INTRODUCERE

Istoria chips-urilor porneşte încă din secolul al XIX-lea. In acea

vreme, un bucătar din statul New York, SUA, a pregătit cartofii într-o
manieră total diferită în urma plângerilor unui client. A tăiat cartofii în felii
foarte subţirii şi i-a prăjit în ulei încins până când aceştia au devenit brun-
aurii. Acesta a fost începutul primelor chips-uri şi de atunci şi-au
continuat marşul triumfal în jurul lumii.
Dezvoltarea pieţei de profil se leagă în primul rând de modificarea
stilului de viaţă al consumatorilor, facilitarea accesului la acest tip de
produse şi creşterea puterii de cumpărare în următorii ani, spun
reprezentanţii companiilor din industrie.
Este cunoscut faptul ca materia primă pentru chips o constituie
cartoful.
După anul 1950 suprefeţele cultivate de cartof, pe glob au crescut
simţitor atingând în ultimii ani peste 23 milioane ha. În România cartoful
se cultivă pe 290-300.000 ha, din care peste 50% în gospodăriile
populaţiei.
Cartoful este un aliment de bază, în ciuda ideii greşite că este
sărac nutritiv (născută poate din faptul că este “hrana săracului”). Un
cartof de mărime copt are 145 calorii, 3 g proteine de cea mai bună
calitate, cu toţi aminoacizii esenţiali, 33 glucide (amidon), 0,15 g grăsime,
20 mg vitamina C (cca 1/3 din necesarul zilnic al unui adult), vitamine din
grupul B,14,2 mg acid folic, 2,34 g fibre şi 0,545 mg fier (cca 5% din
necesarul zilnic). Există mai multe soiuri de cartofi, fiecare cu anumite
calităţi nutritive şi culinare specifice.

1
 UTILITATEA PROIECTULUI

Deşi există discuţii controversate privind influenţa chips-urilor

asupra sănătătiţii umane, acestea reprezintă un produs alimentar
important, având o pondere importantă pe piaţa economică.
Vănzările din ultimii ani au atins cifre impresionante datorită cererii
crescute din partea consumatoriilor de toate vârstele.
Lucrarea de faţă prezintă fluxul tehnologic şi tehnologia de
fabricaţie a chips-urilor.
Pe o piaţă care creşte cu peste 35% anual, producătorii de chipsuri
îşi îndreaptă atenţia spre dezvoltarea distribuţiei în zonele rurale.
Vânzările de chipsuri în retail s-au ridicat la 4.600 de tone în primele
nouă luni ale anului trecut, cu 35% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din
2005, potrivit unui studiu al companiei de cercetări de piaţă AC Nielsen.
Valoric, piaţa de chipsuri ar putea ajunge la peste 40 mil. euro,
dacă ritmul de creştere din primele nouă luni s-a menţinut până la
sfârşitul anului."Cred că în următorii 3-4 ani, România ar putea ajunge la
un consum similar cu cel din Grecia, de 1,5 kilograme pe cap de
locuitor", a declarat Sotiris Yannopoulos, directorul general al Star Foods.
Consumul ar putea creşte astfel cu aproximativ 50% într-o perioada de
3-4 ani.
Jucătorii de pe piaţa snacks-urilor sărate, estimată în prezent la
20.000 de tone anual, se bazează nu numai pe chipsuri pentru a-şi
creste vânzările, ci pe toate segmentele incluse, printre care popcornul,
biscuiţii şi covrigeii săraţi, alunele şi sticks-urile.
Factorul influenţat de politica jucătorilor de pe piaţă, distribuţia, a
vizat iniţial oraşele, acoperite foarte bine în prezent, pentru a se îndrepta
acum tot mai mult spre zonele rurale. "Reţeaua noastră de distribuţie
este în dezvoltare permanentă. Penetrarea produselor noastre în zone
rurale este încă mică, dar de interes tot mai mare pentru companie", a
2
declarat Cristian Rey, directorul general al companiei Intersnack. Cei mai
mari producători de pe piaţa în funcţie de cifra de afaceri sunt Star
Foods, European Food şi Intersnack.
Acest proiect îşi propune o analiză a tehnologiei de fabricare a
chips-urilor în cadrul societăţii Intersnack România.

3
TOBĂ DE SPĂLARE ŞI BAZIN DE COLECTARE A IMPURITĂŢILOR

SISTEM SPĂLARE

4
ELEVATOR ŞI GURĂ DE ALIMENTARE

TABLĂ TĂIERE

5
 BANDĂ INSPECŢIE CARTOFI

PLATFORMĂ INSPECŢIE CUŢITE

6
 PRIMIRE CARTOFI, INDEPĂRTARE PIETRE SI RIDICAREA
CARTOFILOR CU AJUTORUL ŞNECULUI MAI DEPARTE CĂTRE
URMĂTORUL UTILAJ

CONVEIOR

7
 CONVEIOR

ALIMENTARE CARTOFI CĂTRE CUŢITE

8
 DOZATOR AROME

BANDĂ DE INSPECTIE INAINTE DE CONDIMENTARE

9
 TURBINA DE CONDIMENTARE

SISTEM DE CONDIMENTARE - ANSAMBLU

10
 PLANUL MANAGEMENTULUI RISCULUI
ÎN CADRUL UNUI PROIECT

A. Informaţii generale
Această secţiune conţine informaţii generale referitoare la organizarea proiectului şi a Planului
Managementului Riscului (PMR).

Denumirea proiectului: CONSTRUIREA UNEI UNITĂŢI Data PMR:

DE FABRICARE A CHIPS-ULUI
DIN CARTOF
Responsabili PMR: IOANA - ELENA NEAGU Data modificării:
Elaborat PMR: IOANA - ELENA NEAGU Aprobat PMR:

Descrierea proiectului:
Construirea unei unităţi de obţinere a chips-ului din cartof. Materia primă este
cartoful, produsul finit este chipsul cu diferite arome în funcţie de cererea consumatorilor,
acest produs este foarte căutat pe piaţă.

11
 GRAFICUL GANTT
Nr Calendar Resurse alocate
crt Activitatea Responsabili 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1. Identificarea Manager de P Inginer cadastru
amplasamentului – plan de proiect R
amplasare al obiectivului
2. Obţinerea autorizaţiilor Manager de P Manager de proiect
iniţiale proiect R
3. Proiect de construcţie, Director de P Inginer constructor,
schiţa unităţii fluxuri şantier R Proiectant, Tehnolog
tehnologice
4. Realizarea construcţiei Director de P Inginer de şantier,
şantier R Ehipa de construcţie
5. Finisări specifice Tehnolog P Designer de interior,
R Tehnolog
6. Achiziţia utilajelor Economist, P Economist
Manager de R
proiect
7. Montarea utilajelor Tehnolog P Echipa de montaj
R
8. Efectuarea de probe Şef de P Tehnolog
tehnologice producţie R
9. Obţinerea avizelor Manager de P Manager de proiect
sanitar- veterinare proiect R
10. Predare proiect Manager de P Directorul
proiect R întreprinderii

B. Strategia managementului riscului

În această secţiune sunt definite: metodologia de managementul riscului care va fi utilizată, ipotezele
riscului, rolurile şi responsabilităţile în managementul riscului, termenele, tehnicile de clasificare /
scor, pragurile de risc, comunicarea riscului, monitorizarea şi controlul riscului.

1. Definirea metodologiei de managementul riscului

O listă comparativă şi o clasificare cumulativă a gradului de risc trebuie să aibă
prioritate şi să fie analizată înaintea impactului şi a măsurilor.

2. Definirea ipotezelor riscului

Riscurile asumate vor fi dintre cele identificate că pot afecta proiectul.

3. Definirea rolurilor şi responsabilităţilor în managementul riscului

Analiza la nivelul conducerii pentru identificarea riscurilor realizării noului proiect.

4. Definirea termenelor de managementul riscului

Riscurile trebuie raportate la impactul lor cu durata proiectului.

5. Definirea tehnicilor de clasificare / scor ale riscului

Imediat după identificarea riscurilor, în ordinea priorităţilor, se face o scară a
valorilor de risc, până la 100. Apoi se evaluează după gradul de probabilitate al

12
 apariţiei: 1 = foarte scăzut, 3 = scăzut, 5 = moderat, 7 = ridicat, 9 = foarte ridicat.
Astfel se poate face o evaluare multiplă a riscului.

6. Stabilirea pragurilor de risc

Fără acest sistem de management al proiectelor, se va prelungi perioada de predare a
proiectului.

7. Definirea modului de comunicare a riscului

Toate informaţiile referitoare la risc vor fi analizate de conducerea societăţii.

8. Definirea procesului de monitorizare şi control al riscului

Urmărirea riscului va fi realizată la şedinţele săptămânale stabilite de comisia de
supraveghere.

C. Identificarea riscului
În această secţiune sunt definite şi descrise categoriile de risc (de personal, de echipament, clienţi, de
logistică, de organizare, alte categorii).

Categoria de risc Descrierea riscului

De personal  calificarea necorespunzătoare
 necunoaşterea aspectelor tehnice specifice legate de construirea
unităţilor alimentare
 lipsa de experienţă în domeniul alimentar
 număr insuficient de angajaţi
 incorecta coordonare a activităţilor
De logistică  inexistenţa unei firme specializate în realizarea unor studii de impact
 Lipsa materiei prime
 Lipsa sau insuficienţa utilajelor
 găsirea cu dificultate a furnizorilor
De organizare  nerespectarea termenelor de realizare
 deficienţe în coordonarea echipei
 pregătirea insuficientă a personalului
 suprapunerea unor sarcini de lucru

13
De amplasament  zonă neadaptabilă amplasării instalaţiilor
 zonă cu cantităţi mari de precipitaţii (alunecări de teren)
 apariţia unor factori de poluare: fonici, chimici

Economice  costuri ridicate de achiziţie a materialelor şi utilajelor

 costuri ridicate de amenajare a şantierului
 costuri ridicate de efectuate a lucrărilor
 modificarea cursului valutar
Juridice  neîndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea unor autorizaţii
 întârzieri în acordarea unor avize
 situaţia juridică incertă a terenului
 modificarea legislaţiei
De echipament  lipsa sau insuficienţa utilajelor adecvate
 nerespectarea succesiunii etapelor de exploatare tehnică
 starea tehnică necorespunzătoare a utilajelor

D. Analiza calitativă şi cantitativă a riscului

În această secţiuni sunt realizate analiza calitativă şi cantitativă a riscului, prin evaluarea impactul
evenimentelor de risc asupra obiectivelor proiectului şi calculul scorului riscului.

Analiza calitativă
Categoria de risc/ Impactul Evaluarea impactului riscului
Evenimentul riscului*
De logistică 0,05  determină întârzieri în realizarea proiectului
 determina creşterea costurilor de realizarea a
proiectului
De echipament 0,10  determină întârzieri în realizarea proiectului
 duce la apariţia accidentelor de muncă
De organizare 0,20  determină întârzieri în realizarea proiectului
 duce la realizarea unor lucrări de slabă calitate sau
lucrări incorect efectuate
De personal 0,40  duce la efectuarea unor lucrări incorecte sau de
calitate scăzută
 duce la o realizare şi funcţionare deficitară a fluxurilor
tehnologice
 poate conduce la apariţia unor defecţiuni şi la scădere
productivităţii întreprinderii
14
Economice 0,80  determină întârzierea proiectului, poate determina
chiar blocarea proiectului
 efectuarea unor lucrări incomplete sau incapacitatea de
finalizare a lucrărilor
Juridice 0,80  determină întârzierea proiectului
 poate determina blocarea proiectului
* Impactul riscului: 0,05 = Foarte scăzut/ 0,10 = Scăzut/ 0,20 = Moderat/ 0,40 = Ridicat/ 0,80 = Foarte ridicat

Analiza cantitativă
Categoria de Probabilitatea Consecinţele impactului Scorul riscului
risc/ de apariţie** (Probabilitate  Impact)
Evenimentul
Juridice 0,90 - Devansarea termenelor 0,72
- Blocarea proiectului
Economice 0,90 - Costuri suplimentare 0,72
- Devansarea termenelor
- Blocarea proiectului
De personal 0,70 - Pierderi financiare 0,28
- Necesitatea efectuării
unor lucrări suplimentare
De organizare 0,50 - Devansarea termenelor 0,1
- Pierderi financiare
De logistică 0,30 - Pierderi financiare 0,015
- Devansarea termenelor
De echipament 0,10 - Devansarea termenelor 0,01
- Pierderi financiare
**Probabilitatea: 0,10 = Foarte puţin probabilă/ 0,30 = Puţin probabilă/ 0,50 = Medie/ 0,70 = Probabilă/ 0,90 = Foarte
probabilă
E. Planificarea răspunsului la risc
În această secţiune sunt determinate opţiunile şi acţiunile de răspuns la riscurile proiectului

Categoria de risc/ Răspunsurile la risc Acţiuni adoptate/necesare Ieşiri din procesul de

Evenimentul Responsabili/termene răspuns la risc
Juridice Pregătire anterioară în Manager proiect Diminuare
domeniul juridic şi asigurarea
unei marje de timp
Amplasament Schimbarea amplasamentului Inginer cadastral Eliminare
Economice Realizarea unui buget de Economist Diminuare
rezervă
Organizare Coordonarea pas cu pas a Manager proiect Diminuare
etapelor
Personal Reorganizarea personalului Director şantier Diminuare
Logistică Alegerea firmelor specializate Manager proiect Eliminare

15