - TOTALE SI ALE SPIREI – DIN
DIN 1897 DIN 338 DIN 340 DIN 1869 DIN 6537 DIN 345
d1 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2
mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm
Seria 1 Seria 2 Seria 3 K L
≤ 0,24 19 1,5 19 2,5

≤ 0,30 19 1,5 19 3
≤ 0,38 19 2 19 4
≤ 0,48 19 2,5 20 5
≤ 0,53 20 3 22 6 32 12
≤ 0,60 21 3,5 24 7 35 15
≤ 0,67 22 4 26 8 38 18
≤ 0,75 23 4,5 28 9 42 21
≤ 0,85 24 5 30 10 46 25
≤ 0,95 25 5,5 32 11 51 29
≤ 1,06 26 6 34 12 56 33
≤ 1,18 28 7 36 14 60 37
≤ 1,32 30 8 38 16 65 41
≤ 1,50 32 9 40 18 70 45
≤ 1,70 34 10 43 20 75 50 115 75
≤ 1,90 36 11 46 22 80 53 115 75
≤ 2,12 38 12 49 24 85 56 125 85 160 110 205 135
≤ 2,36 40 13 53 27 90 59 135 90 160 110 215 145
≤ 2,65 43 14 57 30 95 62 140 95 160 110 225 150
≤ 3,00 46 16 61 33 100 66 150 100 190 130 240 160 62 20 66 28 114 33
≤ 3,20 49 18 65 36 106 69 155 105 200 135 240 170 62 20 66 28 117 36
≤ 3,35 49 18 65 36 106 69 155 105 200 135 240 170 62 20 66 28 120 39
≤ 3,75 52 20 70 39 112 73 165 115 210 145 265 180 62 20 66 28 120 39
≤ 4,25 55 22 75 43 119 78 175 120 220 150 280 190 66 24 74 36 124 43
≤ 4,75 58 24 80 47 126 82 185 125 235 160 295 200 66 24 74 36 128 47
≤ 5,30 62 26 86 52 132 87 195 135 245 170 315 210 66 28 82 44 133 52
≤ 6,00 66 28 93 57 139 91 205 140 260 180 330 225 66 28 82 44 138 57
≤ 6,70 70 31 101 63 148 97 215 150 275 190 350 235 79 34 91 53 144 63
≤ 7,50 74 34 109 69 156 102 225 155 290 200 370 250 79 36 91 53 150 69
≤ 8,50 79 37 117 75 165 109 240 165 305 210 390 265 89 40 103 61 156 75
≤ 9,50 84 40 125 81 175 115 250 175 320 220 410 280 89 40 103 61 162 81
44
Gaurirea
LUNGIMI STANDARD - TOTALE SI ALE SPIREI – DIN
DIN 1897 DIN 338 DIN 340 DIN 1869 DIN 6537 DIN 345
d1 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2
mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm
Seria 1 Seria 2 Seria 3 K L
≤ 10,60 89 43 133 87 184 121 265 185 340 235 430 295 102 55 118 70 168 87
≤ 11,80 95 47 142 94 195 128 280 195 365 250 102 55 118 70 175 94
≤ 13,20 102 51 151 101 205 134 295 205 375 260 107 60 124 76 182 101
≤ 14,00 107 54 160 108 214 140 107 60 124 76 189 108
≤ 15,00 111 56 169 114 220 144 115 65 133 82 212 114
≤ 16,00 115 58 178 120 227 149 115 65 133 82 218 120
≤ 17,00 119 60 184 125 235 154 123 73 143 91 223 125
≤ 18,00 123 62 191 130 241 158 123 73 143 91 228 130
≤ 19,00 127 64 198 135 247 162 131 79 153 99 233 135
≤ 20,00 131 66 205 140 254 166 131 79 153 99 238 140
≤ 21,20 136 68 261 171 243 145
≤ 22,40 141 70 268 176 248 150
≤ 23,00 141 70 268 176 253 155
≤ 23,60 146 72 275 180 276 155
≤ 25,00 151 75 282 185 281 160
≤ 26,50 156 78 290 190 286 165
≤ 28,00 162 81 298 195 291 170
≤ 30,00 168 84 307 201 296 175
≤ 31,50 174 87 316 207 301 180
≤ 31,75 180 90 306 185
≤ 33,50 180 90 334 185
≤ 35,50 186 93 339 190
≤ 37,50 193 96 344 195
≤ 40,00 200 100 349 200
≤ 42,50 207 104 354 205
≤ 45,00 214 108 359 210
≤ 47,50 221 112 364 215
≤ 50,00 228 116 369 220
45
Gaurirea
LUNGIMI STANDARD - TOTALE SI ALE SPIREI – ANSI
Lungime
Inci decimal Metric decimal Screw Machine Lungi Coada Morse
normala
d1 d1 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2
inci inci inci inci inci inci inci inci

0.0059-0.0079 0.150-0.200 3/4 1/16
0.0083-0.0100 0.211-0.254 3/4 5/64
0.0105-0.0130 0.267-0.330 3/4 3/32
0.0135-0.0145 0.343-0.368 3/4 1/8
0.0150-0.0157 0.380-0.400 3/4 3/16
0.0160-0.0200 0.406-0.508 7/8 3/16
0.0210-0.0225 0.533-0.572 1. 1/4
0.0236-0.0250 0.600-0.635 1.1/8 5/16
0.0256-0.0280 0.650-0.711 1.1/4 3/8
0.0292-0.0330 0.742-0.838 1.3/8 1/2
0.0335-0.0380 0.850-0.965 1.1/2 5/8
0.0390-0.420 0.991-1.067 1.3/8 1/2 1.5/8 11/16 2.1/4 1.1/8
0.0430-0.0469 1.092-1.191 1.3/8 1/2 1.3/4 3/4 2.1/4 1.1/8
0.0472-0.0625 1.200-1.588 1.5/8 5/8 1.7/8 7/8 3. 1.3/4
0.0630-0.0635 1.600-1.613 1.11/16 11/16 1.7/8 7/8 3.3/4 2.
0.0650-0.0781 1.650-1.984 1.11/16 11/16 2. 1. 3.3/4 2.
0.0785-0.0787 1.994-2.000 1.11/16 11/16 2. 1. 4.1/4 2.1/4
0.0807-0.0860 2.050-2.184 1.3/4 3/4 2.1/8 1.1/8 4.1/4 2.1/4
0.0866-0.0938 2.200-2.383 1.3/4 3/4 2.1/4 1.1/4 4.1/4 2.1/4
0.0945-0.0995 2.400-2.527 1.13/16 13/16 2.3/8 1.3/8 4.5/8 2.1/2
0.1015-0.1065 2.578-2.705 1.13/16 13/16 2.1/2 1.7/16 4.5/8 2.1/2
0.1094 2.779 1.13/16 13/16 2.5/8 1.1/2 4.5/8 2.1/2
0.1100.1130 2.794-2.870 1.7/8 7/8 2.5/8 1.1/2 5.1/8 2.3/4
0.1142-0.1160 2.900-2.946 1.7/8 7/8 2.3/4 1.5/8 5.1/8 2.3/4
0.1181-0.1250 3.000-3.175 1.7/8 7/8 2.3/4 1.5/8 5.1/8 2.3/4 5.1/8 1.7/8
0.1260-0.1285 3.200-3.264 1.15/16 15/16 2.3/4 1.5/8 5.3/8 3. 5.3/8 2.1/8
0.1299-0.1406 3.300-3.571 1.15/16 15/16 2.7/8 1.3/4 5.3/8 3 5.3/8 2.1/8
0.1417-0.1496 3.600-3.800 2.1/16 1. 3. 1.7/8 5.3/8 3 5.3/8 2.1/8
0.1520-0.1562 3.861-3.967 2.1/16 1. 3.1/8 2. 5.3/8 3 5.3/8 2.1/8
0.1570 3.988 2.1/8 1.1/16 3.1/8 2. 5.3/4 3.3/8
0.1575-0.1719 4.000-4.366 2.1/8 1.1/16 3.1/4 2.1/8 5.3/4 3.3/8 5.3/4 2.1/2
0.1730-0.1820 4.394-4.623 2.3/16 1.1/8 3.3/8 2.3/16 5.3/4 3.3/8 5.3/4 2.1/2
0.1850-0.1875 4.700-4.762 2.3/16 1.1/8 3.1/2 2.5/16 5.3/4 3.3/8 5.3/4 2.1/2
0.1890-0.1910 4.800-4.851 2.1/4 1.3/16 3.1/2 2.5/16 6. 3.5/8 6. 2.3/4
0.1929-0.2031 4.900-5.159 2.1/4 1.3/16 3.5/8 2.7/16 6. 3.5/8 6. 2.3/4
0.2040-0.2188 5.182-5.558 2.3/8 1.1/4 3.3/4 2.1/2 6. 3.5/8 6. 2.3/4
Pentru echivalentele decimale, consultati pag. 30-31
46
Gaurirea
Inci decimal Metric decimal Screw Machine Lungime Lungi Coada Morse
normala
d1 d1 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2

0.2205-0.2344 5.600-5.954 2.7/16 1.5/16 3.7/8 2.5/8 6.1/8 3.3/4 6.1/8 2.7/8
0.2362-0.2500 6.000-6.350 2.1/2 1.3/8 4. 2.3/4 6.1/8 3.3/4 6.1/8 2.7/8
0.2520 6.400 2.5/8 1.7/16 4.1/8 2.7/8 6.1/4 3.7/8
0.2559-0.2656 6.500-6.746 2.5/8 1.7/16 4.1/8 2.7/8 6.1/4 3.7/8 6.1/4 3.
0.2660-0.2770 6.756-7.036 2.11/16 1.1/2 4.1/8 2.7/8 6.1/4 3.7/8 6.1/4 3.
0.2795-0.2812 7.100-7.142 2.11/16 1.1/2 4.1/4 2.15/16 6.1/4 3.7/8 6.1/4 3.
0.2835-0.2900 7.200-7.366 2.3/4 1.9/16 4.1/4 2.15/16 6.3/8 4. 6.3/8 3.1/8
0.2913-0.2969 7.400-7.541 2.3/4 1.9/16 4.3/8 3.1/16 6.3/8 4. 6.3/8 3.1/8
0.2992-0.3020 7.600-7.671 2.13/16 1.5/8 4.3/8 3.1/16 6.3/8 3.1/8
0.3031-0.3125 7.700-7.938 2.13/16 1.5/8 4.1/2 3.3/16 6.3/8 4. 6.3/8 3.1/8
0.3150-0.3160 8.000-8.026 2.15/16 1.11/16 4.1/2 3.3/16 6.1/2 4.1/8 6.1/2 3.1/4
0.3189-.03281 8.100-8.334 2.15/16 1.11/16 4.5/8 3.5/16 6.1/2 4.1/8 6.1/2 3.1/4
0.3307-0.3438 8.400-8.733 3. 1.11/16 4.3/4 3.7/16 6.1/2 4.1/8 6.1/2 3.1/4
0.3465-0.3594 8.800-9.129 3.1/16 1.3/4 4.7/8 3.1/2 6.3/4 4.1/4 6.3/4 3.1/2
0.3622-0.3750 9.200-9.525 3.1/8 1.13/16 5. 3.5/8 6.3/4 4.1/4 6.3/4 3.1/2
03770-0.3906 9.576-9.921 3.1/4 1.7/8 5.1/8 3.3/4 7. 4.3/8 7. 3.5/8
0.3937-0.3970 10.000-10.084 3.5/16 1.15/16 5.1/8 3.3/4 7. 4.3/8 7. 3.5/8
0.4016-0.4062 10.200-10.320 3.5/16 1.15/16 5.1/4 3.7/8 7. 4.3/8 7. 3.5/8
0.4130-0.4134 10.490-10.500 3.3/8 2. 5.1/4 3.7/8 7.1/4 4.5/8 7.1/4 3.7/8
0.4219 10.716 3.3/8 2. 5.3/8 3.15/16 7.1/4 4.5/8 7.1/4 3.7/8
0.4252-0.4375 10.800-11.112 3.7/16 2.1/16 5.1/2 4.1/16 7.1/4 4.5/8 7.1/4 3.7/8
0.4409-0.4531 11.200-11.509 3.9/16 2.1/8 5.5/8 4.3/16 7.1/2 4.3/4 7.1/2 4.1/8
0.4646-0.4688 11.800-11.908 3.5/8 2.1/8 5.3/4 4.5/16 7.1/2 4.3/4 7.1/2 4.1/8
0.4724-0.4844 12.000-12.304 3.11/16 2.3/16 5.7/8 4.3/8 7.3/4 4.3/4 8.1/4 4.3/8
0.4921-0.5000 12.500-12.700 3.3/4 2.1/4 6. 4.1/2 7.3/4 4.3/4 8.1/4 4.3/8
0.5039-0.5118 12.800-13.000 3.7/8 2.3/8 6. 4.1/2 8.1/2 4.5/8
0.5156-0.5315 13.096-13.500 3.7/8 2.3/8 6.5/8 4.13/16 8.1/2 4.5/8
0.5433-0.5781 13.800-14.684 4.1/8 2.5/8 6.5/8 4.13/16 8.3/4 4.7/8
0.5807-0.5938 14.750-15.083 4.1/8 2.5/8 7.1/8 5.3/16 8.3/4 4.7/8
0.6004-0.6250 15.250-15.875 4.1/4 2.3/4 7.1/8 5.3/16 8.3/4 4.7/8
0.6299-0.6562 16.000-16.669 4.1/2 2.7/8 7.1/8 5.3/16 9. 5.1/8
0.6594-0.6875 16.750-17.462 4.1/2 2.7/8 7.5/8 5.5/8 9.1/4 5.3/8
0.6890 17.500 4.3/4 3. 7.5/8 5.5/8 9.1/2 5.5/8
0.7031-0.7188 17.859-18.258 4.3/4 3. 9.1/2 5.5/8
0.7283-0.7500 18.500-19.050 5. 3.1/8 9.3/4 5.7/8
0.7656-0.7812 19.446-19.845 5.1/8 3.1/4 9.7/8 6.
0.7879-0.8125 20.000-20.638 5.1/4 3.3/8 10.3/4 6.1/8
47
Gaurirea
Lungime
Inci decimal Metric decimal Screw Machine normala Lungi Coada Morse
d1 d1 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2

0.8268-0.8750 21.000-22.225 5.3/8 3.1/2 10.3/4 6.1/8
0.8858-0.9062 22.500-23.017 5.5/8 3.5/8 10.3/4 6.1/8
0.9219-0.9375 23.416-23.812 5.3/4 3.3/4 10.3/4 6.1/8
0.9449-0.9688 24.000-24.608 5.7/8 3.7/8 11. 6.3/8
0.9843-1.000 25.000-25.400 6. 4. 11. 6.3/8
1.0039-1.0312 25.500-26.192 11.1/8 6.1/2
1.0433-1.0630 26.500-27.000 11.1/4 6.5/8
1.0781-1.0938 27.384-27.783 12.1/2 6.7/8
1.1024-1.1250 28.000-28.575 12.3/4 7.1/8
1.1406-1.562 28.971-29.367 12.7/8 7.1/4
1.1614-1.1875 29.500-30.162 13. 7.3/8
1.2008-1.2188 30.500-30.958 13.1/8 7.1/2
1.2205-1.2500 31.000-31.750 13.1/2 7.7/8
1.2598-1.2812 32.000-32.542 14.1/8 8.1/2
1.2969-1.3125 32.941-33.338 14.1/4 8.5/8
1.3189-1.3438 33.500-34.133 14.3/8 8.3/4
1.3583-1.3750 34.500-34.925 14.1/2 8.7/8
1.3780-1.4062 35.000-35.717 14.5/8 9.
1.4173-1.4375 36.000-36.512 14.3/4 9.1/8
1.4531-1.4688 36.909-37.308 14.7/8 9.1/4
1.4764-1.5000 37.500-38.100 15. 9.3/8
1.5312 38.892 16.3/8 9.3/8
1.5354-1.5625 39.000-39.688 16.5/8 9.5/8
1.5748-1.5938 40.000-40.483 16.7/8 9.7/8
1.6094-1.6250 40.879-41.275 17. 10.
1.6406-1.8438 41.671-46.833 17.1/8 10.1/8
1.8504-2.0312 47.000-51.592 17.3/8 10.3/8
2.0472-2.1875 52.000-55.563 17.3/8 10.1/4
2.2000-2.3750 56.000-60.325 17.3/8 10.1/8
2.4016-2.500 61.000-63.500 18.3/4 11.1/4
2.5197-2.6250 64.000-66.675 19.1/2 11.7/8
2.6378-2.7500 67.000-69.850 20.3/8 12.3/4
2.7559-2.8125 70.000-71.438 21.1/8 13.3/8
48
Gaurirea
PROBLEME LA GAURIRE
Problema Cauza Remediu

Antrenor rupt sau Contact defectuos Controlati starea de curatenie a partilor in
deformat intre scula si port contact. Nu folositi piese cu defecte
- scula
Ciupituri ale Avans prea mare Optimizati valoarea avansului
taisurilor Unghi de asezare Verificati datele de reascutire
prea mic
Presiune pe tais Verificati datele de reascutire
prea mare
Impact cu soc al Verificati corectitudinea montarii /
varfului sculei demontarii sculei in port - scula
Uzura rapida a Viteza de aschiere Micsorati viteza de aschiere. Eventual
varfului exterior excesiva mariti avansul
Ruperea varfului Conditii de lucru Verificati rigiditatea sistemului. Eliminati
exterior instabile jocurile.
Fisuri pe taisuri Unghi de asezare Verificati datele de reascutire
prea mare
Rupere in zona Blocarea aschiilor Adoptati o alta metoda de gaurire. De ex.
spirei pe canale cu avans repetat
Rotirea sculei fata Verificati montajul sculei in port - scula
de port - scula
Suprafata gaurita Avans prea mic Mariti avansul
cu urme in spirala Pozitionare Utilizati un ambore inainte de gaurire
incorecta a sculei
Dimensiunea Ascutire incorecta Verificati pozitionarea pe centru a varfului
gaurii prea mare sculei
Evacuare Verificati viteza, avansul si lungimea spirei
defectoasa a in vederea optimizarii formei aschiilor.
aschiilor
49
Alezarea
A Antrenor
B Degajare
C Lungimea degajarii
D Lungimea partii aschietoare
E Lungimea conului de atac
F Diametrul nominal
G Unghiul de atac
H Unghiul conului de atac
I Unghiul de inclinare al spirei
J Lungimea partii active
K Lungimea cozii
L Lungimea totala
1 Latimea dintelui
10 Latimea primei fatete
2 Fateta cilindrica
3 Detalonare
11 Latimea fatetei secundare
4 Marimea detalonarii dintelui
5 Gaura de centrare
12 Unghiul de asezare al primei
6 Canal
fatete
7 Spatele dintelui
13 Unghiul de asezare al fatetei
8 Tais secundare
9 Fata dintelui
50
Alezarea
RECOMANDARI GENERALE LA ALEZARE
Pentru a obtine la alezare rezultatele scontate, esential este sa facem alezorul sa
“lucreze” prin modul in care este pregatita gaura. Un adaus de prelucrare prea mic va
face ca scula sa taseze in loc sa aschieze. Alezajul va rezulta nesatisfacator iar alezorul
se va uza rapid. La fel de daunator este si un adaus prea mare. ( vezi adausuri la pag.
urmatoare ).
1. Selectati tipul optim de alezor, viteza si avansul adecvat cazului de prelucrare.

Verificati marimea gaurii inainte de alezare.
2. Verificati rigiditatea fixarii piesei. Axul principal al masinii nu are voie sa aiba jocuri.
3. Port – scula trebuie sa fie in stare perfecta. La o fixare nesigura, in conditiile unui
avans automat, ruperea sculei este iminenta.
4. La utilizarea unui alezor cu con Morse utilizati un ciocan moale (bronz, cauciuc)
pentru a asigura fixarea corecta in port – scula sau in axul masinii. O fixare
defectuoasa conduce la realizarea unui alezaj prea mare.
5. Reduceti la minim lungimea in consola.
6. Utilizati lichidele de racire recomandate. Verificati daca taisurile primesc suficient

lichid. Deoarece alezarea nu este o operatie grea, un ulei solubil diluat in proportie
de 40:1 este in mod normal suficient. Racirea cu aer comprimat poate fi utilizata la
prelucrarea fontelor cenusii daca prelucrarea este uscata.
7. Verificati starea de curatenie a canalelor pentru a preveni blocarea aschiilor.
8. Inainte de reascutire verificati concentricitatea gaurilor de centrare. Daca este

necesar corectati abaterile.
9. Lucrati numai cu scule bine ascutite. O ascutire mai frecventa este benefica. Este
necesar a se intelege ca alezorul aschiaza numai in zona conului de atac nu si in
zona de conducere. Ca urmare ascutirea se va efectua numai pe conul de atac.
Corectitudinea reascutirii este foarte importanta pentru calitatea alezajelor si
durabilitatea sculei.
ALEZOARE DE MANA SI DE MASINA

Chiar daca ambele tipuri de alezoare au aceeasi capacitate de a finisa un alezaj, modul
lor de folosire este diferit. Diferenta se manifesta si din punct de vedere constructiv.
Alezoarele de mana au un con de atac lung pentru a facilita o angajare corecta in alezaj.
Alezoarele de masina au un con de atac scurt, inclinat la 45 de grade. Alezoarele de
masina aschiaza exclusiv pe conul de atac, cele de mana si pe partea de calibrare.
51
Alezarea
UTILIZAREA ALEZOARELOR
Ca la majoritatea sculelor aschietoare, alezoarele difera din puctul de vedere al
materialului aschietor si al geometriei, in functie de materialul care urmeaza sa fie
prelucrat. Ca urmare o alegere corecta a tipului de alezor se impune cu necesitate.
Alezoarele de tip NC au coada executata in clasa de toleranta h6. Ca urmare se

impune folosirea unor port – scule cu strangere hidraulica sau prin fretare pentru a oferi
acuratete si concentricitate prelucrarii.
ALEZOARE REGLABILE
Exista mai multe variante de alezoare reglabile oferind intervale diferite in care pot fi
reglate. La utilizarea lor este important de a se respecta urmatoarea procedura:
• Ajustati alezorul la dimensiune.

• Verificati concentricitatea intre varfuri si bataia taisurilor.
• Daca este necesar ascutiti alezorul pentru a elimina bataile.
• Ajustati din nou alezorul la dimensiune.
ADAOSUL DE PRELUCRARE
Recomandarile privind adausul de prelucrare depind de materialul de prelucrat si de
gradul de finisare anterior. Orientativ marimea acestora sunt date in tabelul de mai jos:
Alezare Alezare Alezare Alezare

Marimea gaurii Marimea gaurii
dupa dupa dupa dupa
finite [ mm ] finite [ inci ]
gaurire largire gaurire largire
Sub 4 0.1 0.1 Sub 3/16 0.004 0.004
Peste 4 pana la 11 0.2 0.15 3/16 pana la 1⁄2 0.008 0.006
Peste 11 pana la 39 0.3 0.2 1⁄2 pana la 1. 1⁄2 0.010 0.008
Peste 39 pana la 50 0.4 0.3 1. 1⁄2 pana la 2 0.016 0.010
ALEGEREA TIPULUI DE ALEZOR

Alezarea este cunoscuta ca un procedeu de obtinerea unor alezaje de mare precizie
geometrica si dimensionala. Dormer ofera o gama de alezoare capabile sa realizeze
alezaje in clasa H7.
Alezoarele pot fi clasificate in urmatoarele categorii:

• Monobloc; cu coada cilindrica sau cu con Morse.
• Cu alezaj ptr. montarea pe dorn.
• Extensibile – cu lame din HSS utilizate ptr. lucrari usoare.
52
Alezarea
Pentru alezaje strapunse se utilizeaza alezoare cu spira pe stanga ptr. a favoriza

eliminarea aschiilor spre inainte. Pentru alezaje infundate se recomanda alezoare cu
canale drepte sau cu spira pe dreapta.
Eficienta operatiei de alezare depinde de mai multi factori cum ar fi: materialul de
prelucrat, calitatea solicitata, lubrifierea etc. Un ghid general privind viteza de aschiere si
avansul sunt date in catalogul Dormer si in Product Selector.
Divizarea extrem de inegala a danturii face ca sa nu existe doi dinti diametral opusi si
in acest fel se obtin alezaje cu o abatere de la circularitate de 1 – 2 μm. Spre deosebire
de acestea, la alezoarele cu divizare inegala abaterile de la circularitate sunt mai mari
de 10 μm.
ALEZOARE DIN CMS – COMPARATIE INTRE DIVIZAREA INEGALA SI EXTREM

DE INEGALA
divizare inegala, divizare extrem de inegala,

abateri peste 10 μm abateri de 1 – 2 μm
aspectul circularitatii aspectul circularitatii
53
Alezarea
CAMPURI DE TOLERANTA
1. TOLERANTA ALEZOARELOR STANDARD

Diametrul alezorului (d1) se masoara pe fateta cilindrica, in spatele conului de atac.
Toleranta lui este in concordanta cu prevederile DIN 1420 pentru a realize alezaje
in clasa H7.
TOLERANTA ALEZORULUI
Diametrul (mm) Campul de toleranta (mm)
Peste si Superioara Inferioara
Peste
incluzand + +
3 0.008 0.004
3 6 0.010 0.005
6 10 0.012 0.006
10 18 0.015 0.008
18 30 0.017 0.009
30 50 0.021 0.012
50 80 0.025 0.014
2. TOLERANTA ALEZAJULUI - H7
Cele mai utilizate tolerante la gaurile finite sunt cele in H7 (vezi tabelul de mai jos).
Pentru orice alta toleranta, folosind figura si tabelul de la punctul 3, se poate calcula
pozitia si marimea campului de toleranta al alezorului.
TOLERANTA ALEZAJULUI
Diametrul (mm) Campul de toleranta (mm)
Pana la si Superioara Inferioara
Peste
incluzand + +
3 0.010 0
3 6 0.012 0
6 10 0.015 0
10 18 0.018 0
18 30 0.021 0
30 50 0.025 0
50 80 0.030 0
54
Alezarea
3. Cand este necesara definirea dimensiunii alezorului ptr. o alta clasa de toleranta se
poate utiliza ghidul de mai jos.
A = Toleranta alezajului
B = Toleranta alezorului
IT = Campul de toleranta
Dmax = Diametrul maxim al alezajulu
Dmin = Diametrul minim al alezajului
d1 = Diametrul nominal
d1max = Diametrul maxim al alezorului
d1min = Diametrul minim al alezorului
Marimea campului de toleranta

peste peste peste peste peste peste peste peste
1 3 6 10 18 30 50 80
Clasa de precizie
inclusiv inclusiv inclusiv inclusiv inclusiv inclusiv inclusiv inclusiv
3 6 10 18 30 50 80 120
IT 5 4 5 6 8 9 11 13 15
IT 6 6 8 9 11 13 16 19 22
IT 7 10 12 15 18 21 25 30 35
IT 8 14 18 22 27 33 39 46 54
IT 9 25 30 36 43 52 62 74 87
IT 10 40 48 58 70 84 100 120 140
IT 11 60 75 90 110 130 160 190 220
IT 12 100 120 150 180 210 250 300 350
Exemplu: Alezaj D = 10 mm cl. de toleranta D8
Diametrul maxim al alezajului = 10.062

Diametrul minim al alezajului = 10.040
Campul de toleranta ( IT8 ) = 0.022
Dimensiunea maxima al alezorului se determina scazand din dimensiunea maxima a

alezajului 0, 15 x campul de toleranta ( rotunjit in plus cu multiplu de 0, 001mm ) adica:
0,15 x 0,022 = 0,0033, rotunjit = 0,004
Dimensiunea minima a alezorului se determina scazand din dimensiunea lui maxima

0,35 din campul de toleranta al alezajului ( rotunjirea ca mai sus ) adica:
0,35 x 0,022 = 0,0077, rotunjit = 0,008
Diametrul maxim al alezorului = 10,062 – 0,004 = 10,058

Diametrul minim al alezorului = 10,058 – 0,008 = 10,050
55
Alezarea
TABEL CU VALORI INCREMENTALE DE 0,01 MM
Exemplu:
Alezaj solicitat: d = 4,25mm F8
Selectie: Diametrul de baza + valoarea din tabel ptr. F8 adica
4,25 + 0,02 = 4,27mm
Diametrul alezorului: 4,27mm
A9 A 11 B8 B9 B10 B11 C8 C9 C10 C11 D7 D8 D9 D10 D11

1-3 - + 0,31 - - + 0,17 + 0,18 - - + 0,09 + 0,10 - - - + 0,05 + 0,06
3-6 + 0,29 + 0,32 + 0,15 + 0,16 + 0,17 + 0,19 + 0,08 + 0,09 + 0,10 + 0,12 - + 0,04 + 0,05 + 0,06 + 0,08
6 - 10 + 0,30 + 0,35 + 0,16 + 0,17 + 0,19 + 0,22 + 0,09 + 0,10 + 0,12 + 0,15 - + 0,05 + 0,06 + 0,08 + 0,11
10 - 18 + 0,32 + 0,37 - + 0,18 + 0,20 + 0,23 + 0,11 + 0,12 + 0,14 + 0,18 + 0,06 + 0,06 + 0,08 + 0,10 + 0,13
E7 E8 E9 F7 F8 F9 F 10 G6 G7 H6 H7 H8 H9 H10 H11
1-3 - +0,02 + 0,03 + 0,01 - + 0,02 - - - - - - - + 0,03 + 0,04
3-6 - +0,03 + 0,04 - + 0,02 + 0,03 + 0,04 - + 0,01 - - + 0,01 + 0,02 + 0,03 + 0,05
6 - 10 - - + 0,05 + 0,02 - + 0,03 + 0,05 - - - - + 0,01 + 0,02 + 0,04 + 0,07
10 - 18 + 0,04 - + 0,06 - + 0,03 + 0,04 + 0,07 - - - + 0,01 - + 0,03 + 0,05 + 0,08
H12 H 13 J6 J7 J8 JS 6 JS 7 JS 8 JS 9 K7 K8 M6 M7 M8 N6
1-3 + 0,08 + 0,11 - - - - - + 0,00 + 0,00 - - - - - -
3-6 + 0,09 + 0,14 - + 0,00 + 0,00 - + 0,00 + 0,00 + 0,00 - - - - - -
+ 0,12 + 0,18 - + 0,00 + 0,00 - + 0,00 + 0,00 + 0,00 - - - - - 0,01 -

6 - 10
+ 0,14 + 0,22 - + 0,00 + 0,00 - + 0,00 + 0,00 + 0,01 - - - 0,01 - 0,01 - 0,01 -
10 - 18
N7 N8 N9 N10 N11 P6 P7 R6 R7 S6 S7 U6 U7 U10 Z10
- 0,01 - - - 0,02 - 0,02 - - - - - - 0,02 - - - - 0,04
1-3
- 0,01 - 0,01 - 0,01 - 0,02 - 0,02 - - - - - - - - - 0,04 - 0,05
3-6
- - - - 0,02 - 0,02 - - - - - - - - 0,03 - 0,05 - 0,06
6 - 10
- - - 0,02 - 0,02 - 0,03 - - 0,02 - - - - 0,03 - - - 0,05 - 0,07
10 - 18
Indicatii privind utilizarea tabelului de mai sus
Tabelul este alcatuit pentru selectarea dimensiunii alezoarelor cu un increment de

0,01 mm. Valorile din tabel au in vedere precizia de executie a alezoarelor standard.
Acestea sunt:
Pana la 5,50mm + 0,004 / 0
Peste 5.50mm + 0,005 / 0
Toate tolerantele din campurile albastre sunt valabile pentru pentru valori cu increment
de 0,01 mm si sunt in concordanta cu tolerantele de executie ale alezoarelor conform
DIN 1420.
56
Alezarea
LUNGIMI STANDARD SI LUNGIMI ALE SPIREI
DIN 9 DIN 206 DIN 208 DIN 212 DIN 311 DIN 859 DIN 1895 DIN 2180
d1 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2
mm mm mm mm mm mm mm mm mm
≤ 0,24
≤ 0,30
≤ 0,38
≤ 0,48
≤ 0,53
≤ 0,60 38 20
≤ 0,67
≤ 0,75
≤ 0,85 42 24
≤ 0,95
≤ 1,06 46 28
≤ 1,18
≤ 1,32 50 32 34 5.5
≤ 1,50 57 37 41 20 40 8
≤ 1,70 44 21 43 9
≤ 1,90 47 23 46 10
≤ 2,12 68 48 50 25 49 11
≤ 2,36 54 27 53 12
≤ 2,65 68 48 58 29 57 14
≤ 3,00 80 58 62 31 61 15
≤ 3,35 66 33 65 16
≤ 3,75 71 35 70 18
≤ 4,25 93 68 76 38 75 19 76 38
≤ 4,75 81 41 80 21 81 41
≤ 5,30 100 73 87 44 133 23 86 23 87 44 155 73
≤ 6,00 135 105 93 47 138 26 93 26 93 47 187 105
≤ 6,70 100 50 144 28 101 28 151 75 100 50 137 61
≤ 7,50 107 54 150 31 109 31 156 80 107 54
57
Alezarea
DIN 9 DIN 206 DIN 208 DIN 212 DIN 311 DIN 859 DIN 1895 DIN 2180
d1 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2 l1 l2
mm mm mm mm mm mm mm mm mm
≤ 8,50 180 145 115 58 156 33 117 33 161 85 115 58 227 145
≤ 9,50 124 62 162 36 125 36 166 90 124 62
≤ 10,60 215 175 133 66 168 38 133 38 171 95 133 66 142 66 257 175
≤ 11,80 142 71 175 41 142 41 176 100 142 71
≤ 13,20 255 210 152 76 182 44 151 44 199 105 152 76 315 210
≤ 14,00 189 47 160 47 209 115
≤ 15,00 280 230 163 81 204 50 162 50 219 125 163 81 173 79
≤ 16,00 210 52 170 52 229 135 335 230
≤ 17,00 175 87 214 54 175 54 251 135 175 87
≤ 18,00 219 56 182 56
≤ 19,00 188 93 223 58 189 58 261 145 188 93
≤ 20,00 310 250 201 100 228 60 195 60 377 250
≤ 21,20 232 62 271 155 201 100 212 96
≤ 22,40 215 107 237 64
≤ 23,60 241 66 281 165 215 107
≤ 25,00 370 300 268 68 427 300
≤ 26,50 231 115 273 70 296 180 231 115 263 119
≤ 28,00 277 71
≤ 30,00 400 320 247 124 281 73 311 195 247 124 475 320
≤ 31,50 285 75 326 210
≤ 33,50 265 133 317 77 354 210 265 133
≤ 35,50 321 78
≤ 37,50 284 142 325 79 364 220 284 142
≤ 40,00 430 340 329 81 374 230 331 150 495 340
≤ 42,50 305 152 333 82 305 152
≤ 45,00 336 83
≤ 47,50 326 163 340 84 384 240 326 163
≤ 50,00 460 360 347 174 344 86 394 250 347 174 550 360
58
Alezarea
TIPURI DE ALEZOARE SI SIMBOLIZAREA DUPA DIN
DIN Forma Descriere
Cu canale dreapte d ≤ 3.5mm
Cu canale in spirala d ≤ 3.5mm
212 Cu canale drepte d ≥ 4.0mm
Cu canale in spirala d ≥ 4.0mm
Cu spirala accentuata
Cu canale drepte
208
219 Cu canale in spirala
Cu spirala accentuata
9,
205,206, Cu canale drepte
859, 8050,
8051, 8093,
8094 Cu canale in spirala
Cu canale in spirala
1895 Cu spirala accentuata
Cu canale drepte
Canale in spirala = 7° pe stanga

Spirala accentuata = 45° pe stanga
59
Alezarea
PROBLEME LA ALEZARE
PROBLEMA CAUZA REMEDIU

Antrenor rupt sau Contact defectuos intre scula si port Controlati starea de curatenie
deformat - scula intre piesele in contact. Nu
folositi piese cu defecte
Uzura rapida a sculei Adaus de prelucrare prea mic Mariti adausul de prelucrare
( vezi pag. 52 )
Alezaj prea mare Bataie radiala a taisurilor Reascutiti alezorul
Bataie in axul masinii Reparati si rectificati axul
masinii
Port – scula cu defecte Inlocuiti port - scula
Coada sculei deformata Inlocuiti scula sau rectificati
coad
Scula ovala Reascutiti alezorul
Con de atac asimetric Reascutiti conul de atac
Avans sau viteza prea mari Acordati regimul de aschiere
cf. prescriptiilor din Product
Selector
Alezaj prea mic Adaus de prelucrare prea mic Mariti adausul de prelucrare
( vezi pag. 52 )
Caldura generata prea mare. Alezajul Mariti debitul lichidului de
se dilata si se contracta racire
Scula este uzata si are un diametru Reascutiti alezorul
prea mic
Avans sau viteza prea mici Acordati regimul de aschiere
Selector
Alezajul pregaurit este prea mic adausul de prelucrare ( vezi
pag. 52 )
Alezaj conic si oval Jocuri in axul principal al masinii Verificati si reparati axul
masinii
Lipsa de coaxialitate intre alezaj si Utilizati o port-scula oscilanta
scula
Con de atac asimetric Reascutiti conul de atac
60
Alezarea
PROBLEMA CAUZA REMEDIU
Finisarea alezajului Adaus de prelucrare prea mare Micsorati adausul de
nesatisfacatoare prelucrare ( vezi pag. 52 )
Scula uzata excesiv Reascutiti alezorul
Unghi de degajare prea mic Reascutiti alezorul
Lichid de racire prea diluat Mariti concentratia lichidului
Avans si / sau viteza prea mici Acordati regimul de aschiere
Selector
Viteza de aschiere prea mare Acordati regimul de aschiere
Selector
Ruperi ale sculei Scula uzata excesiv Reascutiti alezorul
Con de antrenare prea mic Inlocuiti scula
Fateta cilindrica prea lata Inlocuiti scula
Materialul de prelucrat se deformeaza Utilizati un alezor reglabil
plastic pentru compensarea
deformarilor
Alezajul pregaurit este prea mic Micsorati adausul de
prelucrare ( vezi pag. 52 )
Material cu structura eterogena si cu Folositi un alezor din CMS
incluziuni dure
61
Largirea si adancirea conica
RECOMANDARI GENERALE LA LARGIRE SI ADANCIRE CONICA
LARGIREA
Largirea poate fi o operatie finala de finisare sau de obtinere a unei suprafete plane,
perpendiculare fata de un alezaj existent. Constructiv, largitoarele pot fi cu cep monobloc
Fig. 1, sau cu cep interschimbabil Fig. 2.
Fig.1 Fig.2 Fig. 3
ADANCIRE CONICA
Adancitoarele sunt scule conice, cu unul sau mai multe taisuri. Sunt folosite pentru
relizarea unor tesituri sau pentru adancirea conica a unor alezaje. Adancitoarele pot
avea coada cilindrica, conica, sau o coada de constructie speciala cand sunt folosite ca
scule de mana.
62
Largirea si adancirea conica
PROBLEME LA LARGIRE
Problema Cauza Remediu
Uzura Regim de aschiere incorect Mariti avansul cand prelucrati materiale moi
rapida a si ductile. Micsorati viteza de aschiere
sculei Taisuri rugoase Finisati taisurile cu o pila diamantata
Lichid de racire insuficient Mariti debitul. Verificati corectitudinea
alegerii lichidului.
Ciupituri pe Evacuare defectuoasa a aschiilor Utilizati o scula cu canale mai mari, cu
taisuri diametru mai mare sau cu dinti mai putini
Durificarea aschiilor Mariti debitul lichidului
Vibratii Mariti rigiditatea sistemului, eliminati port
– sculele uzate
Durabilitate Craterizare excesiva Mariti viteza sau micsorati avansul
insuficienta
Material de prelucrat cu caracter Micsorati viteza si mariti avansul. Mariti
abraziv debitul lichidului de racire
Materiale de prelucrat dure Micsorati viteza. Verificati rigiditatea
Spatiu insuficient ptr. evacuarea Alegeti o scula mai mare in diametru
aschiilor
Reascutire defectuoasa Reascutireala geometria initiala va mari
durabilitatea sculei
Suprafata Avans prea mic Mariti avansul
lucioasa
Taisuri uzate Reascutiti scula la geometria initiala
(lustruita)
Unghi de asezare prea mic Reascutiti cu un unghi de asezare mai
mare
Suprafata Taisuri uzate Reascutiti scula la geometria initiala
rugoasa
Regim de aschiere incorect Mariti viteza. Incercati sa micsorati avansul
Trepidatii Putere utila insuficienta Utilizati o scula cu dinti rari. Verificati

(vibratii) corectitudinea regimului de aschiere
Vibratii Reascutiti scula cu un unghi de asezare
mai mare.
63
Filetarea cu tarozi
A Patrat de antrenare
B Diametrul cozii
C Diametrul gatului
D Canal
E Pasul filetului
F Varf de centrare
G Diametru exterior ( nominal )
H Lungimea conului de atac
I Lungimea activa
J Lungime exterioara
K Lungimea cozii
L Lungimea patratului de antrenare
M Lungimea totala
N Unghiul spirei
O Lungimea conului de atac
P Unghiul ascutirii suplimentare ( λ )
Q Unghiul conului de atac
1 Latimea dintelui
2. Unghiul de degajare
3 Diametrul miezului
4 Unghiul de asezare ( detalonarea )
64
Filetarea cu tarozi
RECOMANDARI GENERALE LA FILETARE
Succesul operatiei de filetare depinde de mai multi factori, fiecare dintre ei avand
efect asupra calitatii produsului finit.
1. Alegeti tipul corect de tarod in functie de material si tipul gaurii, de ex. ptr. gaura
strapunsa sau infundata, conform indicatiilor din catalogul Dormer.
2. Verificati siguranta fixarii tarodului. Existenta unor jocuri poate provoca ruperea
sculei si o lipsa de calitate a filetului.
3. Alegeti corect dimensiunea burghiului in vederea filetarii ( vezi pag. 76 – 79 ).

Indicatii in acest sens gasiti si in catalogul Dormer. Nu uitati: marimea burghiului
la filetarea cu tarozi fara canale este alta decat in mod uzual. Asigurati-va ca
durificarea materialului in timpul filetarii este minima. Vezi recomandarile privind
otelurile inoxidabile din capitolul Informatii Generale.
4. Alegeti viteza de aschiere optima conform indicatiilor din catalog si din Product
Selector.
5. Utilizati cel mai indicat lichid de racire – ungere.
6. La filetarea NC asigurati-va ca valoarea avansului programat este cea corecta. La

utilizarea port – tarozilor cu compensare se recomanda ca marimea avansului sa
fie 95 – 97% din valoarea pasului tarodului.
7. Folositi, daca este posibil, port - tarozi cu limitare a momentului de torsiune.

Asigurati miscarea axiala libera a tarodului si perpendicularitatea sa fata de alezaj.
Protejati astfel tarodul de rupere in cazul unei “tamponari” in gaurile infundate.
8. Lipsa de sincronizare intre avansul tarodului si cel al masinii conduce la

distrugerea filetului.
65
Filetarea cu tarozi
GEOMETRIA TAROZILOR SI PROCESUL DE FILETARE
Tipul tarodului Variante Tipul filetarii Descriere Aschii
Tarozi cu canale drepte
Este cel mai uzual tip de tarod. Se
foloseste la majoritatea materialelor,
in special la materialele care produc
aschii scurte. Este forma de baza a
programului de tarozi.
Tarozi cu dantura intermitenta

Dantura intermitenta faciliteaza
micsorarea fortelor de frecare si a
rezistentei materialului, lucru foarte
important la filetarea materialelor
greu aschiabile ( bronz, aluminiu ).
Este usurata si patrunderea lichidului
de racire – ungere. Toate impreuna
conduc la micsorarea momentului de
torsiune.
Tarozi cu ascutire suplimentara

Prin ascutirea suplimentara ( λ )
procesul de aschiere are loc progresiv
si in directie axiala ( cojire ) iar aschiile
sunt dirijate spre inainte. Este facilitata
patrunderea lichidului de racire. Se
recomanda doar la gauri strapunse.
66
Filetarea cu tarozi
Tarozi cu canale doar pe conul de
atac
Geometria conului de atac este similara
cu cea a tipului anterior, efectul scontat
fiind dirijarea aschiilor spre inainte.
Constructie rigida cu efecte benefice
asupra prelucrarii. Se foloseste doar la
gauri scurte ( 1, 5 x D ).
Tarozi cu canale in spirala

Se folosesc cu prioritate la gauri
infundate. Favorizeaza transportul
aschiilor in afara alezajului. In acest mod
se micsoreaza pericolul ruperii sculei prin
blocarea aschiilor in canale.
Tarozi pentru filetare prin

deformare plastica
Procesul de filetare se realizeaza prin
deformarea plastica a materialului, nu
prin indepartarea unor aschii. Domeniul
de aplicare se limiteaza la materialele
cu o deformabilitate plastica ridicata si
cu rezistenta la rupere sub 1200 N/mm2
Factorul de elongatie (A5 ) minim 10 %.
Tarozii pentru filetarea prin deformare

plastica nu au canale Se recomanda
in special la gauri infundate si lucrul pe
verticala. Sunt optenabili si cu gauri de
racire.
67
Filetarea cu tarozi
Tarozi cu gauri pentru racire
Perfomantele tarozilor cu gauri
pentru racire sunt superioare
tarozilor similari la care racirea
se face prin exterior. Transportul
aschiilor este favorizat iar caldura in
zona de aschiere mult mai redusa.
In acest mod durabilitatea sculei
creste substantial.
Fluidul de racire – ungere poate fi

uleiul, o emulsie sau aer comprimat
cu adaos de ulei. Presiunea fluidului
minim 15 bar. Rezultate bune se
obtin si la o ungere minimala.
Tarozi pentru piulite

Sunt folositi in special ptr. filetarea
piulitelor. Diametrul cozii este mai
mic decat diametrul nominal iar
lungimea ei mult mai mare ptr. a
permite acumularea pieselor filetate.
Se pot folosi si la filetarea gaurilor
de lungime mare.
Se utilieaza pe masini specializate.

Materiale de prelucrat: oteluri si
oteluri inoxidabile.
Au un con de atac foarte lung pentru

pentru a disipa efortul de aschiere
pe o lungime mare.
68
Filetarea cu tarozi
VARFURI DE CENTRARE / CONURI DE ATAC
Tipul si forma varfului de centrare este la alegerea producatorului. In tabelele de mai
jos sunt ilustrate tipurile de varfuri si formele de conuri de atac utilizate de Dormer,
aranjate in ordinea crescatoare a dimensiunii tarodului.
Forma varfului
1 2 3 4
Varf integral Varf redus Gaura de centrare Varf eliminat
Conuri de atac
Dimensiunea
tarodului
≤5 1 1 1 1 1
>5 ≤6 1 1 1, 2 1 1
>6 ≤10 1, 2 1 1, 2, 4 1, 2 1, 4
>10 ≤12 2, 3 2, 3 2, 3 2, 3 2, 3
>12 3 3 3 3 3
ANSI Primar Intermediar De finisare
DEFORMAREA PLASTICA. PROCES SI GEOMETRII
Avantaje fata de aschiere:
• Viteza de lucru mai mare.
• Durabilitatea tarodului mai mare.
• Un singur tarod poate fi utilizat in materiale diverse, la gauri strapunse si
infundate.
• Tarodul este mai robust, riscul de rupere mai redus.
• Garanteaza realizarea filetului in toleranta prescrisa.
• Nu rezulta aschii.
• Portanta filetului cu peste 100% mai mare decat la cel aschiat.
• Rugozitate filetului este mai mica.
Preconditii pentru utilizare:

• Coeficientul de elongatie al materialului
A5>10 %
• Realizarea precisa a gaurii.
• O lubrifiere buna este un imperativ.
69
Filetarea cu tarozi
CURGEREA MATERIALULUI IN PROCESUL DE DEFORMARE
Marimea gaurii in vederea filetarii depinde de materialul de prelucrat, regimul de aschiere
si starea echipamentelor utilizate. Daca materialul este impins peste capacitatea de
preluare a tarodului, viata sculei va fi scurta. Ca urmare se impune folosirea unui burghiu
mai mare. In sens contrar daca profilul filetului va rezulta incomplet, va fi necesara
folosirea unui burghiu mai mic.
Marimea gaurii pentru

filetare prin aschiere
Marimea gaurii pentru

filetare prin deformare
plastica
Sectiune printr-un filet obtinut prin

deformare plastica. Material C45
Tarozii pentru deformare plastica solicita o putere mai mare si respectiv dezvolta un
moment de torsiune mai mare, in comparatie cu tarozii de aschiere.
Filet M6 gaura infundata Vc = 30 m / min, 90 SFM

Moment de torsiune (Nm)
Deformare
Aschiere
Comparatie intre momentele de torsiune dezvoltate la diverse grupe

de materiale.
70
Filetarea cu tarozi
MTT-X / SHARK INELE COLORATE PENTRU IDENTIFICARE
Culoarea Materialul Tipuri de tarozi
AMG 1.1 – AMG 1.4
AMG 1.1 – 1.5
AMG 1.4 – 1.6
AMG 1.5 – 1.6

AMG 4.2 – 4.3
AMG 2.1 – AMG 2.3
AMG 3.1 – AMG 3.4
AMG 5.1 – 5.3
AMG 7.1 – 7.4
71
Filetarea cu tarozi
TIPURI DE PROFILE
Filete ISO
Filete metrice, M
Filete unificate, UN
H = 0,86603 P
Hm = 5/8H = 0,54127 P
Hs = 17/24H = 0,613343 P
H/8 = 0,10825 P
H/4 = 0,21651 P
R = H/6 = 0,14434P
Filete Whitwort W ( BSW )

BSF, G, Rp, ADMF, Brass 1/4
BS ptr. tevi, ME
H = 0,96049 P
H = 2/3H = 0,64033 P
H/6 = 0,16008 P
R = 0,13733 P
Filete Whitworth conice ptr. tevi

Rc ( BSPT ), conicitate 1 / 16
H = 0,96024 P
H = 2/3H = 0,64033 P
R = 0,13728 P
Filete americane, conice, ptr. tevi

NPT, conicitate 1 / 16
H = 0,8668 P
H = 0,800 P
H/24 = 0,033 P (val. minima)
Filete ptr. tevi ( GAZ )

PG (Pr)
H = 0,59588 P
H = 0,4767 P
R = 0,107 P
72
Filetarea cu tarozi
TOLERANTE
TOLERANTELE FILETELOR METRICE, ISO 600 ( M + UN ) OBTINUTE PRIN TARODARE
Filet interior Tarod
Deplasarea Diametrul de baza
Au d
de profil exterior (=D)
Diametru de Diametrul exterior
D dmin
baza exterior minim
Diametru de Diametrul de
D1 d2
baza interior divizare de baza
Filet interior
Diametrul de Diametrul de
D2 d2max α
divizare divizare max.
Inaltimea
Diametrul de
H fundamentala d2min
divizare min.
a profilului
Devierea inferioara
P Pasul E1
pe d2
Toleranta lui Devierea superioara
Td1 Es
D1 pe d2
Toleranta lui Devierea inferioara
Td2 E1d α
D2 pe d
Tarod
α Unghiul P Pasul
α/2
profilului
R Raza la fund a tarodului
Toleranta diametrului
Td2
de divizare
Toleranta
Tα2
semiunghiului profilului
Filet interior
α Unghiul profilului
Tarod
α/2 Semiunghiul profilului
TOLERANTE UZUALE PTR. TAROZI SI FILETE INTERIOARE

Clasa de tolerante H Toleranta tarodului Clasa de tolerante G
Filete interioare ( piulite ) Filete interioare ( piulite )
t = TD2 (Qual. 5)
A = 0.2 t= Au
Au = noll
73
Filetarea cu tarozi
TABEL CU TOLERANTELE TARODULUI / TOLERANTELE FILETULUI INTERIOR
Clasa de toleranta a
tarodului Clasa de toleranta a filetului
Aplicatii
ANSI (piulitei)
ISO DIN
BS
Ajustaj fara
ISO 1 4H 3B 4H 5H tolerante
ISO 2 6H 2B 4G 5G 6H Ajustaj normal
Ajustaj cu tolerante
ISO 3 6G 1B 6G 7H 8H largi
Ajustaj in vederea
- 7G - 7G 8G unui tratament sau
acoperire
Tolerantele filetelor sunt reproduce dupa DIN 13.
Clasa de tolerante uzuala pentru tarozi este ISO 2 ( 6H ) care genereaza un ajustaj de
calitate medie intre surub si piulita. Toleranta inferioara ( ISO 1 ) genereaza un ajustaj
fin fara jocuri pe flancuri. Toleranta superioara ( ISO 3 ) genereaza un ajustaj grosolan
cu jocuri. Ea este utilizata cand filetul va fi supus unei acoperiri ( placari ) sau cand este
preferat un ajustaj cu joc.
Intre clasele de toleranta 6H ( ISO2 ) si 6G ( ISO3 ), ca si intre 6G si 7G, producatorii

de tarozi au introdus tolerantele 6HX si 6GX. Litera “X” simbolizeaza faptul ca aceste
tolerante sunt in afara standardelor si sunt destinate tarozilor care prelucreaza materiale
cu o inalta rezistenta, abrazive sau fonte. Se incearca astfel marirea durabilitatii sculelor
in cauza. Campul de toleranta este la fel ca intre - spre ex. - 6H si 6HX.
Tarozii pentru filetare prin deformare plastica se executa in mod uzual in clasa 6HX sau
6GX.
Tolerantele filetelor BSW si BSF sunt medii. BS 84 inseamna “ajustaj mediu”.
Filetele pentru tevi cu tolerante “normale” fac trimitere la urmatoarele standarde:
Filetele G la ISO 228 – 1. O clasa pentru filete interioare ( tarozi ), clasele A si B pentru
filetele exterioare ( filiere ).
R si Rc la ISO 7 – 1.
NPT and NPSM to ANSI B1.20.1.
NPTF si NPSF la ANSI B1. 20. 3.
PG la DIN 40 430.
74
Filetarea cu tarozi
CONURI DE ATAC SI SETURI DE TAROZI
Primul grup ( Nr. 1, Nr. 2, Nr. 3, ) include tarozi cu profil complet, diferenta intre ei
constand in lungimea conului de atac. Al doilea grup ( Nr. 4, Nr. 5 ) include tarozi cu profil
incomplet. Acesti tarozi au diametrul exterior si respectiv primitiv mai mici decat normal
iar conul de atac este mai lung. Dupa utilizarea lor este obligatorie o finisare cu tarodul
Nr. 3.
Nr. 1 = 6-8 x P
Nr. 2 = 4-6 x P
Nr. 3 = 2-3 x P
Nr. 4 = 6-8 x P
Nr. 5 = 3,5-5 x P
ø<=M10 ø>=M12
ISO Nr. din set Include tarozii Nr
No. 6 No. 1 + No. 2 + No. 3
No. 7 No. 2 + No. 3
No. 8 No. 4 + No. 5 + No. 3
No. 9 No. 5 + No. 3
DIN Nr. din set Include tarozii Nr

No. 8 Nr. 3 (forma C) + Nr. 4 (forma A) + Nr. 5 (forma B)
No. 9 Nr. 3 (forma C) + Nr. 5 (forma B)
ANSI Nr. din set Include tarozii Nr

Tarod de mana ( Nr. 6 ) primar (Nr. 1) + intermediar (Nr. 2) + de finisare (Nr. 3)
75
Filetarea cu tarozi
MARIMEA BURGHIELOR IN VEDEREA FILETARII – RECOMANDARI
Diametrul burghiului poate fi calculat D = Diametru burghiu (mm)
din relatia: Dnom = Diametrul nominal al tarodului (mm)
D = Dnom- P P = Pasul filetului (mm)
FILETE METRICE ISO CU PAS NORMAL FILETE METRICE ISO CU PAS FIN
TAROD Maxim TAROD Maxim TAROD Maxim

interioara Burghiu Burghiu interioara Burghiu Burghiu interioara Burghiu
Pas Diam. Diam. Diam. Diam. Diam. Diam Diam. Diam.
M mm mm mm inci MF mm mm inci MF mm mm
1.6 0.35 1.321 1.25 3/64 3x0.35 2.721 2.65 37 25X1 24.153 24
1.8 0.35 1.521 1.45 54 3.5x0.35 3.221 3.2 1/8 25X1.5 23.676 23.5
2 0.4 1.679 1.6 1/16 4x0.5 3.599 3.5 29 25x2 23.210 23
2.2 0.45 1.833 1.75 50 5x0.5 4.599 4.5 16 26x1.5 24.676 24.5
2.5 0.45 2.138 2.05 46 5.5x0.50 5.099 5 9 27x1.5 25.676 25.5
3 0.5 2.599 2.5 40 6x0.75 5.378 5.3 5 27x2 25.210 25
3.5 0.6 3.010 2.9 33 7x0.75 6.378 6.3 D 28x1.5 26.676 26.5
4 0.7 3.422 3.3 30 8x0.75 7.378 7.3 9/32 28x2 26.210 26
4.5 0.75 3.878 3.8 27 8x1 7.153 7 J 30x1.5 28.676 28.5
5 0.8 4.334 4.2 19 9x1 8.153 8 O 30x2 28.210 28
6 1 5.153 5 9 10x0.75 9.378 9.3 U 32x1.5 30.676 30.5
7 1 6.153 6 15/64 10x1 9.153 9 T 32x2 30.210 30
8 1.25 6.912 6.8 H 10x1.25 8.912 8.8 11/32 33x2 31.210 31
9 1.25 7.912 7.8 5/16 11x1 10.153 10 X 35x1.5 33.676 33.5
10 1.5 8.676 8.5 Q 12x1 11.153 11 7/16 36x1.5 34.676 34.5
11 1.5 9.676 9.5 3/8 12x1.25 10.912 10.8 27/64 36x2 34.210 34
12 1.75 10.441 10.3 Y 12x1.5 10.676 10.5 Z 36x3 33.252 33
14 2 12.210 12 15/32 14x1 13.153 13 17/32 38x1.5 36.676 36.5
16 2 14.210 14 35/64 14x1.25 12.912 12.8 1/2 39x3 36.252 36
18 2.5 15.744 15.5 39/64 14x1.5 12.676 12.5 31/64 40x1.5 38.676 38.5
20 2.5 17.744 17.5 11/16 15x1 14.153 14 35/64 40x2 38.210 38
22 2.5 19.744 19.5 49/64 15x1.5 13.676 13.5 17/32 40x3 37.252 37
24 3 21.252 21 53/64 16x1 15.153 15 19/32 42x1.5 40.676 40.5
27 3 24.252 24 61/64 16x1.5 14.676 14.5 9/16 42x2 40.210 40
30 3.5 26.771 26.5 1.3/64 18X1 17.153 17 43/64 42x3 39.252 39
33 3.5 29.771 29.5 1.5/32 18X1.5 16.676 16.5 41/64 45x1.5 43.676 43.5
36 4 32.270 32 1.1/4 18X2 16.210 16 5/8 45X2 43.210 43
39 4 35.270 35 1.3/8 20X1 19.153 19 3/4 45X3 45.252 42
42 4.2 37.799 37.5 20X1.5 18.676 18.5 47/64 48X1.5 46.676 46.5
45 4.5 40.799 40.5 20X2 18.210 18 45/64 48X2 46.210 46
48 5 43.297 43 22X1 21.153 21 53/64 48X3 45.252 45
52 5 47.297 47 22X1.5 20.676 20.5 13/16 50X1.5 48.686 48.2
22X2 20.210 20 25/32 50X2 48.210 48
24X1 23.153 23 29/32 50X3 47.252 47
24X1.5 22.676 22.5 7/8
24X2 22.210 22 55/64
RECOMANDARI PRIVIND DIMENSIUNEA
BURGHIELOR LA UTILIZAREA FILETE METRICE ISO CU PAS NORMAL PENTRU ADX / CDX
BURGHIELOR DORMER TIP ADX SI CDX
TAROD Burghiu TAROD Burghiu
Tabelele de mai sus se refera la diametrele Pas Diam. Pas Diam.
burghielor uzuale. Burghiele moderne ca M mm mm M mm mm
ADX si CDX realizeaza o gaura mai mica si
de o acuratete mai mare si ca urmare este 4 0.70 3.40 10 1.50 8.70
necesara o marire a diametrului lor pentru 5 0.80 4.30 12 1.75 10.40
a preveni ruperea tarozilor. Tabelul mic din 6 1.00 5.10 14 2.00 12.25
dreapta. 8 1.25 6.90 16 2.00 14.25
76
Filetarea cu tarozi
FILETE ISO UNIFICATE CU PAS FILETE ISO UNIFICATE CU PAS

FILETE WHITWORTH
NORMAL FIN
TAROD Maxim TAROD Maxim TAROD Maxim
interioara Burghiu Burghiu interioara Burghiu Burghiu Nr. interioara Burghiu
Diam. Diam. Diam Diam. Diam. Diam dinti / Diam. Diam.
UNC mm mm Inci UNF mm mm Inci BSW inch. mm mm
nr 2-56 1.872 1.85 50 nr 2-64 1.913 1.9 50 3/32 48 1.910 1.85
nr 3-48 2.146 2.1 47 nr 3-56 2.197 2.15 45 1/8 40 2.590 2.55
nr 4-40 2.385 2.35 43 nr 4-48 2.459 2.4 42 5/32 32 3.211 3.2
nr 5-40 2.697 2.65 38 nr 5-44 2.741 2.7 37 3/16 24 3.744 3.7
nr 6-32 2.896 2.85 36 nr 6-40 3.023 2.95 33 7/32 24 4.538 4.5
nr 8-32 3.513 3.5 29 nr 8-36 3.607 3.5 29 1/4 20 5.224 5.1
nr 10-24 3.962 3.9 25 nr 10-32 4.166 4.1 21 5/16 18 6.661 6.5
nr 12-24 4.597 4.5 16 nr 12-28 4.724 4.7 14 3/8 16 8.052 7.9
1/4-20 5.268 5.1 7 1/4-28 5.580 5.5 3 7/16 14 9.379 9.2
5/16-18 6.734 6.6 F 5/16-24 7.038 6.9 I 1/2 12 10.610 10.5
3/8-16 8.164 8 5/16 3/8-24 8.626 8.5 Q 9/16 12 12.176 12
7/16-14 9.550 9.4 U 7/16-20 10.030 9.9 25/64 5/8 11 13.598 13.5
1/2-13 11.013 10.8 27/64 1/2-20 11.618 11.5 29/64 3/4 10 16.538 16.5
9/16-12 12.456 12.2 31/64 9/16-18 13.084 12.9 33/64 7/8 9 19.411 19.25
5/8-11 13.868 13.5 17/32 5/8-18 14.671 14.5 37/64 1 8 22.185 22
3/4-10 16.833 16.5 21/32 3/4-16 17.689 17.5 11/16 1.1/8 7 24.879 24.75
7/8-9 19.748 19.5 49/64 7/8-14 20.663 20.4 13/16 1.1/4 7 28.054 28
1-8 22.598 22.25 7/8 1-12 23.569 23.25 59/64 1.3/8 6 30.555 30.5
1.1/8-7 25.349 25 63/64 1.1/8-12 26.744 26.5 1.3/64 1.1/2 6 33.730 33.5
1.1/4-7 28.524 28 1.7/64 1.1/4-12 29.919 29.5 1.11/64 1.5/8 5 35.921 35.5
1.3/8-6 31.120 30.75 1.7/32 1.3/8-12 33.094 32.75 1.19/64 1.3/4 5 39.098 39
1.1/2-6 34.295 34 1.11/32 1.1/2-12 36.269 36 1.27/64 1.7/8 4.1/2 41.648 41.5
1.3/4-5 39.814 39.5 1.9/16 2 4.1/2 44.823 44.5
2-41/2 45.595 45 1.25/32
FILETE WHITWORTH CILINRICE PTR. FILETE METRICE PTR. FILETE UNIFICATE PTR.
TEVI INSERTII INSERTII
TAROD Maxim TAROD TAROD
Nr. interioara Burghiu Burghiu Burghiu
dinti / Diam. Diam. Diam. Diam.
G inch. mm mm EG M mm EG UNC mm
1/8 28 8.848 8.8 2.5 2.6 nr 2-56 2.3
1/4 19 11.890 11.8 3 3.2 nr 3-48 2.7
3/8 19 15.395 15.25 3.5 3.7 nr 4-40 3
1/2 14 19.172 19 4 4.2 nr 5-40 3.4
5/8 14 21.128 21 5 5.2 nr 6-32 3.7
3/4 14 24.658 24.5 6 6.3 nr 8-32 4.4
7/8 14 28.418 28.25 8 8.4 nr 10-24 5.1
1 11 30.931 30.75 10 10.5 nr 12-24 5.8
1.1/4 11 39.592 39.5 12 12.5 1/4-20 6.7
1.1/2 11 45.485 45 14 14.5 5/16-18 8.4
1.3/4 11 51.428 51 16 16.5 3/8-16 10
2 11 57.296 57 18 18.75 7/16-14 11.7
2.1/4 11 63.342 63 20 20.75 1/2-13 13.3
2.1/2 11 72.866 72.5 22 22.75
2.3/4 11 79.216 79 24 24.75
3 11 85.566 85.5
77
Filetarea cu tarozi
FILETE AMERICANE CILINDRICE PTR. FILETE AMERICANE CILINDRICE FILETE WHITWORTH

TEVI PTR. TEVI TIP “DRYSEAL” CONICE PTR. TEVI
TAROD Minim Maxim Rec. Rec. TAROD Minim Recommended TAROD
interioara interioara Burghiu Burghiu interioara Burghiu Nr. Burghiu
Diam Diam. Diam. Diam. Diam Diam. dinti / Diam.
NPSM mm mm mm Inci NPSF mm mm Rc inch. mm
1/8”-27 9.039 9.246 9.10 23/64 1/8”-27 8.651 8.70 1/8 28 8.4
1/4”-18 11.887 12.217 12.00 15/32 1/4”-18 11.232 11.30 1/4 19 11.2
3/8”-18 15.316 15.545 15.50 39/64 3/8”-18 14.671 14.75 3/8 19 14.75
1/2”-14 18.974 19.279 19.00 3/4 1/2”-14 18.118 18.25 1/2 14 18.25
3/4”-14 24.333 24.638 24.50 31/32 3/4”-14 23.465 23.50 5/8 14 20.25
1”-11.1/2 30.506 303.759 30.50 1.13/64 1”-11.1/2” 29.464 29.50 3/4 14 23.75
1.1/4”-.11.1/2 39.268 39.497 39.50 1. 9/16 7/8 14 27.5
1.1/2”-.11.1/2 45.339 45.568 45.50 1.51/64 1 11 30
2”-11.1/2 57.379 57.607 57.50 2. 1/4 1.1/8 11 34.5
2.1/2”-8 68.783 69.266 69.00 2.23/32 1.1/4 11 38.5
3”-8 84.684 85.166 85.00 3.3/8 1.3/8 11 41
1.1/2 11 44.5
1.3/4 11 50
2 11 56
2.1/4 11 62
2.1/2 11 71.5
2.3/4 11 78
3 11 84
FILETE AMERICANE CONICE FILETE AMERICANE CONICE

FILETE PTR. TEVI BLINDAJ
PTR. TEVI PTR. TEVI “DRYSEAL”
TAROD TAROD TAROD Maxim
Nr. Burghiu Burghiu Nr. Burghiu Nr. interioara Burghiu
dinti / Diam. Diam. dinti / Diam. dinti / Diam. Diam.
NPT inch. mm Inci NPTF inch. mm PG inch. mm mm
1/16 27 6.3 D 1/8 27 8.4 7 20 11.45 11.4
1/8 27 8.5 R 1/4 18 10.9 9 18 14.01 13.9
1/4 18 11 7/16 3/8 18 14.25 11 18 17.41 17.25
3/8 18 14.5 37/64 1/2 14 17.75 13.5 18 19.21 19
1/2 14 18 23/32 3/4 14 23 16 18 21.31 21.25
3/4 14 23 59/64 1 11.1/2 29 21 16 27.03 27
1 14 29 1.5/32 1.1/4 11.1/2 37.75 29 16 35.73 35.5
1.1/4 11.1/2 38 1.1/2 1.1/2 11.1/2 43.75 36 16 45.73 45.5
1.1/2 11.1/2 44 1.47/64 2 11.1/2 55.75 42 16 52.73 52.5
2 11.1/2 56 2.7/32 2.1/2 8 66.5 48 16 58.03 58
2.1/2 8 67 2.5/8 3 8 82.5
3 8 83 3.1/4
78
Filetarea cu tarozi
MARIMEA BURGHIELOR IN VEDEREA FILETARII PRIN DEFORMARE PLASTICA– RECOMANDARI
Diametrul burghiului poate fi calculat D = Diametru burghiu (mm)
din relatia: Dnom = Diametrul nominal al tarodului (mm)
D = Dnom- 0,0068 * P * 65 P = Pasul filetului (mm)
65 din formula: % din inaltimea filetului
FILETE METRICE ISO CU PAS NORMAL FILETE METRICE ISO CU PAS FIN
TAROD Maxim TAROD Maxim

interioara Burghiu Burghiu interioara Burghiu
Diam. Diam. Diam. Diam. Diam.
M mm mm Inci MF mm mm
2 1.679 1.8 4x0.50 3.599 3.8
2.5 2.138 2.3 5x0.50 4.599 4.8
3 2.599 2.8 35 6x0.75 5.378 5.7
3.5 3.010 3.2 30 8x0.75 7.378 7.7
4 3.422 3.7 8x1.00 7.158 7.5
5 4.334 4.6 14 10x1.00 9.153 9.5
6 5.153 5.5 7/32 10x1.25 8.912 9.4
8 6.912 7.4 12x1.00 11.153 11.5
10 8.676 9.3 12x1.25 10.9912 11.4
12 10.441 11.2 7/16 12x1.50 10.676 11.3
14 12.210 13.0 14x1.00 13.153 13.5
16 14.210 15.0 14x1.25 12.912 13.4
14x1.50 12.676 13.3
16x1.00 15.153 15.5
16x1.50 14.676 15.25
FILETE ISO UNIFICATE CU PAS

FILETE ISO UNIFICATE CU PAS FIN
NORMAL
TAROD Maxim TAROD Maxim
interioara Burghiu Burghiu interioara Burghiu Burghiu
Diam. Diam. Diam. Diam. Diam. Diam.
UNC mm mm Inci UNF mm mm Inci
nr 1-64 1.582 1.7 51 nr 1-72 1.613 1.7 51
nr 2-56 1.872 2 47 nr 2-64 1.913 2.0
nr 3-48 2.148 2.3 nr 3-56 2.197 2.3
nr 4-40 2.385 2.6 39 nr 4-48 2.459 2.6 37
nr 5-40 2.697 2.9 33 nr 5-44 2.741 2.9 33
nr 6-32 2.896 3.2 1/8 nr 6-10 3.023 3.2 1/8
nr 8-32 3.513 3.8 25 nr 8-36 3.607 3.9 24
nr 10-24 3.962 4.4 11/64 nr 10-32 4.166 4.5 16
nr 12-24 4.597 5 9 nr 12-28 4.724 5.1 7
1/4-20 5.268 5.8 1/4-28 5.588 6 A
5/16-18 6.734 7.3 5/16-24 7.038 7.5 .293
3/8-16 8.164 8.8 11/32 3/8-24 8.626 9.1
7/16-14 9.550 10.3 Y 7/16-20 10.030 10.6 Z
1/2-13 11.013 11.9 .463 1/2-20 11.618 12.1 .476
79
Filetarea cu tarozi
TIPURI DE COZI SI PATRATE DE ANTRENARE
COZI ISO SI MARIMEA PATRATULUI

Diametrul Marimea ISO 529 ISO 529 ISO2283 ISO2284 G ISO2284 Rc
cozii patratului Metric UNC/UNF Metric
mm mm BSW/BSF
2,50 2,00 M1
M1,2
M1,4
M1,6 Nr. 0
M1,8
M2 Nr. 1
2,80 2,24 M2,2 Nr. 2
M2,5 Nr. 3
3,15 2,50 M3 Nr. 4 M3
Nr. 5
3,55 2,80 M3,5 Nr. 6 M3,5
M4
4,00 3,15 M4 M5
4,50 3,55 M4,5 Nr. 8 M6
5,00 4,00 M5 Nr. 10 3/16
5,60 4,50 M5,5 Nr. 12 7/32 M7
6,30 5,0 M6 1⁄4 M8
7,10 5,60 M7 9/32
8,00 6,30 M8 5/16 M10 G 1/8 Rc 1/8
9,00 7,10 M9 M12
10,00 8,00 M10 3/8 G 1⁄4 Rc 1⁄4
8,00 6,30 M11 7/16
9,00 7,10 M12 1⁄2
11,20 9,00 M14 9/16 M14
12,50 10,00 M16 5/8 M16 G 3/8 Rc 3/8
14,00 11,20 M18 11/16 M18
M20 3⁄4 M20
16,00 12,50 M22 7/8 M22
18,00 14,00 M24 1” M24 G 5/8 Rc 5/8
20,00 16,00 M27 1 1/8 M27 G 3⁄4 Rc 3⁄4
M30 M30
22,40 18,00 M33 1 1⁄4 G 7/8 Rc 7/8
25,00 20,00 M36 1 3/8 G 1” Rc 1”
28,00 22,40 M39 1 1⁄2
M42
80
Filetarea cu tarozi
COZI DIN SI MARIMEA PATRATULUI

Diametrul Patrat DIN 352 DIN 371 DIN 376 DIN 374 DIN 2182 DIN 2183 DIN 353
cozii DIN 374
mm mm
2,5 2,1 M1 M1
M1,1 M1,1
M1,2 M1,2 M3,5 M3,5 1/16
M1,4 M1,4
M1,6 M1,6
M1,8 M1,8
2,8 2,1 M2 M2
M2,2 M2,2 M4 M4 3/32 5/32
M2,5 M2,5
3,20 2,4 3/16
3,50 2,70 M3 M3 M5 M5
4,00 3,00 M3,5 M3,5 1/8
4,50 3,40 M4 M4 M6 M5,5 M6 5/32 1⁄4
6,00 4,90 M5 M6 M5 M6 M8 M8 3/16 5/16
M8
7,00 5,50 M10 M10 M9 M10 1⁄4 3/8 G 1/8
8,00 6,20 M8 5/16 7/16
9,00 7,00 M12 M12 M12 3/8 1⁄2
10,00 8,00 M10
11,00 9,00 M14 M14 M14 9/16 G 1⁄4
12,00 9,00 M16 M16 M16 5/8 G 3/8
14,00 11,00 M18 M18 M18 3⁄4
16,00 12,00 M20 M20 M20 G 1⁄2
18,00 14,50 M22 M24 M22 M24 M22 M24 7/8 G 5/8
20,00 16,00 M27 M27 M27 M28 1” G 3⁄4
22,00 18,00 M30 M30 M30 1 1/8 G 7/8
25,00 20,00 M33 M33 M33 1 1⁄4 G 1”
28,00 22,00 M36 M36 M36 1 3/8 G 1 1/8
32,00 24,00 M39 M39 M39 1 1⁄2 G 1 1⁄4
M42 M42 M42 1 5/8
36,00 29,00 M45 M45 M45 1 3⁄4 G 1 1⁄2
M48 M48 M48 1 7/8
40,00 32,00 M52 M52 2 G 1 3⁄4
45,00 35,00 G 2”
50,00 39,00 G 2 1⁄4
G 2 1⁄2
G 2 3⁄4
G 3”
81
Filetarea cu tarozi
COZI ANSI SI MARIMEA PATRATULUI

Diametrul Patrat ASME B94.9 ASME B94.9 ASME B94.9
cozii Marimea surubului Marimi fractionare Marimi metrice
inci inci masinii
0,141 0,11 Nr. 0 M 1.6
Nr. 1 M 1.8
Nr. 2 M2
Nr. 3 M 2.5
Nr. 4
Nr. 5 M3
Nr. 6 M 3.5
0,168 0,131 Nr. 8 M4
0,194 0,152 Nr. 10 M5
0,22 0,165 Nr. 12
0,255 0,191 1⁄4 M6
0,318 0,238 5/16 M7
M8
0,381 0,286 3/8 M 10
0,323 0,242 7/16
0,367 0,275 1⁄2 M 12
0,429 0,322 9/16 M14
0,48 0,36 5/8 M16
0,542 0,406 11/16 M18
0,59 0,442 3⁄4
0,652 0,489 13/16 M20
0,697 0,523 7/8 M22
0,76 0,57 15/16 M24
0,8 0,6 1 M 25
0,896 0,672 1 1/16 M27
1 1/8
1,021 0,766 1 3/16 M30
1 1⁄4
1,108 0,831 1 5/16 M33
1 3/8
1,233 0,925 1 7/16 M36
1 1⁄2
1,305 0,979 1 5/8 M39
1,43 1,072 1 3⁄4 M42
1,519 1,139 1 7/8
1,644 1,233 2 M48
82
Filetarea cu tarozi
PROBLEME LA FILETAREA CU TAROZI
Problema Cauza Remedii
Filet prea Toleranta incorecta Alegeti un tarod in alta clasa de toleranta
mare Avans axial incorect Reduceti avansul cu 5 – 10% sau mariti
compensarea port - tarodului
Alegere gresita a tarodului Utilizati tarozi cu ascutire suplimentara
(λ) pentru gauri strapunse sau cu canale
in spirala la gauri infundate. Utilizati
tarozi acoperiti ptr. prevenirea taisului de
depunere. Consultati Catalogul sau Product
Selector ptr. o alegere corecta a sculei
Lipsa de coaxialitate Verificati centrarea fata de gaura
Ungere precara Folositi o ungere abundenta ptr. a preveni
formarea taisului de depunere. Vezi capitolul
despre ungere
Viteza de aschiere prea mica Urmati indicatiile din Catalog / Product
Selector
Filet prea mic Alegere gresita a tarodului Utilizati tarozi cu ascutire suplimentara
(λ) pentru gauri strapunse sau cu canale
in spirala la gauri infundate. Utilizati
tarozi acoperiti ptr. prevenirea taisului de
depunere. Alegeti un tarod cu unghi de
degajare mai mare. Consultati Catalogul
sau Product Selector ptr. o alegere corecta
a sculei
Toleranta incorecta Alegeti un tarod cu o toleranta mai inalta,
in special la materiale cu tendinta redusa la
deformare: fonte, inox
Ungere precara sau neadecvata Folositi o ungere abundenta ptr. a preveni
blocarea aschiilor in canale. Vezi capitolul
despre ungere
Pre – gaura prea mica Mariti diametrul burghiului la valoarea
maxima. Vezi tabelul cu marimi de burghie
Materialul se “strange” dupa Vezi recomandarile din Catalog / Product
filetare Selector ptr. gasirea unui tarod alternativ
Ciupirea Alegere gresita a tarodului Alegeti un tarod cu un unghi de degajare
dintilor mai mic. Alegeti un con de atac mai lung.
Alegeti un tarod cu ascutire suplimentara (λ)
la gauri strapunse si cu canalele in spira la
gauri infundate ptr. a evita blocarea aschiilor.
Consultati Catalogul si Product Selector
Ungere precara sau neadecvata Folositi o ungere abundenta ptr. a preveni
formarea taisului de depunere. Vezi capitolul
despre ungere
Tarodul se tamponeaza in gaura Mariti adancimea gaurii sau micsorati cursa
tarodului
Material cu suprafata durificata Reduceti viteza de aschiere, utilizati tarozi
titanizati, verificati ungerea. Vezi si cap.
despre inox
Comanda incorecta a reversarii Evitati bruscarea comenzilor de reversare
83
Filetarea cu tarozi
Ciupirea Conul de atac loveste intrarea Corectati eroarea de centrare a tarodului
dintilor gaurii fata de gaura
Ruperea Tarod uzat Schimbati tarodul sau reascutiti tarodul
tarodului Ungere insuficienta Folositi o ungere abundenta ptr. a preveni
formarea taisului de depunere si blocarea
evacuarii aschiilor. Vezi capitolul despre
ungere
Tarodul se tamponeaza in gaura Mariti adancimea gaurii sau micsorati
cursa tarodului
Viteza de aschiere prea mare Micsorati viteza. Urmati indicatiile din
Catalog / Product Selector
Material cu suprafata durificata Reduceti viteza de aschiere, utilizati tarozi
titanizati, verificati ungerea. Vezi si cap.
despre inox
Moment de torsiune prea mare Utilizati port – tarozi cu decuplare la un
moment de torsiune reglat
Materialul se “strange” dupa filetare Vezi recomandarile din Catalog / Product
Selector ptr. gasirea unui tarod alternativ
Uzura rapida Alegere gresita a tarodului Utilizati un tarod cu un unghi de degajare
mai mic si / sau cu un unghi de asezare
mai mare si / sau cu con de atac mai
lung. Utilizati un tarod titanizat. Cautati
in Catalog sau in Product Selector o alta
alternativa
Ungere insuficienta Folositi o ungere abundenta ptr. a preveni
ungere
Viteza de aschiere prea mare Micsorati viteza. Urmati indicatiile din
Catalog / Product Selector
Tais de Alegere gresita a tarodului Utilizati un tarod cu un unghi de degajare
depunere mai mic si / sau cu un unghi de asezare
mai mare. Cautati in Catalog sau in
Product Selector o alta alternativa
Ungere insuficienta Folositi o ungere abundenta ptr. a preveni
ungere
Acoperire de suprafata neadecvata Vezi capitolul despre tratamente de
suprafata si acoperiri
Viteza de aschiere prea mica Urmati recomandarile din Catalog /
Product Selector.
84
85
A Diametrul cozii
B Lungimea totala
C Unghiul spirei
D Lungimea activa
E Diametrul filetului
F Canal
G Unghiul sanfrenului
H Corp ( coada )
Unghiul de degajare
Diametrul miezului
Unghi de asezare radial ( detalonarea )
RECOMANDARI GENERALE
Dupa cum ii arata si numele, procedeul foloseste frezarea pentru producerea filetelor.
Pentru aceasta este nevoie de o masina cu NC pentru a realiza o miscare elicoidala
(miscare in 3 directii). Pentru mai multe informatii consultati furnizorul masinii. Puteti si
singuri sa scrieti un subprogram in acest scop.
1. Rulati aplicatia din Product Selector pentru a avea toate informatiile privitoare la
conditiile de utilizare, regimul de aschiere si programul CNC optim. Programul CNC
poate fi creat in concordanta cu majoritatea sistemelor incluzand DIN 66025 ( ISO ),
Heidenhein, Fanuc si Siemens.
2. Utilizati aceasi marime de burghiu ca la procedeul conventional.
3. Pentru o ajustare usoara a tolerantei filetului prevedeti in program o corectie de raza.

Incepeti cu valoarea RPRG inscriptionata pe scula. Daca toleranta este selectata in
Product Selector veti gasi si recomandarile privind corectia Rprg.
4. Utilizati un calibru tampon pentru verificarea tolerantei primului filet executat si

apoi intoduceti – daca este cazul - corectiile necesare. In mod normal raza poate fi
corectata de 2 – 3 ori pana la iesira din uz a frezei.
5. La prelucrari uscate se recomanda folosirea aerului comprimat pentru indepartarea

aschiilor.
6. La prelucrarea materialelor dificile se recomanda executarea a 2 sau 3 treceri.

Product Selector va da posibilitatea sa divizati operatia in acest sens.
AVANTAJELE FILETARII PRIN FREZARE FATA DE FILETAREA CONVENTIONALA
- Frezarea asigura o siguranta sporita prin:

• Aschii marunte
• Toleranta se poate ajusta prin calcul ( din programare )
• Filetul este complet pana la fundul gaurii.
- Durabilitate sporita a sculei.
- Utilizabila la majoritatea materialelor.
- Aceeasi freza poate fi folosita la toate filetele cu acelasi pas.
- Aceeasi freza poate fi folosita la filetari interioare pe dreapta si pe stanga iar G la
filetari interioare si exterioare.
- Se poate folosi filetare uscata.
- Sanfrenul sculelor metrice face posibila si executarea tesiturii.
- Sanfrenarea filetelor conice se face cu o mai mare acuratete decat cu tarozi
conventionali.
87
ALTE ASPECTE ALE FILETARII PRIN FREZARE
- Filetarea prin frezare este un proces lent, economia de timp constatandu-se aparent
doar la dimensiunile mari. Acest lucru este compensat de acuratetea executiei si
calitatea finisarii.
- Adancimea filetarii se limiteaza la 2 x D la filete metrice si 1, 5 x D la filete metric
fin si filete G.
- Freza se poate reascuti pe fata de degajare ( vezi cap. reascutirea sculelor ).
ALEGEREA SCULEI
Toate frezele ptr. filetare au un cod de identificare continand tipul, diametrul (d1) si pasul
( P ) Comanda unei scule se face folosind acest cod. Consultati si Product Selector
pentru alegerea corecta a dimensiunii sculei.
Cu aceasta freza pot fi executate filete ≥ M12x1, 5 ( M14x1, 5, M16x1, 5 etc )
88
PROGRAMAREA CU RPRG
Pentru corectarea facila a tolerantei filetului, introduceti in program corectia de raza.

Valoarea Rprg este inscriptionata pe coada sculei si este intodusa in memoria de
compensare a sculei. Valoarea Rprg este valoarea de start la sculele noi.
Rprg se bazeaza pe linia teoretica de zero a filetului. Aceasta semnifica ca, utilizand
Rprg, filetul nu va fi niciodata prea larg dimpotriva, va fi strans chiar prea strans. Ca
urmare va fi necesara o corectie pentru a aduce filetul in campul de toleranta dorit
( necesar ). Verificati cu un calibru tampon. Daca folositi Product Selector pentru
generarea programului, urmati recomandarile sale privind marimea corectiei pentru
a obtine toleranta dorita. Retineti: Valoarea minima a Rprg genereaza un diametru
nominal mai mare.
Clase de toleranta
filetelor interioare 8H Clase de toleranta
7H tarozilor
6H
5H
(7G)
4H
0,2t
ISO 3
ISO 2
t 0,7t
ISO 1 0,5t
0,3t
Rprg este pe linia “de zero” 0,1t
d2
D2
t = TD2 = Clasa de toleranta cf. DIN 13 partea 15
D2 = d2 = Diametrele primitive
89
PROBLEME LA FILEAREA PRIN FREZARE
Durabilitate mica Regim de aschiere Reduceti viteza / avansul
incorect
Instabilitatea Verificati port - scula
sistemului
tehnologic
Uzura rapida Reduceti viteza de aschiere
Ruperea frezei Evacuare Utilizati aer comprimat, emulsie
defectuoasa a sau racire interioara
aschiilor
Incarcarea sculei Divizati operatia in 2 – 3 treceri
prea mare Reduceti avansul
Instabilitatea Verificati / schimbati port - scula
sistemului
tehnologic
Ciupirea dintilor Instabilitatea Verificati / schimbati port - scula
sistemului
tehnologic
Regim de aschiere Reduceti viteza / avansul
incorect
Incarcarea sculei Divizati operatia in 2 – 3 treceri
prea mare Reduceti avansul
Pentru a obtine durabilitatea optima verificati corectitudinea softului CNC cu ajutorul

Product Selector.
Programare:
“Nu gasesc in Selector un limbaj de programare pentru masina mea CNC”

– Unele sisteme de control pot avea abateri fata de DIN / ISO fata de parcursul uzual.
Cercetati manualul.
“Este pentru prima data cand folosesc o freza de filetat. Filetul generat este prea mare”
- Sistemul de control nu sesizeaza mutarea centrului sculei pe acest contur (M41).
Cautati valoarea corecta a Rpgr in memoria de corectie a sculei si verificati daca
programul a inregistrat aceasta valoare.
90
91
1 Diametru exterior
2 Degajare
3 Latimea filierei
4 Lungimea filetului
5 Gaura conica ptr. surubul de fixare
6 Unghiul tesiturii
7 Lungimea tesiturii
8 Diametrul tesiturii
9 Con de atac
10 Unghiul spirei
11 Lungimea spirei
12 Unghi de degajare
13 Dinte
14 Latimea dintelui
15 Camera ptr. aschii
16 Crestatura ptr. ajustare
92
RECOMANDARI GENERALE LA FILETAREA CU FILIERA
1. Inainte de filetare executati o tesitura la 45 de grade pentru a favoriza angajarea

treptata a filierei. Verificati perpendicularitatea filierei fata de piesa
2. Asigurati un camp de toleranta larg prin micsorarea diametrului exterior al barei in

vederea reducerii la minim a fortelor de aschiere ( vezi figura ).
3. Utilizati o filiera cu un con de atac care sa asigure indeparterea aschiilor din zona de
aschiere.
4. Asigurati o lubrifiere corecta a zonei de aschiere.
5. La reglarea filierei evitati deschiderea excesiva a crestaturilor provocand astfel

frecari. Cu ajutorul suruburilor de reglaj asigurati un spatiu de aprox. 0, 15mm.
Toate suruburile trebuie stranse in mod egal pentru a nu crea tensiuni care pot duce
la ruperea filierei.
6. In general filierele se folosesc pentru calibrarea manuala a unui filet sau pentru
curatarea lui. Numai in cazuri exceptionale ar trebui utilizate pentru filetarea din
plin.
DIMENSIUNEA SEMIFABRICATULUI
Diametrul semifabricatului trebuie sa fie mai mic decat diametrul exterior al filetului
surubului.
DB = DE - (0,1 * P)
93
RECOMANDARI GENERALE LA FILETAREA CU FILIERA
Filet prea larg / Pozitionare Verificati pozitionarea. Curatati filiera
prea strans eronata
Avans axial Verificati acuratetea avansului
incorect
Finisare Unghi de degajare Incercati un alt tip de filiera sau folositi o
nesatisfacatoare neadecvat filiera speciala
materialului de
prelucrat
Ungere Vezi capitolul ungere
defectuoasa
Viteza de aschiere Urmati indicatiile din Catalog
incorecta
Diametrul Alegeti un semifabricat cu diametru mai
semifabricatului mic (vezi pag. 93)
prea mare
Bara nu este Executati tesitura cf. indicatiilor de la pag.
tesita 93
Ciupire / rupere Alegere gresita a Urmati indicatiile din Catalog
filierei
Viteza prea mare Urmati indicatiile din Catalog
prea mare
Bara nu este Executati tesitura cf. indicatiilor de la pag.
tesita 93
Pozitionare Verificati pozitionarea. Curatati filiera
eronata
Uzura rapida Ungere Vezi capitolul ungere
defectuoasa
Viteza prea mare Urmati indicatiile din Catalog
Tais de depunere Ungere Vezi capitolul ungere
defectuoasa
prea mare
Viteza prea mica Urmati indicatiile din Catalog
94
95
Frezare
A Corp ( coada )
B Unghiul spirei
C Canal
D Diametrul exterior
E Lungimea activa
F Lungimea totala
1 Crestatura
2 Unghi de asezare primar 6 Unghi de degajare
3 Unghi de asezare secundar 7 Latimea primei fatete
4 Spatele dintelui 8 Latimea fatetei secundare
5 Tais 9 Fata de degajare
96
Frezare
RECOMADARI GENERALE LA FREZARE
Frezarea este un procedeu de generare a unei suprafete prin indepartarea progresiva
a adausului de prelucrare prestabilit, cu un avans relativ mic la o rotatie a frezei in
comparatie cu aschierea rapida.
Caracteristic frezarii este indepartarea succesiva a adausului de prelucrare de catre
fiecare dinte sub forma unor aschii individuale.
TIPURI DE FREZE
Cele trei operatii de baza sunt ilustrate mai jos: ( A ) frezare periferica ( cilindrica ), ( B )
frezare plana si ( C ) frezare frontala.
In frezarea periferica, denumita si cilindrica, axa frezei este paralela cu suprafata de

prelucrat. Freza are un numar de dinti pe partea cilindrica, fiecare dinte actionand
singular asupra suprafetei de prelucrat.
Frezele utilizate au dintii drepti sau curbi ( elicoidali ), generand o actiune ortogonala
sau oblica.
In frezarea plana axul frezei este perpendicular pe suprafata de prelucrat. Suprafata
prelucrata rezulta prin actiunea dintilor aflati atat la periferie cat si pe partea frontala a
frezei.
In frezarea frontala, in general, axa de rotatie a frezei are o pozitie verticala fata de
suprafata de prelucrat. Dantura este amplasata atat pe partea frontala cat si pe cea
cilindrica a frezei.
97
Frezare
FREZE CILINDRICE SI FREZE PTR. FREZARI PLANE
Freze cilindrice Freze disc Freze simplu si dublu unghiulare
Dintii sunt amplasati Dintii sunt amplasati La frezele unghiulare dantura este
pe partea cilindrica si atat pe fetele laterale amplasata pe un con Exista freze
pe una din suprafetele cat si pe partea simplu si dublu conice.
frontale. Antrenarea cilindrica. Latimea
prin canal de pana. prelucrarii corespunde
cu cea a frezei. Poate
fi denumita o aschiere
grea.
FREZE FRONTALE
Freze frontale Freze sferice Freze cu raza la varf Mini - freze
Suprafata frontala Suprafata frontala Varful dintelui rotujit Freze frontale cu

perpendiculara pe semisferica cu o mica raza diametru activ pana
cilindru la 1 mm
98
Frezare
ALEGEREA FREZEI SI A PARAMATRILOR DE ASCHIERE
Inainte de inceperea unei operatii de frezare este necesara determinarea:
• celei mai adecvate scule
• regimului de aschiere – viteza si avans – astfel incat sa existe un echilibru intre
realizarea unui timp minim pe operatie si o durabilitate mare a sculei.
Determinarea tipului de freza:

• Identificarea tipului utilizabil:
1. Tipul frezei
2. Capacitatea de a taia sau nu pana la centru.
• Se va avea in vedere starea fizica reala a masinii – unelte.
• Alegeti dimensiunea optima a frezei in scopul de a minimiza deviatia si tensiunea de

incovoiere:
1. Rigiditatea maxima
2. Diametrul maxim
3. Evitati consolele mari fata de port – scula.
• Alegeti numarul de dinti

1. Un numar mare de dinti micsoreaza spatiul de evacuare al aschiilor, mareste
rigiditatea si conduce la un avans al mesei mai mare.
2. O freza cu putini dinti are spatii mai mari pentru evacuarea aschiilor care favorizeaza
si evacuarea lor dar si o rigiditate mai mica.
Determinarea corecta a regimului de aschiere nu se poate face fara a cunoaste:

• Materialul de prelucrat cu caracteristicile sale
• Materialul sculei
• Puterea utila ( la axul masinii )
• Tipul operatiei.
PARTICULARITATI CONSTRUCTIVE - DANTURI FRONTALE
Se clasifica in:
Cu taiere pana la centru Fara taiere pana la centru
Pentru gaurire si frezare cu avans Pentru profilari si contururi exterioare.

vertical.
2 taisuri pana la centru la nr. par de dinti Se reascute intre centre.
(de ex. 2-4-6 ). 1 tais pana la centru la nr
impar de dinti ( 3 – 5 etc ).
99
Frezare
PARTICULARITATI CONSTRUCTIVE - ALGEREA NR. DE CANALE
Nr. de canale ( respectiv de dinti ) se alege in funtie de:
• Materialul de prelucrat
• Dimensiunile piesei
• Conditiile de aschiere
2 canale 3 canale 4 canale (sau mai multe)
Rezistenta la Scazuta Marita

incovoiere
Spatiu Mare Mic
ptr. Aschii
• Spatiu ptr. aschii mare. • Spatiu ptr. aschii mai mic. • Rigiditate maxima.
• Evacuare usoara a aschiilor. • Miez mai gros –rigiditate mai • Sectiune de miez maxima
• Recomandata ptr. canelare. mare. – spatiu ptr. aschii minim.
• Recomandata la aschieri • Rugozitatea obtinuta mai • Rugozitate fina.
grele. mica. • Recomandata ptr.
• Rigiditate mica – miez profilare, frezare laterala
subtire. si finisarea canalelor.
• Rugozitate grosolana.
PARTICULARITATI CONSTRUCTIVE - UNGHIUL SPIREI

Odata cu cresterea numarului de dinti, incarcarea fiecarui dinte este mai uniforma, mai
favorabila, de unde rezulta si o calitate mai buna a suprafetei prelucrate. Cu cat unghiul
de inclinatie al spirei este mai mare, componenta axiala a fortei de aschiere (FV ) creste
consecintele fiind:
• Probleme de supraincarcare a rulmentilor axului principal
• O deplasare axiala a frezei. Pentru evitarea acesteia este necesara folosirea
cozilor de tip Weldon sau a celor cu capat filetat.
100
Frezare
PARTICULARITATI CONSTRUCTIVE – TIPURI DE DANTURA
DIN 1836 defineste mai multe tipuri de profile ale dintilor:
Geometrie uzuala pentru prelucrarea otelurilor de toate tipurile.
Geometrie pentru prelucrarea materialelor moi si plastice.
DIN 1836 defineste si tipurile de sfaramatoare de aschii:
Profil ondulat ( rotunjit ) cu pas mare

Pentru prelucrarea otelurilor de duritate mare si a neferoaselor cu
rezistenta la rupere peste 800 N/mm2.
Profil ondulat ( rotunjit ) cu pas fin

Pentru degrosarea otelurilor dure si a neferoaselor cu rezistenta la
rupere peste 800 N/mm2.
Sfaramator de aschii pentru semifinisare

Aplicabil la degrosarea aliajelor usoare si la semi-finisarea otelurilor si a
neferoaselor.
Sfaramator de aschii plat cu pas mare

Are aceleasi aplicatii ca si tipul NR, obtinandu-se insa o suprafata mai
putin rugoasa plasandu – se astfel in categoria frezelor de semifinisare.
Dormer a introdus si doua tipuri proprii la frezele pentru degrosare, cu profil asimetric:
Cu profil asimetric, rotunjit, cu pas fin. Asimetria profilului reduce

vibratiile si mareste durabilitatea sculei.
Cu profil asimetric, rotunjit, cu pas mare. Asimetria profilului reduce

vibratiile si mareste durabilitatea sculei.
TIPURI DE FREZE FRONTALE

Exista o suma de operatii care se incadreaza in denumirea de “frezare frontala”.
Pentru fiecare dintre ele exista un tip optim de freza. Trei parametri influenteaza
alegerea frezei:
• Directia de deplasare a frezei in timpul prelucrarii

• Debitul unitar de aschii ( MRR )
• Aplicatia
101
Frezare
DIRECTIA DE DEPLASARE A FREZEI IN TIMPUL PRELUCRARII
Frezele se pot clasifica dupa dupa directiile posibile de deplasare. Se doesebesc trei
tipuri:
3 Directii 2 Directii 1 Directie
Nu uitati! Deplasarea axiala este posibila numai la frezele cu tais pana la centru.
DEBITUL UNITAR DE ASCHII ( MRR ) – Q
Debitul unitar de aschii se determina prin impartirea volumului total degajat la timpul
de prelucrare. Volumul total de aschii rezulta prin scaderea volumului final al piesei din
volumul initial. Timpul de prelucrare este timpul efectiv de aschiere. Marimea acestuia
are o influenta majora asupra gradului de finisare al piesei.
a__________
p
* ae * vf Q = MRR (cm3/min) ae = adaus radial (mm)
Q= 1000 ap = adaus axial (mm) vf = avansul mesei mm/min
APLICATII
Debitul unitar ( MRR ) este strans legat de tipul aplicatiei. Pentru fiecare in parte
angajamentul frezei in piesa este diferit si ca urmare si debitul unitar. Catalogul Dormer
ilustreaza in mod clar si simplu aceste tipuri.
Frezare laterala Frezare plana Canelare Frezare axiala Frezare in rampa
Patrunderea Patrunderea Realizarea Sunt posibile Miscare simultana

radiala se radiala nu poate canalelor de pana. operatii de gaurire in directie axiala si
limiteaza la 0,25 depasi 0,9 din Patrunderea cu freze care au radiala.
din diametrul diametrul frezei. radiala este egala taisuri pana la
frezei Patrunderea cu diametrul frezei centru. Avansul se
axiala max. 0,1 injumatateste.
din D
102
Frezare
Canelare P9
Este important a se cunoaste capacitatea frezei de a realiza un canal
intr-o anumita clasa de toleranta. ( vezi cap. Informatii generale – pag.
29 ) Frezele capabile sa realizeze canale in toleranta P9 au atasata
aceasta icoana.
FREZAREA IN SENSUL SI IN CONTRA AVANSULUI

Frezarea poate avea loc in sensul si in contra avansului.
frezare in contra avansului frezare in sensul avansului
FREZAREA IN CONTRA AVANSULUI

Grosimea maxima a aschiei este la iesirea frezei din material. Miscarea de rotatie este
in opozitie cu cea de avans.
Avantaje:
• Angajarea dintelui nu este influentata de caracteristicile suprafetei semifabricatului.
• Defectele de suprafata ( incluziuni, tunder ) nu influenteaza durabilitatea sculei
• Suprafara prelucrata este de buna calitate cat timp dintii sunt ascutiti.
Dezavantaje:
• Scula are tendinta sa trepideze.
• Piesa are tendinta de a se ridica, ca urmare schema de strangere este foarte
importanta.
• Viteza de uzare a sculei este mai mare decat la frezarea in sensul avansului.
• Eliminare mai dificila a aschiilor.
• Fortele de aschiere tind sa ridice semifabricatul.
• Solicita mai multa putere, fortele de frecare sunt mai mari, deoarece angajarea
sculei are loc de la grosimea minima a aschiei.
• Suprafata prelucrata poate fi deteriorata prin transportul aschiilor de catre dinti.
103
Frezare
FREZAREA IN SENSUL AVANSULUI
Grosimea maxima a aschiei este la intrarea frezei din material. Miscarea de rotatie este
in acelas sens cu cea de avans.
Avantaje:
• Fortele de aschiere preseaza piesa in dispozitiv, lucru important mai ales la piese
fragile sau usor deformabile.
• Eliminare mai usoara a aschiilor. Miscarea frezei favorizeaza transportul lor.
• Uzare mai lenta. Durabilitatea creste cu peste 50%.
• Suprafata prelucrata mai buna. Aschiile nu au influenta negative.
• Putere necesara mai mica - se pot folosi freze cu inclinatie mai mare a elicei.
• Din tendinta de impingere a piesei in dispozitiv, schema de strangere este mai
simpla, respectiv dispozitivul mai ieftin.
Dezavantaje:
• Datorita impactului din momentul angajarii dintelui fixarea sculei trebuie sa fie rigida
iar miscarea de avans sa fie uniforma ( fara jocuri ).
• Frezarea in sensul avansului nu se recomanda la piese rezultate din turnare sau
forjare libera. Numeroasele defecte de suprafata - dure si abrazive – pot duce la
deteriorarea sculei si la reducerea drastica a durabilitatii.
FREZE FRONTALE SFERICE

Frezele frontale sferice au suprafata frontala semicirculara. Se utilizeaza la realizarea
suprafetelor cu diverse profile complexe. Se folosesc cu precadere in executia stantelor
si matritelor dar si in industria de automobile, aerospatiala si de tehnica militara.
Viteza de aschiere ( turatia ) se determina avand in vedere “diametrul efectiv” ( DE ).

Acesta se defineste ca diametrul maxim angajat in material. Ca urmare el rezulta din
diametrul nominal al frezei si adancimea de aschiere.
DE = 2 * √ R2 _ (R - Ap )2
DE = Diametrul efectiv
R = Raza frezei
Ap = Adancimea de aschiere axiala
104
Frezare
In aceste conditii calculul vitezei de aschiere se face cu relatia:
� * DE * n
Vc =
1000
Vc = viteza de aschiere ( m / min )
DE = Diametrul efectiv ( mm )
n = turatia ( rot. / min )
Daca o astfel de freza este intrebuintata pentru o frezare plana, suprafata va rezulta cu
portiuni neprelucrate ( varfuri ). Inaltimea acestora depinde de distanta intre doua treceri
succesive ale sculei.
Marimea varfurilor ( inaltimea lor - Hc ) se determina cu relatia:
Hc = R - √R - (____
2
2 )
Ae 2
sau
Ae = 2 √ R2 - (R - Hc)2
Hc = Inaltimea varfurilor
R = Raza frezei
Ae = Pasul intre doua treceri
Corelarea intre HC si RA ( rugozitatea suprafetei ) este aproximativ:
HC (µm) 0,2 0,4 0,7 1,25 2,2 4 8 12,5 25 32 50 63 100

RA (µm) 0,03 0,05 0,1 0,2 0,4 0,8 1,6 3,2 6,3 8 12,5 16 25
RA este aproximativ 25 % din HC
105
Frezare
FREZAREA SFERICA IN MATERIALE CALITE
Urmatoarele recomandari pot fi utilizate la frezarea materialelor calite:
Duritatea Adancimea de pat-

(HRC) rundere axiala = AP
30 ≤ 40 0,10 x D
40 ≤ 50 0,05 x D
50 ≤ 60 0,04 x D
FREZAREA RAPIDA
Frezarea rapida ( HSM ) poate fi definita in mai multe feluri. Din punctul de vedere al
vitezei de aschiere ea sugereaza folosirea unei valori mai mari decat cea uzuala la
prelucrarea anumitor materiale.
A = Zona HSM, B = Zona de tranzitie, C = Zona valorilor uzuale
DEFINIREA HSM
La valori ale vitezelor de ashiere (de 5 – 10 ori mai mari decat in frezarea conventionala)
temperatura in zona de aschiere are o tendinta descrescatoare.
AVANTAJELE HSM
• Mareste productivitatea masini – unelte • Forte de aschiere mici (incarcare unitara mai
• Imbunatateste calitatea pieselor redusa)
• Reduce timpul de prelucrare • Necesita putere si rigiditate mai reduse
• Micsoreaza costul manoperei • Tendinta de cedare a sculei mai mica
• Reduce costurile • Mareste acuratetea prelucrarii
• Micsoreaza temperatura sculei • Se pot prelucra piese fragile, subtiri
• Reduce viteza de uzare • Reduce timpul secvential
• Se pot utiliza scule diverse • Tendinta de producere al unui proces
vibratoriu este mai mica
106
Frezare
STRATEGII DE FREZARE
CORECTAREA AVANSULUI LA FREZAREA CONTURURILOR INTERIOARE SI
EXTERIOARE
Contur interior Contur exterior
vf prog = vf * R2 - R vf prog = vf *
R2 + R
R2 R2
A = Traiectoria parcursa pe piesa

B = Traiectoria axului sculei
R = Raza frezei
R1 = Raza traiectoriei sculei
R2 = Raza suprafetei ce va fi aschiata
Important: Unele masini au sistemul de control prevazut cu corectie automata; Functia M.
FREZAREA IN RAMPA
Recomandarii privind unghiul maxim al rampei ( α ) ptr. freze din

CMS.
Nr. de dinti ai frezei 2 3 ≥4

Ptr. otel si fonta ≤ 15 ≤ 10 ≤5
Ptr. aluminiu, cupru si mat. plastice ≤ 30 ≤ 20 ≤ 10
Ptr. oteluri calite ≤4 ≤3 ≤2
107
Frezare
FREZAREA ELICOIDALA
Recomandari pentru avansul in elice la frezarea diferitelor

materiale.
Materialul Recomandari ptr. ap
Otel < 0,10 x D
Aluminiu < 0,20 x D
Otel calit < 0,05 X D
Dbmax = 2 * ((D - R)
Dbmax = Diametrul maxim ce poate fi gaurit

D = Diametrul frezei
R = Raza de varf a frezei
Utilizati diametrul maxim posibil ( aproape de Dbmax) pentru o buna

evacuare a aschiilor.
FREZAREA AXIALA
In aceasta operatie rata avansului se divide la numarul de dinti. Nu

utilizati freze cu mai mult de patru dinti.
108
Frezare
PROBLEME LA FREZARE
Ruperea Avans unitar prea mare Micsorati avansul pe dinte
sculei Avansul mesei prea mare Micsorati avansul mesei
Lungimea canalelor sau lungimea Alegeti o freza mai scuta; Micsorati lungimea
totala prea mare in consola
Uzura rapida Materialul piesei prea dur Alegeti din Catalog / Selector o scula din alt
material aschietor si / sau cu o alta acoperire
Regim de aschiere incorect Corectati regimul dupa indicatiile din Catalog
sau Selector
Evacuare defectuoasa a aschiilor Verificati modul de racire - ungere
Frezare in contra avansului Frezare in sensul avansului
Unghiul spirei impropriu Vezi recomandarile din Catalog / Selector
privind alegerea sculei
Ciupirea Avans prea mare Reduceti avansul
(stirbirea) Trepidatii ( vibratii ) Reduceti turatia
taisurilor Viteza de aschiere prea mica Mariti turatia
Frezare in contra avansului Frezare in sensul avansului
Rigiditate insuficienta a sculei Alegeti o scula mai scurta si / sau micsorati
lungimea in consola
Rigiditate insuficienta a piesei Verificati schema de fixare – strangere a
piesei
Durabilitate Tenacitate inalta a materialului Vezi recomandarile din Catalog / Selector
nesatis- privind algerea sculei
facatoare Geometrie activa improprie Verificati unghiurile si fateta primara
Frecari intre scula si piesa Utilizati scule titanizate
Rugozitate Viteza de avans prea mare Reduceti avansul mesei
grosolana Viteza de aschiere prea mica Mariti viteza de aschiere
Blocarea aschiilor Micsorati avansul pe dinte
Scula uzata Schimbati sau reascutiti scula
Tais de depunere Alegeti o scula cu spira mai pronuntata
Sudarea aschiilor Mariti debitul lichidului de racire
Suprafata Cedarea sculei Alegeti o scula mai scurta si / sau micsorati
nesatis- lungimea in consola
facatoare Numar prea mic de dinti Alegeti o scula cu un nr. mai mare
Scula deteriorata sau uzata Schimbati sau reconditionati scula
Rigiditate precara a port - sculei Alegeti o port – scula mai rigida
Rigiditatea axului principal prea Alegeti o masina cu axul principal mai rigid
mica (mai mare)
Vibratii Viteza si avansul prea mari Verificati regimul de aschiere dupa Catalog
(Trepidatii) / Selector
Lungimea spirei sau lungimea Alegeti o scula mai scurta sau mariti
totala prea mari lungimea de fixare
Adancimea de taiere prea mare Micsorati adausul de prelucrare
Rigiditate insuficienta a masinii sau Verificati port – scula. Schimbati – o daca
a port - sculei este necesar
Rigiditate insuficienta a piesei Verificati shema de fixare – strangere.
109
Scule Pentru Debitare
RECOMADARI GENERALE LA DEBITARE
Sculele ptr. debitat Dormer sunt armate cu placute amovibile cu 3 taisuri. Executate din
otel rapid cu cobalt ele sunt disponibile ca atare sau acoperite cu TiN sau TiAlN. Stratul
de TiAlN este mai dur decat cel de TiN si ca urmare rezista la temperature mai inalte.
Din constructie placutele au unghi de asezare atat radial cat si axial.
Spargatorul de aschii este realizat pe suprafata de degajare in scopul obtinerii unei
forme favorabile de aschii chiar in cazul prelucrarii materialelor foarte plastice.
PLACUTE INDEXABILE IN DOUA MARIMI

Placutele indexabile sunt disponibile in doua
marimi cu tais drept si cu unghiuri de intrare de
8º si 15º atat dreapta cat si stanga.
Placute pentru canalele inelelor de siguranta
cu latimea de 1.1, 1.3, 1.6, 1.85 si 2.15 sunt de
asemenea disponibile.
Unghiul de
atac
drept dreapta stanga
portscula pe dreapta portscula pe stanga

110
111
Port-scule
RECOMANDARI GENERALE
INTRODUCERE
Pentru a defini calitatea unei port-scule trebuie avuta in vedere functia pe care trebuie
s-o indeplineasca. Definitia port-sculei este urmatoarea:
Dispozitiv interschimbabil, interfata, intre axul masinii si scula, capabil

sa nu diminueze performantele nici uneia dintre parti.
O port-scula corespunzand definitiei de mai sus trebuie sa aiba urmatoarele calitati:

1. Concentricitate - Axa de rotatie a axului principal si a sculei sa fie
concentrice.
2. Forta de strangere - Scula sa fie retinuta sigur in timpul miscarii de rotatie.
3. Dimensiune suficienta - De la caz la caz se impun anumite dimensiuni
constructive ale port-sculei.
4. Echilibrare - Finetea echilibrarii trebuie sa fie in concordanta cu cea a axului
in care se monteaza.
La o port-scula se pot distinge trei parti: partea de fixare in masina (con, A), dispozitivul
de echilibrare (B) si partea de fixare a sculei (mecanismul de fixare, C).
112
Port-scule
TIPURI DE CONURI (DE COZI)
• Conuri 7:24 ( CAT, BT, TC, ISO )
• HSK (conuri cave). Vezi si capitolul HSM
• Port-scule flotante (oscilante) – numai ptr. filetare si alezare
• Altele (Morse, Automotive, Cilindrice 1835A, Cilindrice B+E, ABS, Wohlhaupter)
Masinile unelte conventionale mari si cele cu CNC utilizeaza port-scule prevazute cu

conuri specifice axului principal al masinii. Asigurarea fixarii se face cu ajutorul unei tirete
sau a unui surub de tragere. Cu masinile CNC tireta a devenit o piesa foarte populara
deoarece faciliteaza schimbarea automata a sculelor.
Port sculele se compun din urmatoarele 5 parti ( vezi fig. ):

1. Tireta
2. Coada conica
3. Flansa
4. Adaptor
5. Antrenor
COZI CONICE
Servesc la fixarea port – sculei in axul masinii.
Sunt standardizate sase marimi: #30, #35, #40, #45, #50 si #60. Marimea conului este
in concordanta cu marimea masinii – unelte ( Conicitatea lor este 7: 24 ).
Dupa cum urmeaza:
#60 masini foarte mari
#50 masini de marime medie
#40 masini mici
#30 masini foarte mici
113
Port-scule
TIPURI DE FLANSE
Flansa aferenta port – sculei serveste la antrenarea ei de catre axul masinii. Se disting
doua tipuri: flansa tip V si flansa tip BT.
Flansele tip BT dispun de un filet metric pentru fixarea tiretei, dar ele pot fi adaptate
pentru pentru fixarea unei game largi de scule in inci. Flansele de tip BT sunt utilizate pe
scara larga la masinile de origine japoneza si europeana.
Flansa tip V – ISO69871 Flansa tip MAS / BT
TIRETE
Tireta este retinuta in conul masinii cu ajutorul unei bare de tragere ( A ). Tireta ( B ) poate
fi in diverse variante constructive si marimi, nu neaparat interschimbabile. Utilizati doar
tireta specificata de constructorul masinii.
A Bara de tragere
B Tireta
C Strangere
D Desfacere
114
Port-scule
SISTEME DE FIXARE
Se deosebesc urmatoarele modalitati de fixare a sculelor:
1. Cu bucsa elastica cf. DIN 6388 si DIN 6499

2. Mandrina hidraulica
3. Prin fretare
4. Weldon si Whistle Notch
Bucsa elastica Mandrina hidraulica Fretare

DIN 6388, DIN 6499
Bucsa elastica se impaneaza Prin strangerea unui surub Lucreaza impreuna cu o

in corp prin strangerea piulitei presiunea exercitata asupra instalatie speciala de incalzire
si realizeaza fixarea sculei. uleiului din rezervor provoaca a port-sculei. Prin incalzire
expandarea unei bucsi care gaura din port-scula se dilata
strange coada sculei in corp. si permite introducerea sculei.
Strangerea este uniforma pe Dupa racire se realizeaza o
intreaga circumferinta. strangere uniforma si sigura.
Necesita un ajustaj strans
intre coada sculei si gaura din
port-scula.
115
Port-scule
Weldon, DIN 1835 B Whistle Notch, DIN 1835 E
Pentru folosirea acestor tipuri de port scule, coada sculei trebuie sa fie prevazuta cu
o aplatisare. Strangerea se realizeaza printr-un surub pozitionat radial.
Bucsa Weldon
Caracteristici Hidraulic Fretare
elastica Whistle Notch
Operatii Frezare Frezare Frezare Frezare
(Filetare ) (Filetare ) Filetare Gaurire
Gaurire Gaurire Gaurire Alezare
Alezare Alezare Alezare Largire
Largire Largire Largire
Coada ptr. freze Coada cilindrica Coada Weldon Coada cilindrica Coada cilindrica
frontale HSS HSS HSS HSS
(DIN 1835A) (DIN 1835B) (DIN 1835A) (DIN 1835A)
CMS CMS CMS CMS
(DIN 6535HA) (DIN 6535HB) (DIN 6535HA) (DIN 6535HA)
Coada cu filet Whistle Notch

HSS HSS
(DIN 1835D) (DIN 1835E)
CMS
(DIN 6535HE)
Bataie radiala Aprox. 25 μ la In jur de 10 μ In jur de 5 μ In jur de 4 μ
bucsi si port-
scule de calitate
Rigiditate Buna Foarte buna Rezonabila Excelenta
116
Port-scule
Caracteristici Bucsa Weldon Hidraulic Fretare

elastica Whistle Notch
Echilibrare Exista o relatie Constructia Constructia Foarte buna.
intre tipul asimetrica asimetrica Lipsita de piese
bucsei si provoaca provoaca asimetrice
concentricitatea dezechilibre. dezechilibre. echilibrarea
sa Exista insa Exista insa port-sculei este
posibilitati de posibilitati de foarte buna.
compensare compensare
Vibratii Nu prezinta Nu prezinta Rezervorul de Nu prezinta

avantaje avantaje fluid poate oferi avantaje
capacitatea de
amortizare a
vibratiilor
Usurinta in utilizare Scazuta Buna Mai buna Ridicata.

- Acuratetea – Precizie Nu necesita
depinde de ridicata. calificare inalta
operator Mecanismul de a operatorului
strangere se
deterioreaza
usor.
Costuri Normale Normale Scumpe Port scula

ieftina, dar
necesita o
investitie initiala
importanta ptr.
instalatia de
incalzire.
117
Port-scule
ECHILIBRAREA ANSAMBLULUI PORT-SCULA / SCULA
Dezechilibrarea intervine cand centul de greutate nu corespunde cu axa geometrica.
Relatia de calcul a dezechilibrului este:
U=m*r
e= U = m*r
M M
e*2*�*n
G=
60.000
Marimea Simbol Unitatea de masura

Dezechilibrul specific admisibil e gmm/Kg
Codificarea preciziei de echilibrare ( Clasa ) G mm/s
Masa dezechilibrata m g
Viteza unghiulara constanta ω rad/s
Masa in miscare de rotatie M Kg
Distanta masei dezechilibrate de axa de rotatie r mm
Dezechilibrul maxim permis U gmm
Turatia n rot. /min
MARIMI STANDARDIZATE ALE PRECIZIEI DE ECHILIBRARE

Clasa de echilibrare ( G ) – liniile oblice din diagrama – exprima relatia intre viteza
periferica maxima ( axa X ) si dezechilibrul specific admisibil e ( axa Y ).
118
Port-scule
La un anumit grad de echilibrare cresterea vitezei de rotatie determina scaderea
dezechilibrului specific admis.
Clasele de echilibrare difera intre ele prin factorul 2, 5.

0,4x2,5=1 x2,5=2,5 x2,5=6,25 x2,5=15,625.
Sunt in lucru standarde pe aceasta tema.
ISO 1940-1: 2003 cuprinde specificatii pentru rotoare in stare statica. Sunt date
tolerantele, numarul necesar de planuri de corectie, metode de verificare si dezechilibrul
rezidual.
Recomandarile privind calitatea echilibrarii rotorului in stare statica sunt in acord cu

tipul masinii unelte si viteza periferica maxima. Recomandarile au la baza experienta
internationala.
ISO 1940-1: 2003 incearca sa faciliteze relatia dintre producatorii si utilizatorii de

masini – unelte cu ax rotativ prin elaborarea unor criterii acceptabile de verificarea e
dezechilibrului rezidual.
Consideratii detaliate in legatura cu erorile asociate echilibrarii si verificarii dezechilibrarii

reziduale se pot gasi in ISO 1940-2.
In mod uzual port – sculele se echilibreaza in mod independent si se verifica impreuna

cu scula.
Este necesar a se cunoaste clasa de echilibrare ( G ) si turatia la care a fost efectuata

echilibrarea. Aceste doua marimi definesc deplasarea maxima admisibila a procesului
vibratoriu fata de centrul de greutate. Cu cat viteza de rotatie este mai mare cu atat
deplasarea permisa – exprimata prin valoarea “G” - este mai mica.
Pe unele port-scule este specificat faptul ca sunt echilibrate pentru a functiona la turatii
mai mari de 20. 000 rot. /min, fara a se specifica si clasa de precizie conform ISO 1940.
La o testare, se constata ca unele dintre ele sunt echilibrate in clasa G 6, 3 cand clasa
stringent ceruta de asemenea turatii este G 2, 5.
119
Port-scule
HSK
Consortiul german al producatorilor de centre de prelucrare, producatorilor de scule si
utilizatorilor impreuna cu Laboratorul de Masini-Unelte al Universitatii din Aachen au
dezvoltat un con revolutionar denumit HSK ( Hollow Shank Kegel ).
In total au fost elaborate 6 standarde pentru acestea: DIN 69893 si alte 6 pentru capetele
axelor masinilor-unelte ( conurile primitoare).
DIN 69893 – 1. COZI CU CONURI CAVE – HSK CU SUPRAFATA DE CONTACT

PLANA. TIPURILE A SI C
Forma A
• Forma standard ptr. centre de prelucrare si masini de frezat
• Pentru schimbare automata a sculelor
• Aductiune interioara a lichidului de racire prin tub
• Cheie ptr. montare la capatul conului
• Gaura ptr. memoratorul de date DIN STD 69873 in flansa.
Forma C
• Pentru linii cu transfer, masini speciale si sisteme modulare de scule
• Pentru schimbare manuala a sculelor
• Aductiune interioara centrala a lichidului de racire
• Cheie ptr. montare la capatul conului
• Toate conurile de tip A sunt prevazute cu gauri laterale ptr. montarea manuala a
sculelor si ca urmare pot fi utilizate si ca conuri forma C.

PLANA. TIPURILE B SI D
Forma B
• Pentru centre de prelucrare, masini de frezat si strunguri
• Cu flansa mai mare ptr. marirea rigiditatii
• Aductiunea lichidului prin flansa
• Cheie ptr. montare in flansa
• Gaura ptr. memoratorul de date DIN STD 69873 in flansa.
120
Port-scule
Forma D
• Pentru masini speciale
• Cu flansa majorata ptr. marirea rigiditatii
• Pentru schimbare manuala a sculelor
• Aductiunea lichidului prin flansa
• Cheie pentru montare in flansa.

PLANA. TIP E
Forma E
• Pentru aplicatii cu viteze mari
• Este posibila aductiunea centrala prin tub a lichidului de racire
• Fara cheie pe flansa pentru o simetrie absoluta.

PLANA. TIP F
Forma F
• Pentru aplicatii cu viteze mari in special in industria lemnului
• Cu flansa majorata ptr. marirea rigiditatii
• Este posibila aductiunea centrala prin tub a lichidului de racire
• Fara cheie pe flansa pentru o simetrie absoluta.
• DIN 69063 – 1. Capat de ax principal ( receptor ) ptr. conuri - HSK Tipurile A si C

• DIN 69063 – 2. Capat de ax principal ( receptor ) ptr. conuri - HSK Tipurile B si D
• DIN 69063 – 5. Capat de ax principal ( receptor ) ptr. conuri - HSK Tip E
• DIN 69063 – 6. Capat de ax principal ( receptor ) ptr. conuri - HSK Tip F
Beneficiile utilizatorilor includ urmatoarele:
• Rigiditate statica si dinamica inalta. Rezistenta la incovoiere cu 30% - 200% mai

mare decat la conurile 7: 24.
• Reproductibilitate inalta a pozitiei in directie axiala si radiala.
• Masa mica, cursa de schimbare a sculei mica.
• Strangere centrata cu forta dubla.
121
Port-scule
PORT-SCULE PENTRU FILETARE
Port-sculele tipice operatiei de filetare trebuie sa asigure:
1. O fixare simpla a tarodului si o schimbare rapida
2. Limitarea momentului de torsiune maxim in concordanta cu marimea filetului
3. Compensarea erorilor de pas ale masinii.
Exista diverse variante constructive care indeplinesc conditiile de mai sus.
PORT TAROZI CU SCHIMBARE RAPIDA

• Bucsa cu schimbare rapida fara limitarea momentului de torsiune
Fazele operatiei
1. Se introduce tarodul in bucsa

2. Se introduce bucsa in port tarodul in port-tarod
• Bucsa cu schimbare rapida fara limitare de moment
• Bucsa ptr. filetare cu patrat de antrenare
122
Port-scule
PORT-SCULE PENTRU FILETARE
Procesul de filetare presupune o concordanta complexa intre miscarea de rotatie si cea
de avans. Uneori este necesara limitarea miscarii de avans a sculei.
Daca miscarea de avans nu este strict controlata, presiunea exercitata de tarod

asupra piesei cu tendinta “de radere” a filetului conduce la realizarea unui filet
supradimensionat.
Intindere - capacitatea de a compensa o viteza de avans prea mica a masinii-unelte.
Compresiune – capacitatea de a compensa o miscare de avans prea mare a masinii-

unelte.
Compresiune / Intindere – capacitatea de a anihila unele forte exterioare in timpul

filetarii.
Compensarea radiala – cauzata de abateri de pozitionare. Nu este o practica

recomandabila. Ar trebui evitata.
123
Port-scule
VALORI DE REGLARE A PORT TAROZILOR CU CUPLAJ DE SIGURANTA
Port tarozii cu mecanism de siguranta au prereglate urmatoarele valori ale momentului

de torsiune in corelare cu marimea filetului.
Marimea Momentul de Marimea Momentul de
filetului torsiune (Nm) filetului torsiune (Nm)
M3 0,50 M16 40,0
M3,5 0,8 M18 63,0
M4 1,20 M20 70,0
M4,5 1,60 M22 80,0
M5 2,0 M24 125,0
M6 4,0 M30 220,0
M8 8,0 M33 240,0
M10 16,0 M39 320,0
M12 22,0 M45 480,0
M14 36,0 M48 630,0
Reglarea port tarozilor cu mechanism de siguranta
Nota: Rotirea in sensul acelor de ceasornic mareste momentul reglat
Rotirea in sens invers micsoreaza momentul reglat
A Cheie dinamometrica
B Adaptor pentru reglare
C Cheie
D Port tarod cu moment
reglat
E Coada cu mufa
hexagonala
F Menghina
124
Port-scule
CALCULUL MOMENTULUI DE TORSIUNE
Md = p___________
* D * kc
2
_________ Md = momentul de torsiune D = diametrul nominal (mm)
8000 P = pasul filetului Kc = forta specifica de aschiere
Valorile determinate cu aceasta relatie de calcul sunt valabile ptr. tarozi in stare noua.
La atingerea uzurii admisibile valorile cresc cu aprox. 100%.
La filetarea prin deformare plastica valorile obtinute se vor multiplica cu factorul 1,8.
Kc
Grupa de materiale de aplicatie forta specifica de aschiere
N/mm2
1.1 Otel magnetic moale 2000
1.2 Otel structural, de cementare 2100
1.3 Otel carbon 2200
1.4 Otel aliat 2400
1. Otel
1.5 Otel aliat, imbunatatit 2500
1.6 Otel aliat, imbunatatit 2600
1.7 Otel aliat, calit 2900
1.8 Otel aliat, calit 2900
2.1 Prelucrare libera 2300
Otel
2. inox 2.2 Austenitic 2600
2.3 Feritic+austenitic 3000
2.4 Durificat prin precipitare
3.1 Grafit lamelar 1600
3.2 Grafit lamelar 1600
3. Fonta
3.3 Grafit nodular 1700
3.4 Grafit nodular 2000
4.1 Nealiat 2000
4. Titan 4.2 Aliat 2000
4.3 Aliat 2300
5.1 Nealiat 1300
5. Nickel 5.2 Aliat 2000
5.3 Aliat 2000
6.1 Nealiat 800
6.2 Alama, bronz 1000
6. Cupru
6.3 Alama CuZn 1000
6.4 Bronz inalta rezistenta 1000
7.1 Al, Mg nealiat 700
7.2 Al aliat cu, Si < 0.5% 700
7. Aluminiu
Magneziu 7.3 Al aliat cu, Si > 0.5% < 10% 800
Al aliat cu, Si > 10%
7.4 1000
8.1 Termoplastice 400

8. Materiale
8.2 Termoreactive 600
sintetice
8.3 Plastic armat 800
9. Materiale dure 9,1 Cermet (metal ceramica) >2800
10. Grafit 10.1 Grafit 600
125
Reascutirea BURGHIE
VARFUL BURGHIULUI SI REASCUTIREA

Pentru a produce un varf perfect trebuie sa fie corecte urmatoarele:
1. Unghiul de varf
2. Unghiul taisului transversal
3. Unghiul de asezare initial
4. Unghiul de asezare total
59°°
59 59°°
59
Unghiul de varf standard 118°
Burghiele standard au din constructie varful la 118º. Aceasta valoare a fost stabilita
pentru toate burghiele de uz general.
Daca unghiul de asezare initial este corect si cresterea spre centru conduce la obtinerea
unghiului taisului transversal de aprox. 130º, se va obtine un unghi de asezare corect pe
intreaga lungime a taisurilor.
Diametrul burghiului [ mm ] Unghiul de asezare initial ( la periferie )

Pana la 1 inclusiv 21° - 27°
Peste 1 pana la 6 12° - 18°
Peste 6 pana la 10 10° - 14°
Peste 10 pana la 18 8° - 12°
Peste 18 6° - 12°
Pentru ca burghiul sa fie echilibrat si concentric, cele doua semiunghiuri ale varfului
trebuie sa fie egale, ca si lungimea taisurilor principale.
Ascutire cu scurtarea taisului transversal, DIN 1412 Tip C
Plecand de la grosimea relativa a miezului, este necesar a se ascuti in lungul flancurilor
ambelor taisuri in doua etape:
• ascutiti cu unghiul de varf cerut (normal la 118º sau 130º) si unghiul taisului transversal
la 110º pana la 115º.
• Utilizand coltul discului abraziv, ascutiti unghiul de asezare secundar (normal 35º - 45º
fata de axa sculei), pentru a produce un tais din taisul transversal astfel ca acesta sa
ramana la 0,1 – 0,25 din lungimea initiala.
Nota: Daca avetii dubii luati de
model un burghiu A120 mai
mare de 2,9 mm si ascutiti
scula uzata dupa acesta.
Unghiul taisului transversal Unghiul de subtiere al miezului

AJUSTAREA MIEZULUI, DIN 1412 TIP A
In general, burghiele sunt proiectate astfel incat grosimea miezului sa creasca incepind
de la varf, marind astfel rezistenta la rupere si rigiditatea. Nu este in mod uzual necesar
sa se scurteze taisul transversal la un burghiu nou ci doar cand se constata, din cauza
126
BURGHIE Reascutirea
frecarilor, o marire a acestuia, rezultatul fiind o gaura ovala si mai mare, ca semn ca
burghiul nu se auto-centreaza.
Ajustarea miezului necesita o masina specializata. Daca aceasta nu este disponibila,

discul abraziv utilizat trebuie sa aiba o latime maxima egala cu jumatate din latimea
canalului. Indepartarea de material trebuie sa fie egala la ambele capete ale taisului
transversal. Lungimea acestuia trebuie sa ajunga in final la aproximativ 10 % din
diametrul burghiului.
Ajustare corecta Ajustare excesiva Ajustare asimetrica
De observat cum ajustarea Indepartarea de material Indepartare de material

se integreaza in canale. este egala dar excesiva. pe o parte este excesiva.
Indepartarea de material Acest lucru slabeste varful Burghiul este dezechilibrat,
este egala pe ambele parti burghiului si conduce la gaura rezulta mai mare si
ale taisului transversal ruperi din miez. burghiul se poate rupe.
lungimea acestuia nefiind
redusa excesiv
TOLERANTELE DE EXECUTIE ALE PARTII ACTIVE LA BURGHIE STANDARD

Burghiele standard produse de Dormer sunt in accord cu standardele nationale si
internationale corespunzatoare.
Tolerantele standard masurate pe diametrul exterior imediat dupa varf sunt in clasa h8,
in acord cu standardele britanice ( Britich Standard ), ISO si DIN ca mai jos.
MILIMETRI INCI
Diametrul Toleranta limita Diametrul Toleranta limita
Pana la Superioara Inferioara Pana la Superioara Inferioara
Peste Peste
incluzand + - incluzand + -
3 0 0.014 0.1181 0 0.0006
3 6 0 0.018 0.1181 0.2362 0 0.0007
6 10 0 0.022 0.2362 0.3937 0 0.0009
10 18 0 0.027 0.3937 0.7087 0 0.0011
18 30 0 0.033 0.7087 1.1811 0 0.0013
30 50 0 0.039 1.1811 1.9685 0 0.0015
50 80 0 0.046 1.9585 3.1496 0 0.0018
127
Reascutirea BURGHIE
BURGHIE DE TIP GREU // PFX

DETALII DE REASCUTIRE A VARFULUI
Unghiul de
inclinatie al taisului
transversal Unghiul de inclinatie al taisului
105˚ transversal secundar
+/- 3˚ 115˚
+/- 3˚
Latimea taisului transversal in stanga centrului

8% - 12% din diametru masurat ca in figura
DETALII DE AJUSTARE A MIEZULUI
Unghiul de asezare
secundar
35˚ +/- 3˚
Inclinatia fata de ax
Peste 0.99-2.50 inc:16º +/- 3º
Peste 2.50-6.00 inc:12º +/- 2º
Peste 6.00-12.00 inc:10º+/- 2º
Unghiul de asezare al taisurilor

Unghiul de degajare al ajustarii 3º – 8º
pozitiv fata de ax
128
BURGHIE Reascutirea
BURGHIE EXTRALUNGI // PFX
DETALII DE REASCUTIRE A VARFULUI
Unghiul de inclinatie al taisului transversal

105˚ +/- 3˚
Unghiul la varf
130˚ +/- 3˚
Unghi de asezare al taisului principal

Dimensiuni pana la 6.00mm inc.
12˚+/- 2˚
Dimensiuni peste 6.00:10 +/- 2º
DETALII DE AJUSTARE A MIEZULUI
Lungimea ajustarii
50-75% din diametrul nominal
Ajustarea trebuie extinsa
pana la varful exterior
Unghiul de asezare al
Lungimea taisului taisurilor
transversal 20º - 30º pozitiv
8% - 12% din
diametru nominal
129
Reascutirea BURGHIE
INFORMATII PRIVIND REASCUTIREA VARFULUI

A510 // A520
Eroarea de simetrie a taisului transversal
Max. 0.05 TIV (mm)
Unghi tais central
Variatia lungimii taisurilor
Marimi 3.0 -13.0 0.025 Max
Peste 13.0 -14.0 0.050 Max
Unghiul de asezare al taisurilor

Marimi 3.0 - 6.0 inc. 11˚ - 15˚
Peste 6.0 - 10.0 inc. 10˚ - 14˚
Peste 10.0 - 13.0 inc. 8˚ - 12˚
Peste 13.0 - 14.0 inc. 6˚ - 10˚ Unghiul la
varf
Unghiul de asezare total la varf
(unghi de asezare obligatoriu continuu)
Marimi 3.0 0.20 - 0.40
Peste 3.0 - 4.0 inc. 0.25 - 0.45 Unghiul de
Peste 4.0 - 6.0 inc. 0.25 - 0.50 asezare al
Peste 6.0 - 8.0 inc. 0.30 - 0.55 fatetei principale
Peste 8.0 - 10.0 inc. 0.35 - 0.60
Peste 10.0 - 13.0 inc. 0.40 - 0.80
Peste 13.0 - 14.0 inc. 0.50 - 1.20 Degajarea maxima a taisului (degajare continua)
A551 // A552 // A553 // A554

Eroarea de simetrie a taisului transversal
Max. 0.05 TIV (mm)
Diametrul Distanta la
Variatia lungimii taisurilor nominal varful volutei
Marimi 5.0 - 13.0 inc. 0.025 Max Distanta Unghi tais mm mm
Peste 13.0 - 20.0 inc. 0.050 Max la varful central 5.00 - 6.00 0.80 - 1.00
volutei 6.01 - 8.00 0.65 - 1.15
8.01 - 10.00 0.90 - 1.40
Unghiul de asezare al spirei
Unghiul de 10.01 - 12.00 1.15 - 1.65
Valoarea unghiului de asezare al spirei ar trebui sa fie: asezare al spirei 12.01 - 14.00 1.50 - 2.00
50% - 75% din unghiul de asezare total al varfului. 14.01 - 16.00 1.75 - 2.25
( de ez. unghiul de asezare total = 0, 6mm, 16.01 - 18.00 2.00 - 2.50
unghiul de asezare al spirei = 0, 30-0, 45mm ) 18.01 - 20.00 2.25 - 2.75
20.01 - 25.00 3.10 - 3.60
Pozitia de masurare al unghiului de asezare al spirei ca in figura 25.01 - 30.00 4.00 - 4.50
din dreapta si masurata de la centru.
Unghiul de
asezare al
Unghiul de asezare al taisurilor fatetei
Marimi 3.0 - 6.0 inc. 11˚ - 15˚ principale
Peste 6.0 - 10.0 inc. 10˚ - 14˚
Peste 10.0 - 13.0 inc. 8˚ - 12˚ Degajarea maxima a taisului (degajare continua)
Peste 13.0 - 30.0 inc. 6˚ - 10˚
Unghiul de asezare total la varf

(unghi de asezare obligatoriu continuu)
Marimi 5.0 - 8.0 inc. 0.20 - 0.45
Peste 8.0 - 10.0 inc. 0.25 - 0.45
Peste 10.0 - 13.0 inc. 0.40 - 0.60
Peste 13.0 - 20.0 inc. 0.50 - 0.70
Peste 20.0 - 30.0 inc. 0.70 - 1.10
Unghiul la varf
130
BURGHIE Reascutirea
DETALII PRIVIND AJUSTAREA MIEZULUI
A510 // A520
Unghiul taisului
Unghi degajare axial
central Lungimea de subtiere 8% - 10% x Ø
0 – 4º Neg
120˚ +/- 5˚
Pozitia relativa
Latimea taisului central a ajustarii
ramasa la centru fata de taisul
transversal:
Aprox. 20% din
Raza discului abraziv ajustare ar trebui
ptr. subtiere sa fie spre taisul
principal
Ø = 3.0mm – 6.0mm Inc. Ø = peste 6.0mm – 12.0mm Inc. Ø = peste 12.0mm – 14.0mm Inc.
A551 // A552 // A553 // A554
Unghi de degajare axial

Unghiul taisului central 0-4º Neg
10º - 20º (max 33% din tais este indepartat)
Lungimea de
subtiere
10% - 14% x Ø
Raza constanta
Raza discului de rectificare

7% - 11% x Ø
centru
60% - 70%
Web @ Point
131
Reascutirea BURGHIE
INFORMATII PRIVIND REASCUTIREA BURGHIELOR CDX
Recomandari II. AJUSTAREA MIEZULUI
Urmati aceste recomandari avand desenul
1. Utilizati un disc abraziv diamantat cu
geometriei varfului ca referinta.
raza la colt. Va recomandam urmatoarele:
•Reascutiti fara a deteriora acoperirea in
canale si pe fatete.
•Variatia in ajustarea miezului trebuie sa fie Diametrul Raza discului Lungimea ajustarii
abraziv miezului
<0, 25mm. mm
•Utilizati undisc abraziv diamantat, debit 4.0 3.0 0.25

0.25
0.50 - 0.80
0.60 - 0.90
abundent al lichidului de racire. 5.0 0.25 0.70 - 1.00
•Utilizati o masina de ascutit rigida. 6.0
7.0
0.25
0.35
0.95 - 1.25
1.10 - 1.50
•In caz de dubiu luati ca model un burghiu 8.0 0.35 1.20 - 1.60
CDX nou. 9.0
10.0
0.55
0.55
1.30 - 1.70
1.40 - 1.80
11.0 0.55 1.40 - 2.00
12.0 - 13.0 0.55 1.50 - 2.10
14.0 - 15.0 0.70 1.70 - 2.30
Evitati 16.0 0.70 1.95 - 2.55
Nu depasiti uzura admisibila. Nu ascutiti 17.0 - 18.0 0.90 2.10 - 2.90
burghiele din mana.

2. Reglati masina astfel incat intre unghiul
Procedura
de degajare axial si unghiul secundar
Pentru a obtine dupa reascutire performante
rezultat din ajustare sa fie intre -1º si -4º.
cat mai apropiate de cele initiale, va
3. Pentru a obtine rezultate bune, ascutiti
recomandam urmatoarele trei etape:-
conform conform figurii pentru a obtine
dimensiunile A si B.
I. ASCUTITI UNGHIURILE DE ASEZARE – PRIMAR
SI SECUNDAR 4. Ajustarea miezului nu are voie sa
(VEZI DESEN) treaca peste centru ( ax ) – Fig. 3.
1. Reglati masina ptr. un unghi de varf de III. UNGHIUL DE DEGAJARE NEGATIV

130º.
Se ascute sub un unghi de 20-35º fata
2. Setati unghiul de asezare secundar la
de ax de-a lungul intregului tais principal,
17 - 25º.
pana la taisul secundar. Aceasta se face
3. Ascutiti unghiul de asezare secundar
cu un disc sau cu o pila diamantata, astfel
pana peste centru.
insat sa rezulte o suprafata foarte neteda.
4. Setati unghiul de asezare primar la 6
- 10º.
5. Ascutiti astfel incat jonctiunea dintre
unghiul de asezare principal si cel secundar
sa fie peste centru rezultand un tais Unghi degajare negativ pe tais, 20-35º negative
transversal cu un unghi de 102 - 110º. dim. F Latimea unghiului de
Diametrul mm dagajare in mm (axial)
Unghi de varf 130˚ +/- 2˚ 3.0 - 6.0 0.03 - 0.07
Degajarea 6-10◦, rectificata peste linia centrala 6.1 - 10.0 0.03 - 0.10
din fig.1 10.1 - 14.0 0.03 - 0.12
Diametrul Dimensiuni 14.1 - 20.0 0.03 - 0.15
mm A si B mm
3.0 - 8.0 0.10 - 0.25
8.1 - 12.0 0.15 - 0.30
12.1 - 16.0 0.20 - 0.35
16.1 - 20.0 0.25 - 0.45
132
BURGHIE Reascutirea
REASCUTIREA BURGHIELOR CDX
FIG. 1
F
CL
FIG. 2
FIG. 3
B
C
=1
D
FIG. 4
2
=1
5-1
02-1
30
˚
10
˚
Lungimea
ajustarii
FIG.5
E = 1-4º unghi
de degajare axial
– negative
A = Fateta primara peste centru

B = Lungimea taisului transversal
C = Unghiul taisului secundar
D = Unghiul de inclinatie al taisului transversal
E = Unghiul de degajare axial al taisului secundar
F = Tais cu unghi de degajare negativ
133
Reascutirea BURGHIE
REASCUTIREA BURGHIELOR R210 // R220
Unghiul de
asezare
Unghiul de al fatetei
asezare al secundare
taisului
100º
Raza discului
abraziv ptr.
subtiere 10.5º
7.5º
120º
Unghiul ajustarii miezului
Lungimea taisului
transversal
Diametrul Unghiul de Unghiul de Lungimea Raza discului Unghiul

asezare al asezare al fatetei taisului abraziv ptr. ajustarii
taisului secundare transversal subtiere miezului
5 13˚ 25˚ 0.3 0.5 24˚ - 26˚
6 12˚ 25˚ 0.36 0.6 24˚ - 26˚
8 11˚ 25˚ 0.48 0.8 24˚ - 26˚
10 10˚ 25˚ 0.6 1.0 24˚ - 26˚
12 9˚ 25˚ 0.72 1.2 24˚ - 26˚
14 8˚ 25˚ 0.84 1.4 24˚ - 26˚
16 7˚ 25˚ 0.96 1.6 24˚ - 26˚
18 7˚ 25˚ 1.08 1.8 24˚ - 26˚
20 6˚ 25˚ 1.2 2.0 24˚ - 26˚
134
BURGHIE Reascutirea
REASCUTIREA BURGHIELOR R325
DETALII DE ASCUTIRE A VARFULUI
Latimea
fatetei
primare
unghiul varfului 150º ± 1º
Latimea fatetei
Diametru gaurire
primare ± 14%
3.0 - 4.0 N/A
4.2 - 4.8 0.31
5.0 - 5.8 0.35
6.0 - 7.8 0.42
8.0 - 9.8 0.56
Unghiul de Unghiul de
Diametru 10.0 - 11.8 0.70
asezare al asezare al fatetei
gaurire 12.0 - 13.8 0.84
fatetei principale secundare
14.0 - 15.8 0.98
3.0 - 4.2 10˚ +/- 1˚ N/A
16.0 1.12
4.5 - 7.8 9˚ +/- 1˚ 16˚ +/- 2˚
8.0 - 9.8 8˚ +/- 1˚ 16˚ +/- 2˚
10.0 - 15.8 7˚ +/- 1˚ 16˚ +/- 2˚
16.0 6˚ +/- 1˚ 16˚ +/- 2˚
DETALII DE AJUSTARE A VARFULUI
Raza discului
abraziv ± 7% Diametru Distanta de la Raza discului
gaurire varful exterior abraziv
3.0 - 3.8 0.14 0.40
90º
4.0 - 4.8 0.17 0.55
5.0 - 5.8 0.20 0.65
6.0 - 7.8 0.23 0.75
8.0 - 9.8 0.29 1.05
10.0 - 11.8 0.35 1.30
30º ± 2º
12.0 - 13.8 0.39 1.55
14.0 - 15.8 0.43 1.85
16.0 0.49 2.05
10% din
Diametru
Distanta de la varful
exterior ± 25%
Unghiul de degajare
0º + 2%
135
Reascutirea BURGHIE
REASCUTIREA BURGHIELOR R330
DETALII DE ASCUTIRE A VARFULUI
Latimea
fatetei
primare
unghiul varfului 150º ± 1º
Latimea fatetei
Diametru gaurire
primare +/- 14%
3.0 - 4.0 N/A
Unghiul de Unghiul de 4.2 - 4.8 0.31
Diametru
asezare al asezare al fatetei 5.0 - 5.8 0.35
gaurire
fatetei principale secundare 6.0 - 7.8 0.42
3.0 - 4.2 10˚ +/- 1˚ N/A 8.0 - 9.8 0.56
4.5 - 7.8 9˚ +/- 1˚ 16˚ +/- 2˚ 10.0 - 11.8 0.70
8.0 - 9.8 8˚ +/- 1˚ 16˚ +/- 2˚ 12.0 - 13.8 0.84
10.0 - 15.8 7˚ +/- 1˚ 16˚ +/- 2˚ 14.0 - 15.8 0.98
16.0 6˚ +/- 1˚ 16˚ +/- 2˚ 16.0 1.12
DETALII DE AJUSTARE A VARFULUI
Raza discului
abraziv ± 7% Diametru Distanta de la Raza discului
gaurire varful exterior abraziv
3.0 - 3.8 0.27 0.40
90º
4.0 - 4.8 0.33 0.55
5.0 - 5.8 0.39 0.65
6.0 - 7.8 0.44 0.75
8.0 - 9.8 0.55 1.05
10.0 - 11.8 0.65 1.30
30º ± 2º
12.0 - 13.8 0.75 1.55
14.0 - 15.8 0.84 1.85
16.0 0.93 2.05
10% din
Distanta de la varful Diametru
exterior ± 25%
Unghiul de degajare
15º + 2º
136
ALEZOARE Reascutirea
Alezoarele sunt scule de precizie cu ajutorul carora se obtin alezaje foarte precise din
punct de vedere dimensional si geometric. Din acest motiv executia lor se face intre
centre.
Inainte de reascutire se va verifica concentricitatea gaurilor de centrare. Gaurile trebuie
sa fie in stare perfecta. Daca se constata batai acestea vor fi inlaturate (corectarea
gaurilor de centrare).
Este foarte important ca alezoarele sa fie reascutite indata ce au atins uzura admisibila.
Daca conul de atac este uzat excesiv, eforturile suplimentare preluate duc la uzarea
fatetelor circulare de calibrare. Acest lucru va obliga si corectarea lor ceea ce va duce
- dupa cateva reascutiri - la iesirea din cota a alezorului Daca reascutirea se face fara
racire, la sculele din HSS exista pericolul decarburarii iar la cel din CMS a fisurarii
muchiilor aschietoare.
REASCUTIREA CONULUI DE ATAC
Alezoarele de mana, cele de masina ca si cele de cojire, pentru gauri cilindrice, se ascut
pe conul de atac. Unghiul de asezare α al taisului principal are valori intre 5 si 8°. Se
utilizeaza o masina de ascutit cu disc abraziv rotativ, suportul masinii se regleaza astfel
incat din miscarea de rotatie si cea de avans sa rezulte profilul necesar.
DISCURI ABRAZIVE RECOMANDATE:
Pentru alezoare din HSS: piatra oala, electrocorindon 94A, liant vitrifiat, granulatie 60,
duritate K – L
Pentru alezoare din CMS: disc diamantat, liant rezinoid, concentratie 75, duritate D,
granulatie 90
REASCUTIREA FATETELOR CILINDRICE

In unele cazuri si la alezoarele ptr. gauri cilindrice este necesara reascutirea fatetelor.
Prin aceasta latimea lor se va micsora. Ascutirea se face pe suprafata de degajare
a dintelui cu respectarea unghiului initial. Alezorul se apasa usor spre discul abraziv
miscandu-l inainte si inapoi. O apasare cu o forta prea mare duce la deformarea discului
pe scula va rezulta un tais secundar usor rotunjit. Marimea unghiului de degajare 3 – 6
grade pozitiv.

Disc diamantat, liant rezinoid, duritate D, granulatie 30
La rectificarea de detalonare a fatetelor cilindrice suportul discului abraziv se monteaza

pe coloana masinii. Pozitia sa trebuie sa astfel incat sa produca o fateta simetrica.
Alezorul se fixeaza intre centre si se tine cu mana. Se apasa usor spre disc si simultan
se produce o miscare de dute-vino.
Alezoarele su canalele in spira se reascut in acelasi mod.
137
Reascutirea ALEZOARE

Disc diamantat, liant rezinoid, concentratie 75 duritate D, granulatie 90
DIAMETRUL NOMINAL MARIMEA SANFRENULUI UNGHIUL DE DETALONARE
2 ≈ 25°
4 16 – 18 °
0,15 – 0,20
6 12 – 14 °
10 11 – 13 °
10 – 20 0,15 – 0,25 10 – 20 °
> 20 0,20 – 0,30 8 – 10 °
138
LARGITOARE – ADANCITOARE Reascutirea
REASCUTIREA ADANCITOARELOR CONICE CU 3 DINTI
disc abraziv
C
α
A B
vedere din C
B
A
β
Miscati discul abraziv in lungul axei A – B

In timpul rectificarii rotiti scula in directia E
E
Forma cozii Diametrul de la α ß ε

pana la inclusiv
Cilindrica 6.3 - 25.0 60° 10.5° 22°
16.0 - 31.5
Con Morse
40.0 - 80.0 12°
4.3 - 6.3 90° 12.5° 29°
Cilindrica 7.0 - 13.4
15.0 - 31.0
15.0 - 31.0
Con Morse 34.0 - 37.0 14° 15°
40.0 - 80.0
139
Reascutirea TAROZI
La tarozii uzati se manifesta tendinta de ciobire a dintilor sau chiar de rupere. Filetul
rezulta rugos sau / si supradimensionat. Puterea absorbita este mai mare, ciclul de
filetare se mareste.
In general, tarozii trebuie reascutiti cand rotunjirea muchiilor devine egala sau chiar mai
mare decat grosimea aschiilor. Rentabilitatea reascutirii este efectiva la tarozi mai mari
de M12.
Reascutirea tarozilor ar trebui sa se faca exclusiv pe o masina adecvata acestui scop,

deoarece este deosebit de important ca dupa reascutire tarodul sa-si pastreze integral
geometria initiala.
Uzura tarozilor se manifesta pe conul de atac si pe diametrul exterior. In general insa,

uzura majoritara este pe conul de atac. Pe aceasta portiune este indepartata marea
majoritate a adausului de prelucrare si ca urmare aici se manifesta si incarcarea maxima
a sculei. In general este suficienta reascutirea conului de atac in scopul redarii capacitatii
de taiere.
Conul de atac si profilul filetului aferent trebuie sa fie identic pe toti dintii. Daca conul de
atac este asimetric filetul rezulta supradimensionat, deformat si cu aspect asemanator
uzurii. Uzura pe con este si ea neuniforma si tarodul se poate rupe.
Cand pe varfurile profilului filetului se observa urme de uzura sau fisuri trebuie reascutite
si canalele. Operatia necesita o acuratete deosebita a indexarii. In lipsa acesteia tarodul
se poate rupe sau filetul rezultat poate fi supradimensionat.
In lipsa altor posibilitati, reascutirea canalelor se poate face cu aceleasi echipamente ca

la reascutirea conului de atac.
Note privind reascutirea:

• Ascutiti tarodul intre varfuri; verificati daca nu are bataie radiala.
• Reascutiti spatele dintelui de pe conul de atac prin reproducerea geometriei initiale
folosind exteriorul unei pietre oala sau a unui disc abraziv cilindric ( fig. din stanga
– pag. 141 ).
• Ascutiti conul de atac folosind un disc profilat la marimea unghiului ( β ) sau inclinati
tarodul cu acelasi unghi daca discul este cilindric ( fig. din stanga – pag. 141 ).
• Divizarea egala a dintilor trebuie pastrata.
• Ascutiti canalele cu un disc abraziv profilat conform profilului initial al canalelor ( fig.
din dreapta – pag. 141 ).
• Trebuie mentinuta valoarea corecta a unghiului de degajare (vezi tabel – pag.
141).
• Prin ascutirea canalelor diametrul exterior al tarodului se va reduce.
• Latimea dintilor se va reduce si ca urmare tarodul va fi mai slab.
• Evitati formarea bavurilor pe flancurile profilului.
140
TAROZI Reascutirea
Unghiul (β) se va determina astfel incat lungimea conului de atac sa ramana aceeasi.
La ascutirea canalelor, suprafata laterala a discului abraziv este dezaxata fata de axa
tarodului. Distanta ( X ) se masoara pe directia inclinatiei (µ), a unghiului de degajare
(vezi fig.). In aceasta operatie precizia de indexare a masinii este foarte impotanta in
idea ca pozitia discului abraziv ramane constanta.
Nu reascutiti tarozi deteriorati sau cu taisuri de depunere pe flancuri.
Unghiul de degajare (µ) pentru tarozi

Unghiul de degajare aproximativ
Materialul de filetat
in grade
Fonta 4-6
Fonta maleabila 5-10
Otel cu Cr < 500 N / mm 2
12-15
Otel cu Cr < 1000 N / mm2 10-12
Otel cu Cr > 1100 N / mm 2
7-10
Otel inoxidabil 8-12
Alama turnata 0-5
Aluminiu 15-25
Reascutirea conului de atac Reascutirea canalelor
Calculul compensarii x = d * sin(u)

2
141
Reascutirea FREZE PENTRU FILETAT
Dormer executa frezele de filetat cu anumite corectii ale formei dintilor ( inaltimea capului
dintelui si a dintelui ) precum si a pasului filetului. Forma frezei este astfel conceputa
incat sa permita mai multe reascutiri fara pierderi de profil.
Prin aceste corectii se contracareaza si
distorsionarea profilului in timpul executiei
filetului. In acest sens factorul decisiv este
relatia dintre diametru si pas. Corectia
unghiului de inclinatie a filetului este
dependenta de unghiul de degajare, de
asezare si al spirei frezei.
Distorsiunea profilului flancului frezelor de filetare
detalonate functie de unghiul de unghiul de degajare.
Frezele se reascut exclusiv pe suprafata de degajare. Imperativele sunt urmatoarele:
• Unghiul de degajare sa se incadreze strict intre 6º si 9º masurat

pe inaltimea dintelui. Este de notat ca suprafata de degajare,
pana in zona de racordare trebuie sa fie pe cat posibil rectilinie.
Abaterile unghiului de degajare se reflecta in modificarea
unghiului filetului, cu alte cuvinte in capacitatea frezei de a mai
produce filete conform cerintelor standardizate. ( Mai mult, la
filete metrice, inaltimea filetului va fi de apoximativ 60% din din
pas ).
• Unghiul spirei este si el un element important. Frezele de filetat

standard sunt executate de Dormer cu un unghi de 10º La frezele speciale unghiul
spirei pote avea si alte valori. Va rugam contactati firma pentru mai multe informatii.
142
FREZE Reascutirea
La fiecare scula exista un timp economic optim pentru reascutire. Acesta depinde de durata
de utilizare efectiva si de parametrii regimului de aschiere si se exprima prin marimea uzurii.
In multe cazuri, durata de utilizare este determinata de marimea pieselor prelucrate.
Uzura sculei se manifesta cu prioritate pe fateta primara ( principala ). Evolutia ei

afecteaza calitatea suprafetei prelucrate si determina aparitia unui fenomen vibratoriu.
O metoda uzuala de urmarire a evolutiei uzurii este masurarea puterii absorbite de

masina. Daca instrumentul inregistreza o crestere acesta este un semn al uzarii sculei.
Dupa depasirea uzurii admisibile cresterea fortelor de aschiere este accelerata si daca
nu se iau masuri de inlocuire se poate ajunge si la ruperea frezei.
Tipuri de profil:
Profil arhimedic Profil cu doua fete plane
1. Suprafata de degajare 5. Latimea fatetei primare

2. Unghiul de degajare 6. Latimea fatetei secundare
3. Latimea dintelui 7. Unghiul de asezare al fatetei primare
4. Unghiul de asezare 8. Unghiul de asezare al fatetei secundare
O freza cu acest profil se poate reascuti La acest profil se ascute fateta primara si
doar pe fata de degajare. Daca din apoi cea secundara.
cauza deteriorarilor este necesara o
ascutire si pe suprafata de asezare, se
modifica profilul cf. fig. din dreapta.
143
Reascutirea FREZE
EFECTELE REASCUTIRII
Micsorarea diametrului
Micsorarea diametrului se produce cand ascutirea se face la periferia fatetei primare.
Abaterile geometrice rezultate au un impact progresiv asupra capacitatii de incarcare a
frezei. Comparati Fig. 1 si Fig. 2.
NOU Latimea fatetei REASCUTIT Latimea fatetei

principale
Fig. 1 principale initiale Fig. 2 reascutite
Unghiul de Latimea
Latimea fatetei
degajare Unghi de
fatetei secundare
radial initial degajare
secundare reascutite
initiale
Diametrul
initial
Diametrul
Spatiu de dupa
evacuare Spatiu reascutire
aschii de
evacuare
aschii
Micsorarea unghiului de degajare

O freza cilindro – frontala trebuie sa posede un unghi de degajare ptr. a fi capabila sa
aschieze. Fiecare reascutire duce nu numai la micsorarea diametrului ci si la micsorarea
unghiului de degajare. Acest lucru, impreuna cu o usoara modificare a unghiului spirei
afecteaza eficienta sculei. Comparati Fig. 1 cu Fig. 2 Marimea originala poate fi
restabilita print-o ascutire in lungul spirei.
Marirea latimii fatetei secundare

Marirea latimii fatetei secundare, dupa fiecare reascutire, este substantiala, fiecare
reascutire insemnand timp si bani. Comparati Fig. 1 cu Fig. 2.
Micsorarea adancimii canalelor

Ca o consecinta a micsorarii diametrului, se micsoreaza si adancimea canalelor.
Evacuarea aschiilor se face mai dificil si ca urmare poata fi posibila o reducere a marimii
avansului cu consecintele economice aferente. Comparati Fig. 1 cu Fig. 2.
Va rugam contactati distribuitorul Dvs. local Dormer pentru informatii despre seviciile
noastre privind reascutirea sculelor.
144

Informatii Generale PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Informatii Generale PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

turatia avansul mesei

n = RPM Vf = avansul (mm/min.)

T = 11.4 * K * D * (100 * fn) 0.85

Pentru convertirea in CP se inmulteste

P = Putere (kW) Vf = avansul (mm/min.)

turatia avansul mesei

n = RPM Vf = avansul mm/min.

Momentul de torsiune Puterea

Mc=Momentul de aschiere [Nm] Pc= Puterea utila [kW]

Calculul momentului de torsiune Puterea

Md = Momentul de torsiune[Nm] kC = forta specifica de aschiere [N/mm2]

turatia avansul mesei

n = RPM Vf = avansul (inch/min.)

RPM Avansul mesei

n = RPM Vf = avansul (inch/min)

8. Materiale 8.1 Termoplastice 0,6 1400 0,15 400

Otel rapid cu vanadium

Otel rapid cu cobalt

Otel rapid sinterizat fara cobalt

Otel rapid sinterizat cu cobalt

M2 810-850 0,9 6,4 5,0 4,2 1,8 - HSS

M9V 830-870 1,25 3,5 8,5 4,2 2,7 - HSS-E

M35 830-870 0,93 6,4 5,0 4,2 1,8 4,8 HSS-E

M42 870-960 1,08 1,5 9,4 3,9 1,2 8,0 HSS-E

- 830-870 0,9 6,25 5,0 4,2 1,9 - HSS-PM

- 775-825 1,03 - - 1,5 - - -

Carburi metalice (materiale dure)

Carburile metalice sunt caracterizate de o inalta rezistenta la compresiune, de o duritate

Caracteristica Oteluri Carburi K10/30F Utilizat la

Caracteristica Continut mare de WC Continut mare de Co

Si marimea grauntelui de pubere influenteaza proprietatile. O pulbere fina detemina o

Cermet = Ceramica Metal

Brunarea in abur ( oxidarea )

ACOPERIRI DE SUPRAFATA (PLACARI)

Acoperirea cu carbo - nitrura de titan (TiCN)

Acoperirea cu nitrura de aluminiu si titan (TiAlN)

Acoperirea cu nitrura de crom (CrN)

Acoperirea Super - R (Ti, C, N)

Acoperirea Super - G (AlCrN)

Dialub (Acoperirea tip diamantata)

Acoperirea Super B (TiAlN + WC/C)

Argintiu Cr 1100 Max. 5 Monostrat – 550

Auriu TiN 2300 1-4 Monostrat 0,4 600

Gri violet TiAlN 3500 1-3 Monostrat 0,4 900

Cupru Ti, C, N 2900 3,5-3,7 Multistrat 0,3-0,4 475

Negru TiAlN+ Multi – strat

GRUPA DE MATERIALE DE APLICATIE

8. Materiale 8.1 Termoplastice

La o incercare de clasificare a otelurilor, granita intre otelurile carbon si cele aliate nu

Otelurile de scule folosesc la confectionarea unei palete foarte largi de produse, de

La o incercare de clasificare a otelurilor, granita intre otelurile de constructie si cele pt.

Otelurile inoxidabile se impart in urmatoarele grupe:

DE CE OTELURILE INOXIDABILE SUNT COSIDERATE GREU PRELUCRABILE?

• Otelurile inoxidabile sunt slabe conducatoare de caldura, astfel ca temperatura

• Tenacitatea ridicata conduce la dezvoltarea unor momente de torsiune de valori mari

• Aceste materiale au o tendinta accentuata de a adera la suprafata sculei.

• Tenacitatea pronuntata creaza probleme in ruperea si transportul aschiilor.

IMPORTANT IN PRELUCRAREA OTELURILOR INOXIDABILE

• Avansurile mari au o contributie majora la evacuarea rapida a caldurii din zona

• In alegerea vitezelor de aschiere prima proba se va efectua cu o valoare in zona

• In toate cazurile de prelucrare se vor prefera sculele acoperite ( placate ), acestea

• Evitati folosirea sculelor cu uzura pronuntata. Aceasta favorizeaza durificarea