UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE

RURALĂ
SPECIALIZARE : MANAGEMENTUL CALITATII SI INOVATIEI IN DOMENIUL AGROALIMENTARE

PROIECT DE DIPLOMA

Îndrumător ştiinţific,
Beciu Silviu

Absolvent,
Raican Georgiana

BUCUREŞTI
2017
 TEHNOLOGIA DE
FABRICAREA A LAPTELUI

CUPRINS

2
INTRODUCERE………………………………………………………………..........4
CAPITOLUL 1: TEHNOLOGIA DE FABRICARE A LAPTELUI……………..6
1.1.Descrierea materiilor prime şi auxiliare folosite la obţinerea laptelui
de consum.......................................................................................................................6
1.1.1 Laptele – materie primă…………………………………….……………………6
1.1.2 Compoziţia chimică a laptelui…………………………………………………...8
1.1.3 Componenţii de bază a laptelui………………...………………………………..9
1.2 Schema procesului tehnologic de obţinere a laptelui de consum………….……..12
1.2.1 Descrierea etapelor procesului tehnologic…………………………..…………13
CAPITOLUL 2: PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII S.C. LACTAG
S.A……………………………………………………………………..……………..19
2.1.Scurt istoric al societăţii comerciale.......................................................................20
2.2 Analiza activităţii societăţii comerciale…………………………………….........20
2.3 Evaluarea nivelului tehnic al societăţii…………………………………………...21
2.4 Activitatea de aprovizionare……………………………………………………...24
2.5 Activitatea de vânzare……………………………………………………………25
2.6 Organizarea societăţii……...……………………………………….…………….26
2.7 Personalul societăţii comerciale SC LACTAG SA…………...……………….....28
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI…………………………………………..……31
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………..…..33

3
 Introducere

Inainte de a incepe analiza propriu zisa asupra evaluarii tehnologiei de fabricare

a produsului lapte , as dori sa trecem in revista cateva date cu privire la istoria
aparitiei acestui produs , dezvoltarea consumului , procedeele de prelucrare a laptelui
de-a lungul timpului cat si prezentarea succinta a evaluarii calitatii laptelui.

Scurt istoric
Istoria laptelui si a produselor din lapte dateaza din timpuri indepartate din
vremea in care omul a inceput sa domesticeasca animalele si sa le creasca. Acum
8.000 de ani, populatia Mesopotamiei a incercat sa domesticeasca mamiferele, si sa le
foloseasca si prelucreze laptele lor pentru consumul propriu. Recent, un grup de
arheologisti au gasit in Troina – Sicilia una din cele mai vechi „ferme” din zona
Mediteranei, datand din epoca Bronzului (de acum 6.000 de ani).
In Piadena (Cremona), cercetatorii au gasit o stracuratoare de teracota datand
de acum 3.500 de ani care probabil folosea la scurgerea zerului de pe cheag.
Laptele consumat de stramosii nostri provenea in special de la capre, oi si magari.
Romanii au avut un rol important in dezvoltarea consumului de lapte, prin
introducerea lapteleui de vaca in alimentatie si prin perfectionarea tehnicii de
prelucrare a acestuia.
Proceduri de prelucrare a laptelui:
Incepand cu sfarsitul secolului 19, au fost dezvoltate tehnici speciale care sa
elimine bacteriile prezente in lapte si astfel sa-i prelungeasca durata de viata. Datorita
descoperirilor facute de doctorul francez Louis Pasteur, azi laptele, este incalzit la
temperaturi suficient de inalte incat sa ucida toti microbii.

4
 In anul 1920 s-a inceput pasteurizarea unei cantitati semnificative de lapte.
Procesul de Pasteurizare asigura eliminarea microorganismelor patogene si a toxinelor
produse de acestea reducand drastic mediul microbian, dar in acelasi timp mentinand
cea mai mare parte a proprietatilor nutritionale ale laptelui.
Laptele pentru consumul direct este tratat prin pasteurizare rapida HTST (High
Temperature – Short Time – expunerea pentru scurt timp la temperatura inalta).
Pentru a obtine un lapte cu termen de garantie crescut, laptele este incalzit la 84 grade
Celsius timp de 15 secunde.Acest procedeu omoara 95% din bacterii. Pentru a incetini
procesul de inmultire al bacteriilor ramase, laptele este racit imediat la 4grade Celsius.
Sterilizarea, cunoascuta sub numele de UHT (Ultra High Temperature – Temperatura
foarte ridicata), asigura eliminarea completa a bacteriilor si a sporilor.
Evaluarea calitativa a laptelui:
Caracteristicile microbiologice, organoleptice si fizico-chimice sunt
determinante in exprimarea calitatii laptelui. In tara noastra, reperul principal al
calitatii laptelui si al derivatelor acestuia este continutul de grasime. Concomitent cu
procentul de grasime stabilit, se considera ridicata valoarea nutritiva a produsului si
calitatea organoleptica. Compozitia laptelui se reflecta in propria densitate, micsorata
in conditiile adaosului de apa. Normalizarea corecta, facuta prin adaugarea de lapte
smantanit, este exprimata prin lipsa grasimii din substanta uscata. Astfel, adaugarea
laptelui smantanit modifica doar proportia de grasime, celelalte componente
neschimbate confirmand corectitudinea normalizarii.
In laptele de consum, sunt stabilite limite maxime ale microorganismelor:
aerobe, la 30.000/gram sau bacterii coliforme, cel mult 10/gram. Termenul de garantie
pentru laptele pasteurizat (refrigerat la temperatura de 3-8 grade Celsius), este de 24
de ore. Ultrapasteurizarea laptelui (UHT) urca termenul valabilitatii produsului pana
la 180 de zile. Ambalarea se face in pungi din polietilena, in sticle sau ambalaje din
carton (Tetra-Pak).
5
 Aciditatea laptelui este relevanta in prospetimea alimentului, fiind masurata in
grade Thorner (T), exprimand numarul de centimetri cubi-solutie hidroxid de sodiu
(concentratie 0,1), pentru neutralizarea aciditatii din 100 ml de lapte. Bun pentru
consum, laptele are o aciditate situata intre 15T si 20T.
Impuritatile ramase in lapte impun curatirea prin centrifugare. Curatitoarele
centrifugale (bazate pe echilibrul greutatilor specifice laptelui si impuritatilor) reusesc
o apropiere de puritate prin indepartarea leucocitelor, depuse astfel sub forma de
sediment, la finalul operatiei. Curatirea de impuritati nu este echivalenta igienizarii.

6
 CAPITOLUL I
TEHNOLOGIA DE FABRICAREA A LAPTELUI

1.1.Descrierea materiilor prime şi auxiliare folosite la obţinerea laptelui de

consum
1.1.1 Laptele – materie primă
Este alimentul cel mai complex şi mai uşor de asimilat de catre organism,
constituind unul din alimentele de baza şi în nutriţia omului. Laptele este denumit şi
„Sângele alb” prin valoare sa hrănitoare. Are peste o suta de substanţe nutritive
necesare vieţii omului (20 aminoacizi, peste 10 acizi graşi, 4 feluri de lactoze, 25
vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele conţin aminoacizi necesari
creşterii şi menţinerii sănătăţii.
Grăsimea în afara de rolul ei energetic constituie si la formarea rezervelor de
grăsime în organism. Important este faptul că substanţele nutritive din lapte se găsesc
în proporţii optime, astfel că laptele este asimilat de organism mai bine decât orice alt
aliment. Atât laptele cât şi produsele lactice măresc rezistenta organismelor faţă de
infecţii si intoxicaţii, ridicând nivelul de sănătate a populaţiei.
Laptele reprezinta un aliment care conţine ȋntr-o proporţie corespunzătoare
toate substanţele necesare dezvoltării organismului tȃnăr, ȋn starea cea mai uşor
asimilabilă.În compoziţia laptelui intră ȋn primul rȃnd cazeina, lactalbumina şi
lactoglobulina,proteine superioare din punct de vedere biologic. Acestea conţin
aminoacizi esenţiali,indispensabili, ȋn proporţii apropiate celor necesare omului,
avȃnd cea mai mare eficienţă ȋn favorizarea creşterii. Grăsimea din lapte, deşi ȋn
cantitate destul de redusă, este o substanţă energetică importantă, a cărui echivalent
caloric de 9,3 Kcalorii/g este de aproape două ori mai mare decȃt zahărurile şi a
proteinelor (4,1 Kcalorii/g). Datorită punctului de topire scăzut(29-34°C) şi a faptului

7
că se găseşte sub formă emulsionată de globule foarte mici,grăsimea din lapte este
mai uşor de asimilat, ȋn comparaţie cu celelalte grasimi de origine animală (untura,
seu). Grăsimea din lapte conţine şi cantităţi ȋnsemnate de vitamina A, dar mai ales de
vitamina D, care asigură fixarea calciului şi a fosforului din oase, prevenind apariţia
rahitismului. Conţinutul de colesterol, substanţa favorizantă ȋn apariţia bolilor
cardiovasculare este mai redus la lapte şi produse lactate, faţă de alte alimente de
origine animală (lapte integral 10mg, lapte smȃntȃnit 3mg, unt 280mg,brȃnzeturi
grase 150-200mg, carne de porc 100-120mg, galbenuş de ou 1400 mg/100g produs).
Laptele sau zahărul din lapte, datorită bacteriilor aflate ȋn intestin se transformă
ȋn acid lactic cu influenţă benefică asupra organismului.Laptele conţine elemente
minerale importante. În afară de calciu şi fosfor, laptele conţine iod, astfel ȋncȃt o
alimentaţie bogată ȋn acest produs poate preveni apariţia guşei. Datorită valorii
nutritive ridicate şi a gradului ȋnalt de asimilare, laptele este recomandat bătrȃnilor
şi convalescenţilor iar pentru copii pȃnă la un an este considerat un aliment complet.
Valoare nutritivă şi calorică a unui litru de lapte corespunde cu cea a 0,5 Kg de carne
de vacă potrivit de grasă sau a 8-9 ouă. Un litru de lapte de vacă care conţine 4,8%
lactoză, 3,5% proteine şi 3,5% grăsime oferă organismului 668 Kcal.
Pentru a fi uşor de suportat şi asimilat de către unele organisme, laptele se
recomandă a fi băut ȋncet, treptat cu ȋnghiţituri mici. În acest fel laptele ajuns ȋn
stomac, ȋn mediu acid, precipită ȋn flacoane mici şi va veni ȋn contact pe o suprafaţă
mai mare cu fermenţi digestivi, uşurȃnd procesul de digestie.
Din cele mai vechi timpuri s-a căutat o metoda de conservare a laptelui sub
diverse forme şi în condiţii convenabile. Transformarea laptelui este un proces
complex care constă în concentrarea laptelui împreună cu o fracţiune variabilă de
grăsime si substanţe minerale, cu eliminarea unei cantităţi importante de apa.

8
 1.1.2. Compoziţia chimică a laptelui
În absenţa microorganismelor şi enzimelor libere, laptele este un aliment
alcătuit din două faze total nemiscibile, dar aflate într-o stare de emulsie perfectă una
în alta:
1. faza apoasă, care conţine:
 proteine, substanţe bio - organice dar compatibile cu faza apoasă datorită
gradului lor ridicat de hidratare precum şi grupǎrilor anorganice terminale
electrolitice, ce le asigurǎ starea coloidalǎ şi, prin urmare, compatibilitatea cu apa;
 zahărurile, compuşi organici solubili în apǎ;
 vitaminele hidrosolubile;
 sǎrurile şi oligo-elementele minerale.
2. faza organicǎ constituitǎ din materia grasǎ, emulgatǎ în faza apoasǎ şi alcǎtuitǎ din:
 gliceridele;
 steridele;
 acizii graşi;
 fosfolipidele, dintre care lecitina, care asigurǎ interferenţa dintre cele douǎ
faze;
 vitaminele liposolubile;
 pigmenţii.
Din punct de vedere chimic, laptele conţine urmǎtorii componenţi:
 apa;
 substanţa uscatǎ negrasǎ;
 materia grasǎ.
Unele din aceste substanţe se gǎsesc în stare dizolvatǎ într-o fazǎ sau alta, iar
altele sub formǎ de emulsie sau de suspensie coloidalǎ, apa jucând rol de mediu de
dispersie al acestora. Toate tipurile de lapte conţin practic aceeaşi componenţi majori,
într-o distribuţie aproape similarǎ care fluctueazǎ uşor în funcţie de specia animalierǎ,
9
de rasǎ în cadrul aceleiaşi specii, de regimul alimentar precum şi de perioada de
lactaţie.

1.1.3 Componenţii de bază ai laptelui

1. Apa- Principalul component al laptelui este apa, care reprezintǎ peste 80% din masa
totalǎ a laptelui, proporţie ce variazǎ, în primul rând, în funcţie de specia animalului.
Apa este faza majoritarǎ, în care au loc cvasitotalitatea proceselor chimice,
biochimice şi fizice. Tensiunea superficialǎ a soluţiei apoase din lapte numită plasmǎ
joacǎ un rol determinant în stabilitatea emulsiei de materie grasǎ şi a suspensiilor de
proteine.
2. Substanţe azotate - Apa din lapte este faza de dispersie a ceea ce se numeşte, de
regulǎ, substanţa uscatǎ, care rezultǎ din eliminarea totalǎ a apei din lapte, printr-o
deshidratare integralǎ.
Din eliminarea materiei grase din substanţa uscatǎ, rezultǎ substanţa uscatǎ
negrasǎ, care, în afară de substanţe minerale (sǎruri de Ca, Mg, K etc.), mai conţine şi
elemente organice specifice laptelui, printre care putem enumera urmǎtoarele:
 lactoză (dizaharid compus din glucozǎ şi galactozǎ);
 cazeinǎ;
 lactalbuminǎ;
 lactoglobulinǎ;
 enzime libere;
 urme de alţi compuşi.
Cea mai mare parte a substanţei uscate, grase sau negrase, poate, de asemenea,
fi obţinutǎ prin coagularea fie a laptelui normal, fie a laptelui smântânit şi formarea
unei mase floculante, numitǎ coagul. În masa substanţelor azotate, proteinele
reprezintǎ, în medie, o proporţie de circa 95%.

10
 Proteinele laptelui sunt substanţe macromoleculare formate din combinarea a
circa 20 de aminoacizi elementari. Ele pot fi uşor separate din soluţie, utilizând acid
tricloracetic (ATCA) sau acid fosfotungtic şi pot fi precipitate cu o soluţie concentratǎ
de sulfat de amoniu.
În funcţie de starea lor de dispersie, proteinele din lapte pot fi clasificate în douǎ
grupe:
1. cazeina aflată în stare de suspensie coloidalǎ şi care reprezintǎ 80% din
totalul proteinelor;
2. proteinele zerului sau proteinele serice, solubile în apǎ, şi anume:
 lactalbumina, în proporţie de 9-15% din masa proteinelor;
 lactoglobulina, în proporţie de 3,3% din totalul proteinelor;
 proteozopeptonele, în proporţie de 3,7% (solubile în zer).
Aceastǎ distribuţie a principalelor proteine fluctueazǎ în limite foarte înguste, în
funcţie de sursa laptelui, raportul dintre diferitele proteine pǎstrându-se aproape
constant.
Cele mai importante proteine din lapte pot fi clasificate în trei categorii, în
funcţie de structura lor chimicǎ:
1. holoproteidele, care contin numai α-aminoacizi (α-lactalbumina, β-
lactoglobulina);
2. fosfoproteidele, care conţin acidul fosforic în gruparea proteicǎ (α-cazeina, β-
cazeina);
3. lipoproteidele, care conţin glucide drept grupare prosteticǎ (K-cazeinǎ),
ele deosebindu-se prin structura şi compoziţia molecularǎ, care le determinǎ forma de
dispersie în lapte.
3.Glucidele - Lactoza este un component al laptelui care determinǎ, sub acţiunea
microorganismelor, toate procesele fermentative care au loc în lapte. Lactoza poate
suferi o serie de procese fermentative de descompunere pentru a da naştere, în funcţie
11
de tipul de microorganisme implicate, la acid lactic, acid propionic, acid butiric sau
alcool.
Cu o putere de îndulcire de 6,25 ori mai micǎ decât cea a a zaharozei, lactoza îi
conferǎ laptelui un gust dulceag. Acest gust dulceag este mai pronunţat în zerul
nefermentat, deoarece, în lapte, acesta este mascat de prezenţa cazeinei. Laptele de
vacǎ conţine în jur de 4,3-4,8% lactozǎ raportatǎ la cantitatea totalǎ de substanţǎ
uscatǎ.
În plus de procesele fermentative, lactoza poate suferi procesul de hidrolizǎ,
enzimaticǎ sau acidǎ cu formarea de glucozǎ şi galactozǎ. Se obţine astfel siropul de
lactozǎ, caracterizat printr-un gust dulce mai intens şi utilizat în fabricarea îngheţatei.
Prin convertirea glucozei, se intensificǎ gustul de dulce, prin formarea fructozei. Toate
aceste produse sunt destinate în special persoanelor cu intoleranţǎ la lactozǎ.
4. Lipidele - Fracţiuna grasǎ reprezintǎ, în medie, 3,6-3,8% în laptele de vacǎ,
conţinut apropiat de cel din laptele de caprǎ (4%) şi peste 7% în laptele de oaie şi de
bivoliţǎ. Materia grasǎ din lapte este un amestec complex, alcǎtuit de o multitudine de
compuşi, printre care se numǎrǎ gliceridele, steridele, fosfolipidele, acizii graşi liberi,
diverse tipuri de cearǎ şi altele.
5.Vitaminele din lapte- Principalele vitamine întâlnite în lapte sunt cele de tip: A, D,
E, K, B1, B2, B6, PP şi B12, şi sunt dispersate, în principal, în douǎ faze:
 vitaminele hidrosolubile, dizolvate în plasmǎ;
 vitaminele liposolubile, care sunt dispersate în materia grasǎ.
Distribuţia vitaminelor în cele douǎ faze ale laptelui variazǎ în funcţie de specia
animalului, rasa animalului, perioada de lactaţie, regimul alimentar, precum şi de tipul
de prelucrǎri anterioare ale laptelui.
Vitaminele contribuie, în mod esenţial, la valoarea nutritivǎ a laptelui, prin
acţiunea lor, alǎturi de enzime şi de alţi factori de nutriţie, în procese metabolice.

12
1.2 Schema procesului tehnologic de obţinere a laptelui de consum

13
1.2.1 Descrierea etapelor procesului tehnologic
Procesul tehnologic de fabricare a laptelui de consum trebuie să asigure
obţinerea unui produs „gata de consum", fiind pasteurizat şi normalizat la un conţinut
de grăsime constant.
Principalele faze tehnologice pentru fabricarea laptelui de consum sunt:
1. recepţia calitativă şi cantitativă
2. curăţire şi filtrare
3. standardizare conţinut de grăsime - pasteurizare
4. depozitare tampon lapte pasteurizat - răcire
5. ambalare
6. depozitare, transport şi livrare lapte de consum
1. Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui materie primă
Laptele-materie primă este transferat de la fermă, cu ajutorul autocisternelor
izoterme, la fabrică pentru prelucrare.

Recepţia calitativă
Ţinând seama de rolul hotărâtor al calităţii materiei prime în ceea ce priveşte
obţinerea unui produs de calitate, o deosebită atenţie se acordă determinării calităţii
laptelui-materie primă.
Aspectul calitativ al desfăşurării procesului tehnologic este urmărit prin determinarea
pe parcursul întregului flux tehnologic a principalilor indici fizico - chimici si
bacteriologici ai materiei prime şi ai produsului finit, prin analize de laborator.
Recepţia calitativă constă în analiza organoleptică şi examenul fizico-chimic şi
microbiologic, prin analize de laborator.
Examenul organoleptic al laptelui se va face pe o probă medie, recoltată din
ambele compartimente ale autocisternei de transport, determinându-se culoarea,
vâscozitatea, mirosul şi gustul, pe baza analizei senzoriale. Indicii fizico-chimici şi
14
microbiologici importanţi pentru stabilirea calităţii laptelui materie primă sunt:
aciditatea, conţinutul de grăsime, densitatea, temperatura, punctul crioscopic,
respectiv numărul total de germeni aerobi mezofili (NTG) şi celulele somatice. De
asemenea, se determină substanţele inhibitoare din laptele materie primă (reziduuri
de antibiotice).
Aciditatea, conţinutul de grăsime şi densitatea se determină la recepţia laptelui
în secţia de prelucrare.
Aciditatea se determină prin titrarea cu o soluţie de hidroxid de sodiu 0.1Na 10
ml lapte, numărul de mililitri de soluţie alcalină, folosită pentru neutralizarea
acidităţii laptelui, reprezentând numărul de grade de aciditate Thorner a laptelui.
Aciditatea maximă admisă pentru laptele materie primă este de 19° Thorner.
Determinarea conţinutului de grăsime se face în mod curent prin metoda acido-
butirometrică Gerber, care s-a impus a fi rapidă şi are o precizie satisfăcătoare.
Conţinutul de grăsime minim admis pentru laptele materie primă este 3.2%.
Densitatea laptelui - materie primă se determină prin metoda areometrică.
Densitatea minimă admisă în cazul laptelui destinat prelucrării pentru obţinerea
laptelui de consum este de 1,029 g/cm3. Deoarece în cursul procesului tehnologic nu
poate avea loc o îmbogăţire în substanţă uscată a laptelui de consum obţinut, rezultă
că o materie primă cu densitatea inferioară acestei valori trebuie dirijată spre
fabricarea altui produs.
Determinarea numărului total de germeni, a numărului de celule somatice, a
inhibitorilor şi a punctului crioscopic pentru laptele provenit de la fermă se realizează
prin sondaj, cel puţin de două ori pe lună, în laboratoarele proprii sau la un laborator
extern.
Valorile admise pentru aceşti parametri sunt:
1. numărul total de germeni/ml lapte materie primă trebuie să fie mai mic
de 500.000 ( Ordin nr.11 /2004 pentru modificarea O.M 1106/2003) ;
15
 2. numărul de celule somatice/ml lapte materie primă trebuie să fie mai
mic de 400.000;
3. inhibitori, test prezenţa antibiotice trebuie să fie negativ;
4. punctul de congelare al laptelui materie primă trebuie să fie mai mic,
cel mult egal cu - 0.520°C.
Determinarea numărului total de germeni din lapte este utilă pentru a interveni
în îmbunătăţirea condiţiilor de recoltare a laptelui şi a păstrării calităţii acestuia până
în momentul transferului la fabrică.
Recepţia cantitativă
Recepţia cantitativă se realizează volumetric, prin măsurarea volumului de
lapte din bazinul de recepţie cu ajutorul unei tije gradate.
În cazul măsurării cu un aparat de măsurare volumetrică (debitmetru - galactometru)
pentru evitarea erorilor de măsurare se previne pătrunderea aerului în conductele de
transport al laptelui.
2. Curăţire şi filtrare
În prima fază a procesului tehnologic propriu-zis se urmăreşte îndepărtarea
impurităţilor mecanice pătrunse în lapte pe diferite căi, înainte de umplerea bazinului
de recepţie, chiar dacă a fost filtrat la locul de producere, în fermă.
Impurităţile sunt reţinute prin montarea unor site la ştuţurile de golire a laptelui din
autocisterne şi în timpul prelucrării ulterioare, în separatorul centrifugal.

3. Standardizare conţinut de grăsime - pasteurizare

Standardizarea conţinutului de grăsime
În vederea asigurării unei calităţi şi valori nutritive constante a laptelui de
consum, conţinutul în grăsime al acestuia este adus la o valoare constantă, funcţie de
conţinutul de grăsime al sortimentului dorit (lapte smântânit, parţial smântânit, ex.
1.8% grăsime sau lapte integral: 3,5...4% grăsime). Aceasta presupune o reducere a
16
conţinutului iniţial de grăsime, cu ajutorul separatorului centrifugal, care asigură
separarea grăsimii din lapte sub acţiunea forţei centrifuge, pe baza diferenţei de
greutate specifică a componentelor laptelui integral, şi anume smântână şi laptele
smântânit.
Separatorul centrifugal este inserat în fluxul de pasteurizare-răcire lapte, smântânirea
având loc după preȋncălzirea laptelui în zona de preȋncălzire a pasteurizatorului.
Pasteurizarea
Pasteurizarea laptelui se realizează printr-un regim termic care asigură
distrugerea microorganismelor patogene, eventual prezente în laptele -materie primă.
Tratamentul termic aplicat laptelui trebuie să asigure distrugerea bacilului
tuberculozei (Mycobacterium tuberculosis) şi a tuturor germenilor patogeni, precum
şi a florei banale, în proporţie de peste 99,9%, astfel încât laptele să corespundă
normelor igienico - sanitare prevăzute în standardele naţionale şi europene, fără să fie
afectată structura fizică a laptelui, echilibrul său chimic, cât şi elementele biochimice
- enzime şi vitamine.
Regimul de pasteurizare aplicat în secţia de prelucrare lapte este de 85°C, cu un timp
de 20 secunde de menţinere la temperatura de pasteurizare.
În concordanţă cu reglemetările UE, instalaţia de pasteurizare a laptelui este echipată
cu:
-control automat al temperaturii;
-înregistrare temperatură;
-deviator automat în caz de temperatură insuficientă de pasteurizare;
-sistem pentru prevenire amestec lapte pasteurizat cu lapte nepasteurizat;
-sistem automat de înregistrare.

17
 4. Depozitare tampon
Depozitarea laptelui pasteurizat se realizează în vana tampon pentru lapte de consum,
unde se realizează şi răcirea finală a laptelui la temperatura de maxim 4 oC, deoarece
secţia nu este dotată cu instalaţie de apă gheaţă.
5. Ambalare lapte de consum
Ambalajul utilizat asigura protecţia produsului, îi conservă valoarea nutritivă şi
conţinutul de vitamine pe toată durata de valabilitate. Funcţiile principale ale
ambalajului sunt:
-asigură distribuţia eficientă a produsului;
-menţine igiena produsului;
-protejează componentele nutritive şi aroma;
-mareşte termenul de valabilitate al produsului;
-transmite informaţii despre produs.
Deoarece laptele este un produs uşor perisabil, iar expunerea la lumină are un
efect de distrugere a vitaminelor şi de a influenţa aroma produsului, ambalajul trebuie
să-l protejeze de şocurile mecanice, de lumină şi oxigen.
Laptele pasteurizat pentru consum se ambalează în pungi din folie de
polietilenă multistrat, imprimată. Ambalarea se face cu o maşină automată de
ambalare lapte la pungă, tip ML 1800 cu o productivitate de maxim 1800 buc./h.
Cantitatea dozată poate fi reglată pentru gramaje de 0,500litri si 1 litru. Maşina
asigură dozarea volumetrică a laptelui, cu o eroare maximă admisă de 1,5%, urmată
de termosudarea pungilor. Operaţiile de dozare şi de sudare a pungilor sunt
comandate şi controlate electronic.
6. Depozitare, transport si livrare lapte de consum
Navetele cu pungi de lapte de consum sunt stivuite pe europaleţi, care sunt
transportaţi cu ajutorul unui cărucior tip liză în camera frigorifică a secţiei( dulap
frigorific), la o temperatură de depozitare de 2 - 4 oC.
18
 Transportul laptelui de consum, din momentul ieşirii din camera frigorifică şi
până în momentul ajungerii în reţeaua de distribuţie, va trebui asigurat la o
temperatură de maxim 4 oC, cu ajutorul mijloacelor de transport auto dotate cu
agregate frigorifice şi termoizolate.
Perioada de valabilitate a laptelui pasteurizat pentru consum, ambalat în pungi
de folie polietilenă închise prin termosudare este stabilit de producător, pe baza
testelor de stabilitate (analiza periodică a probelor menţinute la o temperatură de
maxim 4 oC).

19
 CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII
SC LACTAG SA

Denumirea societăţi: SC LACTAG SA

Forma de organizare juridică: Societate pe acţiuni;
Sediul societăţii: Nanov, Judeţ Teleorman;
Nr.telefon/fax: 0248/251400;
C.U.I. RO129103;
Nr.ORC: J03/44/1991;
Capital subscris si varsat: 721367,5 lei ȋmpărţit 288546 acţiuni cu o valoare
nominală de 2,5 lei.
2.1 Scurt istoric al societăţii comerciale
Societatea comercială LACTAG S.A. Piteşti are o vechime de peste 50 de ani
în domeniul prelucrării laptelui în diverse produse lactate.
În decursul acestei perioade, societatea a suferit mai multe modificari ale
formei de proprietate, a zonei de preluare a laptelui materie primă şi a desfacerii
produselor lactate.
Teritoriul pe care îşi desfăşoară în principal activitatea, din 1968, este judeţul
Argeş, odată cu aplicarea reformei administrative în România.
Din datele de arhivă existente rezulta că pe teritoriul actual al judeţului Argeş,
prelucrarea laptelui în special sub formă de brânzeturi are o veche tradiţie, în special
în zona Rucar - Bran. De altfel, denumirile multor sortimente de caşcaval afumat sunt
inspirate din toponimia locală, cum ar fi: caşcaval Rucăr, caşcaval afumat Brădet,
caşcaval afumat Vidraru, caş afumat Brusturet.

20
 După anul 1994, activitatea de colectare şi prelucrare a laptelui a fost preluată
de cooperativa de consum pâna în anul 1995, când se înfiinţează unitatea de stat
"Întreprinderea de Industrializare a Laptelui Argeş". Prin încetarea activităţii acesteia,
ca urmare a aplicării HG 1353/27.12.1990, s-a constituit actuala societate pe acţiuni.
Anul 1962 reprezintă începutul prelucrării industriale moderne a laptelui în
judeţul Argeş, prin punerea în funcţiune a Fabricii de Produse Lactate - Piteşti.
Această nouă unitate a fost extinsă în două etape: în 1974 când şi-a dublat capacitatea
şi în 1984 prin construirea secţiei de îngheţată.
De asemenea, până în anul 1983 au mai fost puse în funcţiune noi capacităţi de
producţie în oraşele Câmpulung Muscel, Curtea de Argeş, Costeşti.
În prezent, S.C. LACTAG S.A. dispune de o capacitate anuală de producţie de
circa 500 mii hl lapte materie primă, situându-se printre societăţile de marime medie
din sectorul prelucrării laptelui din ţara noastră.
Albalact a lansat primul sau brand suta la suta autohton:
Fulga - care a castigatrapid un capital de imagine urias, devenind unul dintre
cele mai simpatizate marciromanesti.
Fulga a fost primul brand romanesc animat construit in jurul unuipersonaj care
vorbeste si face glume. Fulga a devenit un simbol pentru copii,simbolul vacutei
simpatice, istete, dar copilaroase si puse pe sotii.
Un an mai tarziu, Albalact a lansat si brand-ul Zuzu, care a fost conceput pe
aceeasilinie jucausa si prietenoasa ca Fulga si i-a cucerit pe consumatori la fel de
repede.
In 2010 Albalact a lansat brandul Raraul si odata cu el lapte si o gama bogata
debranzeturi produse dupa retete romanesti care imbina experienta si traditia din zona
Bucovinei cu tehnologia moderna si calitatea

21
 2.2 Analiza activităţii societăţii comerciale
Conform actului constitutiv, activitatea firmei constă ȋn colectarea laptelui materie
primă, procesarea, comercializarea laptelui şi a produselor lactate derivate. Ca
activităţi auxiliare : prestări servicii comerţ cu amănuntul ȋn magazine specializate
alimentare.
Cod CAEN 1551-fabricarea produselor lactate proaspete şi a brânzeturilor.
Societatea a fost ȋnfiinţată ȋn anul 1995, ca ȋntreprindere de colectare şi
industrializare a laptelui –ICIL Piteşti.Prin HG nr.1353/27.12.1990 se transformă in
societate comercială pe acţiuni SC LACTAG SA.
În septembrie 2000, pachetul majoritar(74,96%) de acţiuni este cumpărat prin
licitaţie publică de către SC ALTANTIC INVEST GRUP SA, al cărui acţionar
principal este domnul Oiţă Marinescu Niculae. Pachetul majoritar a fost revândut de
SIF Oltenia prin societatea Volt Invest.

O echipa cu experienta
Calificarea personalului asigura desfasurarea in conditii optime a activitatii in toate
sectoarele de activitate.

Capacitate de productie
Fabrica de produse lactate este structurata pe mai multe sectii de productie.

Portofoliu extins de produse

22
In prezent, in gama sortimentala Lactag se regasesc produse precum Laptele, Branza,
Sana, Ayran, Kefir, Laptele batut, Iaurt usor, Iaurt natur, Smantana, Telemea de vaca

2.3 Evaluarea nivelului tehnic al societăţii

Din punct de vedere tehnic, societatea
dispune de utilaje tehnice şi de fabricaţie
noi şi moderne conform normelor UE. Modernizarea s-a facut ȋn anii
2004-2005 cu funerea ȋn funcţiune ȋn anul 2005.Lucrările de
modernizare s-au făcut cu ajutorul fondurilor nerambursabile SAPARD.
Ca portofoliu de produse fabricate putem enumera grupele :
 Lapte de consum
- Produs obţinut din lapte de vacă pasteurizat,
- Conţinut de grăsime :1,5% ;
- Ambalaj individual :pungă 1 litru ;
- Termen de valabilitate: 6 zile ;
 Iaurt
- Produs obţinut din lapte de vacă pasteurizat, proteine din lapte, culturi
lactice selecţionate ;
- Conţinut de grăsime : 2,8% ;
- Ambalaj individual :pahar plastic 375g ;
- Termen de valabilitate : 21 zile ;
 Brânzeturi
- Produs obţinut din lapte de vacă pasteurizat, cheag,
culturi de bacterii lactice specifice ;
-Conţinut de grăsime ȋn substanţă uscată : 45% ;
-Ambalaj individual : porţii de aproximativ 300g ;
-Termen de valabilitate : 60 zile ;
 Lapte bătut
-Produs obţinut din lapte de vacă pasteurizat, proteine
din lapte, culturi lactice selecţionate ;
-Conţinut de grăsime : 2% ;
-Ambalaj individual : flacon PET 850g ;
-Termen de valabilitate : 21 zile ;

23
 Tabel 1
Produsele fabricate de societatea comercială LACTAG SA
Nr.crt Produse fabricate de Preţ de vânzare
SC LACTAG SA
1. Lapte PET 6.12lei
2. Lapte pungă 2.67lei
3. Iaurt clasic 375g 4.23lei
4. Iaurt clasic 175g 2.13lei
5. Iaurt clasic 900g 5.05lei
6. Sana 500g 5.04lei
7. Sana 800g 8.12lei
8. Smântână 12% 175g 4.25lei
9. Smântână 12% 375g 5.12lei
10. Smântână 12% 900g 6.5lei
11. Branză Telemea 7.23lei
12. Caşcaval 16lei/kg
13. Unt 5.67lei

Segmentele de piaţă ȋn care produsele se găsesc sunt :

 Platforma industrială a oraşului Piteşti –pentru laptele antiodot(Arpechim, Alprom,
Termoficare, Apele Romane, Novatextile) ;
 Judeţul Argeş, Judeţul Teleorman şi Judeţul Giurgiu pentru produsele lactate
distribuite ȋn şcoli conform OUG 96/20002 ;
 Piaţa oraşelor din judeţ : Piteşti,Câmpulung Muscel, Curtea de Argeş, Topoloveni ;
 Piaţa Bucureşti-mari hipermarketuri :Metro, Carrefour, Auchan, Kaufland, Plus,
Real, Minimax,
 Desfacere ȋn judeţe limitrofe : Dâmboviţa, Prahova, Braşov, Vâlcea, Olt, Dolj ;
 Principali clienţi : COMALIMENT S.A., SUPERCOM S.A., NEPTUN S.A.,
AURORA S.A., VIDRARU S.A., Cantina AUTOMOBILE DACIA, ALPROM

24
 S.A., NOVATEX S.A., VERODEC S.R.L., PROSPER S.R.L., OLIMPCOM
S.R.L., ZOOPROD IMPEX, LIMAUTO COMPACT S.R.L., Spitalul Judeţean
 În anul 2008 societatea a produs sub sigl ARO, pentru linia de magazine Metro
produse ca : sana 330g şi 850g, iaurt clasic 175g, lapte bătut 330g şi 850g,
smântână 175g, iar ȋn anul 2010 sub sigla TIP pentru magazinele Real.
Producţia sub diverse sigle a condus la valorificarea superioară a materiei prime
iȋntrucât au fost fabricate numai produse proaspete.
Concurenti

Conform unor studii efectuate de MEMRB in anul 2004 pe piataiaurturilor exista

un nmar de circa 24 de branduri active la nivel regionalsi national( au o prezenta
constanta pe piata). Principalii c0ncurentidirecti ai firmei Albalact pe segmentul
iaurturi sunt:

 Danone ( marcileActivia,Actimel,Cremosso,Savoarea,,Delicios),
 Friesland( cu marcile Milli,Milli ispita fructelor,Milli simplu si pur,Oke),
 Covalact( cu marcile Covalact si Campina),
 Dorna Lactate(cu marca LaDorna).

Furnizori
Materia prima necesara derularii activitatii Albalact se asigura prin:
 67 centre de colectare;
 21 ferme colaboratoare- o ferma proprie (amplasata in Vaidei,Hunedoara) care
asigura colectarea aaproximativ 8000 litri de lapte zilnic( reprezentand 15%
din materia prima;
 7 centre de distributie proprii la nivel national si laboratoare proprii autorizate
pentru analize fizico-chimice,bacterilogice si microbiologice.

2.4 Activitatea de aprovizionare

25
 Industrializarea laptelui prezintă o serie de particularităţi specifice faţă de
alte activităţi, atât ȋn domeniul aprovizionării, cât şi al desfacerii.
Furnizorii societăţii pot fi clasificaţi astfel:
- de materie primă;
- de materiale;
- de utilităţi şi servicii.
S.C. LACTAG S.A. colectează laptele materie primă (vacă şi oaie) de la
urmatoarele surse:
- societăţi agricole de stat (fostele I.A.S.);
- societăţi comerciale agricole (fostele C.A.P.);
- gospodăriile populaţiei (producătorii individuali);
- A.S.A.S. şi alte unităţi agricole.
Ponderea acestor surse în cadrul volumului total de lapte materie primă este
următoarea:
 societăţi agricole de stat 40,4%
 societăţi comerciale agricole 4,4%
 gospodăriile populaţiei 48,2%
 A.S.A.S. + alte unităţi 7,0%
 TOTAL 100,0%
Activitatea de colectare este organizată şi condusă în cadrul a patru centre de
colectare (baze) situate în oraşele Piteşti, Câmpulung Muscel, Curtea de Arges şi
Costeşti. În cadrul acestor centre zonale laptele materie primă este colectat de la
fermele a 18 societăţi agricole de stat, societăţi comerciale agricole, unităţi de
cercetare (A.S.A.S.) şi alte unităţi.
În ceea ce priveşte colectarea laptelui de la gospodăriile populaţiei, aceasta se
desfăşoara în circa 260 de puncte de colectare de pe raza judeţului Argeş, astfel:
 Centrul de colectare Piteşti 68 puncte
 Centrul de colectare Câmpulung Muscel 71 puncte
 Centrul de colectare Costeşti 50 puncte
26
  Centrul de colectare Curtea de Argeş 71 puncte

Sistemul de distributie

Distributia se realizeaza la nivel national, prin propria retea de distributie (flota

de camioane care respectatoate reglementarile in ceea ce priveste conditiile de
transport al produselor lactate), prin marile lanturi de
hypermarketuri (Carrefour,Cora), supermarketuri( MegaImage,Billa) si cash&carry
(Selgros) si prin depozitele proprii.

Albalact are la nivelul tarii 6 centre de distributie sipersonal specializat pe toate

segmentele deactivitate:colectare, productie, desfacere, control alcalitatii etc.

2.5 Activitatea de vânzare

Comercializarea şi desfacerea produselor fabricate se face cu mijloace auto
proprii, atât ȋn judeţ, cât şi ȋn zonele limitrofe. Cu marile hipermarketuri, la baza
relaţiilor comerciale stau contracte şi ȋnţelegeri contractuale pe termen de 1 an.
Relaţiile comerciale ȋndelungate de 5-6 ani societatea SC LACTAG SA ȋnregistrează
cu Metro, Carrefour. Aproximativ 30% din cifra de afaceri se realizează pe piaţa
Bucuresşi.Pe segmentele de piaţă ȋn care ne aflăm, concurenţa este foarte puternică,
mai ales că gama sortimentală este aceeaşi.
Ne ȋntâlnim ȋn piaţă cu societăţi multifuncţionale foarte mari ȋn comparaţie cu
societatea noastră, cum ar fi :Danone, Tnuva, Oke, Napolact, Dorna.În faţa acestei
situaţii calitatea produselor fabricate este atuul principal al societăţii SC LACTAG
SA.
Faptul că produsele fabricate de Lactag nu conţin conservanţi, aditivi alimentari
şi sunt 100% naturale, sunt apreciate şi căutate ȋn toate reţelele comerciale unde
suntem prezenţi.Cu toate acestea segmentul de piaţă ocupat de produsele noastre este

27
destul de mic, capacitatea de producţie fiind de 30-35 mii de litri de lapte prelucrat
zilnic.
Strategia de promovare

La nivelul obiectivelor urmarite ,prin desfasurarea activitatii promotionale

,Albalact se indreapta in directia promovarii exclusive a produselor.Intrucat se
doreste castigarea unei pozitii puternice pe piatase adopta o strategie promotionala
ofensiva care presupune alocarea unui buget considerabil .

Se mizeaza pe un important potential material si financiar ,pozitia firmei fiind

justificata side siguranta obtinerii unei cote de piata ridicate.

Comportamentul strategic in domeniul activitatiipromotionale pornind de

la pozitia ocupata de intreprinderein cadrul pietei, impune adoptarea
strategiei differentiate prin care ne adresam unor segmente diferite: segmental gamei
Zuzu, Fulga si a gamei marcii Albalact.

Lansarea brand-ului Fruzu reprezinta o oportunitate de crestere acompaniei

Albalact in segmentul de iaurturi cu fructe, in primul rand deoarece construieste o
categorie noua si apoi pentru ca iaurturile Fruzu sunt nu doar speciale, ci si foarte
gustoase.

2.6 Organizarea societăţii

28
 Managementul, administraţia şi controlul societăţii sunt responsabilitatea
Consiliului de Administraţie.Directorul general răspunde pentru controlul global şi
administrarea generală a societăţii, pentru operaţiile şi activităţile departamentelor.
Fiecare şef de department răspunde separat pentru activitatea departamentului
şi raportează despre aceasta Directorului General.
În figura de mai jos este redată organigrama societăţii SC LACTAG SA.

Fig:1 Reprezentarea grafica a structurii organizatorice a SC LACTAG SA

29
 ADMINISTRATOR

DIRECTOR GENERAL

DEP.
DEP.
RESURSE DEP.
DEP. DEP.
DEP. DEP.
DEP. DEP.
DEP. DEP.
DEP.
RESURSE COMERCIAL FIMANCIAR MANAG. PRODUCŢIE
COMERCIAL FIMANCIAR MANAG. PRODUCŢIE ADMINISTRA
ADMINISTRA
UMANE
UMANE –CONTABIL CALITĂŢII TIV
–CONTABIL CALITĂŢII TIV

Aprovizonare Desfacere Secţie de

Secretariat
producţie

2.7 Personalul societăţii comerciale SC LACTAG SA

30
 Se apreciază că resursele umane reprezintă una din cele mai importante
investiții ale ȋntreprinderii: este vorba de un capital aparte, care prin activitatea sa,
prin comportament şi creativitate, poate contribui ȋn mod decisiv la succesul unei
ȋntreprinderi, oferindu-i o poziţie avantajoasă ȋn competiţia ȋn care se află cu
ȋntreprinderi similare.
Conducerea societăţii SC LACTAG SA acordă o importanţă deosebită selectării
forţei de muncă, pregătirii acesteia, asigurării condiţiilor corespunzătoare de lucru şi
măsurării gradului de satisfacţie a personalului.
Încadrarea salariaţilor la societatea comercială SC LACTAG SA se face pe bază
de contract de munca, cu respectarea codului muncii şi a regimului de asigurari
sociale a personalului unităţilor de stat.
Personalul de conducere a societăţii este numit de Adunarea Genarală a
Asociaţilor.
Tabel 2
Structura personalului ȋn funcţie de studii şi pregătire profesională
Nr.c Specificare 2014 2015 2016
Nr. % Nr. % Nr. %
rt
I. Total personal din 120 100 223 100 401 100
care:
1. Personal cu studii 18 15 26 11.65 43 10.72
superioare
2. Personal cu studii 47 39.16 64 28.69 86 21.44
medii
3. Personal cu studii 55 45.83 132 59.19 282 70.32
profesionale

Fig.1 Reprezentarea grafică a pregătirii profesionale a personalului de la SC

LACTAG SA

31
 Analizând structura personalului ȋn funcţie de pregătire profesională la societatea
comercială SC LACTAG SA, s-a constatat că:
- Numarul personalului cu studii profesionale rămâne constant pe durata
perioadei analizate;
- Personalul cu studii superioare reprezintă aproximativ 32% din totalul
personalului;
- Personalul cu studii medii ȋnregistrează o scădere ȋn anul 2015 faţă de
anul 2014,34,81%, şi o creştere ȋn anul 2016 faţă de anul 2014, 38.31%

Tabel 3
Evoluţia personalului ȋn funcţie de studii şi pregătire profesională
Nr.crt Specificare Dinamica
2014 2015 2016

32
I. Total personal din care: 100 95.07 108.45
1. Personal cu studii superioare 100 90 125
2. Personal cu studii medii 100 90.38 113.46
*3. Personal cu studii profesionale 100 100 100

Fig.2 Evoluţia personalului ȋn funcţie de pregătire profesională de la nivelul

societăţii comerciale SC LACTAG SA ȋn perioada 2014-2016
Analizând evoluţia personalului ȋn funcţie de studii şi pregătire profesională s-a
constatat că:
-Personalul cu studii profesionale a rămas constant pe toată perioada analizată;
-Personalul cu studii medii a scăzut ȋn anul 2015 faţă de anul 2014 cu 9,62%, spre
deosebire de anul 2016, când a crescut cu 13,46%;
-Personalul cu studii superioare a crescut cu 25% ȋn anul 2016 faţa de anul 2014, şi a
scăzut cu 10% ȋn anul 2015 faţă de anul 2014;
-Numarul total de personal al societăţii a scăzut cu aproximativ 5% ȋn anul 2015 faţa
de anul 2014 şi a crescut cu aproximativ 9% ȋn anul 2016 faţă de anul 2014.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Prezenta lucrare abordează una din problemele esenţiale ale activităţii

desfăşurate de o societate ȋntr-o economie de piaţă.

33
 Studiul a fost efectuat la nivelul societăţii comerciale SC LACTAG SA-
Costeşti, Argeş.
Ca urmare a aplicarii HG 1353/27.12.1990, s-a constituit actuala societate pe
acţiuni, SC LACTAG SA, având ca obiectiv principal de activitate, fabricarea
produselor lactate şi brânzeturilor.
Concluziile generale privind activitatea socieăţtii pot fi prezentate succint sub
forma „puncte slabe” şi „puncte tari” pe anul 2016:
PUNCTE TARI:
 Diveristatea produselor oferite: lapte,iaurt,smântână,sana,brânzeturi;
 Alinierea activitatii firmei din toate punctele de vedere la normele
Uniunii Europene(activitatea colaboratorilor care furnizează materia
primă);
 Calitatea produselor obţinute;
 Reţeaua de distribuţie este naţională;
 Organizarea eficientă a activităţii;
 Reţeaua de colectare şi defacere este bine organizată;
 Existenăa de personal specializat ȋn centrele de distribuţie(pe toate
segmentele de activitate(producţie, colectare, desfacere, control al
calitatii);
PUNCTE SLABE:
 Creşterea cheltuielilor cu utilităţile ȋn condiţiile creşterii preţurilor de
vânzare(gaze, apă, energie electrică);
 Comisioanele şi bonusurile din ce ȋn ce mai mari acordate
hipermarketurilor pentru vânzarea ȋn aceste locaţii;
 Scăderea cererii pe piaţă a produselor lactate, pe fondul diminuării
puterii de cumpărare a populaţiei, ca urmare a crizei economice
ȋnregistrate la nivel naţional;
 Scăderea cantităţii de lapte ca materie primă şi creşterea cererii a condus
la creşterea artificială a preţului laptelui ca materie primă;
 Gradul de satisfacere a cererii incomplet;
34
  Capacităţile de producţie insuficiente;
Oportunităţi
 Educarea consumatorului român asupra importanţei consumului de lactate;
 Ieşirea de pe piaţa românească a companiilor care nu vor implemanta la timp
normele Uniunii Europene;
 Ponderea ridicată care este alocată de consumatorul roman achiziţionării
produselor alimentare;
Ameninţări
 Perspectiva unei concurenţe puternice din partea companiilor prezente pe piaţa
Uniunii Europene, având ȋn vedere că industria lactatelor ȋnregistrează cele mai
mici importuri şi taxele vamale vor fi eliminate;
 Modificări ale mediului natural;
 Diversificarea ofertei firmelor concurente existente;
Propuneri pentru 2017
 Infiinţarea unei microferme care să asigure necesarul de materie primă;
 Alocarea unor sume pentru reclamă şi publicitate pentru a aduce la cunostinţa
potenţialilor turişti serviciile oferite de unitate, nu numai la nivel naţional, dar
şi mondial;
 BIBLIOGRAFIE
 1.***Statutul S.C. LACTAG S.A., Costeşti, Argeş;
 2. ***http://www.rasfoiesc.com;
 3. ***http://www.lactag.ro;
 4.***www.april.org.ro;
 5.***www.listafirme.ro;
 6.***Tehnologia generală a laptelui şi a produselor lactate. Tudor L., Ed.
Printech 2008;
 7.***Tehnologii generale în industria alimentară. Tudor L. (coord.), Ed.
Printech 2009;
35
 8.***Walstra P., Wouters, J. M. Geurts, T.J. 2006 Diary Science and
Technology. 2nd ed. CRS Press. Taylor & Francis, US;
 9.***Dr. Ing. Dan Valentina, Microbiologia Produselor Alimentare, vol 2,
Editura Alma Galati, 2000 ;
 10.***G. M. Costin, Viorica Maria Macovei, Laptele Aliment Medicament,
Editura Academica 2006;
 11.***Tetra Pak, Dairy Processing Handbook;
 12.*** http://lactis.ro.

36
37