Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Patria Bank este o bancă românească, ce a fost fondată în anul 1993 și care desfășoară
operațiuni bancare în conformitate cu normele și regulamentele emise de Banca Națională a
României. Aceasta a fost fondată sub denumirea de Banca Romextera,care a fost redenumită
ulterior Nextebank. Începând cu data de 30 aprilie 2014 acţionarul principal al băncii a devenit
fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), această schimbare a adus și
lansarea noului brand sub care funcționează banca din martie 2016, Patria Bank. În primăvara lui
2016, banca Patria Bank, a devenit acționar majoritar în Banca Comercială Carpatica S.A., cu o
participare de peste 60% demarând totodată și procesul de fuziune dintre cele două bănci.
Ca urmare a finalizării pașilor procedurali, din 1 mai 2017 cele 2 instituții au devenit o
singură bancă, mai mare și mai puternică. Noua bancă Patria Bank continuă să fie listată la Bursa
de Valori București în categoria Premium.
Banca derulează operațiuni bancare și alte servicii financiare cu personae fizice și
juridice. Acestea includ: deschideri de conturi și depozite, plăți interne și externe, operațiuni de
schimb valutar, finanțări pentru pentru activitatea curentă, finanțări pe termen mediu, emitere de
scrisori de garanție, acreditive.
1. Tipul de situații financiare individuale
Situatiile financiare ale Băncii au fost întocmite pe baza convenției costului istoric. Instituția
bancară a structurat aceste situații financiare individuale în conformitate cu Ordinul BNR nr.27/2010 și a
Legii contabilității nr. 82/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare. Părerea
departamentului de consultanță al Comisiei Europene cu privire la întocmirea situațiilor financiare anuale
care sunt în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară adoptate de Uniunea
Europeană, este că se pot întocmi și depune în mod independent, de întocmirea și depunerea șituațiilor
sale consolidate.
Situațiile financiare sunt întocmite în conformitate cu principiul continuității ce presupe că Banca
trebuie să își continue activitatea fără a intra în stare de lichiditate cel puțin un an de la data acestor
situații financiare.
Patria Bank S.A. a avut o poziție adecvată a capitalului și a lichidității la sfârșitul anului 2016, astfel
încât cerința de acoperire a necesarului de lichiditate se situează la nivelul de 102% față de limita
reglementată de 70%, indicatorul de lichiditate reglementat este adecvat, raportul de credite/depozite este
de 79,32% (2015: 65,54%), rata capitalurilor proprii la sfârșitul anului 2016 este de 21,58% mult mai
mare decât media sistemului bancar precum și limita TSCR stabilită de BNR pentru Patria Bank la nivel
individual de 10,62%.
Tot în anul 2016, are loc procesul de fuziune cu Banca Comercială Carpatica în conformitate cu
prevederile Legii nr. 31/1990 și cu prevederile Ordonanței de Urgență nr. 99/2006. După întocmirea și
publicarea proiectului de fuziune, Adunările Generale Extraordinare ale celor doua societăți împlicate în
fuziune au aprobat fuziunea și efectele acesteia. În urma fuziunii, noua Bancă va opera sub denumirea
Patria Bank, iar activitatea acesteia se va concentra pe segmentul de retail, integrând tehnologia pentru a
simplifica accesul clienților la servicii financiare performante și va continua să fie un partener solid și de
încredere pentru companiile românești mici și mijlocii, contribuind la dezvoltarea mediului antreprenorial
local.
Considerând evoluția activității în anul 2016 o creștere a activității comerciale și desfășurarea
proiectelor strategice, Conducerea Băncii consideră că Banca își va putea desfășura activitatea în condiții
normale și va respecta indicatorii, iar situațiile financiare au fost întocmite în baza acestui principiu.
2. Reglementări contabile aplicabile
IFRS 2 a fost modificat pentru a clarifica definiția unei condiții de intrare în drepturi și pentru
a defini separat condiția de performanță și condiția de servicii;
IFRS 3 clarifică faptul că obligația de a plăti o datorie contingentă care respectă definiția unui
instrument financiar, este clasificată drept datorie financiară sau capital, pe baza definițiilor din
IAS 32 și toate datoriile contingente care nu sunt de natura capitalurilor, atât financiare cât și
non-financiare sunt evaluate la valoarea justă la fiecare dată de raportare;
IFRS 8 a fost modificat penteu a impune prezentarea hotărârilor luate de conducere în
agregarea segmentelor operaționale și o reconciliere a activelor aferente segmentelor
prezentate cu activele entității;
IFRS 13 a fost modificată pentru a clarifica faptul că eliminarea anumitor paragrafe din IAS 39
la publicarea acestui IFRS nu a fost facută cu intenția de a elimina posibilitatea de a măsura
creanțele și datoriile pe termen scurt la valoarea facturii în cazul în care impactul actualizării
este nematerial;
IFRS 11 adaugă noi orientări privind modul de contabilizare pentru achiziționarea unei
participații într-o operațiune comună care constituie o afacere.
Îmbunătățirile anuale aduse IFRS-urilor afectează 4 standarde: IFRS 5 a fost modificat pentru
faptul că schimbarea modului de scoatere din evidență nu constituie o modificare a unui plan de
distribuție sau vânzare și nu trebuie să fie contabilizate. IFRS 7 adaugă orientări pentru a ajuta
managementul să stabilească dacă termenii unui acord de a deservi un activ financiar care a fost
transferat presupune controlul activului în continuare, în scopul prezentării de informații impuse de IFRS
7.
IFRS 9 ,,Instrumente financiare” intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2018 și are ca și noutăți
următoarele aspecte:
1. Activele financiare trebuie clasificate în 3 categorii de măsurare: cele care urmează să fie evaluate
ulterior costului amortizat, cele care urmează să fie evaluate ultetior la valoarea justă prin alte elemente
ale rezultatului global și cele care urmează să fie evaluate ulterior la valoarea justă prin profit sau
pierdere.
2. Clasificarea pentru instrumentele de datorie este determinată de modelul de afaceri al entității de
administrare a activelor financiare și dacă fluxurile de numerar contractuale reprezintă numai plata
principalului și a dobânzii.
3. Investițiile în instrumente de capitaluri proprii sunt întotdeauna evaluate la valoarea justă. Cu toate
acestea, conducerea poate face o alegere irevocabilă de a prezenta modificările valorii justa în alte
elemente ale rezultatului global, cu condiția ca instrumentul să nu fie deținut pentru tranzacționare.
Cele mai multe cerințe pentru clasificarea și măsurarea pasivelor financiare IFRS-ului 9 au fost
preluate neschimbate din IAS 39.
IFRS 15 introduce principiul de bază conform căruia veniturile trebuie să fie recunoscute atunci când
bunurile sau serviciile sunt transferate către client, la prețul tranzacției. Orice grup de bunuri sau servicii
care sunt distincte, trebuie să fie recunoscute separat și orice reduceri la prețul contractului trebuie să fie
alocate elementelor separate.
IFRS 16 ,,Contracte de inchiriere” stabilește principiile pentru recunoașterea, evaluarea, prezentarea și
publicarea contractelor de închiriere și elimină contractele de inchiriere ca leasing operațional sau leasing
financiar.
Această situație cuprinde veniturile și cheltuielile aferente anului 2016 comparativ cu veniturile și
cheltuielile aferente același perioade a anului 2015. Banca a înregistrat o pierdere cu 5.377 lei mai mare
față de anul 2015, unde s-a înregistrat o pierdere de 8.058 lei.
La 31 decembrie 2016, activul total, înregistrează valoarea de 1.138.003 lei, în ușoară scădere
față de anul precedent cu 12.697 lei, datoriile totale înregistrează o scădere semnificativă de 92.482 lei
față de aceeași perioadă a anului 2015 unde s-au înregistrat un total al datoriilor de 991.429 lei. În anul
2016 capitalurile proprii au avut o mică creștere față de anul precedent cu 15.179 lei , unde s-a înregistrat
capitaluri proprii în valoare de 223.
diminuare de capital social, pentru acoperirea pierderilor raportate, cu suma de 102.669.759,41 lei
prin reducerea valorii nominale a acțiunii de la 0,33 lei la 0,20 lei;
majorare de capital social cu suma de 36.576.036 lei prin conversia împrumutului subordonat în
sumă de 5.000.000 euro echivalent a 22.519.500 leicât și prin aportul în numerar de 14.056.536
lei sumă vărsată de către acționarul majoritar EEAF Financial Services BV.
Situația fluxurilor de numerar cuprinde fluxurile de numerar din activitatea de exploatare, flux de
numerar în activitatea de investiții și flux de numerar din activitatea de finanțare la 31 decembrie 2016
comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015.
Numerarul net folosit în activitatea de exploatare este semnificativ mai mare în anul 2016 față de
anul 2015 cu 43.166 lei. Numerarul net generat în activitatea de investiții este de 31.501 lei în anul 2016
și 89.489 lei în anul 2015, iar numerarul net generat de activitatea de finanțare este în ușoară scădere față
de anul 2015 cu 287 lei.
Note explicative la situațiile financiare
Pentru fiecare element semnificativ din situațiile financiare anuale trebuie să existe informații
aferente în notele explicative.
Notele explicative cuprind informații privind metodele de evaluare aplicate diferitelor elemente din
situațiile financiare anuale și metodele utilizate pentru calcularea ajustărilor de valoare, denumirea și
sediul social al enității, prezintă informații despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii
situațiilor financiare anuale și despre politicile contabile folosite.
Rezultat global :
-Definiţie :Rezultatul global reprezintă modificarea capitalului propriu aferent perioadei , ce
rezultă din tranzacţii sau alte evenimente ,diferită de modificarile rezultate din tranzacţiile cu
proprietarii.Rezultatul global total cuprinde toate elementele incluse in profitul şi pierderea exercitiului şi
alte elemente de rezultat global .
-Dimensiuni : Rezultatul global al Patria Banck la 31.12.2016 este pierdere in valoare de 21.431
mii lei.
Total activ :
-Definiţie : Activele reprezintă totalitatea bunurilor şi creanţelor ce aparţin institutiei .In cazul
institutiilor bancare , activele sunt reprezentate de toatlitatea plasamentelor in credite a acesteia ,in titluri
de stat sau obligatiuni precum si diferite imobilizari (cladiri , terenuri )insa in numar mai redus
-Dimensiuni :Patria Banck dispune la 31.12.2016 de active toatale in valoare de 1.138.003 mii lei
Total datorii :
-Definitie :Datoriile reprezintă totalitatea obligaţiilor contractate faţă de terti respectiv valoarea
care trebuie platita de catre un debitor unei alte persoane,(creditor) la un termen stabilit de comun
acord(scadenţa )
-Dimensiuni :Patria Banck dispune la 31.12.2016 de datorii toatale in valoare de 898.947 mii lei .
Cheltuieli cu personalul :
-Definitie : Cheltuielile aferente operatiunilor desfasurate in legatura cu personalul instituţiei ,
includ cheltuielile cu salariile personalului ,cheltuieli privind asigurarea si protectia sociala ,cheltuieli cu
tichetele de masă , acordate salariatilor şi contributiile obligatorii la fondul de pensii .
-Dimensiuni ;Patria Banck inregistrează la 31.12.2016 cheltuieli cu personalul in valoare de
42.181 mii lei .
Depozite de la clienţi :
-Definiție:Sume de bani depuse spre pastrare si fructificare de catre clentii institutiei şi care vor fi
restituite la cererea deponentului. Acestea reprezintă principala sursa prin care banca poate atrage
disponibilităţi pentru a acorda credite .
- Dimensiuni :Patria Banck inregistrează la 31.12.2016 ,depozite de la clienţi in valoare de
825.890 mii lei .
5. Note explicative
Notele explicative conțin informații suplimentare, relevante pentru necesitățile utilizatorilor în
ceea ce privește poziția financiară și rezultatele obținute. Notele explicative trebuie prezentate într-o
manieră sistematică. Fiecare element semnificativ bilanțului, contului de profit și pierdere, situației
fluxurilor de trezorerie și al situației modificărilor capitalului propriu trebuie să fie însoțit de o trimitere la
nota care cuprinde informații legate de acel element semnificativ.
Notele explicative la situațiile financiare ale PATRIA BANK S.A. la 31 decembrie 2016 sunt
următoarele:
Modificările neprevăzute ale ratei dobânzii, cursului de schimb sau prețului unui produs, pe lângă
faptul că afectează rezultatele financiare ale unei firme, pot determina chiar și falimentul acesteia.
Riscul de credit. Este riscul cauzat de incertitudinea îndeplinirii de către partenerii de afaceri a
obligațiilor contractuale, ca urmare a degradării situațiilor financiare .
Pentru îndepărtarea riscului generat de neîncasarea creditelor și dobânzilor la scadență, se impune
gestiunea atentă a riscului de credit.
Riscul de piață. Riscul de piaţă corespunde pierderilor potenţiale rezultate ca urmare a modificării
preţurilor sau a volatilităţii activelor. Fiecare firmă trebuie sa își măsoare riscurile de piață ce
derivă din portofoliul deținut.
Riscul de insolvabilitate. Riscul de insolvabilitate este sinonim cu neplata la scadenţă și se
manifestă în condiţiile nerespectării de către clienţii băncii a contractelor de credit în ceea ce
priveşte rambursarea datoriilor către bancă. Acest lucru are ca efect fie o pierdere definitivă de
capital, fie o recuperare parţială şi întârziată , în urma acţionării juridice a debitorilor. Gradul de
risc este diferit în funcţie de natura clientului şi în funcţie de tipul creditului. Creditele acordate
persoanelor fizice au un grad mai mare de garantare.
Riscul de lichiditate. Majoritatea instituţiilor se confruntă cu două tipuri de risc de lichiditate
(care se refera la adâncimea pieței și la finanțarea activităților de tranzacționare). Managementul
riscului trebuie aşadar să găsească soluţii noi, bine adaptate.
Riscul operațional. Poate fi asociat cu eroarea umană, căderea unui sistem sau aplicarea incorectă
a unor proceduri, fiind dificil de cuantificat.
Alte riscuri. În afara rscurilor expuse anterior mai există o serie de riscuri şi anume riscul juridic
(contractul să nu fie recunoscut de cealaltă parte), riscul de ţară, riscul de reglementare
(reglementările să sufere schimbări imprevizibile), riscul de transpunere contabilă (diferența
dintre reglementările din diverse țări), riscul de model, riscul sistemic (se propagă în toate
sectoarele economice și afectează negativ întreaga economie), etc.
Riscurile asociate cu instrumentele derivate. Riscurile menţionate mai sus pot fi parţial sau total
acoperite şi gestionate prin utilizarea instrumentelor financiare derivate de tipul contractelor
forward, contractelor futures, contractelor cu opţiuni, etc. .