Etica şi deontologia profesiei de magistrat

Avand în vedere importanţa profesiei de magistrat în societatea noastră, fără a contesta

valoarea celorlalte profesii juridice, este necesară o delimitare exactă a normelor deontologiei
profesionale în ramura magistraturii. Comportamentul magistraţilor trebuie să reflecte
intotdeauna, atat la locul de muncă, cat şi în societate, un exemplu pentru ceilalţi cetăţeni,
inspirand încredere in justiţia înfăptuită de către aceştia. Abaterile unui singur judecător are
posibilitatea de a afecta direct imaginea asupra unei întregi instituţii, motiv pentru care e
necesară ralierea tuturor magistraţilor la realizarea scopului final, acesta fiind integritatea puterii
judecătoreşti.

În acest scop au fost elaborate Principiile de la Bangalore, care unesc norme şi principii etice,
standarde universale de comportament ale celor care activeaza in domeniul justiţiei, utilizand
forţa legii pentru a restabili ordinea si dreptatea. Valorile principale care se desprind din
Principiile de la Bangalore sunt : integritatea, egalitatea, proprietatea, imparţialitatea,
competenţa, independenţa şi diligenţa. Aceste principii stau la căpătaiul celor care au calitatea de
magistrat atunci cand înfăptuiesc actul de justiţie. Între noţiunea de „etică” şi cea de
„deontologie” este o diferenţă şi un raport de la întreg la parte, aşa cum în „ Codul deontologic al
magistraţilor.Ghid de aplicare” se arată în paragraful următor: „Făcând distincţiile cuvenite între
„etică” şi „deontologie profesională”, vom remarca faptul că „etica” reprezintă componenta
morală în cultura şi civilizaţia unei colectivităţi, cuprinzând ansamblul normelor de convieţuire,
de comportare a oamenilor unii faţă de alţii şi în raport cu societatea, a căror încălcare nu este
sancţionată de lege, ci de opinia publică.”1 Altfel spus, etica este copacul, iar deontologia
constutuie una dintre ramurile acestuia.

Pe baza Principiilor de la Bangalore a fost elaborat şi Codul deontologic al magistraţilor de

către Asociaţia Magistraţilor din România, în care aceştia au centralizat câteva standarde de
conduită pentru această profesie onorabilă. Având în vedere puterea deosebită aflată în mâinile
acestora, cetăţenii care sunt în nevoia de dreptate sau de siguranţă în raportul juridic ce îi implică
doresc să aibă încredere in sistemul judiciar, deoarece astfel profesia de magistrate capătă sens in
societate si îşi atinge scopul.

Precum Principiile de la Bangalore ilustrează, “Imparţialitatea este esenţială pentru îndeplinirea

corectă a actului de justiţie. Aceasta nu se aplică doar deciziei în sine, ci şi procesului prin care
este luată decizia.”2. Imparţialitatea este un atribut indispensabil justiţiei, în sprijinul căruia vin

1
Codul deontologic al magistraţilor / Asociaţia Magistraţilor din România. - Bucureşti : Editura Hamangiu, 2007, p.2
2
THE BANGALORE PRINCIPLES OF JUDICIAL CONDUCT 2002
multe reglementari actuale ale Codurilor de procedură penală sau civilă, precum ar fi abţinerea
sau recuzarea judecătorului în stare de incompatibilitate, întocmai pentru a nu lăsa loc de îndoieli
că judecătorul ori procurorul ar putea fi imparţial în momentul luării deciziei şi chiar anterior
acestuia. Instanţa trebuie să fie imparţială şi din punct de vedere obiectiv, în sensul de a oferi
garanţii suficiente pentru a exclude orice suspiciuni legitime de lipsă a echidistanţei. 3 Desigur că,
trebuie analizat şi punctul de vedere al celui care face acuzaţia de imparţialitate, de multe ori
putând fi folosit ca un instrument negative, de alegere a magistratului. De cele mai multe ori,
încălcarea principiului imparţialiăţii atrage şi o sancţiune disciplinară dacă se reuşeşte să se
dovedească faptul că magistratul a soluţionat cauza dănd dovadă de subiectivism sau de legături
de rudenie ori prietenie cu părţile cauzei.

În strânsă legătură cu acest principiu important se află şi incompatibilităţile unor funcţii cu cea de
magistrat, cum ar fi cea de membru al unui partid politic sau de antreprenor. Acestea nu fac decât
sa sporească idea de subiectivism, de alegere a unei părţi în dezbatere sau de posibilă favorizare
a propriului partid sau afacere.

3
Codul deontologic al magistraţilor / Asociaţia Magistraţilor din România. - Bucureşti : Editura Hamangiu, 2007,
p.30